UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI“

din BACAU
FACULTATEA DE INGINERIE

Regimul alimentar al unui bolnav

ce suferă de ciroză

Student: Coordonator:
Petcu Andrei Prep. drd. ing. Muntianu
Grupa 1032 B
 2010

« Numai o viaţă scurtă ne este

acordată şi fiecare ar trebui să-
şi pună intrebarea :
- cum aş putea să-mi
investesc puterile mele astfel
incât să aducă cel mai mare
folos ?
- cum aş putea face mai mult
pentru slava lui Dumnezeu şi
pentru folosul semenilor mei ?
căci viata numai atunci are
valoare când e folosită pentru
atingerea acestor scopuri. »

2 2.
292
 CUPRINS:

1. Ciroză hepatică .........................................................................................pag.4

1.1 Generalitaţi ..........................................................................................pag.4
1.2 Cauze ....................................................................................................pag.5
1.3 Simptome .............................................................................................pag.6
1.4 Investigaţii ............................................................................................pag.6
1.5 Tratament ............................................................................................pag.8
1.6 Complicaţii ...........................................................................................pag.13
1.7 Recomandări ........................................................................................pag.14
1.8 Alimente permise .................................................................................pag.15
1.9 Alimente interzise ................................................................................pag.17
2. Calculul valorii energetice a diferitelor alimente ..................................pag.18
2.1 Ziua I .....................................................................................................pag.18
2.2 Ziua II ...................................................................................................pag.19
2.3 Ziua III ..................................................................................................pag.21
2.4 Ziua IV .................................................................................................pag.22
2.5 Ziua V ...................................................................................................pag.24
2.6 Ziua VI ..................................................................................................pag.25

3 2.
293
 2.7 Ziua VII ................................................................................................pag.27
2.8 Concluzii ...............................................................................................pag.29
2.9 Bibliografie ...........................................................................................pag.30

1.Ciroză hepatică

Diferenţa dintre un ficat normal si unul afectat de ciroză

Fig.1

1.1 Generalitaţi

Ficatul, este cea mai mare glandă a aparatului digestiv din organismul uman, este esenţial
pentru menţinerea adecvată a funcţiilor organismului. El elimină sau neutralizează toxinele din
sange, sintetizează anticorpi pentru a controla infectiile şi elimină microorgansimele din
circulaţia sangvină. El sintetizează proteine care reglează circulaţia sangvină şi produce bila, care
ajută la absorbţia lipidelor şi a vitaminelor liposolubile. Nu putem supravieţui fară un ficat
funcţional. In ciroza hepatică, ţesutul cicatriceal (nodulii) iau locul ţesutului sanătos, blocând
circulaţia sangvină prin organ, impiedicându-l să işi exercite funcţia normală.
Ciroza este a 12-a cauză de moarte prin boală, ucigând aproximativ 26.000 de oameni anual.
De asemenea, cheltuielile pacienţilor cu ciroză ca şi ale spitalelor care ii tratează, sunt ridicate.

4 2.
294
 Pe masură ce se devoltă ciroza, ţestul fibrotic inconjoară celulele hepatice normale,
determinand. aspectul nodular. Ţesutul hepatic nodular poate bloca sau inflama ductele biliare,
ceea ce determină refluxul bilei in ficat şi in circulatia sangvină
Ţesutul fibrotic poate bloca, de asemenea, circulaţia sangvină dinspre intestine spre ficat,
determinand cresterea presiunii in sistemul venos portal. Această complicaţie, denumită
hipertensiune portală, duce la acumularea lichidul ascitic in cavitatea abdominală, sangerarea
vaselor lărgite din tractul digestiv şialte complicaţii serioase.

Ciroza hepatică
Fig.2
1.2 Cauze
Ciroza hepatică poate avea o mulţime de cauze. Unele persoane suferă de ciroză hepatică fară o
cauză evidentă, afecţiune denumită ciroză criptogenică (fară etiologie cunoscută). Cauzele cele
mai frecvente de ciroză hepatică sunt consumul excesiv de bauturi alcoolice pentru o perioadă
lungă de timp şi infecţia cu virusurile hepatitice B sau C.
Ciroză hepatică alcoolică. Această poate apărea la barbaţi care consumă cantitaăi crescute de
băuturi alcoolice zilnic, timp de 10-15 ani. Femeile fac ciroză alcoolică după un consum mai
redus de băuturi alcoolice zilnic pentru aceeaşi perioadă de timp. Cel puţin 10-15% din
consumatorii cronici fac intr-un final ciroză hepatică alcoolică. Anual mor peste 26.000 de
oameni datorită cirozei, cel putin 40% avand antecedente de consum cronic de băuturi alcoolice.
Ciroză hepatică secundară infectiei cu virusuri hepatitice. Aceasta apare la aproximativ 40%
din persoanele care suferă de hepatită cronică de etiologie virală. Ciroză se instalează lent,
necesitînd 20 de ani sau mai mult pană la apariţia ei. Cu toate acestea, la bolnavii de hepatita
5 2.
295
cronica virală care consumă in mod excesiv bauturi alcoolice, ciroza se instalează mult mai
repede faţă de cei cu hepatită cronică virală neconsumatori de bauturi alcoolice.
Ciroză hepatică determinată de steatohepatită nonalcoolică. Steatohepatită nonalcoolică
reprezintă o suferinţă determinată de acumularea grasimilor in ficat. Această boală devine din ce
in ce mai frecventă şi poate fi cauza multor ciroze clasificate ca fiind cu etiologie necunoscută
(idiopatice).
Ciroza biliara primitivă este un tip de ciroză aparuă atunci când ductele biliare dinspre ficat
spre duoden sunt inflamate şi blocate. Cauza exactă este necunoscută, dar se pare că sunt in
legatură cu sistemul imun.
Hepatitele autoimune. La unele persoane, sistemul imun atacă ficatul cauzand ciroza hepatica.
Bolile mostenite. Uneori, ciroza poate fi cauzată de o boală congenitală, cum ar fi boala
Wilson, fibroză chistică sau hemocromatoză. Alte cauze mai putin frecvente de ciroză pot
include reacţii severe la medicamente, expunerea prelungită la noxe ambientale, boală numită
deficientă de alfa1 antitripsină (o cauză extrem de rară) sau o boală de tract biliar cu evoluţie
indelungată, cum ar fi de exemplu colangita sclerozantă.

1.3Simptome
Unele persoane care suferă de ciroză hepatică nu prezintă simptome pană in momentul in care
afectarea este severă. Simptomele cirozei şiale complicaţiilor acesteia includ:
- edemele membrelor inferioare (umflarea picioarelor) şilichid ascitic (lichid acumulat in
abdomen)
- oboseală
- icterul (colorarea in galben a tegumentelor şisclerelor)
- prurit generalizat (mancărimi)
- sangerari nazale (epistaxis)
- palme marmorate (palme de culoarea rosie marmorate) - eritroza palmară
- invinetirea la traumatisme minore
- scaderea in greutate şislabirea musculaturii
- dureri abdominale
- infecţii frecvente
- confuzie.

1.4Investigaţii
Ciroza hepatică este o afectiune potential ameninţatoare de viaţa, care apare atunci când
inflamaţia ţesutul fibrotic afecteaza ficatul. Examinarea fizica şi istoria medicala a pacientului
sunt primele efectuate pentru evaluarea simptomelor, pentru a cerceta daca afectarea hepatica
este destul de severa, pentru a determina semnele de ciroză şi pentru a afla cauza afectarii
hepatice. O combinaţie de teste pot fi folosite la diagnosticul cirozei atunci când examinarea
fizica şi istoricul medical sugereaza ciroza. Analizele sangvine pot releva inflamaţia hepatica,
evalueaza funcţia hepatică şistabilesc cauza cirozei. Alte teste care furnizează imagini ale
ficatului sunt folosite pentru a depista tumori şi ducte biliare obstruate (blocate) şi pentru
evaluarea dimensiunilor ficatului şicirculatiei sangvine intrahepatice.Pentru confirmarea
diagnosticului de ciroză poate fi efectuată biopsia hepatică, prin care este prelevată o mostră de

6 2.
296
ţesut hepatic care este analizată microscopic. Este unicul test care poate confirma diagnosticul de
ciroză.

Analize sangvine pentru inflamaţia hepatică

Analizele sangvine care pot releva prezenţa inflamaţiei active a ficatului incluzând:
- aspartat aminotransferază (AST) - Un nivel de AST crescut (numit de asemenea şi GOT) poate
indica afectarea hepatică şi "moartea" celulelor hepatice
- alanin aminotrasferază (ALT) - Un nivel crescut de ALT (numit de asemenea şi GPT) poate
indică afectarea hepatică şi "moartea" celulelor hepatice.
- lactat dehidrogenază (LDH) - Un nivel crescut de LDH poate indica afectarea hepatică şi
"moartea" celulelor sangvine
- fosfataza alcalină (FAL) - Un nivel crescut de FAL poate indica obstrucţia ductelor biliare
- gama-glutamil transpeptidază (GGT) - Un nivel crescut de GGT relevă faptul că, consumul de
bauturi alcoolice sau obstrucţia ductelor biliare cauzează inflamaţia hepatică; nivelul de GGT
poate indica, de asemenea, uzul unor anumite medicamente, cum ar fi de exemplu dilantin
şifenobarbital. Cu toate acestea, GGT poate fi crescut fară a fi prezentă inflamatia.

Analize sangvine care evaluează functia hepatică

Măsurarea nivelurilor anumitor substanţe sintetizate de ficat poate fi de ajutor in evaluarea

functie hepatice remanente. Aceste analize includ:
- albumină şi proteinele serice totale - Albumina este un tip de proteină. Ciroza hepatică poate
determina scaderea nivelurilor serice de proteine
- timpul parţial de tromboplastina sau timpul de protrombina sau INR. Aceste teste masoară
factorii sintetizaţi de ficat care au rol de coagulare
- bilirubina. Este produsă de ficat, prin descompunerea hemoglobinei, care este o componentă a
globulelor roşii ale sangelui cu rol de carauş al oxigenului. Ciroza poate determina cresterea
nivelului sangvin de bilirubină, a carei manifestare clinică este icterul (ingalbenirea pielii şi
sclerelor, partea albă a ochiului).

Analize sangvine care pot diagnostica cauza cirozei

Testele care pot fi făcute pentru determinarea cauzei cirozei includ:

- anticorpii antinucleari (ANA). Testarea ANA şi a anticorpilor anti fibra musculară netedă
(ASMA) pot ajuta la depistarea unei hepatite cronice autoimune
- anticorpii antimitocondriali (AMA) pot ajuta la determinarea unui ciroze biliare primitive
- feritina şi sideremia (nivelul de fier din sange) ajuta la diagnosticul hemocromatozei
- anticorpii antihepatitici B şi antihepatitici C sau testele pentru materialul genetic al virusurilor
hepatice (ARN sau ADN) ajuta la diagnosticul unei infectii hepatice virale
- nivelul sangvin de alcool ajută la depistarea consumului de alcool, care poate determina ciroză
lcoolică
- analiza ceruloplasminei serice ajuta la diagnosticul bolii Wilson
- nivelul de alfa 1 antitripsina diagnostichează deficienta de alfa 1 antitripsina, o cauză rară de

7 2.
297
ciroză hepatică.

Investigaţii imagistice
Testele imagistice verifică prezenta tumorilor şi obstructiei biliare şi evaluează dimensiunile
ficatului şi circulaţia sangvină hepatică. Aceste teste includ:
- ultrasonografia abdominală (ecografia)
- tomografia computerizata (CT) abdominală
- rezonanta magnetică nucleara abdominală
- scintigrafia ficatului şisplinei (arareori folosită).

Alte investigaţii
Alte investigaţii folosite pentru confirmarea diagnosticului de ciroză şievaluarea posibilelor
complicaţii includ:
- biopsia hepatică, singurul test care poate confirma direct diagnosticul de ciroză. Examinarea
ţesutului hepatic poate releva, de asemenea, semne de inflamaţie. Biopsia hepatică se face prin
introducerea unui ac lung printre 2 coaste inferioare drepte, prelevandu-se o mostra de ţesut, care
va fi analizată microscopic
- paracenteza ajută la diagnosticul acumularii de lichid in cavitatea abdominală (ascită) sau la
detectarea infecţiei lichidului acumulat (peritonita bacteriană spontană). Paracenteza este o
procedură prin care se introduce un ac in cavitatea abdominală pentru a extrage lichid acumulat,
care urmeaza a fi analizat
- endoscopia digestiva superioară se efectueaza pentru depistarea varicelor la nivelul tractului
digestiv, care pot determina sangerare variceala. Endoscopia permite medicului specialist sa
examineze interiorul organelor digestive, canalele şi cavitatile organismului, folosind un
instrument subtire, flexibil şi usor, numit endoscop
- nivelul sangvin al alfă-fetoproteinei (AFP) se realizează pentru screening-ul
hepatocarcinomului celular
- amoniemia (nivelul sangvin de amoniac) detectează nivelul crescut de amoniu in sânge care
poate determina encefalopatia hepatică

1.5 Tratament
Generalitati
Ciroza este o boală posibil ameninţatoare de viaţa, care apare atunci când inflamaţia şi ţesutul
fibrotic deteriorează ficatul. Nici un tratament nu vindecă această afecţiune sau "repară"
deteriorarea deja instalată.Cu toate acestea, tratamentul poate uneori sa previna sau sa amane
deteriorarea hepatică ulterioară.Principalele componente ale tratamentului includ:
- tratarea cauzei cirozei, atunci când este posibil, pentru a preveni deteriorarea ulterioară
- evitarea substanţelor care pot agrava afectarea hepatică, in special bauturile alcoolice
şimedicamenteleantiinflamatoare nesteroidiene
- prevenirea şi tratarea simptomelor şi complicatiilor cirozei
- efectuarea unui transplant hepatic, in cazul afectarii hepatice severe, daca bolnavul este inclus
pe lista de asteptare pentru transplant şi se gaseste un donator compatibil.

8 2.
298
 Tratament iniţial
Atunci când este diagnosticată o ciroză hepatică, care apare atunci când inflamaţia şi ţesutul
fibrotic afectează ficatul, se recomandă:
- oprirea consumului de bauturi alcoolice! Nu se permite consumul a nici unor feluri sau cantitaţi
de bauturi alcoolice
- evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen sau
naproxen şi de alte medicamente care pot afecta ficatul
- initierea unei diete sărace in sare, in cazul in care apare retenţia de lichide. Reducerea
consumului de sare poate preveni acumularea de lichid in abdomen (ascita) sau torace
- inceperea imunizării (in cazul in care nu a fost făcută deja) impotriva hepatitei A şi B, gripei şi
pneumococului.
Urmarea acestor paşi previne apariţia complicaţiilor şi afectarii ulterioare a ficatului şi ajută la
ameliorarea simptomelor.
Tratamentul iniţial al cirozei include, de asemenea, tratamentul complicatiilor care sunt deja
prezente. Pot fi necesare medicamente, intervenţii chirurgicale sau alte tratamente, in functie de
complicaţiile aparute.

Tratament de intreţinere
Ciroza este o boala posibil amenintatoare de viata, care apare când inflamatia şiţesutul fibrotic
afecteaza ficatul. Tratamentul de intretinere se concentreaza pe incercarea de a preveni şitrata
complicatiile şisimptomele.
Se recomanda:
- abandonarea consumului de bauturi alcoolice
- evitarea administrarii de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi ibuprofen sau
naproxen şide alte medicamente care pot afecta ficatul. Pacientul trebuie sa se asigure ca medicul
specialist cunoaste lista de medicamente pe care le ia, inclusiv cele procurate fara prescriptie
medicala
- initierea sau continuarea unei diete sarace in sare, in cazul in care a aparut sau continua sa
existe retentia lichidiana, pentru a reduce acumularea de lichid şia complicatiilor acesteia.
Depinzand de complicatiile aparute, poate fi nevoie de terapie medicamentoasa, interventie
chirurgicala sau alte tratamente.
Acumularea lichidului in cavitatea abdominala, asa numita ascita, este una dintre cele mai
comune complicatii ale pacientilor cu ciroza hepatica şicare poate deveni amenintatoare de viata,
daca nu este tratata. O dieta saraca in sare ajuta la reducerea acumularii de lichide in cavitatea
abdominala. Cu toate acestea, mai pot fi necesare şiurmatoarele:
- diureticele, cum ar fi spironolactona şifurosemid, care ajuta la reducerea acumularii de lichide
in cavitatea abdominala şiin alte parti ale organismului. Aceste medicamente ajuta atat la
prevenirea cat şila tratarea ascitei. Pot fi prescrise pentru administrarea pe termen lung
- paracenteza cu sau fara infuzie de proteine (albumina). Paracenteza este o procedura care
consta in introducerea unui ac prin peretele abdominal, cu scopul de a extrage lichid ascitic. Se
poate foloşiin tratamentul cazurilor severe de ascita care determina simptome şinu raspund la
tratamentul standard cu diuretice şi dieta saraca in sare
- antibiotice, cum ar fi cefotaxima, in cazul in care se dezvolta o infectie bacteriana in lichidul
abdominal (peritonita bacteriana spontana), ca şicomplicatie a ascitei
- suntul portosistemic transjugular intrahepatic (TIPS) sau alt tip de sunt chirurgical. Aceste

9 2.
299
proceduri pot devia lichidul din cavitatea abdominala. Se folosesc in tratarea ascitelor care nu
raspund la alte forme de tratament.

Sangerarea din varicele tractului digestiv (sangerarea variceala) este o alta complicatie
frecventa şi poate fi amenintatoare de viata pentru persoanele cu ciroza. In cazul persoanelor cu
sangerare variceala sau cu risc de sangerare, este foarte importanta evitarea aspirinei şialtor
medicamente antiinflamatoare nesterioidiene. Pot fi necesare urmatoarele:
- beta blocante, cum ar fi propranolol sau nadolol. Aceste medicamente scad riscul de sangerarea
variceala determinata de hipertensiunea portala. Beta blocantele ajuta la reducerea tensiunii in
vena porta, reducând astfel riscul unui prim episod de sangerare variceala. Sunt folosite, de
asemenea, pentru reducerea riscului sangerarii variceale recurente
- medicamente vasoconstrictoare. Aceste medicamente sunt folosite in tratarea episoadelor acute
de sangerare variceala. Reduc fluxul sangvin prin venele portale prin ingustarea vaselor de
sange. Somatostatin, octeotrid şivapreotid sunt cele mai frecvent folosite
- bandarea variceala endoscopica sau scleroterapia. Aceste tehnici pot fi, de asemenea, folosite in
tratarea şiprevenirea sangerarii variceale esofagiene. In trecut, scleroterapia era principala forma
de tratament in cazul primului episod de sangerare variceala, dar a cazut in dizgratie. In
momentul de fata, cei mai multi medici prefera bandarea variceala, deoarece este la fel de
eficienta ca şiscleroterapia, dar are mai putine complicatii
- sunturile chirurgicale. Aceste interventii redirectioneaza fluxul de sange spre alte parti ale
organismului. Unul dintre tipurile de sunturi, suntul portosistemic transjugular intrahepatic
(TIPS), este folosit pentru tratarea sangerarii de la nivelul varicelor esofagiene care nu raspunde
la alte forme de tratament mai putin invazive şi cu mai putine riscuri
- tamponarea cu balon, cu ajutorul tubului Sengstaken-Blakemore. Insertia tubului Sengstaken-
Blakemore este un tratament temporar al sangerarii variceale. Ajuta la stabilizarea starii
pacientului inaintea altei forme de tratament sau se foloseste in cazul in care este nevoie de
deplasarea pacientului spre o unitate spitaliceasca unde i se poate face alt tratament. Se foloseste,
de asemenea, atunci când nici o alta forma de tratament nu este eficienta in oprirea sangerarii
variceale. Medicul specialist insereaza şiumfla acest balon la nivelul esofagului. Balonul apasa
pe venele dilatate care sangereaza.
Encefalopatia hepatica poate complica ciroza hepatica atunci când ficatul nu mai este eficient in
eliminarea toxinelor din fluxul sangvin, in special substantele produse de bacteriile din intestinul
gros. Aceste toxine se acumuleaza in sange şiafecteaza functiile cerebrale. Pentru tratarea
şiprevenirea acestei complicatii pot fi necesare urmatoarele:
- lactuloza, un medicament care reduce acumularea la nivelul intestinului gros de amoniac şialte
toxine naturale
- dieta saraca in proteine. In cazul in care afectarea hepatica este severa, organismul nu mai este
capabil sa foloseasca adecvat proteinele, care contribuie la acumularea de toxine
- evitarea medicamentelor sedative, cum ar fi somniferele şimedicamentele anxiolitice
(antianxietate). Acestea pot agrava simptomele encefalopatiei
- consulturile medicale regulate pentru monitorizarea bolii sunt foarte importante, in special
deoarece simptomele pot sa fie absente pana când boala devine severa. In plus de acestea, este
nevoie de o monitorizare regulata pentru varice şipentru hepatocarcinomul hepatic.
Colegiul American de Gastroenterologie recomanda screening-ul (monitorizarea) varicelor prin
endoscopie la persoanele care sufera de ciroza hepatica. Daca screening-ul initial nu depisteaza
varice, se recomanda reevaluarea endoscopica la 1-2 ani de la prima endoscopie. In cazul in care

10 2.
2910
evaluarea initiala detecteaza varice largi sau daca a existat un episod de sangerare variceala, se
recomanda reevaluarea endoscopica frecventa şitratamentul cu beta blocante pentru prevenirea
altor episoade de sangerare.
Screening-ul pentru cancerul hepatic (hepatocarcinom celular) trebuie sa fie facut la fiecare 6
luni sau 1 an, folosind ca tehnica de depistare atat a nivelului de alfa fetoproteina din sange cat
şiecografiahepatica.
Ciroza hepatica este o boala cu evolutie progresiva. Se recomanda luarea in considerare a
posibilitatilor de tratament ulterioare inainte ca boala se devina severa. In mod particular, trebuie
discutat:
- posibilitatea de a fi un bun candidat pentru transplantul hepatic atunci când boala devine severa.
Trebuie discutat despre pasii care trebuie urmati in acest moment pentru a imbunatatii starea de
sanatate generala cu scopul de a creste sansele de a fi un bun candidat
- nivelul de interventii medicale pe care il doreste pacientul pentru atunci când starea de sanatate
se agraveaza. Unii oameni doresc sa se faca orice tratament medical posibil pentru a ii tine in
viata. Altii, prefera masurile care la creeaza mai mult confort, fara a le prelungi viata
- ciroza hepatica severa poate afecta functia cerebrala, astfel ca toate aceste discutii au sens, daca
sunt facute atunci când pacientul este capabil sa ia şisa comunice deciziile sale.

Tratament in cazul agravarii bolii

Ciroza hepatica este o afectiune potential amenintatoare de viata, care apare atunci când
inflamatia şi ţesutul fibrotic afecteaza ficatul. Pe masura ce ciroza şiafectarea hepatica se
agraveaza, creste şiposibilitatea de a aparea acumulare de lichid in cavitatea abdominala (ascita),
sangerare din venele dilatate ale tractului digestiv (sangerarea variceala), modificari ale functiilor
mentale (encefalopatia hepatica) şide alte complicatii. Pot fi necesare combinatii de
medicamente, interventii chirurgiale şialte tratamente, depinzand de natura şiseveritatea
complicatiilor. Primirea unui ficat de la un donator de organe (transplant hepatic) este unicul
tratament care reface functia hepatica normala şi vindeca hipertensiunea portala. Transplantul de
ficat este luat in considerare, de obicei, doar când afectarea hepatica este severa şiamenintatoare
de viata. Cei mai multi pacienti care au fost transplantati erau in fazele finale ale cirozei hepatice
şiaveau complicatii severe ale hipertensiunii portale. Interventia chirurgicala de transplant
hepatic este foarte costisitoare. Este posibil ca asteptarea unui transplant sa fie foarte lunga,
datorita faptului ca sunt disponibile foarte putine organe.
Chiar daca se face transplant hepatic, este posibil ca acesta sa nu fie incununat de succes. Luand
in considerare acesti factori, medicul trebuie sa decida care sunt pacientii care pot avea beneficii
de pe urma transplantului de ficat.

Transplantul de ficat este o optiune la pacientii cu stadii finale de ciroza hepatica care sunt buni
cânditati pentru interventia chirurgicala. Cânditatii buni pentru transplant hepatic sunt:
- cei care nu au facut abuz de bauturi alcoolice sau droguri ilegale in ultimele 6 luni
- cei care au suport familial bun
- cei care rezista la regimul complicat de medicamente posttransplant pentru a prevenii rejectia
de ficat.
Transplantul hepatic nu este o buna optiune pentru cei ce sufera concomintent de alte boli
serioase (cum ar fi boli cardiace sau pulmonare), care pot reduce sansa de supravietuire dupa

11 2.
2911
interventia chirurgicala sau care pot reduce speranta de viata chiar daca transplantul hepatic este
facut.

Stadiul final al cirozei hepatice

In cazul in care pacientul nu a luat pana in momentul acesta, al stadiului final, decizii in ceea ce
priveste problemele din acest stadiu, se recomanda a se lua acum. Multi oameni gasesc de ajutor
sa stabileasca in scris alegerile lor, in ceea ce priveste ingrijirea sanatatii, atunci când inca sunt
capabili sa decida şisa comunice deciziile celorlalti. Se recomanda, de asemenea, desemnarea
unui medic care sa duca la bun sfarsit deciziile in cazul in care pacientul nu este capabil sa
vorbeasca pentru el. In cazul in care au fost luate anumite decizii devreme in cursul bolii, exista
posibilitatea ca pacientul sa doreasca sa le revizuiasca impreuna cu familia şicu medicul
specialist, pentru a se asigura ca reprezinta ceea ce pacientul işidoreste. Vine un moment in care
scopul tratamentului de a trata sau vindeca boala se schimba la a mentine confortul şidemnitatea
pacientului. Medicul curant poate fi capabil sa puna intrebari despre mentinerea confortului
atunci când vindecarea nu mai este o optiune. Medicii de la ospicii medicale pot efectua ingrijiri
paliative şiun mediu confortabil pentru persoanele care sunt pe cale de a muri.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Ciroza hepatica este o afectiune potential amentintoare de viata, care apare atunci când
inflamatia şiţesutul fibrotic afecteaza ficatul. Urmatoarele modificari in stilul de viata pot reduce
simptomele cauzate de complicatiile bolii şipot incetini evolutia afectarii hepatice.

Alte tratamente

In general, se recomanda evitarea suplimentelor pe baza de ierburi, care pot agrava suferinta
hepatica. Kava este in special nociva pentru persoanele cu probleme hepatice.
Studii limitate au demonstrat ca suplimentele naturale, cunoscute sub denumirea de Silimarina,
ajuta la protejarea ficatului impotriva inflamatiei. Aceasta planta nu amelioreaza afectarea
hepatica deja existenta şinu vindeca infectia cu virus hepatitic B sau C. Trebuie discutat cu
medicul specialist asupra tratamentului cu Silimarina sau cu alte tratamente alternative.

Luarea unor decizii in ceea ce priveste stadiile finale ale cirozei hepatice

Ciroza hepatica poate fi o boala progresiva şifatala. Trebuie discutat cu medicul specialist
despre ingrijirile şialte probleme legale care apar in stadiul final al bolii. Multi oameni gasesc de
ajutor şiconfortabil sa stabileasca in scris alegerile lor in ceea ce priveste ingrijirea sanatatii,
atunci când inca sunt capabili sa decida şisa comunice deciziile celorlalti. Unii pacienti doresc
orice tratament medical posibil pentru a ii tine in viata, in timp ce altii prefera masurile care sa le
ofere confort fara a le prelungi viata. Poate fi de ajutor deciderea asupra tipului de tratament
medical dorit. Se recomanda, de asemenea, desemnarea unui medic care sa duca la bun sfarsit
deciziile in cazul in care pacientul nu este capabil sa vorbeasca pentru el.
Vine un moment in care scopul tratamentului de a trata sau vindeca boala se schimba la a
mentine confortul şidemnitatea pacientului. Medicul curant poate fi capabil sa puna intrebari
despre mentinerea confortului atunci când vindecarea nu mai este o optiune. Medicii de la ospicii

12 2.
2912
medicale pot efectua ingrijiri paliative şipot asigura un mediu confortabil pentru persoanele care
sunt pe cale de a muri.

Complicaţiile cirozei ficatului

Fig.4

1.6 Complicatii
Ciroza hepatica se instaleaza atunci când o cantitate considerabila de ţesut hepatic normal este
inlocuita de ţesut fibrotic. Acest ţesut poate bloca circulatia sangvina de la intestine spre ficat
determinand cresterea tensiunii venoase in venele care servesc aceste zone (sistemul venos
portal). Aceasta complicatie este denumita hipertensiune portala. Hipertensiunea portala poate
determina la randul ei o serie de complicatii care includ:
- acumularea de lichid in cavitatea abdominala (ascita). Ascita este cea mai frecventa
complicatie a hipertensiunii portale determinate de ciroza
- sangerarea din varicele tractului digestiv. Aceasta complicatie este numita sangerare variceala.
Sangerarea variceala, in special de la nivelul varicelor esofagiene şistomacale este o cauza
majora de suferinta şide deces la persoanele cu ciroza
- infectia lichidului ascitic (peritonita bacteriana spontana sau PBS). PBS apar la 10-25% din
bolnavii cu ciroza hepatica severa şiascita
- encefalopatia hepatica. Aceasta complicatie apare doar la persoanele cu hipertensiune portala
severa. Cu toate acestea, procedura efectuata pentru reducerea tensiunii portale, denumita
suntare, poate creste riscul de encefalopatie hepatica
- sindromul hepatorenal. Insuficienta renala poate aparea in cazurile de ciroza hepatica stadiile
avansate. De obicei, insuficienta hepatica este cea care este amenintatoare de viata. Cu toate
acestea, in unele cazuri, boala hepatica poate fi stabila, in timp ce afectarea renala este
amenintatoare. Transplantul hepatic poate fi necesar pentru vindecarea insuficientei renale
determinate de ciroza
- sindromul hepatopulmonar. Hipertensiunea portala determinata de ciroza poate determina
afectare pulmonara, cum ar fi "extinderea" vaselor sangvine pulmonare. Aceasta determina

13 2.
2913
circulatia mai rapida a sangelui prin plamani pentru a obtine cantitatea necesara de oxigen.
Transplantul hepatic este cel mai eficient tratament.
- hidrotoraxul hepatic. Ciroza poate determina acumularea de lichid intre plamani şiperetele
toracic ceea ce determina compresiunea plamanilor. Tratamentul include medicamente (ca de
exemplu diuretice, medicamente al caror rol este de a elimina lichidele), reducerea cantitatii de
sare din dieta şievacuarea lichidului acumulat (paracenteza evacuatorie)
- persoanele cu ciroza hepatica au un risc crescut pentru litiaza biliara (pietre). Cu cat este mai
severa afectarea hepatica, cu atat este mai mare riscul pentru litiaza biliara
- un alt risc crescut in cazul persoanelor cu ciroza, este cel pentru cancer hepatic, denumit
carcinom hepatocelular sau hepatocarcinom.

1.7 Recomandari

Abandonarea consumului de alcool!

Consumul unei cantitati excesive de bauturi alcoolice este principala cauza de ciroza hepatica.
In cazul diagnosticarii cu ciroza hepatica, este extrem de important renuntarea completa la
consumul de bauturi alcoolice, chiar daca consumul de bauturi alcoolice nu este cauza cirozei
hepatice. Daca nu se renunta complet, afectarea hepatica progreseaza mult mai repede.
Modificarea dietei poate fi necesara, cum ar fi de exemplu reducerea cantitatii de sare şide
proteine din dieta zilnica. Daca organismul retine lichide, cea mai importanta modificare in dieta
este reducerea cantitatii de sodiu ingerate, prin reducerea cantitatii de sare din dieta zilnica.
Persoanele cu afectare hepatica au tendinta de a retine sodiu. Acest fapt poate contribui la
acumularea de lichid in cantitatea abdominala (ascita), cea mai comuna complicatie a cirozei.
Daca pacientul prezinta riscul de a dezvolta encefalopatie hepatica (alterarea functiilor mentale)
datorita afectarii hepatice avansate, medicul poate recomanda limitarea temporara a cantitatii de
proteine din dieta zilnica. Totusi, sunt necesare proteine in dieta pentru a fi bine hranit, dar se
recomanda ca, cele mai multe proteine din dieta sa fie asigurate din vegetale (preferabil fata de
proteinele animale). Se recomanda, de asemenea, evitarea consumarii unor cantitati mari de
proteine la un o singura masa.

Evitarea medicamentelor daunatoare

Anumite medicamente, incluzand acetaminofen (paracetamol) şimedicamentele

antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), pot accelera afectarea hepatica in cazul
pacientilor care sufera de ciroza hepatica. Acestea cresc, de asemenea, riscul de sangerare
variceala la pacientii care au varice la nivelul tractului digestiv. Trebuie consultat medicul
specialist pentru alte alternative medicamentoase sigure.Anumite medicamente prescrise pentru
tratarea altor afectiuni pot fi daunatoare la pacientii care sufera de ciroza hepatica. Medicul
specialist gastroenterolog, care are in observatie pacientii cu ciroza hepatica, trebuie sa fie
informat asupra tuturor medicamentelor pe care le iau acesti pacienti.

Imbunatatirea starii generale de sanatate

Urmarea altor pasii care imbunatatesc starea generala de sanatate sunt de ajutor şila ameliorarea
simptomelor cirozei hepatice.Abandonarea fumatului. Imbunatateste starea generala de sanatate,
14 2.
2914
ceea ce ajuta la a fi un bun candidat pentru transplantul hepatic, in cazul in care va fi
necesar.Medicii incurajeaza pacientii sa ia multivitamine. Nu trebuie luate produse care contin
fier, doar daca medicul specialist le recomanda şinu trebuie luate suplimente de fier. Periajul
dentar zilnic evita problemele de natura stomatologica care pot duce la aparitia infectiilor dentare

Se recomanda vaccinarea impotriva urmatorilor agenti infectiosi:

- influenza (agentul microbian care determina gripa). Se recomanda vaccinarea antigripala anual.
Persoanele cu ciroza au un risc crescut de a dezvolta complicatii serioase ale gripei
- hepatita A şihepatita B
- pneumococ. Acesta poate determina pneumonia sau infectii abdominale (peritonite). Trebuie
consultat medicul specialist când trebuie facuta revaccinarea.

1.8 Alimente permise

Băuturi: lapte dulce, lapte cu cafea de orz sau cu ceai, lapte cu carbonat de calciu (o linguriţă la
un pahar), iaurt, decoct de tărâţe, sucuri de fructe sau de zarzavaturi (suc de sfeclă), chisel din
lapte sau din sosuri de fructe.

Supe şi ciorbe: (de preferinţă câte o jumătate de porţie de supe de zarzavaturi îngroşate cu
făinoase ca: griş, orez, fulgi de ovăz, tăiţei, găluşte de griş; supe cu perişoare de brânză de vaci
sau de carne (acestea se vor fierbe aparte).

Pâine: pâine albă prăjită, sau pâine albă veche de o zi.

Carne: Carne slabă de vacă sau viţel, preparată rasol. Rasol de găină sau de pui. Perişoare sau
chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Grătar preparat cu carne mai întâi fiartă şi friptă la
cuptor fără coajă. Mâncăruri de carne preparate dietetic: musaca, chiftele marinate, ardei
umpluţi.

Peşte: peşte alb slab, rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi.

Ouă: zdrenţe de albuş în supă, omletă dietetică numai din albuş cu zahăr, cremă de albuş cu
lapte, bezele. Gălbenuşul e permis numai o dată sau de două ori pe săptămână în preparate.

Brânzeturi: brânză de vaci, telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără edeme sau ascită),
urdă, caş slab nesărat şi nefermentat.

Făinoase: orez, griş, macaroane, tăiţei, fidea, foarte bine fierte şi limpezite în apă fierbinte,
preparate mai ales sub formă de budinci sau albuş bătut. Mămăligă moale, bine fiartă.

Zarzavat şi legume: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albuş bătut spumă.
Cartofii se vor da de preferinţă fierţi în coajă. Măncăruri din zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, ,
fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi bine fierte şi în cantităţi
moderate, de preferinţă servite cu garnitură lângă rasol sau friptură.

15 2.
2915
 Salate: sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită, salată verde bine mărunţită, morcovi raşi mărunt pe
răzătoare, roşii bine coapte, fără coji şi sâmburi.

Fructe: crude foarte bine coapte, rase pe răzătoare în cantitate moderată, fără coji şi sâmburi. De
preferinţă sucuri de fructe preparate cu gelatină, compoturi scăzute sau date prin sită, preparate
din fructe fără coajă. Fructe coapte la cuptor fără coji şi sâmburi.

Grăsimi: grăsimi proaspete ca unt şi untdelemn, care constituie grăsimea cea mai indicată
pentru cirotici. Untul se adaugă la mâncarea pregătită fără grăsime, iar untdelemnul se va fierbe
în sosul mâncării sau se va adăuga crud la salate.

Se va respecta cantitatea de grăsime prescrisă de medic (în medie 50 g/zi) socotindu-se şi

grăsimile pe care le conţine laptele şi brânza, având în vedere că: 500 g lapte conţin 20 g grăsimi;
100 g telemea de primăvară conţine 20 g grăsimi; 100 g telemea de toamnă conţine 30 g grăsimi.

Sosuri: preparate dietetic, fără grăsime prăjită, cu zeamă de zarzavat, cu lapte, cu verdeţuri, cu
suc de roşii.

Dulciuri: miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte şi albuş, biscuiţi din albuş,
budinci din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină, chiseluri, gelatine dulci din brânză
de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spumă de albuş, bezele, aluat uscat preparat cu
brânză de vaci, cu jeleuri sau fructe.

Sare: în cantitate moderată.

Diverse: pentru a acri supele, sosurile, salatele, se va foloşisucul de lămâie sau sarea, de lămâie
diluată; de asemenea borşul, iaurtul şi chiar oţetul de fructe, în cantitate mică. Se vor foloşitoate
condimentele aromate, verdeţuri ca: pătrunjel, mărar, tarhon, leuştean, dafin şi cimbru. Pentru
deserturi sunt indicate vanilia şi coaja de lămâie sau de portocale.

Conserve: se pot foloşiconservele de legume din comerţ, care nu conţin grăsimi, ca dovlecei,
fasole verde, ardei graşi - aruncând apa în care sunt conservate şi fierbându-le din nou, pentru a
înlătura sarea. De asemenea, se poate foloşisucul de roşii crude, cât şi bulionul de foarte bună
calitate şi mai puţin sărat.

1.8 Alimente interzise

Băuturi: orice fel de băutură cu alcool (ţuică, drojdie, lichior, vermut, vin, etc.) precum şi
băuturile gazoase sau băuturile prea reci.

Pâine: pâine albă sau neagră necoaptă sau caldă.

Carne: carne grasă de vacă sau carne de porc, carne de oaie, carne de gâscă, şi raţă, orice vânat
sau carne afumată, sărată, conservată, mezeluri, zgârciuri, momiţe, creier, uger, ficat. Orice fel de
mâncăruri sărate, picante, iuţi.

16 2.
2916
 Peşte gras: sărat, afumat, conservat, prăjit.

Ouă: gălbenuşul în exces, omletă de ouă prăjite, ochiurile prăjite, maionezele.

Brânzeturi: brânzeturile sărate, grase, fermentate ca: brânza de putină, brânza de Dorna, brânza
de burduf, caşcavalul etc.

Făinoasele: insuficient fierte şi nelimpezite, preparate cu grăsime prăjită şi gălbenuşuri multe.

Zarzavaturi şi legume: zarzavaturi cu partea lemnoasă (celuloza) grosolană, ca ridichile, guliile,

castraveţii, varza şi conopida, mai ales crude, nemărunţite sau nerase pe răzătoare. Toate
legumele uscate ca fasolea, lintea, bobul, murăturile, varza acră de putină. Orice legumă prăjită
sau preparată cu sosuri cu rântaş.

Fructe: verzi, necoapte, crude, tari, în cantitate mare, necurăţite de coji şi sâmburi. Nuci, alune.

Grăsimi: untură, slănină, margarină, orice grăsime prăjită, gălbenuş în exces.

Sosuri: toate sosurile preparate cu grăsime încinsă sau cu grăsime peste cantitatea permisă ori
cu ceapă prăjită, muştar, piper, vin sau boia iute.

Dulciuri: prăjiturile cu cremă de unt, plăcintele cu grăsime, baclavalele, aluaturile proaspete,

dospite, prăjiturile cu ciocolată, cacao, clătitele, gogoşile, prăjiturile cu multe nuci.

Diverse: sare în cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, muştar, oţet, ceapă crudă sau
prăjită etc

2. Calculul valorii energetice a diferitelor alimente:

Pacientul ales este de sex masculin, în vârsta de 43 ani cu o greutate de 75 kg, confirmarea
bolii datand de 4 ani, domeniul de lucru fiind pe postul de şofer necesitânt de un consum redus
de energie aproximativ 3000 de kcal zilnic.

2.1 Ziua I

Mic dejun: - lapte integral

- pâine
- unt
- gem de vişine
- mere

17 2.
2917
VE=4,1*3,5+9,3*3,5+4,1*4,5=390,9375 kcal/100g
VE=4,1*7,6+9,3*0,6+9,3*52,3=1756,0248 kcal/100g
VE=4,1*6+9,3*74+4,1*2=5025,4 kcal/100g
VE=4,1*0,45+9,3*0,1+4,1*66,5=346,76425 kcal/100g
VE=4,1*0,4+9,3*0,4+4,1*15=1907,1 kcal/100g

Dejun: - supa de pui cu galuşte

- pâine
- friptură de vită cu piure de cartofi
- compot de caise

VE=4,1*2,11+9,3*3,76+4,1*10,41=86,3 kcal/100g
VE=4,1*7,6+9,3*0,6+4,1*52,3=251,17 kcal/100g
VE=4,1*7,5+9,3*8,1+4,1*15,46=169,466 kcal/100g
VE=4,1*0,75+4,1*21=89,175 kcal/100g

Cină: - cartofi prăjiti

- brânză de vaci
- nectar de piersici

VE=4,1*2,7+9,3*11,48+4,1*30=240,834 kcal/100g
VE=4,1*5+9,3*2,75+4,1*19=123,975 kcal/100g
VE=4,1*0,58+4,1*28,4=118,818 kcal/100g

Table nr.1

Substanţe
nutritive Valoare
Aliment Cantitatea UM
calorigene, energetică
(g)
(Preparat) P L G kcal
Mic dejun
lapte integral 300 ml 3,5 3,5 4,5 196,05
pâine 100 g 7,6 0,6 52,3 251,17
unt 25 g 6 74 2 180,25
gem de vişine 25 g 0,45 0,1 66,5 68,85625
mere 200 g 0,4 0,4 15 133,72
Dejun

18 2.
2918
supa de pui cu
galuşte 250 g 2,11 3,76 10,41 215,75
friptură de vită
cu piure de
cartiofi 200 g 7,5 8,1 15,46 338,932
pâine 100 g 7,6 0,6 52,3 251,17
compot de caise 120 g 0,75 0 21 107,01
Cină
cartofi prajiti 120 g 2,7 11,48 30 289,0008
branză de vaci 150 g 5 2,75 19 185,9625
nectar de piersici 200 g 0,58 0 28,4 237,636
Raţie reală 2455,50755

2.2 Ziua II

Mic dejun: - cereale cu cacao

- lapte de vacă normalizat
- miere de albine

VE=4.1*3+9.3*2.3+4.1*38=3820 kcal/100g
VE=4.1*3.2+9.3*1.7+4.1*4.9=4902 kcal/100g
VE=4.1*0.5+4.1*81=3526 kcal/100g

Dejun: - ciorbă de vacă

- pâine
- halva

VE=4.1*6.75+9.3*4.75+4.1*8.25=105675 kcal/100g
VE=4.1*2.25+9.3*0.12+4.1*15.6=16737 kcal/100g
VE=4.1*18.8+9.3*31.5+4.1*43=38766 kcal/100g

Cină: - pâine
- parizer
- castraveţi
- tomate
- ou fiert

VE=4.1*2.25+9.3*0.12+4.1*15.6=16737 kcal/100g
VE=4.1*13+9.3*26.6=25271 kcal/100g
VE=4.1*0.3+4.1*3=246 kcal/100g
VE=4.1*1.1+9.3*0.3+4.1*4=894 kcal/100g
VE=4.1*3.5+9.3*3+4.1*0.3=1837 kcal/100g

Tabel nr.2

19 2.
2919
 Substanţe nutritive
Cantitate Valoare
Aliment UM calorigene,
a energetică
(g)
(Preparat) P L G Kcal
Mic dejun
cereale cu cacao 30 g 3 2,3 38 56,847
lapte de vacă
normalizat 250 g 3,2 1,7 4,9 122,55
miere de albine 25 g 0,5 0 81 83,5375
Dejun
ciorbă de vacă 200 g 6,75 4,75 8,25 211,35
pâine 200 g 2,25 0,12 15,6 148,602
halva 50 g 18,8 31,5 43 273,165
Cină
pâine 100 g 2,25 0,12 15,6 74,301
parizer 200 g 13 26,6 0 601,36
castraveţi 100 g 0,3 0 3 13,53
tomate 100 g 1,1 0,3 4 23,7
ou fiert 45 g 3,5 3 0,3 19,566
Raţie reală 1628,5085

2.2 Ziua III

Mic dejun: - gris cu lapte

- pâine
- miere de albine
- unt
- struguri

VE=4.1*7.42+9.3*4.56+4.1*30.44=197634 kcal/100g
VE=4.1*2.25+9.3*0.12+4.1*15.6=16737 kcal/100g
VE=4.1*0.5+4.1*81=3526 kcal/100g
VE=4.1*0.6+9.3*7.4+4.1*0.2=7210 kcal/100g
VE=4.1*0.4+9.3*0.2+4.1*10=760 kcal/100g

Dejun: - sniţel de pasăre cu piure

- ciorbă de vacă
- pâine
- biscuiţi

20 2.
2920
 - compot de vişine

VE=4.1*5.4+9.3*11.4+4.1*13.5=18351 kcal/100g
VE=4.1*6.75+9.3*4.75+4.1*13.5=77385 kcal/100g
VE=4.1*2.25+9.3*0.12+4.1*15.6=16737 kcal/100g
VE=4.1*8.2+9.3*9.5+4.1*74=15231 kcal/100g

Cină: - macaroane cu brânză

- grepfrut

VE=4.1*4.75+9.3*3.25+4.1*10.75=93775 kcal/100g
VE=4.1*0.5+9.3*0.2+4.1*6.5=3056 kcal/100g

Tabel nr.3

Substanţe
Cantitate nutritive Valoare
Aliment UM
a calorigene, energetica
(g)
(Preparat) P L G Kcal
Mic dejun
gris cu lapte 250 g 7,42 4,56 30,44 494,085
pâine 200 g 2,25 0,12 15,6 148,602
miere de albine 25 g 0,5 0 81 83,5375
unt 25 g 0,6 7,4 0,2 18,025
struguri 50 g 0,4 0,2 10 22,25
Dejun
sniţel de pasăre
cu piure 200 g 5,4 11,4 13,5 367,02
ciorbă de vacă 120 g 6,75 4,75 8,25 126,81
pâine 100 g 2,25 0,12 15,6 74,301
biscuiţi 30 g 8,2 9,5 74 127,611
compot de vişine 250 g 0,5 0,1 20,5 217,575
Cină

21 2.
2921
macaroane cu
brânză 80 g 4,75 3,25 10,75 75,02
grepfrut 150 g 0,5 0,2 6,5 45,84
Raţie reală 1800,6765

Ziua IV

Mic dejun: - margarină

- păine neagră
- miere de albine
- struguri

VE=9.3*82.5=76725 kcal/100g
VE=4.1*8.1+9.3*1.2+4.1*46.6=23543 kcal/100g
VE=4.1*0.5+4.1*81=3526 kcal/100g
VE=4.1*0.4+9.3*0.2+4.1*10=760 kcal/100g

Dejun: - sniţel de pasăre cu piure

- ciorbă de pasăre
- păine
- compot de vişine

VE=4.1*5.4+9.3*11.4+4.1*13.5=18351 kcal/100g
VE=4.1*8.62+9.3*2.01+4.1*5.49=76544 kcal/100g
VE=4.1*4.5+9.*0.24+4.1*31.2=14853 kcal/100g
VE=4.1*0.5+9.3*0.1+4.1*20.5=8703 kcal/100g

Cină: - omletă
- castraveţi muraţi
- pâine
- piersici

VE=4.1*7+9.3*10+4.1*5.55=23972 kcal/100g
VE=4.1*0.28+4.1*1.3=1681 kcal/100g
VE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100g
VE=4.1*0.7+9.3*0.1+4.1*13.6=5956 kcal/100g

Tabel nr.4

Substanţe nutritive
Cantitate Valoare
Aliment UM calorigene,
a energetica
(g)
(Preparat) P L G kcal
Mic dejun
margarină 25 g 0 82,5 0 191,8125
pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43

22 2.
2922
miere de albine 25 g 0,5 0 81 83,5375
struguri 50 g 0,4 0,2 10 22,25
Dejun
sniţel de pasăre cu
piure 200 g 5,4 11,4 13,5 367,02
ciorbă de pasăre 250 g 8,62 2,01 5,49 191,36
pâine 150 g 4,5 0,24 31,2 222,903
compot de vişine 250 g 0,5 0,1 20,5 217,575
Cină
omletă 40 g 7 10 5,55 57,782
castraveţi muraţi 20 g 0,28 0 1,3 1,2956
pâine 100 g 4,5 0,24 31,2 148,602
piersici 150 g 0,7 0,1 13,6 89,34
Raţie totală 1828,9076

Ziua V
Mic dejun: - margarină
- pâine neagră
- miere de albine
- struguri
- iaurt

VE=9.3*82.5=76725 kcal/100g
VE=4.1*8.1+9.3*1.2+4.1*46.6=23543 kcal/100g
VE=4.1*0.5+4.1*81=3526 kcal/100g
VE=4.1*0.4+9.3*0.2+4.1*10=760 kcal/100g
VE=4.1*3.3+9.3*2.6+4.1*1=3812 kcal/100g

Dejun: - sniţel de pasăre cu piure

- ciorbă de pasăre
- pâine
- compot de vişine
- caramele cu lapte

Ve=4.1*5.4+9.3*11.4+4.1*13.5=18351 kcal/100g
VE=4.1*8.62+9.3+2.01+4.1*13.5=41171 kcal/100g
VE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*5.49=26586 kcal/100g
VE=4.1*0.5+9.3*0.1+4.1*20.5=8703 kcal/100g
VE=4.1*0.8+9.3*1+4.1*78=3619 kcal/100g

Cină: - omletă
- castraveţi muraţi
- pâine

23 2.
2923
 - piersici

VE=4.1*7+9.3*10+4.1*5.55=23972 kcal/100g
VE=4.1*0.28+4.1*1.3=1681 kcal/100g
VE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100g
VE=4.1*0.7+9.3*0.1+4.1*13.6=5956 kcal/100g

Tabel nr.5

Substanţe
Cantitate nutritive Valoare
UM
Aliment a calorigene, energetica
(g)
(Preparat) P L G kcal
Mic dejun
margarină 25 g 0 82,5 0 191,8125
pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43
miere de albine 25 g 0,5 0 81 83,5375
struguri 50 g 0,4 0,2 10 22,25
iaurt 450 g 3,3 2,6 1 188,145
Dejun
sniţel de pasăre
cu piure 250 g 5,4 11,4 13,5 458,775
ciorbă de pasăre 250 g 8,62 2,01 5,49 191,36
pâine 150 g 4,5 0,24 31,2 222,903
compot de vişine 250 g 0,5 0,1 20,5 217,575
caramele cu lapte 30 g 0,8 1 78 99,714
Cină
omletă 40 g 7 10 5,55 57,782
castraveţi muraţi 20 g 0,28 0 1,3 1,2956
pâine 100 g 4,5 0,24 31,2 148,602
piersici 200 g 0,7 0,1 13,6 119,12
Raţie totală 2238,3016

Ziua VI

24 2.
2924
Mic dejun: - şuncă de iarnă
- pâine neagră
- brânză proaspătă de vacă
- tomate
- struguri
- iaurt

VE=4.1*26.5+9.3*43.5=51320 kcal/100g
VE=4.1*8.1+9.3*1.2+4.1*46.6=23543 kcal/100g
VE=4.1*13+9.3*9+4.1*4.5=3215 kcal/100g
VE=4.1*1.1*9.3*0.3+4.1*4=125993 kcal/100g
VE=4.1*0.4+9.3*0.2+4.1*10=760 kcal/100g
VE=4.1*3.3+9.3*2.6+4.1*1=3812 kcal/100g
Dejun: - ardei umpluţi
- ciorbă de pasăre
- pâine
- piersici

VE=4.1*6.85+9.3*10.46+4.1*12.44=176367 kcal/100g
VE=4.1*8.62+9.3*2.01+4.1*12.44=105039 kcal/100g
VE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100g
VE=4.1*0.7*9.3*0.1+4.1*13.6=32267 kcal/100g

Cină: - parizel
- cascaval penteleu
- pâine
- piersici

VE=4.1*5.05+9.3*13.3=33074 kcal/100g
VE=4.1*25+9.3*919+4.1*1=86533 kcal/100g
VE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100g
VE=4.1*0.7+9.3*0.1+4.1*13.6=5956 kcal/100g

Tabel ne.6

Cantitate Substanţe Valoare

a nutritive energetica
Aliment UM
calorigene,
(g)
(Preparat) P L G kcal
Mic dejun
şuncă de iarnă 75 g 26,5 43,5 0 384,9
pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46,6 235,43
brânză proaspătă
de vacă 50 g 13 9 4,5 77,725
tomate 30 g 1,1 0,3 4 7,11
struguri 50 g 0,4 0,2 10 22,25

25 2.
2925
iaurt 450 g 3,3 2,6 1 188,145
Dejun
ardei umpluţi 300 g 6,85 10,46 12,44 529,101
ciorbă de pasăre 250 g 8,62 2,01 5,49 191,36
pâine 150 g 4,5 0,24 31,2 222,903
piersici 200 g 0,7 0,1 13,6 119,12
Cină
parizel 50 g 5,05 13,3 0 72,1975
cascaval penteleu 20 g 25 19 1 56,66
pâine 100 g 4,5 0,24 31,2 148,602
piersici 200 g 0,7 0,1 13,6 119,12
Raţie totală 2374,6235
Ziua VII

Mic dejun: - margarină

- pâine
- gem de căpsuni
- iaurt

VE=9.3*82.5=76725 kcal/100g
VE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100g
VE=4.1*0.45+9.3*0.1+4.1*66.5=29203 kcal/100g
VE=4.1*3.3+9.3*2.6+4.1*1=3812 kcal/100g

Dejun: - piftele
- ciorbă de vacă
- pastă de tomate
- pâine
- zmeură

VE=4.1*13.5+9.3*5.66+4.1*7.16=87529 kcal/100g
VE=4.1*6.75+9.3*4.75+4.1*8.25=105675 kcal/100g
VE=4.1*4.5+9.3*0.5+4.1*23=3253 kcal/100g
VE=4.1*4.5+9.3*0.24+4.1*31.2=16869 kcal/100g
VE=4.1*0.8+9.3*0.9+4.1*9=1534 kcal/100g

Cină: - gogosi
- grepfrut
- lapte de vacă integral

VE=4.1*6+9.3*5+4.1*20=1531 kcal/100g
VE=4.1*0.5+9.3*0.2+4.1*6.5=3056 kcal/100g
VE=4.1*3.5+9.3*3.5+4.1*4.5=6535 kcal/100g

26 2.
2926
 Tabel nr.7

Substanţe
Cantitate nutritive Valoare
Aliment UM
a calorigene, energetica
(g)
(Preparat) P L G Kcal
Mic dejun
margarină 25 g 0 82,5 0 191,8125
pâine 100 g 4,5 0,24 31,2 148,602
gem de capsuni 30 g 0,45 0,1 66,5 82,6275
iaurt 450 g 3,3 2,6 1 188,145
Dejun
piftele 250 g 13,5 5,66 7,16 343,36
ciorbă de vacă 300 g 6,75 4,75 8,25 317,025
pastă de tomate 120 g 4,5 0,5 23 140,88
pâine 150 g 4,5 0,24 31,2 222,903
zmeură 200 g 0,8 0,9 9 97,1
Cină
gogoşi 190 g 6 5 20 290,89
grepfrut 120 g 0,5 0,2 6,5 36,672
lapte de vacă
integral 300 g 3,5 3,5 4,5 196,05
Raţie totală 2256,067

27 2.
2927
 Concluzii

Majoritatea pacienţilor diagnosticaţi cu ciroză hepatică sunt bărbaţi.Repartiţia in funcţie de

varstă ne in dică pondera cea mai mare intre 40-49 de ani.
La femei, cele mai multe paciente se incadrează la grupele de varstă de 40-49, respectiv 60-
69 de ani.
Insuficienţa hepatică este manifestată clinic atunci când peste 90% din parenchinul hepatic
este afectat. Manifestările cirozei, fruste in fazele de inceput nu sunt suficiente să aducă
pacientul la medic in aceste stadii, ca atare depistată se face cu ocazia unui examen de rutină
cel mai des.
Nu există un test de laborator care să certifice existenta cirozei, doar biopsia hepatică poate
de cu sensibilitate şi specificitate crescută cu diagnostic de ciroză.
Evoluţia clinică a bolii litiazice la pacienţii cirotici se caracterizează deseoriprin tablou clinic
asimptomatic, cu complicaţii obstructive inflamatorii relativmai rare, dar procese distructive
grave, asociate cu decompensarea rapidă afuncţiilor hepatice
Ciroza este a 12-a cauză de moarte prin boală, ucigând aproximativ 26.000 de oameni anual.
De asemenea, cheltuielile pacienţilor cu ciroză ca şi ale spitalelor care ii tratează, sunt
ridicate. Pentru a evita complicaţiile pacientul va trebui să renunte la fumat,fiind fumător si la
consumul fregvent de alcool dar şi a unor medicamente ce pot dăuna şi crea complicaţii la
bolnavi de ciroză hepatică ca acestea fiind: acetaminofen (paracetamol) şi medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), pot accelera afectarea hepatica.
Când se doreşte o vaccinare a pacientului se cere sfatul medicului specialist. Este indicat să
se vaccineze in potriva urmatorilor agenti infectiosi:
- influenza. Se recomanda vaccinarea antigripala anual
- hepatita A şihepatita B
In general,se recomandă evitarea suplimentelor pe bază de ierburi,care pot agrava suferinţa
hepatică.

28 2.
2928
 Bibliografie

„Bolile hepatice pe interesul tuturor”

Prof. Dr. Mircea Chiotan

„Totul despre hepatite si virusurile hapatitice.

Hepatitele A B C D E”
Prof. Dr.Adrian Streinu-Cercel

„www.gastroenterologia.ro”

„www.sfatulmedicului.ro”

29 2.
2929