INGRIJIREA

PACIENTULUI
CU CIROZA
HEPATICA
Școala Postliceală Sanitară De Stat Buzau

LUCRARE DE LICENTA

DISCIPLINA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

TEMA:CIROZA HEPATICA

ELEV:MARIN MARIUS

PROFESOR INDRUMATOR:AVRAM MARIAN

 Motivatia

In timpul efectuarii stagiului de practica pe sectia „Medicala” , numarul mare de pacienti cu

Ciroza hepatica m-a impresionat foarte mult dar si suferinta si neputinta provocata de aceasta
boala.
Alaturi de problemele pe care le intampina cei de varsta a 2-a se numara si Ciroza hepatica,
fiind o boala predominanta la barbati dar este intalnita si la femei.
Toate acestea m-au determinat sa-mi ale ca tema pentru lucrarea de diploma
„INGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZA HEPATICA”.
MOTTO:

„FIECARE OM VA FII CU ATAT MAI FERICIT

CU CAT VA INTELEGE MAI BINE SCOPUL OMENIRII CARE CONSTA

IN A JERTFI VIATA PENTRU FERICIREA CELORLALTI”

TOLSTOI
 PLANUL LUCRARII

I. Notiuni de anatomie si fiziologie a ficatului

I.1.Anatomia
I.2.Structura histologica
I.3.Fiziologia
II.Date generale despre ciroza hepatica
II.1.Definitie
II.2.Etiologie
II.3.Patogenie
II.4.Fiziopatologie
II.5.Anatomia patologica
II.6.Simptomatologie
III.Explorari si teste de laborator
III.1.Explorari morfologice
III.2.Explorari functionale
III.3.Explorari vasculare
IV.Forme clinice
IV.1.Ciroza ascitogena
IV.2.Ciroza post-hepatitica(postnecrotica)
IV.3.Ciroza biliara primitiva
IV.4.Ciroza biliara secundara
IV.5.Ciroza Wilson(degenerescenta hepatolenticulara)
IV.6.Ciroza Xantomatoasa
IV.7.Hemocromatoza
V.Evolutie si complicatii
V.1.Evoluatia cirozelor
V.2.Complicatiile cirozelor
VI.Diagnosticul
VI.1.Diagnosticul pozitiv
VI.2.Diagnosticul diferential
VII.Prognosticul
VIII.Tratamentul
VIII.1.Tratamentul igieno-dietetic
VIII.2.Tratamentul etiologic
VIII.3.Tratamentul patogenic
VIII.4.Tratamentul complicatiilor
VIII.5.Tratamentul chirurgical
IX.Profilaxia
X.Particularitatile de ingrijire a bolnavilor cu afectiuni hepatobiliare
XI.Ingrijirile bolnavilor cu ciroza hepatica in timpul perioadei de spitalizare
XII.Educatia pentru sanatate
CAZUL I
CAZUL II
CAZUL III
Ingrijirea pagientului cu paracenteza(punctia abdominala)
 I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI

I .1. ANATOMIA
Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenta ferma, cântărind la adult 1200 -1500 g cu vasele
golite, ficatul are structura si funcţii complexe in metabolism si, in cadrul sistemului endocrin, cu rol de glanda endocrina,
secreţia sa fiind reprezentata de bila.
Ficatul este un organ vital, distrugerea sau extirparea lui fiind letale. Este situat in loja subdiafragmatica, si partea interna
a hipocondrului stang având următoarele raporturi:
- inferior: colonul si mezocolonul transvers .
- anterior, lateral si posterior: pereţii corespunzători ai abdomenului si baza toracelui
- superior: bolta diafragmatica
- medial: loja hepatica comunica cu loja gastrica

Ficatul :
- are o culoare rosie-bruna, intensitatea culorii variind in raport cu cantitatea de sânge
- are aspect lucios, este neted, cu excepţia versantului posterior al fetei diafragmatice, care este lipit de peritoneu, are un
aspect aspru, rugos.
- are o mare plasticitate, o consistenta dura; percuţia lui da matitate, este friabil si se zdrobeşte.
- Prezintă doua fete:
a. superioara (diafragmatica)
b. inferioara (viscerala).
Acestea sunt despărţite i n porţiunea lor anterioara, printr-o margine inferioara. Posterior cele doua fete se continua una
cu cealaltă, fara a fi o limita separativa, printr-o margine rotunjită, care poate fi considerata si ca o fata posterioara
corespunzătoare zonei hepatice neacoperita de peritoneu.

A. FATA SUPERIOARA SAU DIAFRAGMATICA:

- este convexa in sus si acoperita pe cea mai mare întindere de peritoneu cu excepţia porţiunii sale posterioare care adera
strâns la diafragma si este cuprinsa intre foitele ligamentului coronar.
- Vine in raport cu diafragmul si cu peretele anterior al abdomenului; de aceea I se mai poate spune si fata antero-
superioara.
- Pe aceasta fata se observa doi lobi: drept si stâng.

B. FATA INFERIOARA SAU VISCERALA:

- este concava si se afla in raport cu: stomacul, duodenul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept si glanda
suprarenala dreapta si este formata din trei şanţuri in forma de H:
1. Santul antero-posterior (sagital) drept care adăposteşte in porţiunea sa anterioara, vezicula biliara, iar in cea
posterioara vena cava.
2. Santul antero-posterior (sagital) stâng, care adăposteşte in porţiunea sa anterioara, un cordon fibros, ligamentul
rotund anterior, provenit din obliterarea - închiderea venei ombilicale, iar in porţiunea posterioara găzduieşte
ligamentul Arantius (posterior), provenit din obliterarea canalului venos Arantius de la fat.
3. Santul trasversal - ce se întinde intre cele doua şanţuri antero-posterioare si formează hilul ficatului (poarta
ficatului), prin care intra si iese: artera hepatica, vena porta, limfaticele, nervii si caile biliare care alcătuiesc
împreuna pediculul hepatic.
Cele trei şanţuri dau aspectul literei H si împart fata inferioara in patru lobi:
- lobul drept si lobul stâng - aflate pe laturile şanţurilor antero-posterioare
- lobul pătrat - dispus înaintea sântului transversal
lobul posterior (spiegel)- dispus inapoia acestui sant. Ficatul este învelit de peritoneu si sub acest invelis se găseşte un
invelis fibros, dens, care ii formează o veritabila capsula: capsula Glisson ce pătrunde in ficat prin hil, urmărind traiectul
vaselor sanguine si formează pereţi lamelari conjunctivi, care impart împreuna cu reţeaua vasculara, masa de substanţa
proprie in formaţiuni numite lobuli hepatici.

LOBUL HEPATIC
 Are forma unei piramide aşezatǎ cu baza spre suprafaţa ficatului si cu vârful spre interior.
In secţiune transversalǎ are aspectul unui poligon cu şase laturi, lobul fiind format din mai mulţi lobuli poligonali
centraţi de câte o venǎ, vena centrolobularǎ. Mai mulţi lobuli formează un lob colector, venele centrolobulare drenează in
vene intermediare, in vene sublobulare, vena colectoare si apoi in venele hepatice. Lobul hepatic la una din extremităţi, este
abordat de vase sanguine, ramuri, ale:
- arterei hepatice, ramura a trunchiului celiac, care aduce sânge nutritiv (oxigenat).
- Venei porte, care aduce sânge funcţional, provenit din intestin, stomac, pancreas si splinǎ; precum si de arterele
interlobulare - care alimentează reţeaua perilobulara, din care pătrund ramuri in interiorul lobului care conduc sângele
portal si arterial in capilarele sinusoide.
Intre lobuli existǎ spaţii conjunctive trinunghiulare (spaţiile Iui Kiernan), unde se găseşte un gam din artera hepatica, unul
din vena porta si un canalicul biliar.
Vasele limfatice se adunǎ intr-o reţea subseroasǎ care ajunge la ganglionii sternali, mediastinali anteriori,
pacreaticolienali, cu limfa colectat de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor interhepatice.

I.2. STRUCTURA HISTOLOGICĂ

Elementele conjunctive provenite din capsula, împreuna cu trauma reticulara care reprezintă suportul celulelor hepatice
constituie ceea ce se numeşte structura mezodermica a ficatului. În afara de aceasta mai exista si structura endoteliala,
alcătuita din celule hepatice (hepatocite).
Hepatocitele:
- sunt celule mari cu forma poliedrica, având unul sau doi nuclei mari si o citoplasma al cărei aspect variază cu starea
funcţionala; citoplasma conţine multe incluziuni de glicogen.
- Sunt aşezate in cordoane, in ochiurile reţelei capilare intralobulare, alcătuind cordoanele Remak care sunt dispuse cate
doua-trei alăturate formând trabecule. Intre cordoane se formează prin simpla lor alăturare spatii inguste numite canalicule
biliare.
- Au o dispoziţie radiara, intre ele fiind capilarele sinusoide, care reprezintă segmentul de schimb. Intre peretele vascular
al capilarelor sinusoide si hepatocite exista un spaţiu numit spaţiul Diesse. Peretele vascular este format dintr-un endoteliu
discontinuu aproape lipsit de bazala.
- Prezintă microvili care sunt in contact direct cu substanţele ce trec din sânge in spatiile Diesse prin lacunele
endoteliului; la acest nivel au loc procese de pinocitoza si crinocitoza.
Intre celulele endoteliale se afla celulele Kuppfer, fagocite ce participa la degradarea hemoglobinei. Schimburile
metabolice se fac de partea vasculara a celulei hepatice.
Pana de curând, structura histologica a ficatului era dominata de concepţia lobulara a lui Malpighi, potrivit căreia lobul
hepatic ar fi unitatea morfo-functională a ficatului.
Cercetări recente, realizate cu mijloacele cele mai moderne, arata insa ca unitatea morfofuntionala a ficatului este
acinul hepatic, alcătuit dintr-o masa informa de hepatocite, dispuse in jurul unei venule porte (vena axiala). O grupare de 2-3
acini tributari unei venule axiale alcătuieşte un acin complex, iar 3 acini complexi si cativa acini simpli alcătuiesc un
conglomerat de acini.
Hepatocitele dispuse in apropiere de ramura terminala a venulei porte axiale formează zona intai de hepatocite (active
metabolic); hepatocitele situate la periferia acinului formează zona a treia (celule adaptate funcţiei de depozitare); intre ele
se situează zona a doua, cu hepatocite care fac schimbul de glicogen intre zone.
Potrivit concepţiei acinoase, exista insa lamele unicelulare, care se întretaie intre ele, la încrucişări fiind vasele. Astfel,
hepatocitul este scăldat pe 2 - 3 fete de sinusoide, iar pe celelalte fete vine in contact cu 2 - 3 canalicule biliare. Hepatocitul
emite vilozitati mai mici si mai rare către canaliculul biliar.

Capilarele biliare
Sunt spatii tubulare, închise, fara pereţi proprii situate intre părţile biliare ale celulelor epiteliale hepatice. Bila este
drenata din centru la periferia lobului, trece in canaliculul biliar-interlobular cu peretele epitelial si apoi in celelalte cai
biliare, intra si extrahepatice. Pigmentii biliari traversează celula hepatica (excreţie), iar acizii biliari sunt produşi de celulele
hepatice (secreţie) si trec in capilarele biliare. Activitatea in lobului hepatic cunoaşte un ritm de 24 ore (circadian). Producţia
de bila debutează dimineaţa la periferia lobulului si progresează spre centru, maximum de activitate fiind seara. Stocajul de
slicosen debutează in centru si maximum de activitate are loc dimineaţa.

Inervatia ficatului
 Nervii ficatului provin din plexul hepatic, alcătuit din fibre simpatice care ies din ganglionul celiac si din fibre
parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi. Ramurile destinate ficatului formează plexul hepatic, care se dispune in
doua planuri:
 plexul hepatic anterior conţine fibrele venite din ambii ganglioni celiaci, dar mai ales din cel stâng; mai cuprinde si
fibre din nervul vag drept.
 Plexul hepatic posterior primeşte fibre din ganglionul celiac drept si din nervul vag stâng.

I.3 .FIZIOLOGIA
Ficatul are o mare capacitate de regenerare, demonstrata prin faptul ca dupa o hepatectomie parţiala regenerarea incepe
dupa 24 ore, atinge maximul in 4 - 5 zile si se termina in 14 zile. Funcţiile lui sunt multiple, fiind îndeplinite la
nivelul hepatocitului, acestea sunt:
Funcţiile metabolice - se exercita in metabolismul glucidic, proteic si mineral. In metabolismul glucidic, ficatul
intervine in fosforilarea si polimerizarea glucidelor in glicogen, asigurând rezerve de glucoza si menţinerea homeostaziei
glicemice. La nevoie fabrica glucoza din proteine si grăsimi (gliconeogeneza).
Metabolismul glucidic hepatic este insulinodependent. In metabolismul proteic, ficatul are funcţie proteinoformatoare
si de echilibru proteic, funcţie ureogena. ; Sintetizează albumina, 70% din α - globuline, 50% din (β-globuline,
protrombina si fibrinogenul, catabolizeaza nucleoproteineie. In metabolismul lipidelor intervine in absorbţia grăsimilor si in
fosforizarea lor, in sinteza si esterificarea colesterolului, in sinteza Iipoproteinelor, fosfolipidelor si trigliceridelor. In
metabolismul mineral acţionează prin repartiţia apei si a electrolitilor (ioni de Na+, K+ si CI") in organism.
Funcţia biliara comporta secreţia si excreţia bilei, cu rol important in digestia si absorbţia grăsimilor, in absorbţia
vitaminelor liposolubile (A, D, E si K), in absorbţia fierului si a calciului alimentar. Bila se varsă in intestin in cantităţi de
600 - 1000 ml/24 ore. Ea contine 97% apa si următorii componenti principali: săruri biliare, pigmenti biliari, colesterol,
lecitine si săruri anorganice.
Funcţia antitoxica consta in faptul ca ficatul dispune de activităţi prin care substanţele toxice de origine exogena, ca si
acelea rezultate din metabolismele endogene sunt transformate in substanţe mai puţin toxice si eliminate ca atare.
Neutralizarea substanţelor toxice este realizata de ficat cu ajutorul proceselor de conjugare a acestor substanţe, cu sulful de
exemplu (acţiunea de sulfoconjugare).
Ficatul este un important depozit de vitamine A, B2, Bl2, D, K. El intervine in convertirea carotenilor in vitamina A, in
transformarea vitaminei Bl, in conjugarea vitaminei B2 pentru formarea fermentului galben respirator, in procesul de
sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K.
Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este îndeplinita intr-o foarte mare măsura de ficat. Fermenţii sunt
complexe macromoleculare legate de grupări active, iar sinteza lor reprezintă o activitate laborioasa a hepatocitului si
necesita integritatea anatomica si funcţionala a ficatului.
Mai amintim intervenţia ficatului in menţinerea echilibrului acido-bazic, rolul ficatului ca depozit al apei si
posibilitatea lui de a echilibra pereturbarile circulatorii.

II. DATE GENERALE DESPRE CIROZA HEPATICA

II.1. DEFINIŢIE
Cirozele hepatice sunt suferinţe cronice cu evoluţie progresiva, caracterizate morfologic prin dezorganizarea
arhitectonicii hepatice datorita metaplaziei ţesutului conjunctiv - care formează benzi de scleroza ce înconjoară sau
fragmentează lobulii - determinata de distructia hepatocitara si de regenerarea nodulara.
Biologic prin alterarea severa a sindroamelor de activare mezenchimala, de hipertensiunea portala si de insuficienta
hepatocitara si prin posibilitatea exacerbării sindromului excretobiliar si a aceluia de hepatocitoliza; clinic, prin stadii
avansate de insuficienta hepatica, insolite de semne de hipertensiune portala.

II.2. ETIOLOGIE
Se poate afirma ca in principal, trei factori determina mai frecvent ciroza hepatica: alcoolul, hepatita virala si
colestaza.
Alcoolul – aproximativ 10 - 20% din pacienţii cu alcoolism cronic au manifestări clinico-morfologice de ciroza. Durata
medie a consumului de alcool pentru a realiza ciroza este de 20 - 25 ani; aceasta depinde si de cantitatea de alcool consumat.
S-a demonstrat hepatotoxicitatea alcoolului si s-a creat modelul cirozei experimentale la babuin, argument important
împotriva teoriei nutriţionale a cirozei alcoolice.
Hepatita virala - constituie cauza principala a cirozei macronodulare. Un procent variabil din hepatita virala B (0,5
-3%) ajunge la ciroza. Infectia cu virus HB la pacienţi cu ciroza este apreciata la aproximativ 45%. Faza intermediara de
trecere este hepatita cronica activa (agresiva), constituirea cirozei realizandu-se intr-un interval variabil de timp (de la câteva
luni la cativa ani).
Colestaza persistenta, de cauza intra sau extrahepatica, Ieste cauza majora a cirozei biliare. Daca in colestaza I
extrahepatica obstacolul este de regula mecanic si/sau Í inflamator, in colestaza intrahepatica ce sta la baza cirozei
biliare primitive este vorba de o colangita destructiva I nepurulenta cu evoluţie ireversibila. Apariţia mai ales la femei,
dupa menopauza, sugerează o contribuţie endocrina. Alte cauze vot fi:
- cauzele infectioase, cele mai multe fiind de natura virotica, prin virusul hepatitic. Celelalte cazuri aparţin virusurilor
nehepatice, sifilisului, tuberculozei si altor infecţii bacteriene.
- Cirozele nutriţionale apar prin carente de proteine de factori lipotropi sau de vitamine (intoxicaţia cronica cu vitamina A).
I - Cauzele toxice care provoacă ciroze: alcoolul, la care se adaugă si carenţele nutriţionale, mai rar toxicele
industriale (fosforul, tetraclorura de carbon) si unele medicamente (cloroform, metotrexat).
!- Alteori cirozele sunt provocate de inmagazinarea in ficat a unor sustante. Depozitarea fierului in ficat si in alte
organe provoacă hemocromatoza, iar depozitarea cuprului este responsabila de apariţia degenerescentei hepatolenticulare
(boala Wilson).
- Cauzele biliare au drept cauza stagnarea bilei care poate sa se datoreze unor obstacole extrahepatice.
In etiologia cirozelor au mai fost incriminate cauze dismetabolice (obezitate, diabet) si cauze endocrine
(hipertiroidismul, hiperfoliculinemie).

II.3. PATOGENIE
Patogenia cirozei hepatice priveşte modalitatea de producere a alterărilor structurale hepatice.
In producerea cirozei hepatice trebuie avut in vedere intervenţia a doua momente esenţiale:
 1. momentul etiologic care diferă nu numai din punct de vedere a! calităţii si cantităţii agresive, dar si din cel al tipului de
leziune primara a structurii hepatice.
2. Momentul patogenic cel al perpetuării - întreţinerii iniţiale si de inducere secundara a altor leziuni care, in cele din
urma, conduc la distorsionarea structurala cu alterarea arhitecturii normale hepatice. Cele mai multe tipuri de agresiuni
produc, iniţial necroza hepatoeitara, cu excepţia cazurilor provenite din hepatita virala B. Necroza hepatocelulara iniţiala
se intalneste si in alte tipuri de agresiuni cu potenţial cirogen: staza venoasa hepatica, intoxicaţii (medicamentoase sau cu
fosfor). Procesul de regenerare celulara are un caracter compensator. Normal mitozele hepatocitelor sunt foarte rare,
durata de vârsta a unui hepatocit fiind de 300 - 500 de zile. Consecutiv procesului de necroza are loc o intensa neoformare
de hepatocite: aceasta regenerare, in hepatitele cronice agresive si mai ales in ciroza se face dupa model nodular si nu
dupa arhitectura normala a ficatului. Zonele de regenerare au valoare funcţionala mai redusa deoarece, prin procesul de
restructurare, legătura lor cu vasele sanguine sau cu cele biliare este adesea compromisa.
Concomitent proceselor parenchimatoase de necroza si regenerare celularǎ se desfăşoară procesul mezenchimo-
fibroblastic care înlocuieşte ţesutul hepatic cu ţesut corespunzător libros, contribuind la restructurarea texturii hepatice.
Procesul de fibroza presupune dezvoltarea accentuata la nivelul organului a unui ţesut conjunctiv bogat in fibre de ¡ colagen.
Distribuţia septurilor fibroase este corelata cu etiologia leziunilor. Astfel, daca in ciroza post-hepatica si cea alcoolica
fibroza este mai difuzǎ, insoțind de regula zonele de necroza, in ciroza biliarǎ fibroza incepe in spatiile portale, in jurul
proliferării duetelor biliare, de unde septurile se extind disecând lobulii, realizând insulele izolate de hepatocite înconjurate
de septe fibroase dese. In ciroza cardiaca septele sunt centrozonale, iar in hemocromatoza depozitele iritative de fier excita
dezvoltarea unei fibroze radiale, pornind din zonele portale.
II.4.FIZIOPATOLOGIE
Consecinţele fiziopatologice ale acestor modificări structurale sunt expresia, pe de o parte a reducerii parenchimului
funcţional, pe de alta parte a reducerii circulaţiei intrahepatice, cu producerea hipertensiunii portale.
1. Deficitul funcţional hepatocelular este responsabil de următoarele perturbări prezente in grade variabile:
a. icterul - are o patologie complexǎ
b. sindromul hemoragic - consecinţa in parte a deficitului hepatocelular de sinteza a factorilor coagulării
(fibrinogen, factorul V si VII)
 c. tot un deficit de sinteza priveşte serinele; hipoalbuminemia ce rezulta, constituie factorul initiator al sindromului
ascito-edematos;
d. insuficienta neutralizarii/inactivarii unor
produşi toxici rezultaţi din degradările si/sau dereglările | metabolice, ca si a unor hormoni, constituie promotorul
tulburărilor neuroendocrine din ciroza.
e. Principalele tulburări metabolice consecutive deficitului functional hepatic sunt următoarele:
- scăderea sintezelor proteice (albumina, factori ai coagulării)
- creşterea sintezei de colagen
- tulburări in degradarea aminoacizilor esenţiali
- tulburarea sintezei ureei
- tulburări ale metabolismului lipoproteinelor
- tulburări in metabolismul galactozei si fructozei
- tulburări in degradarea unor hormoni (aldosteron, estrogeni)
- tulburări in funcţia de detoxifiere
- tulburări in sinteza factorului natriuretic
- diabet hepatogen
2. Hipertensiunea portala din ciroza se instalează datorita obstacolului postsinusoidal si/sau sinusoidal realizat de
noduli regenerativi si procesul de fibrozǎ cat si aportului crescut de sânge arterial prin crearea de noi anastomoze
arteriovenoase.
Consecinţele fiziopatologice sunt:
a. Dezvoltarea sau accentuarea anastomozelor portocave extrahepatice:
- interne: cardioesofagiene; hemoroidale
- externe: circulaţia colaterala abdominala, perombilicalǎ si in flancuri.
Nu trebuie omise nici santurile intrahepatice (trecerea de sânge portal direct in venele hepatice prin sinusoidele septale cu
ocolirea celulelor hepatice).
 b.Splenomegalia de stazǎ. De subliniat si rolul "permisiv" al
hipertensiunii portale in formarea ascitei, inclusiv prin creşterea fluxului limfei hepatice, care din limfaticele capsulare
ajunge prin transductie, in cavitatea peritoneala.
c. Encefalopatia portalǎ, expresie a resorbţiei produsilor toxici care scurtcircuitează ficatul si produc, la nivelul
sistemului nervos, dereglarea metabolismului intermediar al glucozei si neurotransmitatorilor cerebrali.
3.Tulburari electrolitice - pentru explicarea retentiei de sare, unul din procesele fizio-patologice centrale s-au propus
doua teorii. Prima, a deficitului de volum sanguin circulant si a doua, dupa care retentia de sare si apa s-ar datora unor
modificări locale a forţelor Starling.
Alți factori care participǎ in retenția de sare la cirotici sunt:
- de natura hormonalǎ
- de natura nervoasǎ şi hemodinamicǎ
Alte modificări electrolitice prezente la cirotici sunt scăderea magneziului si mai ales a potasiului. La constituirea
deficitului de potasiu participǎ mai mulţi factori: pierderi orale prin vărsaturi si pierderi prin diaree, diuretice, alcaloza
(creste eliminarea renalǎ de potasiu), scăderea volumului plasmatic efectiv care prin hiperaldosteronism secundar creste de
asemenea eliminarea renalǎ de potasiu. Un rol important in constituirea dereglărilor electrolitice la cirotici il are creşterea
vasopresinei, datorita căreia bolnavii pierd capacitatea de a-si dilua urina.
II.5. ANATOMIE PATOLOGICA
1. Modificările microscopice vizibile la laparoscopie sau necropsie variază dupa etapa evolutivǎ sau dupǎ gravitatea
leziunilor hepatice.
Majoritatea cirozelor incep prin hepatomegalie si sfârşesc prin atrofie hepaticǎ.
 Dimensiunea - ficatul este mărit in volum, uniform sau numai unul din lobi. Aceasta hepatomegalie e datoratǎ
hiperplaziei conjunctive, plus steatozei, plus proceselor de regenerare, cand aceste procese încetează, se produce
atrofia hepatica.
In fazele avansate, de regula decompensate ale cirozei, ficatul este mic, atrofie, "căzut" in loja sa.
Micşorarea se datorează contracţiei ţesutului fibros si reducerii parenchimului. Ficatul se arata de dimensiune redusǎ in
cirozele nutriţionale sau alcoolice sau de dimensiuni mari in cirozele postnecrotice sau postinfectioase. Marginea inferioara
apare mult subţiata si rigida.
  Suprafaţa poate fi regulata, fie granulară (ciroza micronodulara) sau neregulata, cu noduli de dimensiuni variate (ciroza
macronodularǎ). Capsula Glisson este îngroşatǎ si prezintă noduli.
 Culoarea ficatului variază dupa tipul de cirozǎ: galben - ruginie de obicei, verde-brunǎ in cirozele biliare, roşiaticǎ in
hemocromatoza, roz-portocalie in ciroza alcoolicǎ, iar in ciroza posthepatiticǎ nodulii sunt rosu-brun.
La nivelul peritoneului, ligamentelor hepatice, al stomacului si intestinului se vǎd venele, uneori si vasele limfatice,
dilatate.
In adenocitozele maligne ficatul apare mare si cu formaţiuni tumorale neregulate pe suprafaţa convexǎ a celor doi lobi
sau pe suprafaţa inferioarǎ a sa.
Splina apare frecvent măritǎ, uneori cu vasele dilatate sau cu zone de perisplenita.
2. Aspectul microscopic:
Microscopic se constatǎ compromiterea structurii hepatice prin benzi de ţesut conjunctiv care fragmentează lobulii.
Fibrele de colagen sunt mai mult sau mai puţin mature. Se vǎd insule de celule plasmocitare si limfocite, neocanalicule
biliare, degenescente si necroze ale hepatocitelor, noduli de regenerare. In cazul cirozelor micronodulare, nodulii
regenerativi sunt mici (3 mm), aceasta putând reflecta scăderea capacităţii de regenerare ca in alcoolism, malnutritie, anemie
sau la vârstnici.
II.6. SIMPTOMATOLOGIE
Debutul clinic al cirozelor este in majoritatea cazurilor asimptomatic sau necaracteristic, lent, din cauza evoluţiei mult
timp latente a bolii. In special cirozele nutriţionale au o lungǎ perioadǎ de latentǎ clinicǎ. Mai rar cirozele apar in
continuarea unei hepatite acute sau cronice cu mers cirogen rapid. Adesea intre hepatitele acute si ciroza se interpune faza
lungǎ de hepatitǎ cronicǎ asimptomaticǎ sau frustǎ.
In faza de început, clinic, primele semne sunt: aspecte de sindrom asteno-nevrotic (fatigobilitate, anxietate,
somnolentǎ, insomnie) sau dispepsie biliarǎ ("gura rea", inapetentǎ, greţuri, balonǎri postprandiale, intolerantǎ la alcool), ori
fenomene hemoragipare (epistaxis, gingivoragii, menometroragii, erupţii purpurice). Uneori, boala evoluează timp
indelungat farǎ nici-un semn, prima manifestare fiind o hemoragie digestivǎ superioarǎ sau diagnosticul este pus cu ocazia
unei intervenţii chirurgicale.
 In perioada de stare, pe langǎ manifestările amintite in faza de debut, clinic se constatǎ prezenta unor semne la nivelul
mucoaselor si al tegumentelor, modificări hepatice si splenice, modificări endocrine si nervoase, ascita, edeme, hidrotorax
precum si perturbări cardio-vasculare, renale si hematologice. Tot in aceastǎ perioadǎ acuzele subiective (astenie si tulburări
neurovegetative) sunt mai rare decât in hepatitele cronice.
Semnele obiective caracteristice ale bolii se găsesc, ca si in hepatitele cronice, la nivelul tegumentelor si mucoaselor,
la nivelul ficatului, splinei si al tubului digestiv.
La examenul general frapează, la majoritatea bolnavilor, existenta unor aspecte de hipoandrogenism, cu absenta parului
toracic, raritatea pilozităţii axilare si implantarea de tip feminin a parului pubian.
La nivelul mucoaselor se observǎ frecvent o stare de subicter conjunctival si cheiloza a mucoasei buzelor, vizibilǎ ca o
dunga roşie carminatǎ, lucioasǎ, pe fata externǎ a buzelor.
Epistaxis si gingivoragii spontane sau mici traumatisme locale sunt curente.
Icterul survine episodic in unele ciroze ca semn de prăbuşire prin necroza hepatocitarǎ, in altele - cum sunt cirozele
biliare - are un caracter permanent.
Modificările cutanate sunt:
a. angioamele stelate (steluţe vasculare) apar in partea
superioarǎ a toracelui (decolteu), mai frecvent la cei cu hipertensiune portalǎ.
b. Eritemul palmar: coloraţia rosu-aprins a eminentelor tenare si
hipotenare si a pulpei degetelor. Pacienţii se plâng de pulsaţii si furnicături in palme.
c. Petele albe pe braţe si fese: zone cutanate rotunde mai palide
decât restul pielii, ce corespund unei ischemii consecutive scurtcircuitelor vasculare,
d. Modificări ale fanerelor. La ambele sexe se produce o scădere a parului axilar si pubian. Bărbaţii pierd parul facial
iar cel toracic devine mai rar. Unghiile albe, datoritǎ opacităţii patului unghial (hipoalbunemie) si hipocratismul digital.
La nivelul epigastrului se vǎd frecvent dilataţii venoase privind vena xifoidianǎ medie si alte vene superficiale ale
peretelui abdominal. Aceasta circulaţie venoasǎ colateralǎ imbracǎ uneori aspecte varicoase (cap de meduzǎ). Circulaţia
venoasǎ epigastricǎ devine mai aparentǎ in ortostatism. Circulaţia sângelui se face dinspre ombilic spre apendicele xifoid si
baza toracelui. In fazele avansate ale cirozelor apar deseori erupţii purpurice sau petesiale, uneori chiar echimoze.
 Ficatul este mărit in volum in 80% din cazuri, normal sau atrofie, in funcţie de faza evolutivǎ si de tipul etiopatogenic
al cirozei; de consistentǎ crescută, pana la duritate, cu marginea ascuţitǎ, cu suprafaţa regulatǎ sau fin granuloasǎ, mai rar ci
macronoduli. Chiar in cazurile atrofice, ficatul este mare la inceput, pentru cǎ ulterior sǎ se micşoreze, panǎ la dispariţie sub
rebordul costal. Spre deosebire de ficatul sensibil sau dureros din hepatitele cronice, in ciroze ficatul este nedureros.
Splina este intotdeauna măritǎ, de volum variabil de gradele II - III, de consistentǎ crescută, de regulǎ nedureroasǎ. Ea
devine dureroasǎ in distensia rapidǎ congestivǎ. Deseori splenomegalia e însoţitǎ de semne hematologice de hipersplenism:
anemie, leucopenie, trombocitopenie.
Hipertensiunea portalǎ se manifestǎ la inceput prin meteorism si apariţia circulaţiei colaterale externe si interne (varice
esofagiene).
Tulburările digestive nu sunt frecvente si nici intense. Apetitul scăzut, aerocolia cu balonare abdominalǎ si congestiile
hemoroidale sunt cele mai des întâlnite. Uneori, bolnavii acuzǎ dureri de tip ulceros datoritǎ asocierii cu ulcerul
gastroduodenal.
In faza de sclerozǎ avansataǎ a ficatului apare ascita, ca semn al hipertensiunii portale si limfatice generate de ciroza.
Ascita ramane in cantitate redusǎ, cand trebuie căutatǎ in decubit lateral. Matitatea este declivǎ in hipogastru si pe flancuri,
deplasabilǎ cu poziţia bolnavului. Cand lichidul de ascitǎ este in cantitate mare, ea destinde pereţii abdominali si da naştere "
abdomenului de batracian", proeminent pe flancuri. Abdomenul devine dureros si alimentaţia e jenantǎ. Ascita urcǎ panǎ la
etajul superior abdominal si se asociază cu transudat pleural.
Odată cu instalarea ascitei starea generalǎ declinǎ rapid. Ţesutul grad subcutanat si masele musculare se reduc treptat
prin subalimentatie si prin insuficienta hepaticǎ severǎ. Bolnavul are abdomenul mare, este tras la fatǎ, are obrajii
proeminenţi si umbre subţiri.
Edemele apar in faze mai avansate, ca însoţitoare ale ascitei. Sunt albe, moi si cand sunt neinfluentate de tratament
constituie un element sumbru pentru prognostic. Hidrotoraxul drept poate fi intalnit in 3 - 4 % din ciroze.
Urinile se menţin in cantitate normalǎ un timp apoi survin episoade de urini inchise la culoare. Oliguria (400 - 500
ml/24 ore) se instalează odată cu apariţia ascitei.
Modificari endocrine sunt totdeauna prezente. De amintit rolul hormonului antidiuretic retrohipofizar si al
aldosteronului. In ciroze se instalează destul de repede o insuficienta gonadicǎ: scăderea libidoului, impotenta sexualǎ,
ginecomastie, atrofie testicularǎ, amenoree, infertilitate.
 Modificari endocrine se întâlnesc in tot cursul evoluţiei cirozei. Prezenta unei somnolente, a unei astenii excesive sau
a unei stări de nelinişte cu insomnie, pot fi semne premonitorii pentru drama hepaticǎ ce va urma - encefalopatia portalǎ.
Tulburari cardiovasculare : hipervolemia din ciroze poate sa ducǎ la deschiderea unor anastomoze arteriovenoase
(sunturi), provocând steluţe vasculare si eritroza. Aceleaşi circuite arteriovenoase, la care se adaugă tulburări de ventilaţie si
hipertensiune pulmonarǎ secundarǎ, sunt responsabile de instalarea cianozei.
Modificari hematologice : anemia este un semn care nu lipseşte in cursul evoluţiei cirozelor. Leucopenia este
provocatǎ de hipersplenism. Trombocitopenia are la origine atat hipersplenismul cat si un deficit de megacoriogenezǎ.
Tulburările de coagulare se datoresc atat sintezei deficitare a factorilor de coagulare, cat si excesului de fibrinolizina.
Febra cand apare, este expresia necrozei sau a inflamatiei hepatice ori a unor afecţiuni supraadaugate

III. EXPLORARI SI TESTE DE LABORATOR

III.1. Explorari morfologice care se pot face sunt:
- Laparoscopia e utila in hepatomegalii, mai ales cu icter si la diagnosticul diferenţial cu neoplasmul.
Ea permite observarea directǎ a ficatului micşorat, marginea inferioarǎ subţiata, rigidǎ si neregulatǎ, iar suprafaţa
convexǎ cu micro sau macronoduli numeroşi caracteristici cirozei.
- Punctia-biopsica aratǎ procesul inflamator si benzile de sclerozǎ, care fragmentează lobulii hepatici si regenerările
nodulare caracteristice.
- Scintiografia este o metoda care aduce informaţii asupra ţesuturilor ficatului cu ajutorul elementelor radioactive. Dupǎ
administrarea de l98Au indica o suprafaţa redusǎ de captare, respectiv diminuarea dimensiunilor hepatice, cu aspect
neregulat si hipercaptarea splenicǎ si medularǎ.
- Examenul radiologoc poate pune in evidentǎ varicele gastroesofagiene si uneori umbra hepaticǎ măritǎ, colecistografia
este indicata in cirozele biliare.
- Hipertensiune portala cu circulaţie colateralǎ este evidenţiatǎ de tranzitul barital care evidenţiază varice esofagiene sau
gastrice situate pe marea tuberozitate.
- Ecografia aratǎ un ficat mult mărit in volum cu structura intensǎ neomogenǎ, vena portǎ dilatatǎ peste 15 mm si vena
splenicǎ peste 10 mm ca dovezi ale fluxului mare hepatofug. In cazurile cu ascitǎ mare se pot vizualiza si ansele
intestinale care plutesc in lichidul de ascitǎ.
 III. 2.Explorari functionale , atat pentru parenchim cat si pentru mezenchim, sunt absolut necesare, ele indicând
semne de insuficientǎ hepaticǎ:
Dozarea proteinelor plasmatice ne va da informaţii asupra cantităţii de albumine si de globuline. O scădere a valorii
albuminelor sub 4 g% sugerează de asemenea o insuficientǎ hepatocitarǎ, in schimb vor creste in special 8 - globulinele si
mai rar p globulinele. Normal raportul albumine - globuline este de 1,5 - 1,8; scăderea acestui raport, indicǎ un sindrom de
insuficientǎ hepatocelularǎ.
Scăderea fibrinogenului (normal 200 - 400 mg%) constituie un indice de alterare difuza a ficatului.
Dozarea bilirubinei in sânge arata in mod normal o cantitate de 5 / 10 mg%0, constituita din bilirubina in directa si
directa. Bilirubina indirecta este crescută in icterul hemolitic si in hepatite iar cea directǎ este crescută in icterele prin
hepatita si icterele prin obstrucţie. Bilirubinuria se datorează trecerii bilirubinei direct in urina. Ea colorează urina in galben-
brun, panǎ la aspectul de bere neagrǎ si poate sa apară inante de coloraţia ictericǎ a tegumentelor.
Dozarea urobilinogenului in urina este o proba curentǎ. Creste in insuficienta hepatocelularǎ, in icterul hemolitic si
dispare din urina in icterul obstructiv sau in hepatitele grave.
Fosfataza alcalinǎ, care in mod normal are valori de 1,5 -5 unităţi Bodansky sau 3-13 unităţi King, este crescută in
icterele mecanice.
Transaminazele: TGP (15-40 U.K) poate creste in ciroza si in neoplasme hepatice panǎ la 250, iar in hepatita acutǎ la
peste 500 u. iar TGO (15 - 35 U.K.) creste in hepatita, dar poate atinge in infarct peste 200 u.
Timpul Quick sau timpul de protrombinǎ este normal intre 12 - 15 s, creste in insuficienta hepaticǎ.
Explorările mezenchimale se fac pentru a cerceta sindromul de activitate sau de inflamatie mezenchimalǎ. Normal, 8 -
globulinele ating valori de 1 g%, cresc in hepatita cronicǎ si in cirozǎ.
III. 3.Explorarile vasculare sunt necesare pentru cunoaşterea sindromului de hipertensiune portala.
Electroencefalografia pune in evidentǎ perturbările biocurenţilor cerebrali in stările encefalopatice.
Splenoportografia aratǎ dilatarea axului splenoportal si circulaţia colateralǎ profundǎ la nivelul marii vene coronare
stomahice si al reţelei venoase submucoase gastrice si esofagiene.
Lichidul de ascitǎ dǎ reacţia Rivalta negativǎ iar sedimentul aratǎ rare endotelii si rare limfocite, uneori hematii.

IV. FORME CLINICE

 IV.1. CIROZA ASCITOGENA
Are drept aspect obişnuit ciroza atroficǎ Laennec, care se caracterizează prin etiologia predominant alcoolicǎ si
viralǎ, printr-un stadiu precirotic mai lung, cu o perioadǎ premergătoare de steatozǎ hepaticǎ.
Clinic, existǎ la inceput un ficat normal sau mărit, apoi un ficat redus la volum, o splinǎ mare cu caracter fibro-
congestiv; este interesat si pancreasul. Hipertensiunea portalǎ si ascita sunt manifeste, icterul având un caracter episodic.
O form cu evoluţie aparte este ciroza bantianǎ, cu o perioadǎ premergătoare in care se prezintă numai splenomegalia;
apoi apar semne de hipersplenism si mai târziu, dupǎ cativa ani, survin semnele cirozei atrofice ascitogene.
Evoluţia cirozei ascitogene e progresivǎ, cu o duratǎ de 6 luni panǎ la 2 ani. Sfârşitul se produce prin hemoragie
digestivǎ, comǎ sau infecţie intercurentǎ (pneumonie, erizipel).
IV.2. CIROZA POST-HEPATITICA (postnecrotica)

Este urmarea hepatitei virale cronicizate. Ciroza | evoluează frecvent cu recidive icterice, cu hepato si
splenomegalie, stări subfebrile si cu o circulaţie venoasa epigastrica redusa. Ascita apare târziu si ajunge rar la transudate
abundente, care sǎ necesite paracenteza abdominalǎ. In cirozele post-necrotice, urmarea unei hepatite virale severe, cu
necroze intinse, ficatul apare la palpare dur si neregulat, cu noduli mari. Ca semne de laborator se pot consemna creşterea
evidentǎ a biiirubinei sanguine si a vitezei de sedimentare a hematiilor, creşterea importantǎ a 5-globulinelor si
imunoglobulinelor G si M. punctia biopticǎ stabileşte diagnosticul, punând in evidentǎ infiltrate limfoplasmocitare si necroze
celulare. Indiferent de tratament 75% din cazuri, evoluează către exitus in 1 - 5 ani.
IV.3. CIROZA BILIARĂ PRIMITIVĂ
Se mai numeşte si Ciroza Hanot, este mai frecventǎ la femei, se observǎ intre 50-60 ani si evoluează cu hepato si
splenomegalie, icter prelungit si strai subfebrile. Icterul este de tip mixt, hepatocelular si obstructiv si se insoteste de prurit.
Ascita apare tardiv. Laparoscopia aratǎ ficat mare, cu aspect de stazǎ biliarǎ, fin, neregulat; tegumentele au o nuanţa
negricioasǎ; pot apărea degete hipocratice. Bilirubinemia crescută si urobilinogenuria sunt permanente. Fosfataza alcalinǎ
este crescută. Evoluţia este lentǎ: 5-10-15 ani, sfârşitul se produce prin hipertensiune portalǎ sau comǎ hepaticǎ.

IV.4. CIROZA BILIARA SECUNDARA

 Prin obstacol extrahepatic, este precedată de Manifestări la nivelul cailor biliare extrahepatice, care duc la icter
mecanic: litiaza de coledoc, coledocita scleroatroficǎ, compresiuni asupra hepatocoledocului, neoplasme ale cailor biliare,
pentru apariţia cirozei e necesarǎ prezenta icterului mecanic pe o lungǎ perioadǎ. Ficatul este mare, de consistentǎ crescută,
cu suprafaţǎ netedǎ sau fin neregulatǎ, de culoare inchisǎ. Starea generalǎ se menţine bunǎ mult timp. Icterul este permanent
cu sau farǎ febrǎ si frison, ia o nuanţǎ bruna-verzuie si uneori este insotit de prurit foarte supărător. Bilirubinemia este
moderat crescută. Fosfataza alcalinǎ este crescută. Exista splenomegalie. Ascita apare in faza finalǎ.

IV.5. CIROZA WILSON (degenerescenta hepatolenticulara)

Este o boala ce apare in adolescenta sau la adultul tanǎr. Are la baza tulburări de metabolism ale cuprului si ale unor
acizi. Clinic, este prezentǎ hepatomegalia, inelul brun-cenusiu la periferia corneei, simptome extrapiramidale (tremurǎturi,
mişcări dezordonate) si manifestări psihice (stări depresive, delirante si confuzionale). Histologic in ficatul cirotic se
constatǎ noduli de regenerare cu fibroza periportalǎ iar hepatocitele sunt bogate in cupru si au leziuni degenerative necrotice.

IV.6. CIROZA XANTOMATOASĂ

Se intalneste la copii si la adulţi si este produsǎ prin acumulări excesive de colesterol in ficat si splinǎ. In sânge se
găsesc cantităţi mari de lipide si de colesterol. Clinic, se remarcǎ hepatomegalia si splenomegalia, la care se asociază
depuneri nodulare gălbui de colesterol subcutanat sau la nivelul tendoanelor. Histologic, celulele încărcate cu colesterol apar
spumoase. Acumulările de colesterol in celule (hepatozǎ) suscita o reacţie inflamatorie cronicǎ, cu evoluţie cirogenǎ.
Evoluţia este îndelungatǎ, iar ascita apare rar.
IV.7. HEMOCROMATOZA

Este o tulburare de metabolism, caracterizatǎ prin depozitarea fierului in ficat si in alte organe: pancreas, splinǎ, etc.
ficatul este mărit, de consistenta crescută, de culoare roşiaticǎ. Histologic se constatǎ in hepatocite depozite de fier, leziuni
degenerativ necrotice, pe alocuri noduli de regenerare si fibroza periportala. Tegumentele sunt pigmentate in brun-cenusiu,
mai ales pe fata si antebraţe. Hepatomegalia este insotitǎ de splenomegalie. Existǎ atrofie testiculara sau amenoree. Evoluţia
bolii este prelungita, ciroza având o lunga perioada compensatǎ, poate fi tratatǎ cu bune rezultate.

V. EVOLUŢIE SI COMPLICATI
V.1. EVOLUŢIA CIROZELOR este progresivǎ. Cirozele ascitogene evoluează mai rapid (1-2 ani). Cirozele biliare
au o evoluţie mai îndelungatǎ (5-10-15 ani). Greşelile de regim alimentar, administrarea unor medicamente in mod
intempestiv, paracentezele repetate pot fi cauze care grăbesc evoluţia prin instalarea encefalopatiei portale, a comei hepatice
sau prin declanşarea unor hemoragii digestive.
Sfârşitul letal survine prin hemoragii digestive masive, prin encefalopatie portalǎ, coma hepaticǎ, insuficienta renalǎ
sau infecţii intercurente, îndeosebi pneumonie.

V.2. COMPLICAŢIILE CIROZELOR sunt:

1. Hemoragiile digestive superioare - apar frecvent, provocate de ruperea venelor aflate sub o presiune crescută in
condiţiile hipertensiunii portale, de regulǎ la nivelul varicelor esofagiene. Uneori, hemoragia provine dintr-un ulcer gastric
sau duodenal si este favorizatǎ de hipertensiunea portala proprie cirozei. Hemoragiile pot fi mici si repetate, traduse prin
scaune negre, melenice, alteori sunt bruşte si abundente, produc hematemeze si melene. In aceste cazuri colapsul vascular si
moartea pot surveni in câteva ore. Deseori hemoragiile se opresc in câteva zile spontan si prin medicatia aplicatǎ. Au insǎ
tendinţǎ la recidive. Se intalneste de regulǎ anemia posthemoragicǎ cu valori scăzute ale hemoglobinei
2. Encefalopatiile hepatice - cuprind totalitatea tulburărilor neuropsihice ce survin in ciroze. Tulburările neurologice
constau in tremuraturi, hipertonie muscularǎ, modificări ale reflexelor osteotendinoase, perturbări oculomotorii, precoma si
coma; iar tulburările psihice cuprind alterarea stării de conştient, ca somnolenta, apatie sau agitaţie, tulburări de atenţie si
memorie, dezorientare in timp si spaţiu, confuzie. Se asociază frecvent tulburări de comportament, ca irascibilitate,
negativism, acte de violentǎ, urinare si defecare in locuri nepermise. Dupǎ intensitatea acestor tulburări encefalopatiile
hepatice se pot grupa in patru grade:
- Gradul I - cu mici tremuraturi, uşoarǎ somnolentǎ
- Gradul II - cu tremuraturi de amplitudine mare tip " flapping tremor", somnolentǎ sau agitaţie, stări confuzionale.

- Gradul III - precoma sau coma vigilǎ, cu somnolenta, faze de agitaţie motorie sau de inconştientǎ, gemete, ţipete,
atenuarea sau dispariţia reflexelor osteotendinoase, incontinenta sfincterelor;

- Gradul IV - coma profundǎ, liniştitǎ, ireversibilǎ.

Dupǎ mecanismele de producere se cunosc 3 forme de encefalopatii hepatice:
a.encefalopatia hepaticǎ propriu-zisǎ sau endogenǎ, produsǎ prin prăbuşirea funcţionalǎ hepaticǎ din unde hepatice acute
grave si mai ales din faza avansatǎ a cirozelor. Sunt caracteristice factorul hepatic - mirosul greu al gazelor expirate prin
eliminarea celor absorbite de intestin (mercaptani) si a altor baze aromatice - manifestările hemoragipare pe mucoase si
tegumente, micşorarea relativ rapidǎ a ficatului, prin procesele de necroza hepaticǎ si alterarea severǎ a probelor hepatice.
Deseori apar semnele urinare ale unei hepatonefrite acute cu oligurie, albuminurie, cilindrurie, bilirubinurie. Evoluţia e spre
agravare si moarte.
b. encefalopatia portal sistemicǎ sau exogenǎ, şanţurile venoase porto-cave ale acesteia permit trecerea substanţelor
toxice absorbite de intestin (amoniac, histamina) in circulaţia generalǎ, cu ocolirea ficatului si atingerea sistemului nervos
central. Encefalopatia este declanşatǎ de excese alimentare proteice (produc putrefacţii in intestin), de unele medicamente
(clorura de amoniu, metionina), de crearea chirurgicalǎ a unui sunt portocav sau de hemoragii digestive.
Tulburările neuro-psihice pot fi de gradul I sau II, reversibile. Ficatul incǎ funcţionează, probele hepatice sunt parţial
sau moderat pozitive; in sânge se găsesc cantităţi crescute de amoniac alături de alte substanţe toxice de origine intestinalǎ.
c. encefalopatia diselectroliticǎ - este produsǎ de dezechilibre ionice, serice si tisulare, in principal de scăderea K (sub
3,8 mEq%), mai rar a Na+ (sub 140 mEq %) ca urmare a unui aport alimentar insuficient, dar mai ales datoritǎ pierderilor
urinare provocate, prin vărsaturi sau tulburări intestinale diareice. Encefalopatia se traduce printr-o stare de somnolenta, ca
un somn adânc de câteva zile, reversibilǎ. Somnolenta e precedată de astenie muscularǎ, de distensie abdominalǎ prin
hipotonie intestinalǎ sau prin disfonie. Ficatul dispune de posibilităţi funcţionale, iar probele hepatice sunt moderat sau franc
pozitive. In sânge se găsesc valori scăzute de K+ sau Na+ si amoniac.
3. Coma hepatica - poate apărea in cadrul insuficientei hepatice cronice terminale, in encefalopatia hepato-portalǎ si in
cazurile cu hiperaldosteronism secundar (cu tulburări hidro-electrolitice). In insificienta hepaticǎ cronicǎ, coma poate fi
declanşatǎ de anumiţi factori: effort fizic, abuz de alcool, infecţii intercurente, medicamente, hemoragii digestive, intervenţii
chirurgicale, înainte de apariţia comei se accentuează rapid sindromul cutanat, apare somnolentǎ, scade diureza, apar
tulburări psihice, apoi se instalează coma. In cursul comei se constata hemoragii, diureza scăzutǎ, adesea febrǎ si icter,
tulburări neurologice extrapiramidale, tulburări psihice polimorfe.
4. Infecţia ascitei - survine mai rar prin procese infectioase, transmise din intestin sau prin hernii ombilicale rupte si mai
frecvent, prin punctiile infectate ale paracentezelor abdominale. Peritonita evoluează rapid si spre exitus.
5. Tulburari funcţionale si complicaţii renale – apar frecvent in cursul cirozelor, cea mai importantǎ tulburare funcţionalǎ
fiind insuficienta progresivǎ a manipulării sodiului de către rinichi, cu retentia sa care duce la formarea ascitei si edemelor.
Suferinţa renalǎ este consecinţa unei reduceri a perfuziei renale, in special in regiunea externǎ a corticalei.
Insuficienta funcţionalǎ renalǎ se caracterizează prin oligurie, azotemie, hiponatremie de dilutie. ,
6. Alte complicaţii sunt:
- pancreatita cronica si calcificarile pacreatitei întâlnesc in cirozele alcoolice, fiind responsabile uneori de diaree
cu steatoree.
- tromboza si tromboflebitele portale - dureri abdominale însoţite de febra cu accentuarea meteorismului si ascitei.
- adenocancerul cu ciroza hepatica reprezintă coexistenta celor doua afecţiuni, indiferent ca apare intai cancerul
sau intai ciroza sau ca apar concomitent.

VI. DIAGNOSTICUL
VI. 1.Diagnosticul pozitiv al cirozelor se pune pe baza semnelor clinice, in asociere cu cele de laborator si uneori cu
datele histologice ale punctiei-biopsii sau ale laparoscopiei hepatice. Din starea clinicǎ prezentatǎ au valoare diagnosticǎ
modificările de volum si de consistentǎ ale ficatului. Atrofia ficatului si marginea sa inferioarǎ subţiatǎ, pledează pentru
ciroza. De asemenea, suprafaţa neregulatǎ a ficatului, ca si ascita, se găsesc frecvent in ciroze. Existenta unei stări ictero-
ascitice este caracterizat cirozelor. Splenomegalia este totdeauna prezentǎ in ciroze.
O mare importantǎ diagnosticǎ pentru ciroze o au multiplele steluţe vasculare pe fatǎ, gat si torace, in special cand sunt
asociate cu eritemul palmar.
Datele de laborator sunt utile si necesare pentru diagnostic. Rezultatele pozitive ale electroforezei proteinelor, ale
probelor de coagulare si ale retentiei de bromsulfaleina indicǎ certa suferinţa actualǎ hepatocelularǎ si deseori sunt decisive.
Seroreactiile imunologice sunt negative sau inconstant si slab pozitive in cirozele alcoolice sau posthepatitice si intens
pozitive, in cirozele biliare primitive.
Examenul radioizotropic hepato-splenic, permite aprecierea dimensiunilor si modului de captare hepaticǎ si splenicǎ a
substanţei radioactive importante pentru diagnosticul leziunilor difuze (ciroze, hepatite) sau al tumorilor si chisturilor
hepatice.
Laparoscopia si punctia-biopsie hepaticǎ dau elemente importante, deseori decisive, pentru diagnosticul formelor de
cirozǎ, evidenţiind modificările macroscopice si leziunile histologice caracteristice.
VI. 2.Diagnosticul diferenţial va fi deosebit de la caz la caz, dupǎ predominanta simptomelor. In cazurile de ascitǎ,
diagnosticul diferenţial va fi făcut cu peritonitǎ tuberculoasǎ, cu peritonitǎ carcinomatoasǎ, cu ascitǎ din decompensarile
cardiace repetate sau cu ascitǎ din simfiza pericardicǎ.
Cand existǎ numai hepatomegalie, diagnosticul diferenţial se face cu neoplasmul hepatic, cu chistul hidatic, cu sifilisul
hepatic.
Un diagnostic diferenţial care trebuie făcut cu atenţie, este acela cu hepatita cronicǎ agresivǎ si cu hepatita cronicǎ
cirogenǎ. In hepatita cronicǎ existǎ semne de rezerve funcţionale hepatice: albuminemia ramane peste 3,5g%, indicele de
protrombina peste 50%, BSP-ul peste 6% cu timpul de injumatatire sun 10 minute, hipertensiunea portalǎ este farǎ reflux.
Precizarea o va face insǎ punctia hepaticǎ, arătând in hepatite păstrarea arhitectonicii hepatice.

VII. PROGNOSTICUL
Prognosticul îndepărtat al cirozelor este totdeauna sever. In ceea ce priveşte prognosticul imediat, el este mai bun in
cazurile in care ascitǎ cedează rapid la repaus, dieta sau diuretice si cand albunemia depăşeşte 3 g%.
Se apreciază ca pacienţii cu ciroza alcoolicǎ au un prognostic mai favorabil decât cei cu ciroza de alta cauzǎ.
Desi evoluţia cirozei hepatice este greu previzibilǎ, existǎ unele elemente cu caracter de predictie de care trebuie ţinut cont:
a. Parametru clinici
-dimensiunile ficatului . Ficatul mare are un prognostic mai bun decât cel mic.
 -Asociaţia unei hemoragii digestive, a unei alterări a stării generale si a doua din semnele majore de insuficienta hepatica
(icter, ascita, encefalopatie), agravează prognosticul: mortalitate in curs de 1 an.
-Rezistenta peste 2 luni a unei ascite la tratament indica un prognostic grav: mortalitatea 80% in timp de 1 an.
-Icterul, daca e persistent si progresiv, implica un prognosctic rezervat.
-Insuficientǎ renalǎ funcţionalǎ care apare îndeosebi in faza terminalǎ a cirozei alcoolice, are un prognostic extrem de
sever.
b. Parametri histologici
-extinderea necrozei si a infiltratului inflamator sunt factori de gravitate.
-Prezenta steanozei este un element favorabil, aceasta fiind influenţată de tratament.
Coma hepaticǎ si hemoragia digestivǎ superioarǎ reprezintă cele mai frecvente cauze de deces, fiind urmate de:
tulburările in balanţa hidroelectroliticǎ, insuficientǎ renalǎ, infecţii, carcinomul hepatic.

VIII. TRATAMENTUL
Pentru a obţine rezultate satisfăcătoare, este nevoie ca tratamentul sǎ fie:
- individualizat la forma anatomo-clinicǎ, la faza evolutivǎ si la factorii etiopatogenici implicaţi.
- Sǎ cuprindă mai mulţi agenţi terapeutici cu acţiune sinergicǎ sau complementarǎ.
- Sǎ fie sistematic aplicat, in cure repetate si timp îndelungat.
Obiectivele principale sunt:
- suprimarea sau atenuarea factorilor etiopatogenici precizaţi la fiecare caz in parte;
- combaterea procesului inflamator si a reacţiilor imunologice in exces;
- ameliorarea funcţionalǎ si regenerarea parenchimului hepatic;
- evitarea sau tratarea complicaţiilor.
VIII. 1.Tratamentul igieno-dietetic - consta in repaosul obligatoriu la pat in cirozele decompensate. In cele
compensate, repausul va fi relativ, pana la 14 ore pe zi si cate o lunǎ de repaus complet la pat. Vor fi interzise eforturile
fizice si cele intelectuale. Trebuie sa se respecte dieta care asigurǎ un regim alimentar complet si bogat in vitamine.
Proteinele voe fi date in proporţie de 1,5 g/kilocorp/zi, aportul fiind redus in cazurile cu encefalopatie pórtalǎ. Glucidele se
recomandǎ in cantitate de 400 g/zi. Lipidele vor fi limitate la 60 - 80g/zi, fiind preferate cele de origine vegetalǎ; in ciroza
biliarǎ pot creste chiar panǎ la 120 g/zi, sub formǎ de ulei. Restricţiile vor privi alcoolul, conservele, afumaturile, mezelurile,
branzeturile fermentate. Dieta ciroticilor va tine seamǎ si de tulburările digestive de insotire, fiind adaptata fiecărui caz in
parte. In modul de preparare culinarǎ se vor interzice prăjelile, sosurile cu rentaj, condimentarile iritante., in caz de
hemocromatozǎ, regimul alimentar va tine seamǎ de diabetul coexistent. In cazurile cu ascitǎ se va reduce aportul de lichide,
iar regimul va fi hiposodat.
VIII. 2.Tratamentul etiologic
Vizează cauzele încă active ale bolii: suprimarea băuturilor alcoolice, tratarea luesului in cirozele cu lues seropozitiv,
corectarea alimentaţiei in cirozele nutriţionale.
In infecţiile cǎilor biliare se vor face tratamente cu antibiotice sub indicaţia antibiogramei. Sifilisul va fi tratat cu
penicilina; in hemocromatoza se va încerca eliminarea fierului în exces prin emisiuni repetate de sânge; în degenerescenta
hepatolenticularǎ se va face tratament cu EDTA.
VIII. 3.Tratament patogenic
Are aplicaţii mai largi, vizează combaterea inflamaţiei si a proceselor imunologice si stimularea regenerării hepatice.
Stimularea sintezelor proteice se face prin anabolizante:decanofort (25 - 100 mg la intervale de 3 - 4 săptămâni, in cure
de 6 injecţii intramuscular); Naposim (1-4 comprimate/zi); Norbetalon (25 - 500 mg, o datǎ pe săptămânǎ, intramuscular).
Pentru stimularea regenerării hepatocitare se prescriu extracte hepatice concentrate, bine purificate cu vitamina Bl, B2,
Bl2, C, E si preparate ca Mecopar, Litrison, Purinor.
Tratmentul ascitei si edemelor: dieta alimentarǎ va fi hiposodatǎ, bogatǎ în potasiu, prin sucuri de fructe, fructe uscate
şi au uşoara restricţie de lichide. Clinostatismul este un factor important pentru îmbunătăţirea diurezei. Dintre diureticele
folosite în tratamentul ascitei sunt:Triamteren(300 mg/zi), Nefrix, Ufrix sau Furosemid. Cand efectul acestor diuretice este
insuficient se folosesc cu mult succes spironolactonele (aldactone). Pentru a obţine o bunǎ diureza trebuie corectatǎ
hipovolemia prin perfuzii cu soluţii hipertonice de glucozǎ, cu albumina umanǎ, cu masa eritrocitarǎ, cu Manitol; la nevoie,
se pot face transfuzii cu sânge total, ciroticul suportând bine sângele si greu anemia.
VIII. 4.Tratamentul complicaţiilor
a. Tratamentul cirozei hepatice compensate. Se vor evita eforturile fizice mari, alimentaţia trebuie sa fie bogatǎ (2500 -
3000 calorii), echilibratǎ, cu aport de proteine 1,5 - 2 g/ kg corp (in absenta encefalopatiei portale) si cu aport normal de
glucide si lipide cu acizi graşi si nesaturati. alcoolul va fi
suprimat definitiv. Se vor administra vitamine (C si B, oral sau parenteral, anabolizante (Naposim, Madiol). In ciroza
postnecrotica este indicata corticoterapia (Prednison 0,5 – 1 mg/kg corp, micsorandu-se treptat) si imunosupresoare
(Azathioprina - Imuran, 100 - 200 mg/zi).
b. Tratamentul cirozei hepatice decompensate.
Decompensarea apare dupǎ boli intercurente, hemoragii digestive, boli infecţioase,intervenţii,chirurgicale,tratamenul
hemoragiei digestive.
In hemoragiile digestive superioare la cirotici se recomandǎ internarea in secţii de terapie intensivǎ, repausul absolut,
calmarea bolnavului cu clisme de cloral-hidrat si regim absolut. Perfuzii de sânge izogrup, substituienti plasmatici
(Dextran)iar,in,pericole colaps circulator se va administra hemisuccinat de hidrocortizon sau Norartrinal (1 fiolǎ, in perfuzie
de glucozǎ sau sânge).
Uneori aplicarea unei sonde cu balonase poate aduce oprirea hemoragiei in unele cazuri prin comprimarea venelor
sângerânde din esofag. In cazurile extreme se face ligatura varicelor.
c.Tratamentul encefalopatiei portale - se reduc proteinele sub 1 g/kg corp, se administrează antibiotice in caz de infecţii
(Tetraciclină sau Ampicilina 2 g/zi, Neomicina 3-4 g/zi).
In encefalopatia prin marea insuficientǎ hepaticǎ (endogenǎ) sunt indicate perfuzii cu glucozǎ 5 - 10% (250 ml de 2 -3
ori/zi), in care se adaugă 2-3 fiole de hemisuccinat de hidrocortizon asociate cu vitamina C (2 - 3 fiole intramuscular) si
cu administrarea de oxigen prin sonda nazala.
d.Tratamentul sindromului edematos se face prin repaus la pat, regim desodat, corticoterapie 30 - 40 mg/zi si diuretice
tiazidice 2-4 comprimate/zi (Nefrix), Furosemid 40 mg sau Ederen 50 mg, 2 -4 comprimate/zi, diuretice osmotice
(Manitol in peruzie), Triamteren 2 -3 comprimate/zi, Spironolactona (Aldactona) 4-6 comprimate/zi. Diureticele se
administrează in cure de 2 - 3 zile pe săptămâna si întotdeauna sub control. - Tratamentul sindromului de insuficienta
hepatica presupune repaus la pat, dieta echilibrata cu aport proteic suficient, anabolizante de sinteza (madiol, Naposim,
vitamina B6 si Bl2, acid folie. Corticoterapia se recomanda numai in prezenta fenomenelor inflamatorii. Splenectomia se
practica in ciroza juvenila cu hipersplenism. Se mai administrează dupa caz, vitamina K, fibrinogen, plasma in hemoragii
difuze.
 e.Tratamentul comei hepatice necesitǎ masuri de control si igieno-dietetic: înregistrarea temperaturii si a pulsului la 4 - 6
ore; examen zilnic general; dozarea la 1 -2 zile a Na+, O", K in sânge si urinǎ, a rezervei alcaline, a ureei; dozarea la 3 zile a
bilirubinemiei.
Foarte importante sunt masurile de îngrijire: aerisirea camerei, igienǎ bolnavului si a lenjeriei, schimbarea frecventǎ a
poziţiei bolnavului.
Regimul alimentar prevede un aport echilibrat de lichide (excreţia zilei precedente + 500 ml), suprimarea proteinelor si
reintroducerea lor dupǎ revenirea cunoştinţei; dacǎ inghite se dau sucuri indulcie, dacǎ nu, glucozǎ 20% pe sondǎ sau 33% pe
cateter intravenos, panǎ la 200 ml/zi. Se vor adaugă 0,2 panǎ la 0,5 g sodiu pe zi şi cate 1,5 g potasiu la fiecare litru de
soluţie glucozatǎ.
Tratamentul patogenic constǎ in clisme înalte, Neomicina sau Tetraciclină, hemodializǎ; aminofixatoare: acid glutamic,
acid aspartic, laringinǎ.
Se mai pot da: acid succinic, acid malic, cisteina, vitamine. Glucocorticoizii in doze mici dau rezultate bune. Vor fi
cercetate tulburările si simptomele asociate: hemoragia, agitaţia neuropsihicǎ, infecţiile. In coma cu spliere potasicǎ se
administrează clorurǎ de potasiu (2-4 g?zi), in perfuzie de glucozǎ.

VIII. 5.TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Este un tratament de necesitate, nu se face profilactic, el influenţând nefavorabil evoluţia bolii.
In cirozele splenomegalice cu manifestări de hipersplenism hematologic, splenectomia, cu rezultate inegale si in
cirozele hepatice cu procesae imunotoxice, prin elaborarea de variaţi anticorpi presupuşi a fi de origine splenica.
In cirozele hepatice, in care au existat deja una doua hemoragii digestive, este utilǎ stabilirea chirurgicalǎ a unui sant
portocav sau spleno-renal, care suprimǎ hipertensiunea portalǎ. S-au încercat de asemenea decorticarea ficatului şi crearea de
aderente cu peritoneul diafragmatic.
Ligaturi vasculare de varice esofagiene, de varice gastrice, se fac tot de necesitate şi cand starea bolnavului nu permite
intervenţii de amploare.
Eficienta tratamentului
 In ciroze eficienta tratamentului este greu de apreciat la fiecare caz in parte ,intrucat pot surveni ameliorări spontane.
Pe loturi comparative de bolnavi se pot observa ameliorări clinice si biologice. In cirozele alcoolice şi nutriţionale dieta
hiperproteicǎ şi suprimarea alcoolului aduc ameliorări evidente şi supravieţuiri îndelungate.
IX. PROFILAXIA
Profilaxia cirozelor, constǎ in tratamentul corect al hepatitelor epidemice si al hepatitelor cronice, cu dispensarizarea
îndelungata; in combaterea factorilor susceptibili sǎ îmbolnăvească ficatul: alimentaţia dezechilibratǎ, alcoolism, abuzuri
medicamentoase; in tratarea la timp şi corecta a bolilor care favorizează hepatopatiile cronice: litiaza biliarǎ, afecţiunile
obstructive ale cailor biliare extrahepatice, sifilisul, diabetul, rectocolitǎ, ulcerul, infecţiile. Profilaxia complicaţiilor este
deasemenea importanta, ea fiind realizatǎ prin combaterea cauzelor declanşatoare de complicaţii: dieta nerationalǎ,
medicatie intempestivǎ, intervenţii chirurgicale neindicate, disbacterii intestinale.

X. PARTICULARITATILE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVILOR CU AFECŢIUNI HEPATOBILIARE

Îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni hepatice prezintă particularităţi deosebite de acei cu afecţiuni biliare. Etiopatogenia ,
adesea comuna a celor doua grupe de afecţiuni, ca si interelatiile funcţionale ale ficatului cu caile biliare, fac ca îngrijirea lor
sǎ se facǎ adesea impreunǎ, având numeroase elemente comune de explorare şi de tehnica terapeuticǎ, care interesează direct
şi munca asistentei.
Majoritatea afecţiunilor hepatice - neîngrijite in mod corespunzător - evoluează spre insuficienta hepaticǎ, care poate
merge panǎ la pierderea bolnavului. Tulburările de metabolism din cursul stărilor de insuficientǎ hepaticǎ, favorizează
invadarea organismului cu substanţe toxice, care au o acţiune importantǎ şi asupra creierului. Din acest motiv afecţiunile
hepatobiliare sunt însoţite de modificări psihice importante, ca tulburări de somn, scăderea afectivităţii, bradipsihie, care pe
măsura agravării insuficientei hepatice se completează cu somnolenta, abnubilare si comş.
Amplasarea bolnavilor hepato-biliari se va face in saloane mai mici, liniştite, unde pericolul difuzării unor infecţii
este mai mic şi odihna psihicǎ a bolnavilor este asiguratǎ. Bolnavii cu ciroza hepaticǎ sunt foarte sensibili fata de infecţii,
din acest motiv ei nu vor fi aşezaţi in saloane unde se îngrijesc si bolnavii cu angine, stafilococii cutanate sau infecţii
pulmonare.
 Îngrijiri generale - in perioada acutǎ a bolilor hepatice, bolnavii trebuie sa respecte repaosul absolut fizic si psihic.
Obiceiul unor bolnavi - in special cu preocupări intelectuale -de a utiliza timpul petrecut in spital cu studii sau lecturi mai
grele, in cazul bolnavilor cu suferinţe hepatice trebuie combătut Scularea bolnavilor din pat o hotărăşte medicul si
dispoziţiile lui privind cuantumul mişcărilor şi durata zilnicǎ de părăsire a patului trebuie respectat de asistentǎ.
Poziţia cea mai bunǎ pentru bolnavi in pat in cursul bolilor hepatice este decubitul dorsal, poziţie care asigurǎ o bunǎ
irigare a ficatului.
La efectuarea igienei corporale se va tine cont de faptul ca pielea edematiata a ciroticilor este mai sensibilǎ si deci
necesitǎ o atenţie măritǎ.
Alimentaţia trebuie sa fie fractionatǎ, in doze mici, dar consumate frecvent, Aceasta pe de o parte favorizează drenajul
biliar permanent, pe de alta parte asigurǎ aportul de calorii şi la bolnavii inapetenti. Bolnavii cu afecţiuni hepato-biliare,
adesea se plâng de meteorism, constipatie şi inapetentǎ, ceea ce îngreunează aportul de calorii.
In perioada acutǎ a hepatitelor, bolnavii primesc un regim de cruţare a ficatului, prin evitarea grăsimilor si a
alimentelor metorizante, asigurandu-se un aport bogat in hidrati de carbon si vitamine. Pe măsurǎ ce starea bolnavului se
ameliorează, se admit şi grăsimile vegetale şi untul. Se interzic băuturile alcoolice, alimentele prăjite şi condimentele. In
cursul cirozelor hepatice, acelaşi regim va fi pregătit hiposodat.
Supravegherea bolnavului prevede urmărirea culorii sclerelor si a tegumentelor, pruritul, culoarea scaunelor, aportul
de lichide, culoarea şi cantitatea urinii, greutatea corporalǎ, formarea, respectiv dispariţia edemelor şi eventualele modificări
de comportament. La bolnavii cu ascitǎ, asistenta trebuie sa măsoare zilnic circumferinţa abdominalǎ.
Explorările - asistenta efectuează recoltări de sânge, urina, fecale si sucuri digestive şi le trimite la laborator pentru
efectuarea probelor funcţionale ale ficatului, pacreasului şi ale vezicii biliare. Ea efectuează sondajele exploratoare şi
terapeutice, pregăteşte bolnavul pentru examenul radiologie al vezicii biliare şi al cailor biliare şi la indicaţia specialǎ a
medicului pentru punctie abdominalǎ, laparoscopie sau punctie biopsicǎ a ficatului. In caz de ascitǎ voluminoasǎ ea
pregăteşte bolnavul, instrumentele şi materialele pentru punctie evacuatoare.
Medicatia bolnavilor cu afecţiuni hepato-biliare trebuie făcutǎ dupǎ indicaţia medicului. Corticoterapia şi
antibioterapia se vor face cu precauţiile şi controalele obişnuite. Pentru corectarea deficitului proteic se fac perfuzii de
plasma, iar pentru excitarea colerezei şi drenajului biliar se utilizează des aplicaţiile calde - mai rar şi cele reci - care
imbunǎtǎtesc circulaţia la nivelul ficatului şi au un efect spasmolitic asupra vezicii şi cǎilor biliare.
 Trebuie avut in vedere faptul cǎ bolile hepato-biliare pot fi de etiologie infectioasǎ sau reprezintă consecinţele unor
altfel de boli al căror potenţial de contagiozitate incǎ nu s-a stins. Din acest motiv asistenta, panǎ la verificarea contrariului,
trebuie sa tinǎ cont de normele de securitate şi protecţia muncii pentru prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti.

XI. ÎNGRIJIRIALE BOLNAVILOR CU CIROZĂ HEPATICĂ İN TIMPUL PERIOADEI DE SPITALIZARE

ÎNGRIJIRI NURSING - ELEMENTE GENERALE

1.Definiţie - procesul de nursing este o metodǎ sistematicǎ, logicǎ de identificare şi soluţionare de probleme; permite
nursei sǎ punǎ diagnosticul şi sǎ trateze răspunsurile umane la îmbolnăvire şi la boalǎ.
Deci, asistenta medicalǎ ajutǎ individul in satisfacerea nevoilor fundamentale.
1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
Asistenta medicalǎ este obligatǎ sǎ se preocupe pentru crearea condiţiilor care sǎ favorizeze bolnavului o expansionare
maximǎ a muşchilor reaspiratorii şi deci o respiraţie normalǎ. De asemenea asistenta trebuie sǎ sesizeze rapid orice semn de
obstrucţie a pătrunderii aerului in cǎile respiratorii şi sǎ intervină rapid in unele circumstanţe, sǎ introducă canule, sǎ
utilizeze aparatul de aspiraţie sau drenajul postural; sǎ fie capabilǎ sǎ facǎ respiraţie artificialǎ şi resuscitarea funcţiei
cardiace pentru salvarea vieţii. Asistenta medicalǎ trebuie sǎ fie preocupatǎ de temperatura si umiditatea relativǎ a mediului
înconjurător, de înlăturarea factorilor iritanţi sau a mirosurilor neplăcute. Dacǎ aerul condiţionat nu este accesibil se poate
asigura in cele mai multe situaţii un mediu sănătos şi plăcut prin ventilaţie naturalǎ şi curăţenie.
2. Nevoia de a bea si a manca
In timp ce medicul prescrie dieta pacientului, asistenta medicalǎ se ocupǎ de întocmirea foii zilnice de alimentaţie.
Metodele perfecţionate de alimentare intravenoasǎ sau cu ajutorul sondei endonazale au salvat mii de vieţi, dar ambele
metode sunt panǎ la un punct periculoase şi dureroase; in timp ce a fi alimentat pe cale oralǎ nu este numai lipsit de pericol
ci in mod normal prezintă o anumitǎ plăcere. Dacǎ persoana care urmează sǎ pregătească masa nu are competenta necesarǎ,
asistenta medicalǎ trebuie sa dea explicaţii privind dieta, sǎ ajute la pregătirea acesteia sau la nevoie sǎ pregătească chiar ea
meniul respectiv.
 Prescripţiile medicale necesare pentru modificarea dietei, pentru alimentarea pe o altǎ cale decât cea oralǎ sau pentru
renunţarea la acest tip de alimentaţie se bazează pe observaţiile si informaţiile date de asistenta medicalǎ.

3. Nevoia de a elimina
Asistenta medicalǎ trebuie sǎ cunoască toate cǎile de eliminare, variaţiile considerate "normale", in ceea ce priveşte
frecventa şi cantitatea eliminării pe cale renalǎ sau pe cale digestivǎ. Ea trebuie sǎ ştie ce este normal in ceea ce priveşte
traspiratia, eliminarea pe cale pulmonarǎ, cat şi menstruatia normalǎ. In plus, este important ca ea sǎ fie capabilǎ sǎ
aprecieze funcţia de eliminare prin caracterele produselor de excreţie. Totodată cunoaşterea elementelor normale de excreţie
trebuie sǎ-i permitǎ sǎ interpreteze inteligent datele primite de la laborator şi nevoile bolnavului.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o buna postura
Asistenta medicalǎ trebuie sǎ cunoască cum sǎ fie aşezat corpul omenesc pentru a asigura o respiraţie corectǎ, o circulaţie
sanguinǎ bunǎ, indiferent de poziţia utilizatǎ. Asistenta medicalǎ este responsabilǎ sǎ supravegheze dacǎ un bolnav rǎmane
mult timp aşezat in aceeaşi poziţie, iar in cazul persoanelor care nu se pot mişca, inconştiente sau aflate sunt influenta
medicamentelor, ea va schimba poziţia dupǎ un anumit orar. Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizaţi prin modificarea
frecventǎ a poziţiei şi prin curăţenie, reprezintă un criteriu obişnuit pentru calitatea îngrijirii acordate bolnavului. La ieşirea
din spital este esenţial sǎ se vadǎ dacǎ bolnavul poate sǎ se mobilizeze in măsura necesarǎ la domiciliu.
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
Somnul reprezintă una din laturile principale ale vieţii umane. Imposibilitatea de a se odihni şi a dormi poate fi una din
cauzele care generează boala sau una din formele de manifestare a bolii. Stresul şi tensiunmea psihicǎ reprezintă stări
normale ce insotesc activitatea omului. Stresul devine patologic atunci cand nu poate fi controlat şi cand nivelul tensiunii
psihice nu e redusǎ in perioadele destinate relaxării, de repaus sau somn.
Utilizarea hipnoticelor şi narcoticelor in timpul îmbolnăvirilor poate crea dependentǎ de medicamente, atunci cand se
face la intervale mai mici decât cele normale. Asistenta medicalǎ poate sprijini bolnavul, incercand sǎ-i facǎ şederea in spital
cat mai uşoarǎ şi sǎ-i diminueze suferinţa, acestea favorizând somnul natural şi alături de ele elemente ca inlaturarea
cauzelor iritative a mirosurilor neplăcute, a foamei, având un pronunţat caracter suporific.
 6. Nevoia de a se imbraca şi dezbraca
Asistenta medicalǎ are răspunderea alegerii hainelor pentru bolnavi. îngrijirile de baz include ajutorul dat bolnavului
pentru a-şi alege imbracamintea care i se oferă şi sǎ-1 ajute sǎ o folosească cat mai bine.
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Temperatura corpului omenesc menţinută intre limitele normale prin climatizarea mediului ambiant şi prin portul
imbracamintii adecvate. Asistenta medicalǎ trebuie sǎ cunoască principiile fiziologice ale producerii şi pierderii de căldurǎ şi
sǎ fie capabilǎ sǎ recurgă la unul dintre aceste, atat prin modificarea temperaturii, gradului de umiditate, cat şi prin sfaturile
ce le dǎ in sensul opririi sau diminuării activităţilor bolnavului. Asistenta medicalǎ trebuie sǎ fie capabilǎ sǎ sugereze sau sǎ
recurgă la diferite sisteme de impachetare sau alte aplicaţii pentru creşterea sau reducerea temperaturii corpului.
8. Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele

Frecventa toaletei generale este stabilitǎ in funcţie de nevoile somatice şi de dorinţele bolnavului; va trebui totodată sa
fie efectuatǎ atat de frecvent incat sǎ-i asigure bolnavului o înfăţişare curatǎ, sǎ prevină orice mirosuri dezagreabile şi orice
formǎ de iritare a pielii.

9. Nevoia de a evita pericolele

Protejarea de lezarea de natura mecanicǎ cum este cădere, de pericolele de natura fizica, de substanţe chimice, toxice,
de animale şi insecte periculoase, de microbii prezenţi continu in mediul înconjurător, face parte din îngrijirile de bazǎ din
nursing. Ignoranta poate fi cauza fricii nejustificatǎ şi in caz de sănătate şi in caz de boalǎ. Protejarea bolnavului fatǎ de
tendinţa de autodistrugere, prevenirea afectării celor din jur de către bolnav reprezintă exemple care scot in evidentǎ aceasta
funcţie protectoare cu rol esenţial in îngrijirile de bazǎ.

10. Nevoia de a comunica

 Indiferent de modul in care lucrează asistenta medicalǎ este in mod inevitabil chematǎ sǎ ajute bolnavul sǎ reuşească
prin mijloace de comunicare sǎ-şi exprime nevoile sale, gusturile sale, dorinţele sale. In evaluarea stării bolnavului, medicul
se bazează pe ceea ce a observat asistenta medicalǎ.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia
Membrii profesiunii medicale se angajează in principiu de a ingriji in acelaşi mod "şi pe cei buni şi pe cei rǎi".
Respectarea nevoilor de natura spiritualǎ şi sprijinul oferit pacientului reprezintă o parte a ingrijirilor de bazǎ.

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

Asistenta medicalǎ care ajutǎ pacientul sǎ-şi facǎ un plan pentru fiecare zi, poate încuraja orice activitate care il
interesează şi-l poate ajuta in efectuarea acesteia.

13. Nevoia de a se recreea

Selecţionarea activităţilor depinde de sex, vârstǎ, grad de inteligentǎ, experienţǎ, gust, etc. Camerele speciale pentru
şedere in timpul zilei, favorizează viata socialǎ a celor bolnavi. Se poate asculta muzicǎ, se pot practica jocuri sau se poate
participa la o varietate de activităţi de grup.
14. Nevoia de a invǎta cum sa-ti pastrezi sanatatea
Boala şi infirmitatea pot fi congenitale, dar cel mai adesea sunt rezultatul unui regim sănătos degenerat datoritǎ unor
cauze economice sau altor cauze. Adeseori cauza o reprezintă faptul cǎ indivizii nu cunosc unele forme şi metode de
prevenire şi tratare a suferinţelor şi de aceea nu le respectǎ. In aceste situaţii prevenirea sau tratarea bolii de care suferă,
depinde de volumul şi corectitudinea informaţiilor despre boalǎ şi tratament care ii sunt furnizate bolnavului.
Asistenta medicalǎ nu poate cunoaşte adevăratele nevoi ale bolnavului dacǎ nu aflǎ ce a inteles acesta şi ce greşeli face
in regimul prescris.
Planul de nursing, pentru a fi intocmit este influenţat de stări patologice şi fiziologice, trebuie conceput in aşa fel incat
sǎ contribuie la unitatea şi continuitatea îngrijirilor. Va suferi modificări de la orǎ la orǎ in fiecare zi sau săptămânal in
funcţie de nevoile permanent schimbătoare ale pacientului. Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor de nursing in toate
serviciile de sănătate.
 Planul de îngrijire va indica şi medicamentele sau alte tratamente prescrise de medic şi eventualele ore de administrare,
din moment ce nursa este aceea care coordonează planul îngrijirilor de bazǎ şi planul terapeutic şi tot ea este aceea care
acordǎ pacientului cel mai mare ajutor prin terapia prescrisǎ de medic.
Asistenta medicalǎ calificatǎ pe langǎ a acorda îngrijirile de bazǎ trebuie sǎ asculte pacientul, sǎ-1 observe, sǎ-1
cunoască atat pe el cit şi familia sa, sǎ evalueze nevoile şi sǎ construiască o relaţie interumanǎ care este esenţialǎ in
acordarea îngrijirilor eficiente. Identificarea nevoilor a fost cunoscutǎ ca faza iniţialǎ a procesului de îngrijire.
2.Procesul de nursing cuprinde cinci etape:
1. Aprecierea - culegerea datelor
2. Analiza - identificarea problemelor de îngrijire
3. Plan - planificarea îngrijirilor care are douǎ etape:

- fixarea scopurilor şi obiectivelor

- determinarea intervenţiilor privind îngrijirea

4. Intervenţie - aplicarea in practicǎ

5. Evaluarea - evaluarea rezultatelor

Planul de îngrijire este suportul scris al procesului de planificare al îngrijirilor.

1. Aprecierea - constǎ in culegerea de informaţii pentru a identifica la pacient, starea de sănătate trecutǎ şi actualǎ,
reacţia la modificarea actualǎ, la tratament şi ingrijire, riscul modificării potenţialului. Datele sunt culese prin: discuţie la
internare, observarea pacientului, studiul documentelor prezentate, informaţia obţinută are elemente subiective şi
obiective; tipul şi calitatea datelor obţinute de nursǎ depinde de modul cum priveşte individul sănătatea şi îngrijirile.
Pacientul trebuie privi ca o persoanǎ cu istorie proprie, cu trecut personal şi care acţionează in felul sǎu intr-un mediu
propriu.
2. Identificarea problemelor de ingrijire este un proces mental si cuprinde doua etape:
- examinarea datelor culese si interpretarea lor
- enunţarea unei judecaţi clinice privind semnificaţia situaţiei analizate.
 Problema de ingrijire poate fi definitǎ ca tot ceea ce pacientul doreşte sǎ modifice şi ceea ce asistenta considerǎ
important. Identificarea problemelor face obiectul unei interacţiuni intre cel ce îngrijeşte şi cel îngrijit, unde fiecare tine cont
de sfatul celuilalt.
Probelemele de ingrijire sunt:
a. probleme clinice ce decurg din natura problemelor medicale
şi corespund dimensiunii interdependente in practica ei.
b. diagnosticul de nursing stabilit de asistenta medicalǎ ce corespunde dimensiunii independente in practica ei. Indiferent
cǎ este o problemǎ clinica sau un diagnostic de nursing, enunţul se face intr-o manierǎ distinctǎ:
- care este dificultatea şi manifestările ei
- care este etiologia si factorii favorizanti.
3. Planificarea îngrijirilor - trebuie realizat diagnosticul de nursing. Dacǎ diagnosticul este definit, dar se pune întrebarea
ce este de făcut, se face o evaluare asupra soluţiei posibile şi apoi se face o cercetare.
4. Aplicarea planului de nursing

In aplicarea acestui plan de interventi pot fi:

-depemdente (interventii delegate),analize medicatie, tratament,proceduri invazive (tubaj,clisma)
-independente (aplicarea diagnosticului cu membri echipei)
Acestea se pot modifica in functie de necesitati ,dar se vor nota in foaia de observatie.
Interventiile de nursing cuprind:
-activitatea zilnice in functie de nevoile fundamentale.
-sfǎtuirea şi educarea pacientului şi familiei lui pentru in alegerea ca aceste nevoi adjuvante ale igrijirilor medicale.
-Explicarea ingrijirilor şi necesitǎtii acestora in anumite situatii pentru colaborarea cu pacientul
-folosirea tuturor mijloacelor pentru trecerea pacientului de la un stadiu dependent la unul independent.
5. Evaluarea rezultatelor
-este un raspuns exact tradus prin progresul facut de pacient in urma ingrijirilor.
-este permanentǎ şi se face in timp cuantificat in functie de perioada stabilirea in plan .
Daca obiectivele sunt atinse in timp scurt putem ajuta planul ,dar dacǎ intervin modificǎri in starea pacientului adaugam
noi obiective in functie de conditiile create.
Concluzie: procesul de nursing este ciclic şi permanent reinoit.

XII. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

MĂSURI DE PROFILAXIE PRIMARĂ :

-vizează reducerea numărului de cazuri noi de îmbolnăvire. Constǎ in:
-dispensarizarea persoanelor cu risc crescut, persoane cu teren ereditar, descendenţi din familii, in care unul sau ambii părinţi
au suferit de afecţiuni hepatice.
-dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice
-educarea populaţiei privind igiena buco-dentarǎ (dentitie bunǎ care sǎ asigure masticaţia)
-educarea populaţiei privind igiena alimentarǎ :
-alimentaţie echilibratǎ cantitativ şi calitativ
-pregătirea alimentelor - farǎ excese de condimente , fierbinţi
sau reci
-orarul alimentaţiei - mese regulate
-igiena psihonervoasǎ - servirea mesei in condiţii de relaxare nervoasǎ, ambiantǎ plăcut, -evitarea eforturilor fizice mari
-evitarea stresului
-educarea populaţiei privind abandonarea obiceiurilor dăunătoare:
-alcoolismul, fumatul care favorizează apariţia bolii stomacului, ficatului
 MĂSURI DE PROFILAXIE SECUNDARĂ :
-urmăreşte , prin mǎsurile luate, ca in evoluţia bolilor ficatului, deja existente sǎ nu aparǎ complicaţii grave. Se realizează
prin dispensarizarea bolnavilor hepatici (bolnavi cu hepatitǎ acutǎ , hepatitǎ cronicǎ)

MĂSURI DE PROFILAXIE TERTIALĂ :

-se realizează prin acţiuni destinate diminuării incapacitatilor cronice de reeducare a invalidităţilor funcţionale ale bolnavilor
cu afecţiuni hepatice.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PARACENTEZA

(PUNCTIA ABDOMINALA)

Definitie:
Punctia abdominala sau paracenteza consta in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar in diferite scopuri.In
cavitatea peritoneala se poate acumula lichid (ascita) care poate avea drept cauza :
-obstacole in circulatia portala ceea ce determina hipertensiune in ramurile venei porte (in ciroza hepatica , insuficienta
cardiaca,tumorile peritoneale)
-inflamatia (in peritonita tuberculoasa)

Scop:
-explorator: -punerea in evidenta a lichidului peritoneal
-recoltarea lichidului si examinarea sa in laborator pentru stabilirea naturii sale
-terapeutic:-evacuarea unei colectii libere de lichid in ascitele masive
-pentru efectuarea dializei peritoneale
Indicatii:
-ascitele masive care provoaca tulburari circulatorii si respiratorii prin presiunea deasupra diafragmului a venei cave inferioare
-ascitele care nu se resorb prin metodele obisnuite de tratament
-traumatismele inchise ale viscerelor abdominale,cand se banuieste hemoperitoneu
-pentru diagnosticul citologic,bacteriologic si enzimatic al ascitei

Contraindicatii :
-chisturi ovariene mari hidronefroza,sarcina
-se executa cu prudenta la pacientii cu diateze hemoragice si in precoma 
-colectiile de lichid inchistate se evacueaza numai chirurgical

Locul punctiei :
-pe linia MonroeRichter-in fosa iliaca stanga,in punctul de unire a 1/3 medii,cu cea mijlocie a liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca
anterioara stanga
-pe linia ombilico-pubiana, la mijlocul ei

Materiale necesare :
-de protectie a patului pe care se executa punctia :musama,aleza,camp chirurgical
-pentru dezinfectia tegumentului :alcool si tinctura de iod
-instrumente si materiale sterile :manusi sterile,trocar gros,cu diametrul de 3-4mm cu mandrin ascutit si unul bont de rezerva,seringi de
5 si 20ml,ace de 5-6mm,bisturiu,pense hemostatice,
comprese,tampoane,tuburi prelungitoare
-pentru recoltarea si colectia lichidului:eprubete,cilindru gradat,galeata gradata de 10 litrii, substante necesare pentru reactia Rivalta
-pentru ingrijirea locului punctieti :cearsaf impaturit pe lungime,romplast
-substante medicamentoase,ansestezice locare novocaina 1% ,tonicardiace
-paravan,tavita renala

Tehnica:
-se informeaza pacientul asupra necesitatii punctiei,i se asigura securitatea si intimitatea
-se masoara circumferinta abdomenului inainte si dupa tehnica
-se verifica temperatura camerei sau a salii de tratament
-se izoleaza patul cu paravan
-se administreaza un cardiotonic cu 15-20 min inainte
-bolnavul va urina inainte sau va fi sondat
-se dezbraca bolnavul,si se aseaza peste o musama cu aleza,in decubit drosal cat mai aproape de marginea patului,cu trunchiul usor
ridicat
-se spala si dezinfecteaza in locul punctiei,deobicei fosa iliaca stanga sau subombilical
-se izoleaza locul punctiei cu camp steril
-medicul va face o incizie mica a pielii apoi introduce trocarul dupa ce a facut anestezie
-se recolteaza probe sterile de lichid in eprubete sterile pentru a determina cantitatea de albumina
-se aplica un tub de cauciuc la ac, pentru a colecta lichidul ascitic intr-un recipient
-se observa starea generala a bolnavului(puls,TA,respiratie)
-se urmareste evacuarea lichidului, sa nu fie mai mare de 1 litru la 15 minute pentru a nu se face o decomprimare brusca a cavitatii
abdominale
-la prima paracenteza sa nu se extraga mai mult de 4-5 litrii in 1-2 ore,la urmatoarea 10 litrii
-se schimba pozitia bolnavului in diferite directii cand se opreste evacuarea lichidului
-se pune 1-2 fire de sutura la locul paracentezei,dupa care se extrage trocarul si se fixeaza un pasament steril
-se strange un cearsaf in jurul abdomenului si se prinde cu ace de siguranta care va fi tinut 5-6 ore
-bolnavul va fi supravegheat 24 de ore iar firele de sutura se scot la 48 –72 ore
-se noteaza in FO cantitatea de lichid evacuat,ziua in care s-a efectuat si numele persoanei care a efectuat
-se duc probele la laborator pentru a determina densitatea si natura lichidului

Pregatirea produsului pentru examinare :

-examenul macroscopic consta in masurarea cantitatii de lichid evacuat,aprecierea aspectului, determinarea densitatii
-reactia Rivalta
-examenul citologic,bacteriologic,biochimic-eprubete cu lichid,etichetate,se trimit la laborator

EXAMINAREA BIOCHIMICA PRIN REACTIA RIVALTA:

-intr-un pahar conic se amesteca 50ml apa distalata,cu o picatura de acid acetic glacial
-cu o pipeta se adauga 1-2 picaturi de lichid extras
Reactie pozitiva:
-daca picatura se transforma intr-un nor asemanator cu fumul de tigara,deci lichidul exudat, rezultat prin proces
inflamator(pleurezie,ascita)
Reactie negativa:
-daca solutia ramane nemodificata atunci cand puneam picatura de lichid extras,deci este transudat(hidrotorax)

ACCIDENTE:
 -colaps vascular prin decomprimarea brusca a cavitatii abdominale-hemoragie digestiva, perforatia intestinului
-persistenta orificiului de punctie prin care se scurge lichid

DE RETINUT:
-viteza de scurgere a lichidului este de 1 litru la 15 minute
-la prima paracenteza se va evacua doar 4-5 litrii
-la urmatoarea paracenteza se pot elimina 10 litrii de lichid ascitic
-daca scurgerea lichidului se opreste brusc,se va restabilii prin simbarea pozitiei bolnavului sau prin introducerea mandrinului
bont pentru a indeparta o ansa intestinala

DE EVITAT:
-decomprimarea brsuca a cavitatii abdominale
-punctiile evacuatoare repetate care duc la hipoproteinemie si casectizarea organismului.

CAZ I CAZ II CAZ III

Identitatea: DOBRE
CONSTANTIN
Varsta: 78 ani
DIAGNOSTIC
MEDICAL:
CIROZA HEPATICA
DECOMPENSATA
VASCULAR
Analize de laborator:
VSH: 2,5mm/h
Glicemia: 0,95mg%
TGO: 26 UI
TGP: 19 UI
TS: 6min
TC: 7min
Uree sangvina: 1,82mg%
Creatinina: 3,14mg%
Colesterol: 255mg%
Examen sumar de urina:
-albumine: nor foarte gros
-proteine: prezente
-glucoza: absenta
-corpi cetonici: absenti
Explorari functionale:
EKG: fara modificari
patologice
ECO: prezenta ascitei,ficat
cu structura
omogena,macromoleculara
. patologice
Splina cu diametrul
Identitatea:IVAN Identitatea: STOICAN
ALEXANDRU VIOLETA
Varsta: 59ani Varsta: 51ani
DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC
MEDICAL: MEDICAL:
1)CIROZA CIROZA HEPATICA
HEPATICA-TOXICA COMPENSATA
2)TROMBOZA Analize de laborator:
PARTIALA DE VENA VSH: 34mm/h
PORTA Glicemie: 0,94mg%
3)VARICE TGO: 70 UI
ESOFAGIENE TGP: 60 UI
Analize de laborator: Uree sangvina:0,45mg
VSH:60mm/24h %
Glicemie:0,92mg% Creatinina: 1,07mg%
TGP: 61 UI TS=3min
TGO: 70 UI TC=8min
Uree sangvina: 0,45mg Examen sumar de urina:
% -glucoza: absenta
Creatinina: 1,04mg% -albumine: absente
TS: 4min -pigmenti biliari:absenti
TC: 7min -urobilirogen: prezent
Examen sumar de urina: -corpi cetonici: absenti
-proteine: prezente Explorari functionale :
-glucoza: absenta EKG: fara modificari
-pigmenti biliari:absenti patologice
-corpi cetonici:absenti ECO: ficat cu
Explorari funcionale: dimensiuni usor
EKG: fara modificari crescute si consistenta
crescuta
ECO: ficat marit de Splina depaseste cu 2-
moderat crescut
Paracenteza abdominala:
reactia Rivalta negativa
Probleme actuale:
-inapententa
-greturi
-varsaturi alimentare
-balonari postprandiale
-dureri sub rebordul costal
drept
-subicter tegumentar
-insomnie
-oligurie
-astenie fizica
-prurit cutanat
-anxietate moderata
Tratament:
Metrocoplamid 3f/zi
SF :9%o-1000ml
Glucoza: 10%-1000ml
Ampicilina: 4g/zi
Furosemid: 2f/zi
Diazepam: 1tb/zi
Aspatofort: 1f/zi
Arginina-Sorbitol: 1fl/zi
Metronidazol: 2fl/zi
Vit.B1: 1f/zi
Vit.B6: 1f/zi
Vit.B12: 1f/zi
Diagnostic la externare:
ameliorat
volum. 3cm rebordul costal in
Splina de consistenta inspir.
crescuta Punctia biopsica:
Probleme actuale: prezenta de leziuni care
-astenie atesta ciroza
-adinamie Probleme actuale:
-fatigabilitate -fatigabilitate
-inapetenta -inapetenta
-meteorism abdominal -greturi
-stare de discomfort -adinamie
-anxietate moderata -meteorism abdominal
-insomnie -balonari postprandiale
Tratament: -constipatie
Egilok: 2tb/zi -epistaxis
Silimarina: 3tb/zi -stelute vasculare pe
Verospiron: 1tb/zi fata si torace
Diazepam: 1tb/zi -edeme maleolare
Espumisan: 6tb/zi -pierederi in greutate
Aspatofort: 1f/zi -dureri sub rebordul
Arginina-Sorbitol: 1f/zi costal drept
Metronidazol: 2fl/zi -subicter tegumentar
Vit.B1:1f/zi -insomnie
Vit.B6:1f/zi -prurit cutanat
Vit.B12:1f/zi -anxietate moderata
SF:9%o-1000ml/zi Tratament:
Diagnostic la Aspatofort: 1f/zi
externare: Furosemid :1f/zi
ameliorat Vit.K :1f/zi
Arginina-Sorbitol :1fl/zi
Metronidazol :2fl/zi
Diazepam:1tb/zi
SF:9%o-1000ml
Glucoza:5%-1000ml
Vit.B1:1f/zi
Vit.B6:1f/zi
Vit.B12:1f/zi
Diagnostic la
externare:
ameliorat
Prezentarea cazurilor
Plan de ingirjire pe
perioada

23.02.2017-
30.02.2017
Cazul I
PLAN DE INGRIJIRE

1.-CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie: - pacient
- familie
- foaie de observatie
 - echipa de ingrijire

Date relativ stabile:

Nume si prenume: Dobre Constantin
Sex: masculin
Varsta: 78 ani
Stare civila: casatorit
Origine,nationalitate: roman
Ocupatie: pensionar
Religie: ortodoxa
Alergii: nu este alergic la niciun medicament sau aliment
Proteze: nu prezinta
Aspectul cavitatii bucale: - buze palide
- limba saburala
- gingii roz aderente dintilor
- dantura incompleta
- masticatie usoara,eficienta
- reflex de deglutitie prezent
Aspect facies: subicteric
Acuitate vizuala: in limite fiziologice
Acuitate auditiva: prezinta hipoacuzie
Acuitate olfactiva: pacientul percepe gustul si mirosul foarte bine
Acuitate tactila: sensibilitate usor diminuata la lucrurile fine
Acuitate dureroasa: dureri sub rebordul costal drept
Semne particulare: cicatrice postapendicectomie
Mobilitate articulara: articulatii usor dureroase cu miscari posibile,dar mai limitate
Sistem osos: integru
Mobilizare: pacientul se deplaseaza singur,fara mijloace de sustinere
Grup sanguin: A,Rh pozitiv (+)
Rot: prezente
Date antopometrice: G=74Kg ;I=1,60m
Date cu caracter variabil:
Domiciliul: com.Luciu, jud. Buzau
Conditii de locuit: pacientul locuieste in conditii salubre,casa alcatuita din 4 camere si anexe,locuita de 3 persoane ;

Reteaua de sustinere: pacientul este inconjurat de sostie si fiul sau,de la care primeste vizite frecvente,in familie existand o ambianta
afectuoasa ;

Conditii psihosociale: -pacientul prezinta anxietate moderata

-stare de discomfort
-lipsa de cunostintelor necesare despre starea actuala a sanatatii si prognosticul bolii
-grad de autonomie-prezent
Data internarii: 23.05.2011
Data externarii: 30.05.2011

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

AHC: pacientul neaga bolile infectocontagioase si dermato-venerice
APch: apendicectomie
APP: ciroza hepatica diagnosticata de 9 luni

Motivele internarii:
-inapetenta
-greturi
-varsaturi alimentare
-marirea de volum a abdomenului
-balonari postprandiale
-dureri sub rebordul costal drept
-subicter tegumentar
-insomnie
-oligurie
-astenie fizica
 -anxietate moderata
-prurit cutanat
-edeme maleolare

Istoricul bolii:
Pacientul Dobre Constantin in varsta de 78 de ani este diagnosticat cu ciroza hepatica de 9 luni.Pe fondul unei neglijari a
sanatatii si a unui consum exagerat de alcool,in urma cu 4 zile starea pacientului se agraveaza
prezentand :inapetenta,greturi,varsaturi alimentare,balonari postprandiale,marire de volum a abdomenului,dureri sub
rebordul costal drept,subicter tegumentar,oligurie,insomnie,astenie fizica,motive pentru care se prezinta la spital in data de
23.05.2011.
Dupa un consult de specialitate pacientul este internat pe sectia Medicala I pentru investigatii si tratament,de specialitate.

Examen clinic general:

Tegumente si mucoase: subicterice
Sistem osteoarticular : integru,articulatii usor dureroase,cu miscari posibile dar limitate
Sistem ganglionar limfatic: in limite fiziologice cu ganglioni nepalpabili.
Tesut musculo-adipos: normal reprezentat.
Aparat respirator: -torace normal conformat
-sonoritate pulmonara normala
-murmur vezicular prezent bilateral
-simetria miscarilor respiratorii pe ambele hemitorace
-respiratie ampla, pe nas
-nu prezinta tuse
-respiratie de tip costal inferior R=20r/min

Aparat cardiovascula :
- soc apexian in spatiul V intercostal pe linia medio claviculara stg
- zgomote cardiace ritmice bine batute TA=150/65mmHg- P=86p/min ;matitate cardiaca usor marita de volum
Aparat digestiv: abomen marit de volum prin ascita ,sonor,sensibil la palpare ,in hipocondrul drept,ficat cu marginea inferioara la 2 cm
sub rebordul costal, tranzit intestinal incetinit,un scaun la 3 zile
Aparat urogenital: -loji renale libere
-mictiuni spontane 4-5/zi
-prezinta oligurie D=700ml
SNC: echilibrat psihic

Elemente de igiena :
Obiceiuri alimentare: Pacientul consuma 3-4 mese /zi cea mai consistenta fiind pranzul. Nu respecta regimul alimntar impus de
afectiune
Alimente preferate: Supe de pasare, friptura,sarmale.
Lichide preferate: apa minerala si vodka
Eliminari: Scaun:-1 la 3 zile,fara un orar stabil
-cantitate redusa de consistenta dura
-de culoare bruna
Urina: -4-5 mictiuni spontane in cantitate de 700 ml
-culoare galben deschis
-miros amoniacal
Diaforeza: in limite fiziologice pentru a mentine umiditatea pliurilor cu miros nemodificat
Expectoratia: nu prezinta
Varsaturi: varsaturi alimentare
Obisnuinte igienice: pacientul nu prezinta autonomie in efectuarea ingrijirilor igienice persoale din cauza slabiciunii si epuizarii
determinate de boala
Pacientului i se face toaleta pe regiuni la pat si i se schimba zilnic lenjeria.

NEVOI PERTURBATE

1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

2.Nevoia de a bea si a manca.
3.Nevoia de a elimina
4.Nevoia de a evita pericolele
5.Nevoia de a dormii si a se odihnii
6.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
7.Nevoia de a fi curat ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele
8.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia
9.Nevoia de a invata cum sati pastrezi sanatatea
10.Nevoia de a se recreea

DIAGNOSTIC MEDICAL :
 CIROZA HEPATICA DECOMPENSATA VASCULAR.
 HTA SECUNDARA

II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Probleme actuale:
-inapetenta
-greturi
-varsaturi alimentare
-marire de volum a abdomenului
-balonari postprandiale
-dureri sub rebordul costal drept
-subicter tegumentar
-insomnie
-oligurie
-astenie fizica
-prurit cutanat
-anxietate moderata
-edeme maleolare

Probleme potentiale: risc de complicatii:

-hemoragie digestiva superioara
-coma hepatica
-encefalopatie portala
-deshidratare prin dezechilibru hidroelectrolitic
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE
1.Nevoia de a evita pericolele
Discomfort abdominal cauzat de procesul inflamator hepatic manifestat prin inapetenta,greturi, balonari post prandiale,marirea de
volum a abdomenului,dureri sub rebordul costal drept.
2.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
Circulatie inadecvata cauzata de tulburarea functiei cardiace compresiunea vaselor abdominale de catre lichidul de ascita manifestata
prin edeme maleolare
3.Nevoia de a elimina
Alterarea eliminarii urinare din cauza comprimarii prin lichidul de ascita a vaselor renale consecinta directa a suferintei hepatice,
manifestata prin oligurie 700 ml
4.Nevoia de a bea si a manca
Alimentatie inadecvata prind deficit cauzata de alterarea functiei hepatice manifestata prin inapetenta,greturi,varsaturi alimentare
5.Nevoia de a dormii si de a se odihnii
Insomnie cauzata de dureri sub rebordul costal drept,dispnee generata de prezenta ascitei, anxietate moderata,manifestata prin ore
insuficiente de somn calitativ si cantitativ,treziti frecvente,somn agitat.
6.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
Reducerea mobilitatii cauzata de retentia hidrica, diminuarea fortei musculare,manifestata prin dificultate in deplasare,postura
inadecvata
7.Nevoia de a fi curat ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele
Lipsa autonomiei in ingrijirile personale cauzata de slabiciune,epuizare fizica manifestata prin imposibilitatea de a se spala ,imbraca, a
merge la toaleta
8.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia
Dificultatea de a participa la activitati religioase cauza durerii sub rebordul costal drept , discomfort abdominal , manifestat prin
incapacitatea de a participa la atcivitatile grupului religios.
9.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Deficit de cunostinte cauzata de inaccesibilitatea la informatii,manifestata prin cunostinte insuficiente despre boala,tratament si evolutia
bolii
10.Nevoia de a se recreea
Dificultatea de a indeplinii activitati recreative cauzata de dureri sub rebordul costal drept,slabiciune,epuizare fizica,manifestataprin
incapacitatea de a indeplinii o atcivitate recreativa.
 PLAN DE INGRIJIRE PE PERIOADA………………………

Diagnosting Obiective Interventiile asistentei autonome si delegate Evaluare

nursing
Disconfort Pacientul sa -instalez pacientul intr-un salon in care ii asigur un micro climat 23.05.2011
abdominal prezinte stare de favorabil,temperatura optima 18-20C, umiditate, luminozitate, La internare
confort fizic sa se liniste. pacientul prezinta
Cauze: proces amelioreze starea -asigur repausul pacientului la pat stare generala
inflamator hepatic generala 4-5 -monitorizez si urmaresc zilnic functiile vitale si vegetative(puls, alterata cu durere
zile(OTS) respiratie, TA, temperatura, scaun, diureza) si le notez in foaia de sub rebordul costal
Manifestari: temperatura drept,abdomen marit
inapetenta -pregatesc materialele necesare si recoltez sange pentru de volum
-examene hematologice: HLG,VSH,HT,HB G=74 kg
Greturi, balonari -examene biochimice: glicemie, uree sangvina, creatinina, acid 24.05.2011
postprandiale,marire uric, colesterol, lipide, transaminaze. pacientul prezinta
a de volum a -examen sumar de urina stare stationara
abdomenului, -pregatesc fizic si psihic pacientul si efectuez un EKG clinic, abdomenul
dureri sub rebordul -las pacientul sa-si aleaga singur pozitita,pozitie dictata de marit de volumul de
costal drept volumul ascitei. ascita
-supraveghez pacientul timp de 24h si anunt medicul la orice G=74 kg
schimbare intervenita in starea sa. 25.05.2011
-cantaresc zilnic pacientul. dupa efectuarea
-pregatesc pacientul si materialele necesare pentru efectuarea paracentezei si
paracentezei abdominale evacuarea a 3l lichid,
-acord ingrijirile corespunzatoare dupa efectuarea tehnicii starea pacientului s-a
-mentin bandajul in jurul abdomenului timp de 5-6h ameliorat
G=71 kg
Rol delegat 26.05.2011
stare generala
-la indicatia medicului, hidratez pacientul pe cale parenterala cu: relativ buna, diureza
ser fiziologic 9o 1pg=500ml in perfuzie creste,greutatea
metabolica in care se adauga: vit B1 1f, vit B6 1f, vit B12 1f corporala scade
-vit C500 1f-Ampicilina 4g/zi 1g la 6-12-18-24 G=71 kg
27.05.2011
-glucoza 10% 500ml tamponata cu insulina 10 ui -1500ml in care pacientul prezinta
se adauga la orele 12 –Aspatofort stare de confort fizic
-1f Arginina Sorbitol-250ml ora 16 fara dureri sub
-Furosemid 2f iv pe zi rebordul costal drept
-Metronidazol 2 fl-1fl=250ml ora 6-18 fara inapetenta si
greturi
-observ efectul medicatiei asupra organismului, mentin G=70 kg
interventiile proprii si delegate si in zilele urmatoare 23.05.2011- 28.05.2011
30.05.2011 pacientul prezinta
stare de confort fizic
G=69 kg
29.05.2011
pacientul prezinta
stare de confort fizic
G=68
30.05.2011
pacientul este
externat
 23.05.2011
Circulatie inadecvata Pacientul sa -asigur pozitia cea mai favorabila circulatiei(semisezand) TA=150/65mmHg
prezinte circulatie -asigur si supraveghez regimul hiposodat si administrarea lui in 5 P=86p/min
Cauze: imbunatatita pe mese fractionat R=20r/min
Tulburarea functiei perioada -ridic regiunile edematiate la 15 fata de planul patului D=700ml
cardiace, spitalizarii -mentin o buna igiena a tegumentelor edematiate, deoarece Pacientul prezinta
compresiunea (OTS)sa se acestea sunt foarte sensibile. edeme masive
vaselor amdominale diminueze -cantaresc zilnic pacientul si supraveghez edemele 24.05.2011
de catre lichidul de edemele maleolare Rol delegat TA=140/70mmHg
ascita -la indicatia medicului administrez:Furosemid 2 fiole iv - P=84p/min
Manitol 20% 1 punga=250ml iv R=19r/min
Manifestari: -observ efectul medicatiei asupra organismului pe toata perioada D=1000ml
Edeme maleolare spitalizarii In urma administrarii
-mentin interventiile autonome si delegate pe toata perioada medicatiei prescrise
spitalizarii 23.05.2011-30.05.2011 edemele diminueaza
25.05.2011
TA=130/60mmHg
P=83p/min
R=19r/min
D=1300ml
Pana la externare
pacientul prezinta
edeme variabile
26.05.2011
TA=130/60mmHg
P=82p/min
R=19r/min
D=1400ml

Alterarea eliminarii Pacientul sa -instalez pacientul intr-un salon cu conditii favorabile de 23.05.2011
urinare prezinte o microclimat:aerisit,luminos,fara zgomot,umiditate D=700 ml
Cauze: eliminare urinara adecvata,efectuez psihoterapia pacientului Pacientul prezinta
cantitativa si -efectuez zilnic bilantul hidric masurand cu constiinciozitate oligurie
Comprimarea prin calitativa in ingestia si excretia 24.05.2011
lichidul de ascita a termen de 1-2 -cantaresc zilnic pacientul D=1000 ml
vaselor renale zile(OTS) -corectez dezechilibrul hidric prin hidratare sau reducere aportului Pacientul prezinta
de lichidesi electroliti in functie de ionograma serica si urinara stare stationara
Manifestari: -corectez dezechilibrul acidovazic in functie de rezerva alcalina,la clinic.Diureza creste
Oligurie indicatia medicului. greutatea corporala
-la indicatia medicului administrez:Furosemid 2 fiole iv, - scade
Manitol 20% 1punga=250ml iv, 25.05.2011
-Spironolactona 4-6 comprimate/zi D=1300 ml
-observ efectul medicatiei asupra organismului pe toata perioada 26.05.2011
spitalizarii D=1400ml
-mentin interventiile autonome si delegate anterioare si in zilele 27.05.2011
urmatoare D=1400 ml
28.05.2011
D=1300 ml
29.05.2011
D=1500
30.05.2011
Pacientul este
externat

Alimentatie Pacientul sa fie -explorez preferintele pacientului asupra alimentelor permise si 23.05.2011
inadecvata echilibrat interzise Ora 12
Calitativ si cantitativ nutritional in 4-5 -servesc pacientul cu alimentatie la o temperatura moderata , la Pacientul prezinta
in deficit zile ore regulate si prezentate atragator alimentatie
Cauze: Pacientul sa -invat pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si inadecvata in
Alterarea functiei respecte cu echivalentele cantitative si calitative ale principiilor alimentare in deficit,inapetenta
hepatice strictete regimul vederea inlocuiri unui aliment cu altul 24.05.2011
Manifestari: alimentar(OTS) -sfatuiesc pacientul sa urmeze regimul alimentar prescris, regim Ora 13
inapetenta, de protectie , hiposodat alimentatiei hiper Pacientul incepe sa
Greturi,varsaturi calorica,hiperprotidica,proteine cu valoare biologica mare devina apetent
alimentare 1,5Kcal /zi lipide in cantitate moderata 60,80g/zi si de natura 25.05.2011
vegetala:glucide in jur de 400 g Ora 12
Alimente permise:carne slaba de vita sau pasare,branza Pacientul respecta
desodata,paine alba fara sare veche de o zi,fructe uscate,piureuri regimul alimentar
de legume,sucuri de fructe.Legume in functie de continutul lor in prescris
sodiu :dovlecei ,rosii,fasole verde,pregatita ca piureuri 26.05.2011
soteuri,salate si oua numai in preparate Ora 12
Alimente interzise: carne grasa mezeluri, afumaturi, lapte,si Pacientul echilibrat
derivate lactate sarate, fructe oleaginoase, legume bogate in sodiu, nutritional are o
telina, varza, sfecla, spanac, ridichi alimentatie adecvata
Sosuri nepreparate nedietetic , condimente iuti, picante calitativ si cantitativ
Alcool, tutun, cafea, ciocolata
Rol delegat:La indicatia medicului administrez:
Metrocoplamid,3f/zi orele 06:00-12:00-18:00
-observ efectul medicatiei
-mentin interventiile si in zilele urmatoare

Insomnia Pacientul sa -apreciez gradul de adaptare al pacientului la mediul spitalicesc 23.05.2011

beneficieza de un -reduc zgomotul prin inchiderea usilor din salon Pacientul prezinta
Cauze: somn fiziologic de -evit discutiile cu voce tare treziri frecventei
Dureri sub rebordul 6-8 ore pe -asigur confortul 24.05.2011
costal drept noapte,corespunza -asigur unei bune igiene corporale Pacientul doarme 6
Dispnee generata de tor calitativ si -asigur lenjeriei de pat curata,uscata ore/noapte
prezenta ascitei cantitativ in -asigur unei temperaturi adecvate in somn 25.05.2011
Anxietate moderata termen de 2-3 -adoptarea unei pozitii comode pe saltele confortabile Somn medicamentos
 zile(OTS) -diminuarea interventiilor in perioadele de somn
Manifestari: -promovarea unei activitati zilnice
ore insuficiente de -favorizez ritualurile adormirii, aerisesc salonul, exercitii de
somn calitativ si relaxare, citit, etc
cantitativ,treziti -stabiliarea unui orar de somn si odihna
frecvente , oboseala -explicarea rolului somnului si odihnei pentru refacerea
organismului si necesitatea evitarii factorilor care influenteaza
somnul (oboseala, stresul)

Rol delegat:
-la indicatia medicului:Diazepam 1tb per os seara la culcare
-observ efectul medicatiei
-mentin interventiile proprii si delegate si in zilele urmatoare

Anxietate moderata Pacientul sa fie -indentific cu pacientul cauza anxietatii

echilibrat -favorizez adaptarea pacientului la noul mediu si factorii
Cauze: psihic; diminuarea declansatori,metode de investigare, tratamente, etc 23.05.2011
anxietatii pana la Pacientul este anxios
Necunoasterea disparitie in 2-3 -furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate 24.05.2011
prognosticului bolii zile(OTS) Anxietatea
Mediul spitalicesc -incurajez pacientul la activitati pentru a inlatura starea de pacientului s-a redus
anxietate dar nu dispare, este
Manifestari: -informez pacientul in legatura cu evolutia bolii sale echilibrat psihic

Neliniste,agitatie -asigur legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente

,ingrijorare
-pun pacientul in legatura cu alti pacienti care sufera de aceeasi
afectiune

Lipsa autonomiei in Pacientul sa atinga -reduc la maxim efortul fizic al pacientului prin deservire la pat
ingrijiri personale un grad maxim de pentru a-i conserva energia
autonomie in
Cazue: functie de stadiul -port discutii cu familia si o antrenez in ingrijirea Obiectiv realizat
Slabiciune,epuizare bolii acestuia,devenind suportul sau moral
fizica
-ajut pacientul in functie de starea generala sa-si faca baie, dus, ii
Manifestari: efectuez toaleta pe regiuni
Incapacitatea -asigur temperataura camerei 20-22C si apei
pacientului de a se 37-38C
spala, imbraca, a
merge la toaleta -ajut pacientul sa se imbrace , sa se pieptene,sa-si faca toaleta
cavitatii bucale,sa-si taie unghiile
 -indentific impreuna cu pacientul cauzele si motivatia preocuparii
pentru aspetul fizic si ingrijrile igienice

-constientizez pacientul in legatura cu importanta mentinerii

curate a tegumentelor pentru prvenirea imbolnavirilor

-determin pacientul sa-si exprime propriile convingeri si valori

Dificultate de a Pacientul sa-si religioase
participa la activitati satisfaca nevoia de
religioase a practica religia -asigur pacientului o serie de documente religioase pentru a le
pe perioada putea citii ori de cate ori doreste
Cauze: spitalizarii Obiectiv realizat
Dureri sub rebordul -insotesc pacientul la capela spitalului
costal drept
Discomfort -pun pacientul in legatura cu preotul
abdominal
-am facilitat satisfacerea convingerilor sale
Manifestari:
Incapacitatea de a -am actionat pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului
participa la activitati
religioase
 -explorez nivelul de cunostinte al bolnavului privind boala ,
Deficit de cunostinte Pacientul sa modul de manifestare ,masurile preventive si curative,modul de Obiectiv realizat
acumuleze noi participare la interventii si la procesul de recuperare
Cauze: cunostinte in
Inaccesibilitatea la legatura cu boala -stimulez dorinta de cunoastere
informatii sa in 4-5
zile(OTS) -motivez importanta acumularii de noi cunostinte
Manifestari:
Cunostinte -identific obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului
insuficiente despre
boala sa, masurile -corectez deprinderile daunatoare sanatatii
curative si
preventive -verific daca bolnavul a inteles corect mesajul transmis si daka si-
a insusit noi cunostinte

-incurajez pacientul si il ajut in dobandirea noilor deprinderi

 -explorez ce activitati recreative produc placere pacientului
Dificultate in Pacientul sa Obiectiv realizat
indeplinirea practice activitati -analizez si stabilesc daca acestea sunt in concordanta cu starea sa
activitatilor recreative, fizica si psihica
recreative sa fie relaxat pe
toata perioada -am in vedere ca activitatea sa nu-l suprasolicite si sa nu-l
Cauze: spitalizarii oboseasca
dureri sub rebordul
costal drept -asigur o crestere graduala a dificultatii acestor activitati
Slabiciune, epuizare
-pun la dispozitie material informativ pentru destinderea relaxarea
Manifestari: pacientului prin intermediul lecturii(ziare,reviste,carti)
Incapacitatea de a
indeplinii o activitate -incurajez pacientul sa poarte discutii pe teme variate cu pacienti
recreativa de aceeasi varsta
 -explorez nivelul de cunostinte al pacientului si al familiei cu
Educatia pentru Pacientul sa privire la boala sa Pacientul a acumulat
sanatate receptioneze noi cunostinte pe
mesajul transmis -identific obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientului care le respecta cu
privire la
-corectez deprinderile daunatoare sanatatii autoingrijirea in
-tin lectii de formare a deprinderilor igienice,de alimentatie ambulatoriu
rationala,mod de viata echilibrat, de administrare a diferitelor
tratamente

-educ pacientul sa respecte masurile de ingrijire dupa externare

care constau in:
-evitarea efortului fizic,frigului,umezelii,oboselii
-sa urmeze tratamentul prescris amulatoriu de medic
-sa se prezinte la control peste 1 luna
-respectarea dietei
 TABEL CU MEDICATIE

DATA MEDICAMENT MOD DE CALEA DE DOZA DOZA ACTIUNE REACTII

PREZENTA ADMINISTRARE TOTALA UNICA ADVERSE
RE

23.05. SER FIZIOLOGIC FL 500ml i.v. 500ml 500ml Rehidratarea Edem

2011 9%o 500ml organismului periferic
EPA
23.05. AMPICILINA FL 4gr In prefuzie 4gr 1gr la(6- Antibiotic Eruptii
2011 12-18-24) cutanate,soc
anafilactic
23.05. GLUCOZA Pungi 500 ml i.v 1000ml 500ml Rehidratarea EPA
2011 10% organismului
23.05. FUROSEMID F 40mg In perfuzie 2f 1f diuretic Alergie prurit
2011 Parestezii
greata
23.05. METOCLOPRA- f-2ml In perfuzie F3 F1 (orele antiemetic Constipatie,
2011 MID 6-12-19) Diaree,obo-
seala,neliniste
23.05. DIAZEPAM Tb 10mg Per os 1 tb 1tb seara Tranchilizant Somnolenta
2011 miorelaxant deprimare
respiratorie

TABEL CU MEDICATIE
DATA MEDICAMENT MOD DE CALEA DE DOZA DOZA ACTIUNE REACTII
PREZENTAR ADMINISTRARE TOTALA UNICA ADVERSE
E
23.05. ASPATOFORT F 10ml i.v. 1f 1f Trofic hepatic Greata
2011 varsaturi
23.05. ARGININA fl 250ml i.v. 1fl 1fl ora 16 Trofic hepatic Greata,eritem,
2011 SORBITOL parestezii

23.05. METRONIDAZOL fl 250ml i.v. 2fl 1fl orele Antibacteriana Greata,varsa-

2011 6-18 turi

23.05. VIT. B1 1f=1ml i.v. 1f 1f ora 6 Biocatalizator Soc tiaminic

2011

23.05. VIT. B6 1f=2ml i.v. 1f 1f ora 6 Biocatalizator Somnolenta

2011

23.05. VIT. B12 1f=1ml i.v. 1f 1f ora 6 Biocatalizator Soc anafilacit

2011 Urticarie
Aritmii
Mentin tratametnul pe toata perioada spitalizarii 22.04.2010 29.04.20 cardiace
10

TABEL RECOLTARI

DATA EXAMENUL DE MOD DE RECOLTARE REZULTATE VALORI

RECOLTAT OBTINUTE NORMALE
23.05. VSH 1,6ml sange+0,4 citrat de Na 3,8% 2,5mm/h 1-10mm/h
2011 7-15/2h
 HT 2ml sange pe heparina sau EDTA 35g % 46g %
HB 2ml sange pe heparina sau EDTA 11,9g % 16g %
Leucocite 2ml sange pe heparina sau EDTA 6000/mm3 4000-8000mm3
Glicemie 4-5ml sange prin punctie venoasa 0,95mg% 0,8-1,2mg%
TGO 4-5ml sange prin punctie venoasa 26 UI 2-20 UI
TGP 4-5ml sange prin punctie venoasa 19 UI 2-16 UI
Uree sanguina 4-5ml sange prin punctie venoasa 1,82mg % 0,20-0,40mg %
Creatinina 4-5ml sange prin punctie venoasa 3,14mg % 0,6-1,3mg %
Acid uric 4-5ml sange prin punctie venoasa 3,55mg % 2-6mg %
Colesterol 4-5ml sange prin punctie venoasa 285mg % 160-280mg %
Lipide 4-5ml sange prin punctie venoasa 680mg % 600-800mg %
Se determina prin cronometrarea timpului cat sangereaza
TS lobul urechii dupa o prealabila functionare TS=6min TS=2-4min

Se determina prin cronometrarea timpului scurs de la

atingerea unei picaturi de sange a lamelei dupa care TC=7min TC=10min
TC aceasta se introduce intr-o camera umeda si prin
coagularea picaturii de sange obtinuta prin punctionarea
pulpei degetului
DATA ANALIZA MOD DE REOLTARE VALORI VALORI
CERUTA OBTINUTE NORMALE
23.05.201 Se recolteaza dimineata ajejun, intr-un vas Albumine nor foarte Albumine absente;
1 Sumar de urina curat 50-100ml urina proaspata, se eticheteaza gros; Glucoza absenta;
si se duce la laborator Glucoza absenta; Proteine absente;
Proteine prezente; Pigmenti biliari
Pigmenti biliari absenti;
absenti; Corpi cetonici absenti.
Corpi cetonici
absenti.
23.05.201 Se recolteaza dimineata ajejun,dupa efectuarea Sterila Sterila
1 Urocultura toaletei organelor genitale externe cu apa si
sapun din mijlocul jetului urinar fara a atinge
cu dopul eprubetei in jur,10-20ml urina
intr-o eprubeta sterila.
23.05.201 Se recolteaza intreaga cantitate de urina dintr- Hematii 500-1000
1 Testul Addis un interval de frecvente,leucocite hematii/min
Hamburger 100-180min de la prima emisie de urina de frecvente,epitalii 1500-2000
dimineata si se duce o monstra la laborator normale leucocite/min
7-10 cilindrii/min

EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL CERUT PREGATIREA BOLNAVULUI REZULTATUL OBTINUT
EKG -Fac psihoterapia pacientului pentru a inlatura astfel factorii Fara modificari patologice
24.05.2011 emotional
-Insotesc bolnavul in sala de examinare cu 10-15 minute inainte de
inregistrare pentru a se aclimatiza cu sala
EKG -Pozitionarea pacientului decubit dorsal si apoi in conectez la aparat Fara modificari patologice
24.05.2011 asezand cei 10 electrozi astfel:
rosu-membrul superior drept
galben-membrul superior stang
negru-gamba dreapta
verde-gamba stanga
Iar cei 6 electrozi precordiali ii amplasez astfel:
V1-spatiul al IV-lea inercostal pe marginea dreapta a sternului
V2-spatiul al IV-lea intercostal pe linia stanga a sternului
V3-intre V2 si V4
V4-spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara
V5-spatiul V intercostal pe linia axiala anterioara
V6-in spatiul V intercostal pe linia axiala mijlocie stanga
 Dupa efectuarea EKG,conduc pacientul in salon si il pozitionez in
pozitie semisezand
ECO Psihoterapia pacientului Prezenta ascitei,ficat cu
24.05.2011 Pregatirea alimentara: 2-3 zile inaintea examenului pacientul va structura
consuma un regim fara alimente ce contin celuloza si care dau omogena,macromoleculara
reziduri multe,si nu va ingera ape gazoase.Cu o zi inaintea Splina cu diametru moderat
examenului,bolnavul va consuma un regim hidric;in seara zilei crescut
dinaintea examenului va consuma o cana de ceai si o felie de paine
prajita. In dimineata zilei examenului,pacientul nu mananca.
Pregatirea medicamentoasa:cu 2 zile inaintea examenului se
administreaza Carbune animal si Trifermant cate 2tb de 3 ori/zi,in
seara zilei dinaintea examenului se va administra 2 linguri de ulei de
ricin,la indicatia medicului,putandu-se efectua chiar o clisma
evacuatoare.
PARACENTEZA -Conduc pacientul la radiologie Reactia Rivalta Negativa
ABDOMINALA -Ajut pacientul sa se dezbrace si-l asez in decubit dorsal pe masa
25.05.2011 radiologica
-Pregatesc psihic si fizic pacientul
-Pregatirea psihica:explic pacientului necesitatea functiei si in ce consta
aceasta
-Pregatirea fizica:bolnavul va urina sau i se va efectua sondaj vezical
-Pacientul este asezat in pozitie de cubic dorsal
-In functie de starea generala a pacientului se va administra cu 10-15min
inainte un cardiotonic
-Se spala si se dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod pe o suprafata
de 10/10cm
-Se izoleaza locul punctiei cu camp steril
-Se incarca seringa cu substanta pentru anestezie pe care o va executa
medicul
-Se inmaneaza medicului materialele necesare pentru efectuarea punctiei
-Se acorda ingrijiri dupa paracenteza

INTERVENTII CONSTANTE EVALUARE

-asigur conditii de mediu :microclimat corespunzator(temperatura,luminozitate,umiditate) Interventiuile propuse au fost
-asigur lenjerie curata de pat si corp realizate fiind satisfacute
-asigur ingrijirile igienice si supraveghez pacientul nevoile fundamentale ale
-masor functiile vitale si vegetative pacientului
-observ tegumentele si mucoasele
-apreciez comportamentul
-recoltez produse biologice si patologice
-pregatesc pacientul pentru investigatii si tratament
-asigur un regim de viata echilibrat , cu repsectarea orelor de somn si a regimului alimentar
-asigur alimentatia pacientului si observ apetitul si aparitia unor eventuale
simptome:greturi,varsaturi,dupa alimentatie
-administrez tratamentul prescris
-pregatesc psihic si fizic pacientul pentru investigatii
-aplic masuri de prevenire al infectiilor nosocomiale: curatenie, dezinfectii, sterilizare, izolare,
purtarea echipamenutlui de protectie,repstecarea circuitelor functionale
-educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la domiciliu
-efectuez vizita medicala impreuna cu medicul

EVALUARE FINALA
De comun acord cu pacientul,medicul a hotarat externarea acestuia in data de 30.05.2011
Asistenta medicala: -pregateste documentele necesare medicului;
-pregateste pacientul si anunta familia asupra datei externarii;
-starea pacientului la externare este ameliorata
Grad de autonomie: -pacientul isi poate indeplinii singur nevoile dar nu are voie sa depuna efort fizic si psihic
-se poate integra in familie si societate
 Pacientului i se recomanda urmatoarele obiective:
1.pacientul sa cunoasca si sa respecte normele igienico-dietetice
2.pacientul sa se integreze socio-familial,este sfatuit sa faca efort fizic progresiv,sa evite eforturile fizice intense
pentru prevenirea complicatiilor
3.pacientul sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata:
-sa renunte la alcool
-sa evite efortul fizic si psihic
-sa respecte regimul alimentar
Alimente permise:-supe,fructe,legume,branza dulce,peste,carne de pui fiarta
-carne slaba de pasare sau vita in cantitate limitata in functie de aportul total de sodiu
-branza desodata sau lapte desodat
-ouale numai in preparate dar in cantitate limitata intru-cat au un continut ridicat de sodiu
-painea fara sare , alba veche de o zi
-mesele vor fi fractionate servite la ore regulate pentru a nu incarca stomacul
Alimente interzise:-prajeli,sosuri cu rantas,condimente iritante
-conservele,afumaturile,branzeturile fermentate
-mezelurile,interzis alcoolul
-sa urmeze tratamentul recomandat de medic
-sa se prezinte la control imediat ce apar semne de agravare a bolii
4.familia sa fie informata asupra importantei respectarii regimului igieno-dietetic si asupra necesitatii repausului
fizic si psihic si evitarii stresului.
Cazul II
Plan de ingrijire pe
perioada

01.03.2017-
07.03.2011
 PLAN DE INGRIJIRE

I. CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie: -pacient
-familie
-foaie de observatie
-echipa de ingrijire
Date relativ stabile:
Nume si prenume: Ivan Alexandru
Sex: masculin
Varsta: 59ani
Stare civila: casatorit
Origine ,nationalitate: roman
Oaupatie: muncitor
Religie: ortodoxa
Alergii: nu prezinta alergie la niciun medicament sau aliment
Proteze: nu prezinta
Aspectul cavitatii bucale: -buze normal colorate
-limba :roz,fara depozit,mucoasa bucala umeda
-dantura incompleta
-gingii roz ,aderente cu dintilor
Aspect facies: usoara paliditade
Acuitate vizuala: ochi emetropi
Acuitate auditiva: in limite fiziologice
Acuitate olfactiva: percepe gustul si mirosul foarte bine
Acuitate tactila: sensibilitate pastrata
Acuitate dureroasa: nu prezinta durere
Semne particulare: nu prezinta
Mobilitate articulara: pastrata
Sistem osos: integru
Sistem muscular: normoton,normokinetic
Rot: prezente
Date antopometrice: G=62Kg;
I=1,73m

Date cu caracter variabil

Domiciliu: com.Glodeanu Sarat,jud.Buzau
Conditii de locuit: locuieste intr-o casa de tip rural cu 2 camere si 2 anexe,contruita din caramida ,incalzire locala cu lemne,fara
instalatie sanitara

Conditii psihosociale:
-comunicare nealte
-stare de discomfort
-anxietate moderata
-lipsa cunostintelor necesare despre starea actuala a sanatatii si a prognosticului bolii
-grad de autonomie: prezent

Data internari: 25.05.2011

Data externarii: 30.05.2011

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

AHC: neaga bolile infectocontagioase si dermatovenerice
APP: fara importanta
APch: nu prezinta

Motivele internarii:
-astenie;
-adinamie;
-fatigabilitate;
-inapetenta ;
 -meteorism abdominal ;
-stare de discomfort;
-anxietate moderata ;
-insomnie.

Istoricul bolii:
Domnul Ivan Alexandru in varsta de 59 de ani, depistat cu probe de hepatocitoliza modificate precum si tromboza partiala de
vena porta , cu varice esofagiene in urma cu aproximativ 3 luni,revine pentru bilant post-terapeutic.
A urmat tratament in ambulator cu: Egilok 25mg 2/zi , Verospiron 1tb 20mg , Silimarina 3tb /zi.
La internare prezinta:astenie,adinamie,fatigabilitate,inapetenta,meteorism abdomnial stare de discomfort abdomninal ,anxietate
moderata,insomnie.

Examen general:
Tegumente si mucoase: -piele intacta
-membrane si mucoase intacte
-fara edeme
-facies palid
Sistem osteoarticular: integru mobil
Sistem ganglionar limfatic: in limite fiziologice cu ganglioni nepalpabili
Tesut musculo adipos: -normal reprezentat
-slabiciune
Aparat respirator:
-torace normal conformat
-murmur vezicular prezent
-simetria miscarilor respiratorii pe ambele hemitorace
-respiratie ampla, pe nas,supla
-nu prezinta tuse
-respiratie de tip costal inferior ;R=18r/min

Aparat cardiovascular:
-soc apexian in spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara stg
 -cord in limite normale
-arie cardiaca cu aspect normal
-zgomote cardiace ritmice , bine batute ;TA=110/70mm P=80p/min

Aparat digestiv:
-abdomen suplu,nedureros la palpare
-ficat marit de volum
-splina de consistenta crescuta
-tranzit intestinal normal
-prezinta meteorism abdominal

Aparat urogenital:
-loji renale libere,nedureroase
-mictiune prezenta :D=1300ml

SN : -orientat temporospatial

-echilibrat psihic

ELEMENTE DE IGIENA
Obiceiuri alimentare:
-pacientul respecta programul orelor de masa
-urmeaza un regim desodat
-evita alimentele bogate in grasimi,prefera fructele si legumele
-serveste 3 mese pe zi  cea mai consistenta fiind cea de pranz
-prezinta masticatie usoara ,eficace
-prezinta digestie lenta
Alimente preferate: supe,fructe
Lichide preferate: -consuma alcool
-vodka
-cantitatea de lichide ingerate 1500ml/zi
Eliminari:
  diureza:-frecventa mictiunilor 5-6/zi
-cantitate 1300ml/zi
-culoare galben deschis
-aspect tulbure
-miros amoniacal
 scaun:-1 /zi orarul dimineata la trezire
-culoarea in functie de alimentatie
-consistenta pastoasa omogena
-miros fecaloid
-cantitate :150-200g materii fecale
Diaforeza: in limite fiziologice,mentine umiditatea pliurilor cutanate
Expectoratia: nu prezinta
Varsaturi: absente
Obisnuinte igienice: isi satisface singur toaleta individuala (baie generala) odata pe saptamana,iar toaleta partiala ori de cate ori este
nevoie.
Activitati recreative :citeste reviste

NEVOI PERTURBATE
1.Nevoia de a evita pericolele
2.Nevoia de a bea si a manca
3.Nevoia de a dormi si a se odihni
4.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia
5.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
6.Nevoia de a se recrea

Diagnostoc medical:
CIROZA HEPATICA-TOXICA
TROMBOZA PARTIALA DE VENA PORTA
VARICE ESOFAGIENE
 II. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Probleme actuale :-astenie
-adinamie
-fatigabilitate
-inapetenta
-meteorism abdominal
-stare de discomfort
-anxietate moderata
-insomnie
Probleme potentiale :-risc de coplicatii : -HDS
-encefalopatia hepato portala
-coma hepatica
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE

1.Nevoia de a evita pericolele

Discomfort abdominal cauzat de procesul infloamator hepatic manifestat prin astenie,anxietate,meteorism abdominal
2.Nevoia de a bea si a manca
Alimentatie inadecvata prin deficit cauzata de alterarea functiei hepatice manifestat prin inapetenta,greturi.
3.Nevoia de a dormi si de a se odihni
Insomnie cauzata de discomfortul abdominal,anxietate moderata manifestata prin ore insuficiente de somn calitativ si
cantitativ,treziri frecvente,somn agitat
4.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia
Dificultatea de a participa la activitati religioase,cauza discomfortului abdominal manifestat prin incapacitatea de a participa la
activitatile grupului religios
5.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Deficit de cunostinte cauzata de inaccesibilitatea la informatii manifestata prin cunostinte insuficiente despre boala ,tratament si
evoluatia bolii
6.Nevoia de a se recrea
 Dificultate in a indeplinii activitati recreative cauzata de discomfortul abdominal ,astenie,fatigabilitate,manifestata prin
incapacitatea de a ineplinii o activitate recreativa.

PLAN DE INGRIJIRI PE PERIOADA..01.03.2017-07.03.2017...........................

Diagnostic Obiective Interventiile asistentei autonome si delegate Evaluare
nursing
Discomnfort Pacientul sa -instralez pacientul intr-un salon in care ii asigur un microclimat 25.05.2011
abdominal prezinte stare de favorabil,temperatura optima ,umiditate,luminozitate ,liniste TA=110/70mmHg
confort fizic ,sa -asigur repausul pacientului la pat P=80p/min
Cauze : se ameliorese -monitorizez si urmaresc zlnic funtiile vitale si R=18r/min
procesul starea generala in vegetative(puls,respiratie,TA,temperatura,scaun,diureza)si le notez D=1200ml
inflamator 3 zile(OTS) in foaia de temperatura Pacientul prezinta
hepatic -pregatesc materialele necesare si recoltez sange pentru : discomfort
Manifestari: -examene hematologice :HLG,VSH,HT,HB abdominal
astenie,anxietate -examene biochimice :glicemie,uree sanguina ,creatinina,acid 26.05.2011
moderata,meteor uric,colesterol,lipide,transaminaze TA=110/70mmHg
ism abdominal -sumar de urina P=80p/min
-pregatesc fizic si psihic pacientul si efectuez un EKG R=18r/min
-insotesc pacientul la radiologie pentru a-i efectua radiografie D=1300ml
abdominala 27.05.2011
Rol delegat : TA=120/70mmHg
-administrez medicamentele la indicatia medicului  P=82p/min
-Egilok 25mg tb 2/zi dmimineata si seara R=17r/min
-Silimarina tb 3/zi 7-13-19 D=1200ml
-Espumisan (MP)-40mg 2cp de 3 ori /zi 28.05.2011
-Verospiron 50mg tb 1/zi TA=110/50mmHg
-Aspatofort 1f 10mg 1/zi P=78p/min
-Arginina Sorbitol fl 250ml-1/zi R=17R/min
-Metronidazol fl 250ml-2fl/zi D=1400ml
-Vit. B1 1f /zi; Vit. B6 1f /zi;Vit. B12 1f/zi==perfuzie metabolica Stare generala
 ameliorata
Alimentatie Pacientul sa fie -Ser fiziologic 9%o 1000ml/zi 29.05.2011
inadecvata echilibrat -observ efectul medicatiei asupra organismului si mentin TA=120/60mmHg
calitativ nutritional in 4-5 interventiile si in zilele urmatoare 25.05.2011-30.05.2011 P=78p/min
si cantitativ in zile.Pacientul sa -explorez preferintele pacientului asupra alimentatiei permise si R=17r/min
deficit respecte cu interzise D=1300ml
strictete regimul -servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore 25.05.2011
Cauze : alimentar regulate si prezentate atragator Pacientul prezinta
alterarea functiei (OTS) -invat pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar alimentatie
hepatice -sfatuiesc pacientul sa urmeze regimul alimentar prescris,regim da inadecvata in deficit
protectie,hiposodat,alimentatie ,inapetenta
Manifestari : hipercalorica,hiperprotidica,proteine cu valoare biologica mare G=62 kg
inapetenta, 1,5kcal/zi lipide in cantitate moderata 60,80g/zi si de natura 26.05.2011
greturi vegetala :glucide in jur de 400g Pacientul devine
-Alimente permise :carne slaba de vita sau pasare ,branza apetent
desodata ,paine alba fara sare veche de o zi,fructe uscate , piureuri G=62 kg
de legume,sucuri de fructe 27.05.2011
legume in functie de continutul lor in sodiu :dovlecei,rosii,fasole Pacientul respecta
verde pregatita ca piureuri,soteuri,salate,oua numai in preparate regimul alimentar
-Alimente interzise :carne grasa,mezeluri,afumaturi,lapte si prescris
derivate lactate sarate,fructe oleaginoase,legume bogate in G=61 kg
sodiu,telina,varza,sfecla,spanac 28.05.2011
ridichi Pacientul echilibrat
-sosuri preparate nedietetic,condimente iuti,picatne nutritional ,are o
-alcool,tutun,cafea,ciocolata alimentatie adecvata
-mentin interventiile proprii si delegate si in zilele calitativ si cantitativ
urmatoare(25.05.2011-30.05.2011) G=61 kg

Insomnie Pacientul sa -apreciez gradul de adaptare a pacientului la mediul spitalicesc 26.05.2011

beneficieze de un -reduc zgomotul prin inchiderea usilor din salon Pacientul doarme 5
Cauza : somn fiziologic -evit discutiile cu voce tare –6 ore pe noapte
discomfort de 6-8 ore/noapte -asigurarea confortului  27.05.2011
amdominal,anxie corespunzator -asigurarea unei bune igiene corporale Somn
tate modetara cantitativ si -asigurarea unei temperaturiadecvate in salon medicamentos
Manifestari: calitativ in -diminuarea interventiilor in perioadele de somn
ore insuficiente termen de 2 -promovarea unei activitati zilnice
de somn zile(OTS) -stabilirea unui orar de somn si odihna
cantitativ si -explicarea rolului somnului si odiheni pentru refacerea
calitativ,treziri organismului si necesitatea evitarii factorilor care influenteaza
frecvente,somn somnul(oboseala,stresul)
agitat Rol delegat :
-la indicatia medicului :
Diazepam 1tb oral seara la culcare
-observ efectul medicatiei
-mentin interventiile proprii si delegate si in zilele
urmatoare(25.05.2011-30.05.2011)

Dificultate in a Pacientul sa-si -determin pacientul sa-si exprime prorpiile convingeri si valori Obiectiv realizat
participa la satisfaca nevoia religioase
activitatile de a practica -asigur pacientului o serie de documente religioase pentru a le
religioase religia pe putea citi ori de cate ori doreste
perioada -insotesc pacientul la capela spitalului
Cauza: spitalizarii -pun pacientul in legatura cu preotul
discomfortul -am facilitat satisfacerea convingerilor sale
abdominal -am actionat pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului
astenie fizica

Manifestari:
incapacitatea de
a participa la
atcivitati
religioase

Pacientul a inteles
Deficit de cunostinte Pacientul sa -explorez nevoile de cunoastere ale pacientului privind boala informatiile primite
in legatura cu boala cunosca si sa si masurile curative despre boala si
inteleaga -stimulez dorinta de cunoastere a pacientului tratament
Cauza : informatiile primite -constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati
inaccesibilitatea de despre boala si privind sanatatea
informatii tratament -identific obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientului
Manifestari : -motivez importanta acumularii de noi cunostinte
cunostinte -am incurajat atat bolnavul cat si familia
insuficiente despre
tratament si evolutia
bolii

Pacientul sa -amplasez pacientul in salon in functie de starea , afectiunea, Pacientul

Vulnerabilitate fata beneficieze de un si receptivitatea sa beneficieaza de un
de pericole mediu de siguranta -iau masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor in mediu de siguranta pe
fara accidente si cazul imbolnavirilor cu boli transmisibile prin izolarea toata perioada
Cauza : infectii(Pe toata pacientilor,respectarea circuitelor,masuri de igiena spitalizarii
Procesul inflamator perioada spitaliceasca(Conditii de cazare microclimat
hepatic spitalizarii) alimentatie,aprovizionare cu apa,indepartarea
rezidurilor,sterilizare curatenie,dezinfectie)
Manifestari: -urmaresc si apreciez corect potentialul infectios al
Fatigabilitate, pacientului,receptivitatea sa si aplic masurile de izolare a
anxietate,astenie surselor de infectie
fizica -aleg procedurile de investigatii si tratament cu risc minim de
infectie
-informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de
recuperare a starii de sanatate si crestere a rezistentei
organismului,efectuez imunizarile specifice si nespecifice
necesare

Anxietate moderata Pacientul sa fie -identific cu pacientul cauza anxietatii 25.05.2011

echilibrat -favorizez adaptarea pacientului la noul mediu si factori Pacientul este anxios
Cauza : psihic ;diminuarea declansatori (metode de investigatie si tratamente) 28.05.2011
necunoasterea anxietatii pana la -furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor Anxietatea
prognosticului disparitie in 2-3 zile programate pacientului s-a redus
bolii,medical (OTS) -incurajez pacientul la activitati pentru a inlatura starea de dar nu dispare,este
spitalicesc anxietate echilibrat psihic
-informez pacientul in legatura cu evolutia bolii
Manifestari: -asigur legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente
neliniste,agitatie -pun pacientul in legatura cu alti pacientui care sufera de
aceeasi afectiune
Dificultate in a Pacientul sa -explorez ce activitati recreative porduc placere pacientului Obiectiv realizat
indeplinii activitati practice activitati -analizez si stabilesc daca acestea sunt in concordata cu
recreative recreative,sa fie starea sa psihica si fizica
relaxat pe toata
Cauza: perioada spitalizarii -am in vedere ca activitatea sa nu-l suprasolicite si sa nu-l
discomfort oboseasca
abdominal
fatigabilitate, -asigur o crestere graduala a dificultatii acestor activitati
anxietate -pun la dispozitie material informativ pentru destinderea ,
relexarea pacientului prin intermediul
Manifestari : lecturii(ziare,reviste,carti)
inacapacitatea
de a indeplinii o -incurajez pacientul sa poatre discutii pe teme variate cu
activitate recreativa pacienti de aceeasi varsta
 Pacientul sa
Educatia pentru receptioneze Pacientul a acumulat
sanatate mesajul transmis noi cunostinte pe care
-identific obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientului le respecta cu privire
-corectez deprinderile daunatoare sanatatii la autoingrijirea in
-tin lectii de formare a deprinderilor igienice, de ambulatoriu
alimentatie,mod de viata echilibrat,a diferitelor medicamente
-educ pacientul sa repsecte masurile de ingrijire dupa
externrare care constau in :

-evitarea efortului fizic, a oboselii

-sa urmeze tratamentul prescirs ambulatoriu de medic
-dispensarizare la medicul de familie
-regim alimentar
 TABEL CU MEDICATIE

DATA MEDICAMENT MOD DE CALEA DE DOZA DOZA ACTIUNE REACTII

PREZENTARE ADMINISTRARE TOTALA UNICA ADVERSE
25.05. 1tb
2011 EGILOK Tb-25mg Per os 2tb Orele betablocant
7-19
25.05. SILIMARIN 1tb
2011 A Tb-70mg Per os 3tb orele7- hepatoprotector
13-19
25.05. VEROSPIRON Tb-50mg Per os 1tb 1tb ora7 diuretic
2011
25.05. 1tb- tranchilizant Somnolenta,
2011 DIAZEPAM Tb-10mg Per os 1tb seara miorelaxant Tulburari de
vedere,
Deprimare
respiratorie
25.05. ESPUMISAN Tb-40mg Per os 6tb 2tb antibalonare
2011 orele7-
13-19
25.05 ASPATOFORT f 10ml i.v. 1f 1f trofic hepatic Greata
2011 varsaturi
 TABEL CU MEDICATIE

DATA MEDICAMENT MOD DE CALEA DE DOZA DOZA ACTIUNE REACTII

PREZENTARE ADMINISTRAR TOTALA UNICA ADVERSE
E
25.05. ARGININA 1fl greata,eritem,
2011 SORBITOL fl 250ml i.v. 1 fl ora 16 trofic hepatic parestezii
25.05. 1fl orele greata varsaturi
2011 METRONIDAZOL fl 250ml i.v. 2 fl 6-18 antibacterian
25.05. VIT.B1 1 f=1ml i.v. 1f 1fl ora 6 Biocatalizato Soc tiaminic
2011 r
25.05. VIT.B6 1 f=2ml i.v. 1f 1fl ora 6 Biocatalizato somnolenta
2011 r
25.05. VIT.B12 1 fl=1ml i.v. 1 fl 1fl ora 6 Biocatalizato Soc anafilactic
2011 r Urticarie
Aritmii cardiace
25.05. SER FIZIOLOGIC fl 500ml i.v. 500ml 500ml rehidratarea edem periferic
2011 9%o 500ml organismului EPA

Mentin tratamentul pe toata perioada spitalizarii 25.05.2011-30.05.2011

 TABEL RECOLTARI

EXAMENUL DE MOD DE RECOLTARE REZULTATE VALORI

RECOLTARI OBTINUTE NORMALE
VSH 1,6ml sange+0,4 citrat de Na 3,8% 60mm/24h 1-10mm/h ;7-15/2h
HT 2ml sange pe heparina sau EDTA 43g% 46g%
HB 2ml sange pe heparina sau EDTA 14,3g% 16g%
LEUCOCITE 2ml sange pe heparina sau EDTA 6000/mm3 4000-8000mm3
GLICEMIE 4-5ml sange prin punctie venoasa 0,92mg% 0,8-1,2mg%
TGO 4-5ml sange prin punctie venoasa 70 UI 2-20 UI
TGP 4-5ml sange prin punctie venoasa 61 UI 2-16 UI
UREE 4-5ml sange prin punctie venoasa 0,45mg% 0,20-0,40mg%
SANGVINA
CREATININA 4-5ml sange prin punctie venoasa 1,04mg% 0,6-1,3mg%
ACID URIC 4-5ml sange prin punctie venoasa 3,55mg% 2-6mg%
COLESTEROL 4-5ml sange prin punctie venoasa 200mg% 160-280mg%
LIPIDE 4-5ml sange prin punctie venoasa 680mg% 600-800mg%
TS Se determina prin cronometrarea timpului cat sangereaza
lobul urechi dupa o prealabila punctionare TS=4min TS=2-4min
TC Se determina prin cronometrarea timpului scurs de la
atingerea unei picaturi de sange a lamelei dupa care
aceasta se introduce intr-o camera umeda si prin TC=7min TC=5-8min
coagularea picaturii de sange obtinuta prin punctionarea
pulpei degetului
SUMAR DE Se recolteaza dimineata ajejun,intr-un vas curat 50- Glucoza-absenta Glucoza-absenta
URINA 100ml urina proaspata se eticheteaza si se duce la Proteine-prezente Proteine-absente
laborator Bilirubina-absenta Bilirubina-absenta
Corpi cetonici-absenti Corpi cetonici-
Leucocite –absente absenti
Leucocite-absente

EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL PREGATIREA BOLNAVULUI REZULTATUL
CERUT OBTINUT
-fac psihoterapia pacientului pentru a inlatura astfel factorii emotionali Fara modificari
-insotesc bolnavul in sala de examinare cu 10-15 min inainte de inregistrare patologice
pentru a se aclimatiza cu sala
-pozitionarea pacientului decubit dorsal si apoi il conectez la aparat asezand cei
10 electrozi astfel :
-rosu-membru superior drept
EKG -galben-membru superior stang
25.05.2011 -negru-gamba dreapta
-verde-gamba stanga
-iar cei 6 electrozi precordiali ii amplasez astfel:
-V1 spatiu al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a sternului
-V2 spatiul al IV-lea intercostal pe linia stanga a sternului
-V3 intre V2 si V4
-V4 spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara
-V5 spatiul V intercostal pe linia axiala anterioara
-V6 spatiul V intercostal pe linia axiala mijlocie stanga
Dupa efectuarea EKG-ului conduc pacientul in salon si-l pozitionez in pozitie
semisezand
 -fac psihoterapia pacientului pentru a inlatura astfel factorii emotionali Ficat marit de volum
ECO -informez pacientul ca nu va manca cu 4-6 ore inainte de ecografie petnru a evita Splina de consistenta
25.05.2011 formarea gaze in intestine crescuta
-insotesc bolnavul in sala de examinare
-pozitionez pacientul in decubit dorsal
INTERVENTII CONSTANTE EVALUARE
aisgur conditii de mediu :microclimat corespunzator (temperatura,luminozitate,umiditate) Interventiile propuse
-asigur lenjerie curata de pat si de corp au fost realizate fiind
-asigur ingrijirile ingienice si supraveghez pacientul satisfacute nevoile
-masor functiile vitale si vegetative fundamentale ale
-observ tegumentele si mucoasele pacientului
-apreciez comportamentul
-recoltez produse biologice si patologice
-pregatesc pacientul pentru investigatii si tratament
-asigur un regim de viata echilibrat , cu respectarea orelor de somn si a regimului alimentar
-asigur alimentatia pacientului si observ apetitul si aparitia unor eventuale simptome :greturi,varsaturi
dupa alimentatie
-administrez tratamentul prescris
-pregatesc psihic si fizic pacientul pentru investigatii
-aplic masuri de prevenire al infectiilor nosocomiale :curatenie,dezinfectii,sterilizare,izolare,purtarea
echipamentului de protectie,respectarea circuitelor functionale
-educ pacientul privind ingrijirile ulterioare la domiciliu
-efectuez vizita medicala impreuna cu medicul

EVALUARE FINALA
De comun acord cu pacientul ,medicul a hotarat externarea acestuia in data de 30.05.2011
Asistenta medicala: -pregateste documentele necesare medicului ;
-pregateste pacientul si anunta familia asupra datei externatrii
-starea pacientului la externare este ameliorata
Gradul de autonomie : -pacientul isi poate indeplinii singur nevoile dar nu are voie sa depuna efort fizic si psihic
-se poate integra in familie si societate
Pacientului i se recomanda urmatoarele obiective :
1.Pacientul sa cunoasca si sa respecte normele igienico-dietetice
2.Pacientul sa se integreze socio-familial,este sfatuit sa fac efort fizic progresiv,sa evite eforturile fizice intense
pentru prevenirea complicatiilor
3.Pacientul sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata :
-sa renunte la alcool
-sa evite efortul fizic si psihic
-sa respecte regimul alimentar
Alimente permise :-supe.fructe,legume,branza dulce,peste,carne de pui fiarta,piureuri de legume,sucuri de fructe
-carne slaba de pasare sau vita in cantitate limitata in functie de aportul total de sodiu
-branza desodata sau lapte desodat
-ouale numai in preparate dar in cantitate limitata intru-cat au un continut ridicat de sodiu
-painea fara sare alba veche de o zi
-mancaruri de legume,supe creme
Alimente interzise :-prajeli,sosuri cu rantas,condimente iritante
-conservele,afumaturile,branzeturile fermentate,ouale in general cele pregatite nedietetic
-alcoolul interzis
-sa urmeze tratamentul recomandat de medic
-sa se perzinte la control imediat ce apar semne de agravare a bolii
4.Familia sa fie informata asupra importantei respectarii regimului igieno-dietetic si asupra necesitatii repausului
fizic si psihic si evitarii stresului
Cazul III
Plan de ingrijire pe perioada

07.05.2017-14.05.2017
 PLAN DE INGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie :-pacient
-familie
-foaie de observatie
-echipa de ingrijire
Date relativ stabile:
Nume si prenume: Stoican Violeta
Sex: feminin
Varsta: 51 ani
Stare civila: casatorita
Origine: romana
Ocupatie: casnica
Religie: ortodoxa
Alergii: pacienta nu prezinta alergie la niciun medicament sau aliment
Proteze: nu prezinta
Aspecte cavitatii bucale: -buze normal colorat
-limba saburala
-gingii roz aderente dintilor
-dantura incompleta
-masticatie usoara,eficienta
-reflex de deglutitie prezent
Aspect facies: subicteric,cu un numar redus de stelute vasculare la nivelul pometilor
Acuitate vizuala: in limite fiziologice
Acuitate auditiva: pastrata
Acuitate olfactiva: pacienta percepe gustul si mirosul foarte bine
Acuitate tactila: sensibilitate pastrata
Acuitate dureroasa: durere sub rebordul costal drept
Semne particulare: nu prezinta
Mobilitate articulara: articulatii nedureroase
Sistem osos: integru
Mobilizare: pacienta se deplaseaza singura ,fara mijloace de sustinere
Grup sanguin: 0,RH (+)
Rot: prezente
Date antopometrice: G=65kg,I=1,78m

Date cu caracter variabil:

Domiciliu: comuna Sageata,Judetul Buzau
Conditii de locuit: pacienta locuieste in conditii salubre ;casa construita din caramida alcatuita din 4 camere si 2 anexe
Reteaua de sustinere: pacienta este incurajata de sot si de cele 4 fiice, de la care primeste vizite frecvente , in familie existand o
ambianta afectuoasa
Conditii psihosociale:
- comunicare nealterata
- stare de discomfort
- anxietate moderata
- lipsa cunostintelor necesare despre starea actuala a sanatatii si prognosticul bolii
- grad de autonomie :prezent

Data internarii :7 .06.2011
Data externarii :14.06.2011

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

AHC: pacienta neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice
APP: nu prezinta
APch: pacienta n-a suferit interventii chirurgicale
APO: 4 nasteri la termen
APF: menopauza fiziologica (UM=5.05.1995)

Motivele internarii:
- fatigabilitate
 - inapetenta
- greturi
- adinamie
- meteorism abdominal
- balonari post prandiale
- constipatie
- epistaxis
-anxietate moderata
- edeme maleolare
- pierdere in greutate
-insomnie
- dureri sub rebordul costal drept

Istoricul bolii:
Doamna Stoican Violeta in varsta de 51 de ani afirma ca de aproximativ o luna prezinta o serie de simptome nespecifice :balonari
post prandiale, meteorism abdominal,dureri sub rebordul costal drept,constipatie,pentru care nu a urmat niciun fel de tratament.
In urma cu 2 zile simptomele s-au agravat , pacienta prezentand oboseala accentuata,inapetenta,greata,epistaxisuri repetate,edeme
maleorale discrete spre sfarsitul zilei, somn ineficient cu treziri multiple,motive ce au determinat-o sa vina la spital.Dupa un consult de
specialitate este internata in sectia Medicala I pentru investigati si tratament de specialitate

Examen clinic general :

Tegumente si mucoase: subicterice
Tesut musculo-adipos: normal reprezentat
Sistem osteo-articular: integru,articulatii nedureroase, cu miscari posibile
Sistem ganglionar limfatic: in limite fiziologice cu ganglioni nepalpabili
Aparat respirator: - torace normal conformat
- sonoritate pulmonara normala
- murmur vezicular prezent bilateral
- respiratie ampla ,supla pe nas R=19r/min
 - nu prezinta tuse

Aparat cardiovasular:
-soc apexian in spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara stg
-matitate cardiaca in limite fiziologice
-zgomote cardiace ritmice , bine batute
-TA=110/65mmHg ; P=84p/min
Aparat digesti:
-abdomen balonat, sensibil difuz la palpare,ficat cu dimensiuni usor crescute cu marginea inferioara mai ascutita
fata de normal , splina cu polul inferior depasind in inspir 2-3 cm rebordul costal
-tranzit intestinal incetinit 1 scaun la 3 zile
-apetit diminuat
Aparat uro-genital:
-loji renale libere
-mictiuni spontane 4-5/zi
-prezinta urini normocrome
-D=1200ml/zi
SNC:-orientata temporo-spatial
-echilibrata psihic

Elemente de igiena:
Obiceiuri alimentare: pacienta consuma 3-4 mese/zi cea mai consistenta fiind pranzul
Alimente preferate: supe de pasare,friptura,lactate
Lichide preferate: - bauturi alcoolice
- cantitatea de lichide ingerate-1500ml/zi
Eliminari:
 Diureza: -mictiuni spontane 4-5 pe zi in cantitate de 1200ml
-urini normocrome
 Scaun: -1 la 3 zile de consistenta dura
- cantitate redusa fara un orar obisnuit
- de culoare brun inchis fara resturi alimentare digerabile
Transpiratia: in limite fiziologice pentru a mentine umiditatea pliurilor cu miros nemodoficat
Expectoratie: nu prezinta
Varsaturi: nu prezinta
Obisnuinte igienice: pacienta isi satisface cu dificultate ingrijirile igienice personale din cauza asteniei fizice, diminuarea fortei
muscula.

NEVOI PERTURBATE
1.Nevoia de a evita pericolele
2.Nevoia de a avea o buna respiratie si circulatie
3.Nevoia de a bea si a manca
4.Nevoia de a elimina
5.Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre
6.Nevoia de a dormi si a se odihni
7.Nevoia de a se recrea
8.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
9.Nevoia de a practica religia

DIAGNOSTIC MEDICAL :CIROZA HEPATICA COMPENSATA

II.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Probleme actuale :
- fatigabilitate
- inapetenta
- greturi
- adinamie
- meteorism abdominal
- balonari post prandiale
- constipatie
- epistaxis
-anxietate moderata
- edeme maleorale
 - pierderi in greutate
- dureri sub rebordul costal drept
- insomnie
Probleme potentiale :risc de complicatii:
-evolutie spre ciroza decompensata
-hemoragie digestiva superioara
-infectii intercurente
-hiper tensiune portala

DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE

1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
Alterarea functiei respiratorii si circulatorii cauzata de obstructia cailor respiratorii manifestata prin epistaxis
Circulatie inadecvata cauzata de performante metabolice reduse ale inimii,manifestata prin edeme maleolare spre sfarsitul zile
2.Nevoia de a evita pericolele
Discomfort abdominal cauzat de procesul inflamator hepatic,manifestat prin fatigabilitate,inapetenta,greturi,balonari
postprandiale,meteorism abdominal
3.Nevoia de a bea si de a manca
Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ prin deficit cauza alterarii functiei hepatice manifestata prin inapetenta,greturi,pieredere in
greutate
4.Nevoia de a elimina
Alterarea eliminarii intestinale,cauzata de diminuarea peristaltismului intestinal manifestat prin retentie de fecale si gaze
5.Nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate si integre
Lipsa autonomiei in ingrijiri personale cauzata de astenie,adinamie,manifestata prin imposibilitatea de a se spala imbraca , a merge la
toaleta
6.Nevoia de a dormi s a se odihni
Insomnie cauzata de anxietate,discomfort abdominal,manifestat prin ore insuficiente de somn , cantitativ si calitativ ,treziri frecvente
Anxietate cauzata de evolutia nefavorabila a bolii,incertitudine fata de prognosticul bolii,manifestat prin neliniste,agitatie,ingrijorare
7.Nevoia de a se recrea
Dificultate in a indeplinii activitati recreative cauzata de astentie, adinamie,manifestata prin incapacitatea de a indeplinii o activitate
recreativa
8.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
 Deficit de cunostinte cauzat de inaccesibilitatea la informatii de neacceptarea bolii si a rolului de bolnav manifestat prin cunostinte
insuficiente despre boala sa si masurile curative si preventive
9.Nevoia de a practica religia
Dificultatea de a participa la activitati religioase cauza slabiciunii, epuizarii fizice, manifestata prin incapacietatea de a participa la
activitatile grupului religios.

PLAN DE INGRIJIRI PE PERIOADA..07.05.2017-14.05.2017.............................

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei autonome si delegate Evaluare

Circulatie Pacienta sa -instalez pacienta intr-un salon in care ii asigur un 7.06.2011
inadecvata prezinte microclimat favorabil, temperatura optima, luminozitate, TA=110/65mmHg
Cauza: circulatie liniste P=84p/min
performante imbunatatita pe -asigur repausul pacientei la pat R=19r/min
metabolice reduse perioada -monitorizez si urmaresc zilnic functiile vitale si D=1200ml
ale inimii spitalizarii vegetative(Puls, respiratie, TA, Temperatura, Scaun, Pacienta prezinta
Manifestari: Sa se diminueze Diureza) si le notez in foaia de temperatura edeme maleolare
edeme maleolare edemele in 3-4 -pregatesc materialele necesare si recoltez sange pentru: 8.06.2011
catre sfarsitul zilei zile -examaene hematologice: HLG, VSH, HT, HB TA=120/70mmHg
(OTS) -examene biochimice: glicemie, uree sangvina, creatinina, P=82p/min
acid uric, colesterol, lipide, transaminaze R=18r/min
-examen sumar de urina: D=1300ml./zi
-pregatesc fizic si psihic pacienta si ii efectuez un EKG In urma admin.
-insotesc pacienta la radiologie pentru a-i efectua o medicatiei
radiografie pulmonara edemele
-asigur pozitia cea mai favorabila circulatiei(semisezand) diminueaza
-asigur si supraveghez regimul hiposodat si administrarea 9.06.2011
lui in 5 mese fractionate TA=120/70mmHg
-ridic regiunile edematiate la 15 fata de planul patului P=83p/min
-mentin o buna igiena a tegumentelor edematiate deoarece R=18r/.min
 acestea sunt foarte sensibile D=1300ml/zi
-cantaresc zilnic pacienta si-i supraveghez edemele Pana la externare
Rol delegat: pacienta prezinta
-administrez medicamentele la indicatia medicului: edeme discrete
Aspatofort 1f=10ml; 1f/zi
Furosemid 1f/zi in perfuzie 14.06.2011
Metronidazol fl=250ml;2fl/zi Pacineta se
Vit.K 1f/zi ; Vit.C 2tb/zi , 1tb 12-18 externeaza
Vit.B1,B6,B12 cate 1f /zi
Arginina sorbitol fl=250ml;1fl/zi
Diazepam 1 tb seara
SF 9%o=1000ml/zi
Glucoza 5%=1000ml/zi ; 7.06.2011
Mentin interventiile si in zilele urmatoare Pacienta a
-pregatesc pacienta si materialele necesare pentru recoltari prezentat
Deficit de volum Pacienta sa nu de sange in vederea examenelor de epistaxisuri in
lichidian mai prezinte laborator:VSH,HB,fibrinogen,glicemie,colesterol, cantitate moderata
hemoragii nazale bilirubinemie,HT,transaminaze,uree sangvina. 8.06.2011
Cauze: in 2-3 zile (OTS) -supraveghez scaunul,urina,icterul tegumentar,greutatea si In urma
Epistaxisuri repetate le notez in foaia de temperatura administrarii
-observ modul de aparitie si cantitatea de sange pierdut prin hemostaticelor
Manifestari: hemoragii nazale Pacienta a avut un
Alterarea respiratiei -hidratez pacienta corespunzator singur epistaxis cu
si circulatiei -la indicatia medicului administrez:Vit.K 1f si Vit.C pierderea unei
2tb/zi,1tb 12-18 cantitati mici de
-observ efectul medicatiei sange
-mentin interventiile si in zilele urmatoare 7.06.2011- 9.06.2011
14.06.2011 Pacienta nu mai
prezinta
manifestari
hemoragice
Discomfort Pacienta sa -instalez pacienta intr-un salon in care ii asigur un micro- 7.06.2011
abdominal prezinte stare de climat favorabil,temperatura optima 18-20C umiditate, Pacienta prezinta
confort fizic, sa luminozitate discomfort
Cauze: se amelioreze -asigur repausul pacientei la pat in decubit dorsal sau in abdominal
procesul inflamator starea generala pozitia adoptata de pacient
hepatic in 3 zile (OTS) -monitorizez si urmaresc zilnic functiile vitale si vegetative 10.06.2011
(puls, respiratie, TA, temperatura, scaun, diureza) si le Pacienta prezinta
Manifestari: notez in foaia de temperatura o stare de confort
fatigabilitate, -cantaresc zilnic pacienta fizic
inapetenta, -administrez tratamentul indicat de medic : hepatoprotector, -stare generala
greturi, diuretic ameliorata
balonari -Aspatofort 1f/zi Arginina Sorbitol 1fl/zi ;
post-prandiale, -Furosemid 1f/zi
meteorism -hidratez pacienta pe cale parenterala :Ser fiziologic 9%o
abdominal 1000ml,
Glucoza 5% 1000ml
 -explorez preferintele pacientei asupra alimentelor permise
Alimentatie Pacienta sa fie si interzise 7.06.2011
inadecvata calitativ echilibrata -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderata,la Pacienta prezinta
si cantitativ prin nutritional in 2-3 ore regulate si prezentate atragator alimentatie
deficit zile -invat pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentarinadecvata in
Cauze: Pacienta sa si echivalentele cantitative si calitative ale principiilor deficit inapetenta
alterarea functiei repsecte cu alimentare in vederea inlocuirii unui aliment cu altul G=65 kg
hepatice strictete regimul -sfatuiesc pacienta sa urmeze regimul alimentar prescris 8.06.2011
Manifestari: alimentar (OTS) -Alimente permise Pacienta devine
inapetenta ,greturi, -carne slaba de vita sau pasare,branza desodata,paine apetenta
Pierdere in greutate alba,fara sare veche de o zi,fructe uscate,piureuri de G=65 kg
legume,sucuri de fructe 9.06.2011
-legume in functie de continutul lor in sodiu , dovlecei, Pacienta respecta
rosii,fasole verde, regimul alimentar
pregatite ca piureuri,soteuri,salate,oua numai in preparate prescris
-Alimente interzise G=64 kg
-carne grasa,mezeluri,afumaturi 10.06.2011
-lapte si derivate lactate sarate,fructe oleaginoase,legume Pacienta
bogata in sodiu:telina,varza,sfecla,spanac,ridichi echilibrata
Alterarea eliminarii -sosuri preparate nedietetic nutritional
intestinale -condimente iuti,picante Are o alimentatie
Cauza: -alcool,tutun,cafea,ciocolata adecvata calitativ
diminuarea si cantitativ
peristaltismului Pacienta sa aiba -determin pacienta sa ingere o cantitate suficienta de G=64 kg
intestinal tranzit intestinal lichide
Manifestari: in limite -recomand alimentatie bogata in reziduri dar respectand 7.06.2011
retentie de fecale si fiziologice in 1-2 regimul alimentar Pacienta prezinta
gaze zile(OTS) -stabilesc impreuna cu pacienta un orar reguat de eliminare un scaun la 3 zile
in cantitate si de
in functie de activitatile sale
 -urmaresc si notez in foaia de temperatura consistenta si consistenta dura
frecventa scaunelor 8.06.2011
-la indicatia medicului administrez 2 linguri de ulei de ricin Pacientei i s-a
-mentin interventiile anterioare si in zilele urmatoare administrat
purgativul si
prezinta tranzit
Lipsa autonomiei in -reduc la maxim efortul fizic al pacientei prin deservire la normal (1 scaun la
ingrijiri personale Pacienta sa pat pentru a-i conserva energia 2 zile)
atinga un grad -port discutii cu familia si o antrenez in ingrijirea acesteia
Cauze: maxim de devenind suportul sau moral
astenie, adinamie autonomie in -ajut pacienta in funcie de starea generala sa-si faca
functie de stadiul baie,dus Obiectiv realizat
Manifestari: bolii -ii efectuez toaleta pe regiuni
incapacitatea -asigur temperatura camerei (20-22C) si a apei (37-38C)
pacientei de a se -ajut pacienta sa se imbrace, sa se pieptene, sa-si faca
spala, imbraca, a toaleta cavitatii bucale, sa-si taie unghiile
merge la toaleta -identific impreuna cu pacienta cauzele si motivatia
preocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice
-constientizez pacienta in legatura cu importanta mentinerii
curate a tegumentelor pentru prevenirea imbolnavirilor

-apreciez gradul de adaptare a pacientei la mediul

Insomnie spitalicesc 7.06.2011
Pacienta sa -reduc zgomotul prin inchiderea usilor din salon Pacieta prezinta
Cauze: beneficieze de -evit discutiile cu voce tare treziri frecvente
anxietate,disconfort un somn -asigurarea confortului 8.06.2011
abdominal fiziologic de 6-8 -asigurarea unei bune igiene corporale Pacienta doarme 6
ore pe noapte -asigurarea lenjeriei de pat si corp,curata,uscata ore pe noapte
Manifestari: corespunzator -asigurarea unei temperaturi adecvate in salon 9.06.2011
ore insuficiente de calitativ si -adoptarea unei pozitii comode pe saltele confortabile Somn
somn cantitativ si cantitativ in -diminuarea interventiilor in perioadele de somn medicamentos
calitativ, treziri termen de 2-3 -promovarea unei activitati zilnice
frecvente zile (OTS) -favorizez ritualurile adormirii
-aerisesc salonul,exercitii de relaxare,citit
stabilirea unui orar de somn si odihna
-explicarea rolului somnului si odihnei pentru refacerea
organismului si necesitatea evitarii factorilor care
influenteaza somnul (oboseala, stresul)
Rol delegat
La indicatia medicului :Diazepam 1 tb per os seara la
culcare
-observ efectul medicatiei
-mentin interventiile proprii si delegate si in zilele
urmatoare 7.06.2011-14.06.2011

-identific cu pacienta cauza anxietatii

Anxietate -favorizez adaptarea pacientei la noul mediu si factorii 7.06.2011
Cauze: Pacienta sa fie declansatori,metode de investigare,tratamente,etc Pacienta este
evolutia echilibrata psihic -furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor anxioasa
nefavorabila a bolii dmininuarea programate 9.06.2011
incertitudine fata de anxietatii pana la -incurajez pacienta la activitati pentru a inlatura starea de anxietatea
prognosticul bolii disparitie in anxietate pacientei s-a redus
Manifestari: 2-3 zile (OTS) -informez pacienta in legatura cu evolutia bolii sale dar nu dispare
neliniste, agitatie, -asigur legatura pacientei cu familia prin vizite frecvente este echilibrata
ingrijorare -pun pacienta in legatura cu alti pacienti care sufera de psihic
aceeasi afectiune

-explorez ce activitati recreative produc placere pacientei

Dificultate in a -analizez si stabilesc daca acestea sunt in concordanta cu
indeplinii activitati Pacienta sa strea sa psihica si fizica
recreative practice activitati -am in vedere ca activitatea sa n-o suprasolicite si sa n-o Obiectiv realizat
recreative, sa fie oboseasca
Cauze: relaxata pe toata -asigur o crestere graduala a dificultatii acestor activitati
astenie, adinamie perioada -pun la dispozitie material informativ pentru
spitalizarii destinderea,relaxarea pacientei prin intermediul lecturii
Manifestari: (reviste, ziare, carti)
inacapacitate de a -incurajez pacienta sa poarte discutii pe teme variate cu
indeplinii oa pacientii de aceeasi varsta
ctivitate recreativa

-explorez nivelul de cunostinte al bolnavei privind

Deficit de boala,modul de manifestare,masurie preventive si
cunostinte Pacienta sa curative,modul de participare la interventii si la procesul de
Cauze: acumuleze noi recuperare
inaccesibilitatea la cunostinte in -stimulez dorinta de cunoastere Obiectiv realizat
informatii de legatura cu boala -motivez importanta acumularii de noi cunostinte
neacceptare a bolii sa in 4-5 zile -identific obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavei
si a rolului de -corectez deprinderile daunatoare sanatatii
bolnav -verific daca bolnava a inteles corect mesajul transmis si
Manifestari: daca si-a insusit noi cunostinte
cunostinte -incurajez pacienta si o ajut in dobandirea noilor deprinderi
insuficiente despre
boala sa si masurile
curative si
preventive
-determin pacienta sa-si expuna propriile convingeri si
Dificultate de a valori religioase
participa la activitati Pacienta sa-si -asigur pacientei o serie de documente religioase pentru a le
religioase satisfaca nevoia putea citii ori de cate ori doreste
Cauze: de a practica -insotesc pacienta la capela spitalului Obiectiv realizat
slabiciunii,epuizarii religia pe -pun pacienta in legatura cu preotul
Manifestari: perioada -am facilitat satisfacerea convingerilor sale
incapacitatea de a spitaliazari -am actionat pentru recastigarea stimei de sine a bolnavei
participa la
activitatile grupului
religios

-identific obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientei

Educatia pentru -corectez deprinderile daunatoare sanatatii
sanatate Pacienta sa -tin lectii de formare a deprinderilor igienice,de
receptioneze alimentatie,mod de viata echilibrat,a diferitelor tratamente Pacienta a
mesajul transmis -educ pacienta sa respecte masurile de ingrijire dupa acumulat noi
externare care constau in: cunostinte pe care
-evitarea efortului fizic,a oboselii le respecta cu
-sa urmeze tratamentul prescris ambulatoriu de medic privire la
-dispensarizare la medicul de familie autoingrijirea in
 -regim alimentar ambulatoriu

TABEL CU MEDICATIE
MOD DE CALEA DE DOZA DOZA REACTII
DATA MEDICAMENT ACTIUNE
PREZENTARE ADMINISTRARE TOTALA UNICA ADVERSE
7.06. ASPATOFORT Trofic Greata, eritem,
2011 F=10ml i.v. 1f 1f hepatic parestezii
7.06. Diuretic Alergie,prurit,
2011 FUROSEMID Parestezii
F=2ml i.v. in perfuzie 1f 1f
greata
7.06. Antihemorag Congestia fetei
2011 Vit.K F=1ml i.m. si i.v. lent 1f 1f ic Dispnee cianoza
7.06. ARGININA- Trofic Greata,eritem,
2011 SORBITOL FL=250ml i.v. hepatic parestezii
1fl/zi 1fl/zi
7.06. METRONIDAZ antibacterian Greata varsaturi
2011 OL FL=250ml i.v. 2fl/zi 2fl-6-18
7.06. Tranchilizant Somnolenta,
2011 DIAZEPAM TB=50mg per os 1tb 1tb seara miorelaxant Tulburari de
vedere
TABEL CU MEDICATIE

MOD DE CALEA DE DOZA DOZA REACTII

DATA MEDICAMENT ACTIUNE
PREZENTARE ADMINISTRARE TOTALA UNICA ADVERSE
7.06. Edem
SER 500ml Rehidratarea
2011 FL=500ml i.v. 500ml periferic
FIZIOLOGIC 9% 500ml organismului
EPA
7.06. 1f=1ml Soc tiaminic
Vit.B1 i.v. 1f 1f ora 6 Biocatalizator
2011
7.06. Somnolenta
Vit.B6 1f=2ml i.v. 1f 1f ora 6 Biocatalizator
2011
7.06. Soc
2011 Vit.B12 1f=1ml i.v. 1f 1f ora 6 Biocatalizator anafilactic
urticarie
Mentin interventiile pe toata perioada spitalizarii 7.12.2010-14.12.2010

TABEL CU RECOLTARI
EXAMENUL DE REZULTATE VALORI
RECOLTAT MOD DE RECOLTARE OBTINUTE NORMALE
VSH 1,6ml sange +0,4citrat de Na 3,8% 34mm/h 2-13mm/h
12-17/2h
HT 2ml sange pe heparina sau EDTA 36g% 46g%
HB 2ml sange pe heparina sau EDTA 12,2g% 16g%
LEUCOCITE 2ml sange pe heparina sau EDTA 12500/mm3 4000-8000/mm3
GLICEMIE 4-5ml sange prin pucntie venoasa 0,94mg% 0,8-1,2mg%
TGO 4-5ml sange prin pucntie venoasa 70 UI 2-20 UI
TGP 4-5ml sange prin punctie venoasa 60 UI 2-16 UI
UREE sangvina 4-5ml sange prin punctie venoasa 0,45mg% 0,20-0,40mg%
CREATININA 4-5ml sange prin pucntie venoasa 1,07mg% 0,6-1,3mg%
ACID URIC 4-5ml sange prin pucntie venoasa 3,55mg% 2-6mg%
COLESTEROL 4-5ml sange prin punctie venoasa 200mg% 160-280mg%
LIPIDE 4-5ml sange prin pucntie venoasa 680mg% 600-800mg%
TS Se determina prin cronometrarea timpului cat sangereaza TS=3min TS=2-4min
lobul urechii dupa o prealabila punctionare
TC Se determina prin cronometrarea timpului scurs de la
atingerea unei picaturi de sange a lamelei dupa care acesta se TC=7min TC=5-8min
introduce intr-o camera umeda si prin coagularea picaturii de
sange obtinuta prin punctionarea pulpei degetului
SUMAR DE Se recolteaza dimineata ajejun ,intr-un vas curat 50-100ml Glucoza-absent Glucoza-absenta
URINA urina proaspata, se eticheteaza si se duce la laborator Albumine-absente Albumine-absente
Pigmenti biliari- Pigmenti biliari-
absenti absenti
Urobilirogen- Urobilirogen-
prezent absent

EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL PREGATIREA BOLNAVULUI REZULTATUL

CERUT OBTINUT
EKG -fac psihoterapia pacientei pentru a inlatura astfel factorii emotionali Fara modificari
7.06.2011 -insotesc bolnava in sala de examinare cu 10-15min inainte de inregistrare pentru a patologice
se aclimatiza cu sala
-pozitionarea pacientei decubit dorsal si apoi o conectez la aparat asezand cei 10
electrozi astefel
-rosu-membru superior drept
-galben-membru superior stang
-negru-gamba dreapta
-verde-gamba stanga
Iar cei 6 electrozi precordiali ii aplasez astfel:
V1-spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a sternului
V2-spatiul al IV-lea intercostal pe linia stanga a sternului
V3-intre V2 si V4
V4-spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara
V5-spatiul V intercostal pe linia axiala anterioara
V6-in spatiul V intercostal pe linia axiala mijlocie stanga
-dupa efectuarea EKG conduc pacienta in salon si-o pozitionez in pozitie
semisezand
ECO -psihoterapia pacientei Ficat cu
9.06.2011 -pregatire alimentara:cu 2 zile inaintea examinarii pacienta va consuma un regim dimensiuni usor
fara alimente ce contin celuloza si dau reziduri multe si nu va ingera ape gazoase.Cu crescute si
o zi inaintea examinarii bolnava va consuma un regim hidric.In seara zilei dinaintea consistenta
examinarii va consuma o cana de ceai si o felie de paine prajita.In dimineata crescuta.Splina
examinarii pacienta nu mananca. depaseste cu 2-
-pregatirea medicamentoasa:Cu 2 zile inaintea examinarii se administreaza 3cm rebordul
Triferment cate 2 tb de 3 ori/zi.In seara zilei dinaintea examinarii se admin. 2 linguri costal in inspir.
de ulei de ricin, la indicatia medicului putandu-se efectua o clisma evacuatoare
-conduc pacienta la radiologie,o asez in decubit dorsal pe masa radiologica
-dupa terminarea examinarii pacienta este condusa la salon
EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL PREGATIREA BOLNAVULUI REZULTATUL

CERUT OBTINUT
-pregatirea psihica si fizica a pacientei Prezenta de
PUNCTIA -asez pacienta in decubit dorsal sau decubit lateral stang cu mana dreapta sub cap leziuni care atesta
BIOPSICA -se dezinfecteaza regiunea aleasa pentru punctie,cu alcool si se badijoneaza cu ciroza
09.06.2011 tinctura de iod
-medicul efectueaza anestezia cu solutie de novocaina 1%
-se inmaneaza seringa de 20ml pentru a face 1-2 apiratii energice
-se scoate acul,se badijoneaza locul punctiei cu tinctura de iod
-se fixeaza cu romplast,un bandaj pe locul punctiei

INTERVENTII CONSTANTE EVALUARE

-asigur conditii de mediu:microclimat corespunzator(temperatura,luminozitate,umiditate) Interventiile
-asigur lenjerie curata de pat si de corp propuse au fost
-asigur ingrijirile igienice si supraveghez pacienta realizate fiind
-masor functiile vitale si vegetative satisfacute nevoile
-observ tegumentele si mucoasele fundamentale ale
-apreciez comportamentul pacientei
-recoltez produse biologice si patologice
-pregatesc pacienta pentru investigatii si tratament
-asigur un regim de viata echilibrat, cu respectarea orelor de somn si a regimului alimentar
-asigur alimentatia pacientei si observ apetitul si aparitia unor eventuale simptome: greturi, varsaturi
dupa alimentatie
-administrez tratamentul prescris
-pregatesc psihic si fizic pacienta pentru investigatii
-aplic masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale: curatenie, dezinfectie, sterilizare, izolare, purtarea
echipamentului de protectie, respectarea circuitelor functionale
-educ pacienta privind ingrijirile ulterioare la domiciliu
-efectuez vizita medicala impreuna cu medicul

EVALUARE FINALA
De comun acord cu pacienta ,medicul a hotarat externarea acesteia in data de 14.06.2011
Asistenta medicala: -pregateste documentele necesare medicului
-pregateste pacienta si anunta familia
asupra datei externarii
 -starea pacientei la externare este
ameliorata
Gradul de autonomie: -pacienta isi poate indeplinii singura nevoile dar nu are voie sa depuna efort psihic si fizic
-se poate integra in familie si societate
Pacientei i se recomanda urmatoarele obiective:
1.Pacienta sa cunoasca si sa respecte normele igienico-dietetice
2.Pacienta sa se integreze socio-familial,este sfatuita sa faca efort fizic progresiv,sa evite eforturile intense pentru prevenirea
complicatiilor.
3.Pacienta sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata
-sa nu consume alcool
-sa evite efortul fizic si psihic
-sa respecte regimul alimentar
Alimente permise: -supe,fructe,legume,branza dulce,peste,carne de pui fiarta
-carne slaba de vita sau pasare in cantitate
limitata in functie de aportul total de sodiu
-branza desodata sau lapte desodat
-ouale numai in preparate dar in cantitate
limitata intru-cat au un continut ridicat de sodiu
-painea fara sare alba veche de o zi
Alimente interzise:
-prajeli,sosuri cu rantas,condimente iritante,conservele,afumaturile,branzeturile fermenate,mezelurile
-grasimile cu sare,untura,margarina,slanina,painea sarata de orice fel
-alcool interzis
-sa urmeze tratamentul recomandat de medic
-sa se prezinte la control imediat ce apar semne de agravare a bolii
4.Familia sa fie informata asupra importantei respectarii regimului igieno-dietetic si asupra necesitatii repausului fizic si psihic
si evitarii stresului
 BIBLIOGRAFIE

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI – de dr. IC.Petricu si IC.Voiculescu-Editura medicala Bucuresti

2. URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE- de Lucretia Titirca-Editura medicala Bucuresti
3. MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII - de C.Borundel-Editura medicala
4. URGENTE SI MEDICINA INTERNA - de Ghe.Mogos-Editura didactica si pedagogica Bucuresti
5. GHID DE NURSING - de Lucretia Titirca-Editura medicala Romaneasca
6. MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR - de Lucretia Titirca-Editura medicala Roamaneasca
7. BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV - Nursing.Manual pentru
scoli sanitare postliceale-de dr.Mioara Micu
8. BREVIAR DE EXPLORARI FUNCTIONALE - de Lucretia Titirca-Editura medicala Romaneasca
9. CHIRURGIE SI SPECIALITATI INRUDITE - Nursing in chirurgie-de Mircea Constantinescu-Editura Universul
10.BOALA HEPATO-BILIARA PRE SI POSTOPERATORIE
- prof.dr.Juvara,prof.dr.Oprescu,prof.dr.Radulescu
11. AGENDA MEDICALA 2009-2010