MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,, DOMNIȚA

RUXANDRA ’’

BUCUREȘTI

SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE
ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI CU LITIAZĂ
BILIARĂ

COORDONATOR :

PROF: NEDELCU VIORICA

ABSOLVENT:

MATINCĂ V. ILEANA

SESIUNEA AUGUST 2020

 CUPRINS:
ARGUMENT ....................................................................................................4
Cap. I. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI
FIZIOLOGIE.............................................5
1.1 Anatomia ficatului.............................................................................................................5
1.2 Anatomia veziculei biliare...............................................................................................10
1.3 Fiziologia veziculei biliare...............................................................................................13
Cap.II. LITIAZA BILIARĂ...............................................................................21
2.1 Definiție............................................................................................................................21
2.2 Incidenţă. Factori etiologici şi favorizanți................................. ...................................22
2.3 Etiologie...........................................................................................................................23
2.4 Simptomatologie şi examen obiectiv............................................................................25
2.5 Investigaţii de laborator..................................................................................................26
2.6 Diagnostic........................................................................................................................32
2.7 Complicaţii.......................................................................................................................35
2.8 Tratament........................................................................................................................38
2.9 Conduita de urgență în litiaza biliară.............................................................................46
2.10 Evoluţie. Prognostic......................................................................................................47
Cap. III. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZĂ
BILIARĂ..........................48
3.1 Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu litiază biliară............................48
3.2 Educația pentru sănătate................................................................................................55
3.3 Tehnici și investigații......................................................................................................54
3.3.1 Recoltarea
sângelui..........................................................................................54
3.3.2
Perfuzia.............................................................................................................56
3.3.3 Captarea
vărsăturilor........................................................................................58
2
 3.3.4 Colecistografia..................................................................................................60
3.3.5 Colangiografia...................................................................................................62
3.3.6 Tubajul duodenal..............................................................................................63
3.3.7 Ecografia...........................................................................................................68
3.3.8 Alte metode de investigare. ............................................................................68

Cap. IV. PROCESUL DE ÎNGRIJIRE..............................................................69

4.1Sudiul de caz nr. 1............................................................................................................68
4.2 Studiul de caz nr.2...........................................................................................................81
4.3 Studiul de caz nr.3 ..........................................................................................................96
CONCLUZII.................................................................................................119
BIBLIOGRAFIE............................................................................................120

3
 ARGUMENT

Am ales ca subiect al lucrării mele de diplomă ,,îngrijiri acordate pacientului cu litiază

biliară’’ deoarece pe parcursul celor trei ani de școală și mai exact în anul al-II-lea,m-am
confruntat cu această afecțiune,având un caz chiar în familia mea fiind foarte impresionată de
dramatismul acesteia.
Litiaza biliară este definită ca prezența calculilor la nivelul veziculei biliare și/sau al căilor
biliare.poate apărea în copilărie,dar frecvența sa crește odată cu înaintarea în vârstă și cu
adoptarea alimentației de tip occidental în locul celei tradiționale,rezultând variații populaționale
semnificative.
În românia litiaza biliară are o prevalență de 8,4% la femei și de 5% la bărbați sau conform
altor studii, necroptice și ecografice,prevalența medie a litiazei biliare în românia este estimată la
11-12 % în populația generală,cu tendință de creștere în ultimii ani și de scădere a grupelor de
vârstă afectate,mai ales la sexul feminin Colelitiaza ,mai ales cea colesterolică ,predomină la
populațiile europene,fiind un subiect de actualitate prin numeroasele corelații etiopatogenică pe
care le implică dezvoltarea calculilor.
Litiaza biliară este o boală comună,cu origini multifactoriale ,care reprezintă o încărcătură
patogenă importantă în practica medicală și chirurgicală de fiecare zi,fiind adesea o entitate
neglijată,strecurată între alte diagnostice aparent mai complexe și cu riscuri mai mari pentru
starea de sănătate a pacientului.cea mai mare parte a purtătorilor de calculi rămân asimptomatici
toată viața și în absența unui screening ecografic abdominal-nediagnosticați.atunci când survin
complicațiile,apare necesitatea tratamentului chirurgical,care reprezintă de mai bine de 100 de
ani,prima opțiune terapeutică în litiaza biliară simptomatică și/sau complicată.
4
 Motto:
„ Sănătatea reprezintă comoara cea mai
de preţ şi cea mai uşor de pierdut.
Totuşi, cel mai prost păzită.”
R. Augier

CAP. I. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE

1.1. ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv abdominal şi din corpul uman, atât în perioada
de dezvoltare embrională şi fetală cât şi la adult.
Are multiple funcţii:
 funcţia de producere a bilei;
 funcţii metabolice multiple
o prelucrarea substanţelor absorbite prin mucoasa intestinală;
 funcţia hemodinamică
o intervine în distribuţia masei circulatorii sangvine din organism,
repartizând şi depozitând sânge după necesităţi, de aici rezultă că
greutatea sa este variabilă la omul viu, ea fiind de 1/50 din greutatea
corpului la adult.
Ficatul este o glandă de constituţie elastică, iar dimensiunile sale sunt variabile în raport cu
vârsta şi cu tipul constituţional 22-25 cm diametrul transversal, 15-22 cm diametrul antero-
posterior, 5-10 cm diametrul vertical (înălţime).
Situaţie topogrifică
Ficatul este situat în etajul abdominal supramezocolic sub bolta diafragmatică unde ocupă
loja hepatică delimitată superior, posterior, lateral şi anterior de muşchiul diafragm, iar inferior
de colonul şi mezocolonul transvers.
5
 Ficatul se proiectează pe peretele anterior al abdomenului în regiunea hipocondrului

drept, în partea superioară a epigastrului şi partea stângă a hipocondrului stâng. Loja hepatică
comunică larg cu loja gastrică.
Ficatul este delimitat superior de o linie care trece prin coasta a V-a de partea dreaptă şi
coboară oblic spre stânga şi inferior de o linie ce uneşte rebordul costal drepta la nivelul coastei
a XI-a cu cel stâng la nivelul coastei a VIII-a trecând pe sub apendicele xifoid. Posterior se
proiectează pe ultimele trei vertebre lombare.
Configuraţia externă
Ficatul este un ovoid secţionat oblic, cu extremitatea mare orientată la dreapta şi faşă convexă
superior.
Are două feţe:
- superioară (convexă) sau faţa diafragmatică;
- inferioară (plană sau faţa viscerală)
Are două margini:
- inferioară, ascuţită care nu depăşeşte rebordul costal drept;
- posterioară, rotunjită în raport cu diafragmul.

6
Pe faţa diafragmatică a ficatului, peritoneul trece de pe ficat pe diafragm, formând o plică sagitală
numită ligamentul falciform sau suspensor care conţine în el ligamentul rotund al ficatului care
marchează limita anatomică dintre lobul drept şi stâng.
Faţa viscerală are 2 şanţuri, şanţul sagital drept şi sagital stâng împărţite fiecare în două
jumătăţi printr-un şanţ transversal.
Raporturi
Faţa diafragmatică vine în raport prin diafragm cu baza plămânului drept, inimă şi
pericard care la nivelul lobului stâng formează impresiunea cardiacă a ficatului.Faţa viscerală
vine în raport cu rinichiul drept, glanda suprarenală dreaptă, duoden, flexura dreaptă a colonului,
faţa anterioară a stomacului şi esofagului abdominal. Toate acestea lasă pe faţa viscerală
impresiuni cu acelaşi nume.
Segmentaţia ficatului
Limita reală între lobul stâng şi lobul drept este linia ce trece pe faţa viscerală prin fosa
veziculei biliare şi şanţul venei cave inferioare, iar pe faţa diafragmatică limita se proiectează la
două laturi de deget la dreapta ligamentului falciform.
Lobul stâng are un segment lateral şi altul medial ce se întinde între cele două şanţuri
sagitale cuprinzând lobul pătrat şi caudat.
Lobul drept este alcătuit dintr-un segment anterior şi unul posterior, limita dintre ele
fiind fisura segmentului drept.
Fiecare din cele patru segmente are câte un pedicul segmentar, format din ramura
segmentară, un canal biliar segmentar, o ramură segmentară a venei porte, în fisura segmentului
drept se găseşte vena hepatică dreaptă, iar în cea stângă, vena hepatică stângă.
Structura microscopica a ficatului. Ficatul este un organ intraperitoneal acoperit cu peritoneul
visceral hepatic şi este alcătuit dintr-o stromă conjunctivă şi din celule hepatice. Stroma
conjunctivă cuprinde o membrană de înveliş (Capsula Gilsson) din care pleacă septuri
conjunctive în interiorul parenchimului hepatic care delimitează unităţi mai mici numite lobuli
hepatici.
Unitatea structurală şi funcţională a ficatului este lobului hepatic format din celule
hepatice numite hepatocite, capilare sinusoide care provin din ramificaţiile venei porte şi
converg către vena contralobulară sau centrală şi din canalicule biliare.
7
 Hepatocitele sunt dispuse sub formă de plăci celulare anastomozate între ele, ce
formează o reţea tridimensională, cu dispoziţie radicală către vena centrală.În ochiurile acestei
reţele se află capilarele sinusoide. Între feţele celulare care vin în contact se află canaliculele
biliare intrahepatice care nu au pereţi proprii şi în care hepatocitele îşi varsă produşii de secreţie
(bila). Către periferie îşi formează peretele propriu numit colangiolă. Aceste canalicule biliare se
continuă cu canalele intralobulare care se varsă în mai multe canale intelobulare.Pereţii
capilarelor sinusoide sunt formaţi din celule litorale sau Kupfter ce aparţin sistemului
reticuloendotelial (macrofage) cu funcţie fagocitară şi cu rol metabolic pentru că ele încep
transformarea metabolică a substanţelor luate care este continuată de hepatocite.
La periferie spaţiul dintre doi sau trei lobuli învecinaţi se cheamă spaţiul portal
interlobular, de unde pleacă o ramură interlobulară a venei porte, una a arterei hepatice şi un
canal biliar interlobular, limfatice şi nervi.
Ramurile-interlobulare ale venei porte se ramifică şi se deschid într-un capilar sinusoid
periportal în care se deschide vena centrolobulară, care reprezintă capătul de origine al venelor
hepatice care transportă sângele din ficat în vena cavă inferioară. Toate vasele, arteriale, venoase
din lobul au sfinctere la nivelul fiecărei ramificaţii care reglează fluxul sanguin în ficat.

Vascularizaţia şi inervaţia ficatului

8
Vascularizaţia nutritivă este dată de artera hepatică, ramură a arterei celiace care aduce la ficat
sângele oxigenat şi la nivelul hilului se ramifică într-o ramură lobară dreaptă şi alta stângă iar
aceasta în ramuri segmentare, ultimele ramificaţii fiind ramurile din spaţiile portale.
Vascularizaţia funcţională este asigurată de vena portă care adună sângele venos din tot
tubul digestiv subdiafragmatic care la nivelul hilului hepatic dă o ramură lobară dreaptă şi alta
stângă, din care pleacă ramurile segmentare, ultimele ei ramificaţii capilarizându-se în lobul
dând naştere capilarelor sisnusoide.
Sângele venos al ficatului este drenat în vena cavă inferioară prin venele hepatice:
dreaptă, medie şi stângă; originea lor fiind în venele centrale la nivelul lobulului hepatic, unde se
varsă capilarele sinusoide, cele 3 vene hepatice.
Limfaticele ficatului drenează limfa spre ganglionii hepatici şi celiaci pentru faţa
inferioară şi în cei sternali, mediastinali anteriori şi pancreoticolienali pentru faţa diafragmatică.
Inervaţia este asigurată de fibre care împreună cu artera hepatică vin din plexul celiac şi
din fibre parasimpatice din nervul vag.
Căile biliare intrahepatice şi extrahepatice
Căile biliare intrahepatice încep din canaliculele biliare intralobulare care se continuă cu
canalele din spaţiul port şi apropierea hilului din confluenţa lor se formează un canal drept şi
unul stâng , iar prin unirea acestor două canale rezultă canalul hepatic comun.
De aici, încep căile biliare extrahepatice care sunt reprezentate de calea biliară principală
care rezultă din unirea canalului hepatic comun cu canalul coledoc şi care transportă bila în
duoden şi de vezicula biliară care este de fapt un rezervor de bilă care prin canalul cistic se varsă
în coledoc şi prin care vezicula biliară se leagă de calea biliară principală.

9
1.2Anatomia veziculei biliare.
Vezicula biliară (fesica fellea sau colecistul) este un diverticul biliar care constituie un organ de
depozit şi concentrare a bilei. Secreţia biliară a ficatului este continuă însă evacuarea ei în
intestin este ritmată de perioade digestive, în perioada interdigestivă bila este depozitată în
vezicula biliară unde se concentrează de aproape două zeci de ori prin absorţia apei şi a sărurilor
anorganice, volumul de bilă secretat pe o perioadă de timp adaptându-se capacităţii reduse a
veziculei biliare.
Vezicula biliară este situată în fosa veziculei biliare de pe faţa viscerală a ficatului în
segmentul anterior al şanţului sagital drept.
Este un organ cavitar avoid, în formă de pară sau piriformă cu o lungime medie de 8-10
cm şi o grosime de 3-4 cm şi are trei porţiuni:
▪ fundul veziculei biliare este porţiunea mai dilatată şi este orientată spre marginea inferioară
a ficatului care prezintă la acest nivel o incizură. Se priectează pe peretele anterior al
abdomenului la locul unde întâlneşte cartilajul coastei a XI-a, când volumul ei creşte în
cazuri patologice;
▪ corpul veziculei biliare continuă fundul veziculei biliare în direcţie ascendentă şi spre hil.
Faţa care priveşte spre ficat aderă de aceasta printr-un mezou numit mezocit. Faţa opusă sau

10
 liberă a veziculei biliare vine în raport cu colonul transversal şi cu partea superioară şi
descendentă a duodenului;
▪ colul veziculei biliare este o dilataţie conică ce se continuă cu canalul cistic. În unghiul
dintre corp şi col cu deschidere spre stânga, se găseşte deseori, un ganglion Mascagni
limfatic.
Structura veziculei biliare
Peretele este format din 4 straturi: La exterior se găseşte tunica seroasă, iar pe faţă lipită de
peritoneu, ţesut conjunctiv. Sub peritoneu se află stratul subseros care este un spaţiu de clivaj cu
vase şi nervi, pe care îl folosesc chirurgii în colecistectomii.
Malformaţiile biliare congenitale pot fi severe, incompatibile cu viaţa. Cele minore rămân
asimptomatice, dar destul de frecvent evoluează cu simptome dispeptice biliare. Anomaliile
câştigate sunt consecinţe ale altor afecţiuni biliare (inflamaţii, litiază, etc.).

11
Anomaliile veziculei biliare
Anomaliile de formă sunt diagnosticate colecistografic: veziculă bilobată, veziculă în ceas de
nisip, „în bonetă frigiană”, veziculă septată, etc. Staza şi inflamţia datorită dificultăţilor de
evacuare pot favoriza apariţia calculilor.
Diverticulii veziculei biliare-simptomatici când se complică cu inflamaţie sau litiază.
Anomaliile de poziţie. Acestea pun probleme deosebite în cazul intervenţiei chirurgicale pentru
litiază complicată, frecvent întâlnită.
Vezicula biliară poate fi situată intrahepatic, transvers, sub lobul hepatic stâng, în
ligamentul falciform, suprahepatic, subcutanat etc.
Anomaliile infundibulocistice sunt mai des congenitale (cuduri ale cisticului, lumen
îngust etc.), mai rar secundare unor aderente inflamatorii sau stenozei şi fibrozei cisticului.
Evoluează cu simptome datorate diskineziei.
12
Anomaliile de număr. Colecistul dublu poate avea un singur canal cistic sau două canale
separate. Simtomatologia se datorează complicaţiilor (inflamaţie, litiază) şi diskineziei asociate.
Colecistul triplu este o raritate. Agenezia veziculei biliare nu produce perturbări
digestive şi poate fi însoţită de dilataţia compensatorie a căilor biliare.
Urmează tunica musculară care este o tunică fibromusculară, deoarece fibrele musculare
netede dispuse mai mult transversal faţă de axul veziculei se intersectează cu fibre conjunctive şi
elastice. Spre interior fibrele musculare au o dispoziţie plexiformă. Vezicula biliară nu posedă
submucoasă, deoarece tunica mucoasă cu stratul ei profund este aşezată direct pe tunica
musculară. Mucoasa formează o serie de cute numite plicile tunicii mucoase ale veziculei
biliare.
Vascularizaţia şi inervaţia căilor biliare
Vascularizaţia căilor biliare. Vezicula biliară are ca sursa arterială principală, artera cistică care
are originea în ramura dreaptă a arterei hepatice proprii. Ajunge la colul veziculei biliare şi se
ramifică:
- ramura anterioară care irigă peretele vezicii pe faţa peritonală;
- ramura posterioară care irigă peretele corespunzător fosei veziculei biliare.
Aceste două ramuri se anastonozează la nivelul fundului veziculei biliare. Venele de pe
faţa aderentă se varsă în ramurile intrahepatice ale venei porte, iar venele din peretele învelit în
peritoneu formează o singură venă cistică, care se varsă în vena portî sau mai frecvent în ramura
sa lobară dreaptă.
Venele căii biliare principale formează un plex venos pericoledocian care drenează în
vena portă şi în afluenţii săi.
Limfaticele drenează limfa astfel:
- cele din partea aderentă drenează parţial limfa spre limfaticele din regiunea învecinată
ficatului;
- cele din restul peretelui merg spre un ganglion al colului veziculei biliare şi în ganglionii
hepatici de la nivelul pediculului hepatic.
Limfaticele sunt tributare ganglionilor hepatici biliari.
Inervaţia căilor biliare. Funcţia complexă a căilor biliare este reglată pe cale nervoasă şi
umorală.
13
 Inervaţia este asigurată de fibre vegetative (simpatice şi parasimpatice) care vin din
plexul hepatic anterior şi posterior. Din plexul anterior pleacă fibre pentru canalul cistic şi
vezicula biliară, iar
din cel posterior ramuri pentru coledoc şi canalul hepatic comun. Căile biliare conţin şi o
serie de fibre aferente cu teacă de mielină care conduc stimulii dureroşi de la acest nivel.
Canalul hepatic se uneşte cu canalul cistic formând canalul coledoc, care împreună cu
vena portă şi artera hepatică formează pediculul hepatic.
Canalul coledoc are o porţiune supraduodenală care lipseşte când cisticul şi hepaticul se
unesc spre a forma coledocul, urmează o porţiune retroduodenală situată înapoia părţii
superioare a duodenului, apoi o porţiune retropancreatică dinapoia capului pancreasului şi care
se varsă în ampula Vater sau ampula hepato-pancreatică împreună cu canalul pancreatic
Wirsung.
Ampula se deschide în duoden la nivelul papilei duodenale mari. În partea terminală a
celor două canale, respectiv a ampulei Vater se află sfincterul Oddi

1.3 FIZIOLOGIA VEZICULEI BILIARE

Bila:
Proprietățile și compoziția bilei;
Secreția biliară(bila) reprezintă produsul activității exocrine a ficatului , în 24 h ficatul
produce aproximativ 800ml bilă
Proprietățile bilei. Bila are gust amar și un miros aparte.Culoarea ei este în funcție de
proveniență:

14
- bila veziculară are culoarea închisă, castanie şi este cunoscută sub denumirea bilei
- bila coledociană are culoarea galben-aurie şi este cunoscută sub denumirea bilei
- bila hepatică este clară şi este cunoscută sub denumirea de bilă
Bila are o densitate cuprinsă între 1,010-1,035, bilă veziculară având densitatea mai
mare, pH-ul din canalul coledoc şi hepatic variază între 7,4-8 iar pH-ul celei veziculare între 6 şi
7, deci slab acid.
Presiunea osmatică a bilei este egală cu cea a plasmei (300 mOsm/1).
Bila este un lichid alcalin, nu este un suc digestiv propriu-zis, deoarece nu conţine
enzime, dar totuşi deţine un rol important în special în digestia lipidelor, prin acizii biliari.
Compoziţia bilei diferă după provenienţa sa.
Bila secretată de ficat (bila hepatică) conţine 97% apă, 3% reziduu uscat, nu conţine
mucus. Bila veziculară este mult mai concentrată, are 58% apă, 15% reziduu şi conţine mucus.
Bila reprezintă o cale de excreţie pentru anumiţi constituenţi chimici care constituie
reziduu uscat şi anume: pigmenţi biliari, colesterolul, anumite droguri (fenolftaleină şi săruri
iodate) proprietate care stă la baza opacifierii căilor biliare şi a colecistului.

15
 Principalii constituenţi chimici ai bilei sunt: acizii biliari, mucusul pigmenţii biliari,
colesterolul şi fosfolipidele.
Acizii biliari reprezintă factori prin care bila intervine în digestie. În bilă se găsesc patru acizi
biliari, care intră în constituţia vitaminei D, a colesterolului şi a hormonilor steroizi: acidul colic,
acidul deoxicolic, acidul chenodeoxicolic , acidul litocolic. Aceşti acizi sunt conjugaţi în celula
hepatică cu glicocolul şi taurina formând acidul glicolic şi de la acidul taurocolic, iar aceştia în
mediul alcalin biliar formează săruri de Na şi K, forme sub care se elimină în duoden (gliconatul
de Na şi taurocolatul de Na). Taurina provine din cisteină. Acidul colic provine din colesterol.
Rolul cel mai important al acizilor biliari se exercită în absorbţia lipidelor şi a
vitaminelor liposolubile. Acizii biliari exercită o intensă acţiune stimulantă asupra biligeneziei,
deci are acţiune coleretică.
Sărurile biliare sunt supuse unei circulaţii enterhepatice, 90% din sărurile biliare
eliminate prin bilă provin din acest ciclu, 10% fiind sintetizate, întreruperea circulaţiei nu scade
conţinutul acestora în bilă ceea ce demonstrează existenţa unui mecanism reglator al sintezei.
Sărurile biliare exercită importante şi multiple roluri în digestia şi absorbţia lipidelor,
prin acţiunea tensioactivă producând emulsionarea lipidelor oferind o suprafaţă mai mare pentru
acţiunea lipazelor.
Sărurile biliare activează lipaza pancreatică, dar nu şi pe cea intestinală.
Lipsa bilei din intestin duce la pierderea prin scaun a 2/3 din lipidele ingerate, iar în
cazul unei absenţe prelungite apar hipovitaminoze complexe.
Pigmenţii biliari sunt produşi de eliminare a catabolismului hemoglobinei, luând naştere din Hb
pusă în libertate prin distrugerea globulelor roşii la nivelul ficatului. Ei au un rol fiziologic dau
culoarea galben-verzuie a bilei şi culoarea caracteristică materiilor fecale
Pigmenţii biliari sunt bilirubina şi biliverdina. Biliverdina se află în bila umană în
cantitate mică, constituind principalul pigment din bila păsărilor.
Bilirubina ia naştere prin descompunerea normală a Hb (colorantul globulelor roşii) şi este o
substanţă de culoare brun-verzuie. Aceasta trece în sânge, apoi în ficat de unde este eliminată în
bilă.
În sânge bilirubina se găseşte în cantităţi mici sub forme:
- bilirubina directă sau conjugată cu valoarea normală de 0,2 mg%;
16
 - bilirubina indirectă sau neconjugată cu valoare normală între 0,8-1 mg%.
Când bilirubina din sânge depăşeşte limitele normale ea trece în urină, imprimându-i acesteia o
culoare brun-roşcată. În cazul unor obstacole în eliminarea bilei sau în boli de ficat, concentraţia
plasmatică a pigmenţilor biliari creşte şi aceştia colorează intens urina şi ţesuturile dând icter.
Prin urină se elimină zilnic 1-2 g pigmenţi biliari, iar prin materiile fecale 150 mg.
Colesterolul se găseşte în proporţie de 1-2% având provenienţă exogenă (alimentară) şi
endogenă (metabolică). Se absoarbe cu uşurinţă din intestin dacă există şi suc pancreatic
necesar pentru eliminarea şi solubilizarea sa.
Ficatul sintetizează din colesterol, acizii biliari pe care îi elimină prin bilă în intestin.
Ficatul elimină o anumită cantitate de colesterol prin bilă, iar restul este utilizat pentru formarea
lipoproteinelor cu densitate mai mică.
Sub forma diferitelor tipuri de lipoproteine, colesterolul este descărcat în circulaţie unde
este extras şi utilizat de celule
Rolul sărurilor biliare în digestie
Bila are un rol important pentru digestia şi absorbţia lipidelor. Deşi bila nu conţine
fermenţi digestivi (enzime) prin prezenţa sărurilor biliare ea capătă o funcţie digestivă. Sărurile
biliare sunt substanţe tensioactive, ele scad tensiunea superficială a picăturilor de grăsime şi
favorizează emulsionarea lor.
La nivelul intestinului subţire, sărurile biliare formează cu acizii graşi insolubili în apă,
complexe coleinice şi micelii hidrosolubile care pot traversa uşor membrana celulelor
intestinale. Este favorizată, astfel absorţia lipidelor şi a vitaminelor liposolubile.
Complexele coleinice ajunse în enterocit sunt desfăcute în acidul în acidul gras ce va fi
convertit în trigliceride şi sarea biliară care trece în sângele port şi se reîntoarce la ficat, de unde
este nou excretată. Acesta este circuitul hepato-entero-hepatic de economisire a sărurilor a
sărurilor biliare pentru a căror sinteză se cheltuieşte energic.
Sărurile biliare au şi rolul de a stimula peristaltismul intestinal, secreţia biliară a ficatului,
adică funcţie coleretică şi rolul de a preveni putrefacţia proteinelor în intestinul gros adică rol
antiputrid.

17
 Ele solubilizează şi colesterolul şi împiedică împreună cu fosfolipidele apariţia de calculi
biliari. Pentru a menţine colesterolul în bilă în stare de solubilitate este necesar ca raportul săruri
biliare/colesterol să fie de 20/1.
Mecanismul secreţiei biliare. Eliminarea bilei
Bila formată continuu în celulele parenchimatoase hepatice şi în celulele Kupffer ajunge
prin canalul hepatic şi canalul cistic în vezicula biliară de unde este eliminată intermitent în
funcţie de alimentaţie prin canalul coledoc în intestin.
Rolul determinant în mecanismul de eliminare intermitentă a bilei este îndeplinit de
contracţiile veziculei biliare şi de relaxarea sfincterului Oddi care constă într-o îngroşare a
musculaturii circulare la afluenţa canalului coledoc în ampula Vater.În perioadele interdigestive
coledocul este contractat iar presiunea depăşeşte 50-70 mm Hg.
Bila înmagazinată în vezicula biliară se concentrează prin reabsorţia apei şi sărurilor
minerale, putându-şi reduce volumul de 10 ori.Se adaugă în schimb mucus excretat de mucoasa
veziculei, bila veziculară devenind astfel mai vâscoasă datorită mucusului. Eliminarea bilei este
produsă de contracţia veziculei biliare şi relaxarea sfincterului coledocian.
Vezicula se contractă ritmic de 2 ori până la 6 ori pe minut. Se produce astfel o creştere a
presiunii din veziculă şi din canalele hepatice până la 250-300 mm Hg care echivalează
presiunea secreţiei biliare şi secreţia încetează, fenomen care nu are loc în condiţii normale
pentru că sfincterul Oddi cedează.
Cauza declanşatoare a expulziei bilei în duoden în condiţii normale, este reprezentată de
alimentaţie. Cantitatea şi calitatea bilei evacuate, depinde deci de felul alimentaţiei,
coleistokineticele cele mai eficiente sunt reprezentate de grăsimi: gălbenuşul de ou, untul,
smântâna, acidul oleic, lecitina, uleiul de olive, de cocos, de ficat, de morun.
Proteinele, mai ales carnea posedă şi ele un rol colecistokinetic.
Glucidele sunt lipsite de acest efect, iar laptele prin conţinutul său în grăsimi stimulează
secreţia biliară şi modifică ritmul evacuării veziculare.
Reglarea secreţiei şi excreţiei biliare
Funcţia de excreţie a bilei se numeşte colereză, iar factorii care o stimulează se numesc factori
coleretici

18
Funcţia de excreţie a bilei din vezicula biliară se numeşte colagogă şi este stimulată de substanţe
colagoge.
Reglarea acestor două procese se face conjugat prin mecanismul neuroumoral.
Mecanismul nervos este asigurat de centrul de bilosecretor din bulb care prin intermediul
vagului excită colereza şi funcţia colagogă a veziculei biliare.
Există şi un mecanism nervos local de evacuare a bilei.
În perioada dintre mese sfincterul Oddi este de 30 cm, în momentul pătrunderii
alimentelor în duoden are loc prin reflexe locale şi generale relaxarea sfincterului Oddi şi
contracţia peretelui vezicii cu eliminarea bilei.
Sistemul nervos simpatic are efecte opuse, determinând relaxarea vezicii şi contracţia
sfincterului Oddi.
Mecanismul umoral constă în acţiunea unor substanţe asupra secreţiei şi excreţiei biliare.
Efectele coleretice au sărurile biliare şi hormonii duodenali ca hepatocrinina. Secreţia acestor
hormoni este stimulată de alimente grase ca smântâna, gălbenuşul de ou, etc
Efecte biliogene au hormonii duodenali, colecistokinina şi pancreazinina.
Secreţia colecistokinina este determinată de contactul mucoasei duodenale cu HCI şi cu
diverse alimente cu conţinut lipidic şi diferă de pancreazinina prin faptul că nu influenţează
secreţia pancreatică. Glucidele inhibă secreţia biliară.
Există şi substanţe farmacodinamice cu rol asupra motricităţii veziculare:
- acetilcolina provoacă o contracţie veziculară puternică, accentuată de ezerină şi diminuată de
atropină;
- histamina are efect asemănător cu acetilcolina;
- secretina are acţiune modestă, dar sigură;
- cauruleina pare a avea o acţiune de contracţie a veziculei biliare şi relaxare a sfincterului Oddi;
- morfina, nicotina, izoprenalina, adrenalina, noradrenalina, gastrina, nu au rol asupra
motricităţii veziculare.
Funcţiile veziculei biliare
Bila este secretată de ficat continuu în cantitate de 1-2 l/zi, variind în funcţie de circulaţia
sărurilor biliare şi de acţiunea diferitelor substanţe asupra colerezei.

19
1. Funcţia de concentrare este cea mai importantă şi se datorează în primul rând capacităţii de
absorbţie a epitelului vezicular. Vezicula biliară are capacitatea de a înmagazina 8 moli de acizi
biliari, ceea ce corespunde la 3 g de acid colic. Funcţia de concentrare se realizează prin
procesele de transport activ al electroliţilor. Mucoasa veziculară este mai permeabilă pentru
cationi, decât pentru anioni. Alte substanţe absorbite la nivelul epiteliului vezicular sunt
substanţe liposolubile de tipul bilirubinei libere, acidul chenodexiocolic, fosfolipide. Pigmenţii
biliari şi sărurile biliare se absorb în mică măsură, absorbţia lor creşte în condiţii patologice ca:
inflamaţia sau iritaţia veziculei.
2.Funcţia secretorie constă în secreţia de glicoproteine, predominant la nivelul colului veziculei
cunoscuţi sub denumirea de mucus, mucine, mucoproteine, mocopolizaharide, glicoproteine.
Acestea sunt de fapt proteine bogate în glucide. Cantitatea secretată este cea de 20ml/zi crescând
în litiaza veziculară.
3.Funcţia motorie constă într-o activitate spontană, ritmică şi lentă a veziculei care asigură o
presiune de 10-30 mm apă în perioadele de repausale rezervorului biliar.
Funcţiile căilor biliare principale
I. Funcţia de concentrare. Mucoasa coledocului este dotată cu capacitatea de absorbţie
asemănătoare celei a veziculei biliare, astfel încât între cele două prânzuri când bila hepatică
stagnează în coledoc are loc concentrarea acesteia cu creşterea bilirubinei la 6-13 mg faţă de 3-5
mg în bila hepatică.
II. Funcţia secretorie constă în secreţia mucusului de către glandele mticoase ale epiteliului
canaliculelor care în lumenul coledocului se va amesteca cu bila stagnată.
III. Mobilitatea căi biliare principale. În această afirmaţie părerile sunt împărţite unii susţin doar
existenţa unor mişcări peristaltice ale extremităţii inferioare vateriene a coledocului, iar alţii că
contracţiile parţiale sau totale hepatocoledociene precum şi funcţia sfincteriană a hepaticului
comun au rol important în excreţia biliară
.IV. Activitatea sfincterului Oddi constă într-o activitate bazată pe deschidere (diastolă) şi
închidere (sistolă), ritmică uneori întreruptă de contracţii violente. Creşterile de presiune produc
alungirea celor două faze, perturbând această activitate.

20
 Cap. II. LITIAZA BILIARĂ
2.1. Definiţie
Litiaza biliară se defineşte ca fiind prezenţa de calculi în vezicula biliară şi căile biliare
intrahepatice şi extrahepatice.
Această boală este frecventă la toate vârstele şi anume la 10-15% în populaţia adultă, dar
cu predilecţie apare la sexul feminin, datorită diferenţei de compoziţie a bilei.
Litiaza biliară poate fi asimptomatică, fiind descoperită ca urmare a unui examen
radiologic, a unei intervenţii chirurgicale în etajul supramezocolic sau la necropsie.
Când este simptomatică, principalul simptom, este colica biliară care este un sindrom
dureros paroxistic, ce apare după consumul de alimente colecistokinetice şi se localizează în
hipocondru drept şi/sau epigastru; plus fenomenele de însoţire.

21
 Litiaza biliară se poate complica rezultând litiaza coledocului, hidropsul vezicular, fistula
biliară, ileus biliar, etc.
Tratamentul igieno-dietetic, atât al colicii, cât şi între crize este foarte important, dar
tratamentul clasic chirurgical şi mai nou tratamentul laparoscopic constituie tratamentul de
elecţie, dar care nu remite în totalitate, simtomatologia pentru care pacientul s-a internat.

2.2Incidenţă. Factorii etiologici şi favorizanţi

Afecţiunea este relativ frecventă, în populaţia adultă 5-10% din oameni sunt purtători de
calculi. Incidenţa este în continuă creştere paralel cu cea a nivelului de trai şi a duratei de viaţă.
Frecvenţa litiazei biliare este cea mai mare la vârstnici, dar poate fi găsită la orice vârstă,
chiar la copii.
Creşterea incidenţei litiazei biliare odată cu vârsta a fost explicată prin accentuarea stazei
veziculare la bătrâni (viaţa sedentară, aport alimentar mai redus, mortilitate diafragmatică
diminuată, prin micşorarea biligenezei şi prin deficitul secreţiei de hormoni sexuali.
Femeile prezintă fenomene clinice de litiază biliară de aproximativ trei ori mai frecvent
decât bărbaţii. Explicaţia diferenţei dintre sexe se află în compoziţia bilei: concentraţia,
substanţele solide sunt mai mari la femei, iar raportul dintre acizii colici şi dezoxicolici este de

22
aproape două ori mai mare la bărbaţi decât la femei, în al doilea rând la femei hormonii
estrogeni determină variaţiile veziculei biliare care diminua premenstrual, în al treilea rând poate
interveni sarcina care creşte colesterolul şi favorizează staza în colecist şi în căile biliare , prin
presiunea intra abdominală crescută şi prin hormonii de sarcină, care determină o hipotonie.
Rolul factorilor a fost sugerat de marea frecvenţă a litiazei biliare în anumite ţări
(Europa, Orientul Mijlociu, S.U.A) şi prin absenţa în alte zone geografice (Indonezia, Africa
Centrală) sau raritatea ei (India).
Femeile în unele triburi de indieni americani fac litiază biliară în proporţie de peste 50%
în emisfera nordică domină calculii formaţi din colesterol şi carbonat de calciu, iar în zonele
tropicale cel de bilirubinat de calciu. În Japonia după cel de-al doilea Război Mondial sau
modificat obiceiurile alimentare şi odată cu aceasta a crescut litiaza colestorolică. Înainte de
război predominau calculii de bilirubinaţi. Femeile fac mai frecvent calculi de colesterol.
Factorii de risc intervin în apariţia litiazei biliare şi sunt reprezentaţi de diabet zaharat,
obezitate, gută, litiază renală, astm bronşic, unele forme de reumatism. Litiaza biliară poate
apare înainte, concomitent sau în urma acestor afecţiuni.
Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de sedentarism, abuzuri de grăsimi şi proteine,
surmenaj, traume psihice, nerespectarea orelor de masă, constipaţie, îmbrăcăminte iraţională,
factorii de stază biliară, malformaţiile congenitale ale căilor intestinale, mai ales infecţii ale
căilor biliare.

2.3. Etiologie
Mecanismul de formare a calculilor biliari rezultă din acţiunea unui mecanism complex la care
participă interacţiunea mai multor factori fizico-chimici, metabolici, de stază şi infecţiile.
Factorii fizico-chimici şi metabolici determină modificări ale componentelor bilei cu
perturbarea stabilirii ei coloidale.
Factorul metabolic este cel mai important, litogeneza biliară producându-se în două
situaţii:
- excesul de substanţe conţinute:
 colesterolul creşte în alimentaţia bogată, în grăsimi, în obezitate şi când se
administrează hipolipemiante;
23
  bilirubina creşte în hemoliză când se distrug multe hematii, în talasemii şi în
ciroza biliară.
- deficitul de substanţe solubilizante care au rolul de a menţine colesterolul, sintetizat în
ficat, în stare de solubilitate în bilă.
Aceste substanţe sunt reprezentate de acizii biliari şi fosfolipide.
Acizii biliari scad în tulburări ale sintezei hepatice, în reacţii ale colonului şi ileonului, în
diverse infecţii intestinale. Ca urmare a acestei scăderi, precipită colesterolul, la fel bilirubina şi
calciu.
Factorul stază favorizează suprasaturarea bilei prin următorii factori favorizanţi ai stazei:
- mecanici – colecist septat, malformat
- funcţionali – colecist hipoton.
Staza poate fi realizată şi prin obstrucţii cistice şi oddiene prin atonie veziculară, prin
variante atomice ale aparatului excretor biliar sau prin microstaze create de modificări distrofice
(colesteroloza, colecistaza). Sarcina este şi ea un factor de stază.
Factori infecţioşi participă la formarea clculilor biliari în mai multe moduri: modifică
compoziţia şi ph-ul bilei infectate; ca rezultat al proceselor inflamatorii vor apărea detrisuturi
celulare şi mucus care împreună cu microorganismele vor forma materialul necesar pentru
matricea calculului.
Pancreatita ar pute avea un rol etiopatogenic. Refularea de suc duodenal şi pancreatic în
canalele biliare poate precipita colesterolul.
Intervenţiile pentru ulcerul gastro-duodenal pot favoriza apariţia litiazei în primele luni
după operaţie, mai ales vigotomia şi rezecţia.
Sunt deprimate mecanismele reflexe şi enzimatice care contractă colecistul şi deschid
sfincterul Oddi. Colereza diminiua după vagotomie.
Bolile ficatului, în primul rând ciroza au fost studiate şi s-a ajuns la concluzia că raportul
dintre cele două sexe nu este diferit în privinţa incidenţei calculilor biliare la cirotici.
Diabetul este asociat litiazei biliare, găsindu-se calculi la diabetici.
Infecţiile au un rol important. În urma infecţiei bilei se reduce conţinutul acesteia în
săruri biliare, capacitatea de resorbţie a mucoasei inflamate fiind mărită. La litiazici sau
descoperit în bila colecistă, streptococi, „Escherichia coli” care ar putea preceda sau urma
24
formarea calculior deoarece germenii pot deconjuga sărurile biliare şi hidroliza
glicouronilbilirubina.
Rezecţia ileală favorizează formarea calculilor prin reducerea reabsorţie acizilor biliari şi
anemiile hemolitice care fac ca bilirubina liberă să ajungă în exces în bilă.
Când acţiunea factorilor litogenetici încetează, calculii rămân la volumul lor iniţial şi rar
pot diminua.
Compoziţia calculilor
Calculii sunt formaţi din bilirubinat de calciu, colesterol, carbonat de calciu, acid
palmitic, proteine, cupru, fier magneziu, şi mai conţin şi o materie proteică (celule, sfărâmituri
celulare, mucus, bacterii) peste care se depune colesterol sau săruri.
Clasificarea calculilor:
- calculii de colesterol sunt solitari, rotunzi sau avalari, conţin 98-99% colesterol, iar restul
calciu şi proteine, sunt transparenţi pentru razele X, suprafaţa lor este granulată şi au aspect
radiar;
- calculii de bilirubină sunt compuşi din bilirubinat de calciu şi survin la cei cu producere
excesivă de bilirubină, sunt mici, multipli, cu aspect uniform, formă ovală cu suprafaţă rugoasă,
sunt duri, opaci la razele X şi pot apare în afecţiunile careproduc o hemoliză patologică (icter
hemolitic);
- calculii de carbonat de calciu sunt alb-cenuşii au suprafeţe netede şi dimensiunile variabile.
Sunt opaci la razele X şi sunt rar întâlniţi;
- calculii combinaţi au în centru un calcul radiar din colesterol iar învelişul lor are structura
calculilor micşti;
- calculii micşti (peste 80%) sunt numeroşi, de formă poliedrică, faţetaţi, nu sunt omogeni, sunt
formaţi din colesterol, bilirubinat de calciu, au culoarea albă sau cenuşiu deschis până la închis
sau negru, datorită pigmentului. Aceşti calculi se însoţesc frecvent de inflamaţie septică, urmare
a stazei prin obstrucţia cisticului şi sunt radioopaci.Se presupune că primul format ar fi calculul
de colesterol care ar obstrua cisticul şi ar forma infecţia ceea ce ar determina creşterea acestuia
prin depuneri succesive în straturi concentrice de colesterol şi bilirubinat de calciu. Cea mai
frecventă localizare a calculilor este vezica biliară, inclusiv canalul cistic. Canalul coledoc
conţine calculi în 12% din cazuri. Calculii de dimensiuni mici se pot găsi şi în căile biliare
25
intrahepatice şi pot servi ca punct de plecare pentru formarea calculilor mai mari în căile
extrahepatice.
În majoritatea cazurilor, prezenţa calculilor nu produce leziuni anatomice ci leziuni
inflamatorii acute sau cronice: catarale, supurative, ulcerative, gangunoase (colecistita acută şi
cronică).
Calculul din canalul cistic poate să funcţioneze ca o supapă, permiţând intrarea bilei în
veziculă şi împiedicând evacuarea ei, ducând astfel la dilataţia veziculei. Dacă obstrucţia
cisticului este completă, vezicula se exclude din circulaţia bilei, conţinutul ei pierde culoarea
galbenă prin absorbţia biliriibinei de către mucoasa inflamată şi devine albă, iar în interiorul
colecistului se formează adevărate „pungi” rezultând hidropsul propriu-zis al veziculei sau
mucocelul.
Compoziţia calculilor diferă după zona geografică şi după sex, majoritatea calculilor sunt
compuşi din mai multe substanţe, foarte puţini fiind puri.
Litiaza coledociană este urmarea migrării calculilor din colecist în 90% din cazuri, în
acest caz nu este usor de stabilit dacă calculii sunt formaţi pe loc, provin din veziculă sau sunt
intrahepatici. În general calculii de origine colecistică conţin mai mult colesterol, iar cei formaţi
în căile biliare sunt bogaţi în bilirubinat.

2.4. Simptomatologia şi examenul obiectiv

Simptomatologia litiazei biliare este în funcţie de localizarea calculilor și de
complicaţiile cauzate de aceştia şi poate să îmbrace mai multe forme:
- litiaza biliară asimptomatică latentă apare în 50% din cazuri şi poate fi diagnosticată cu
ocazia unor explorări radiplogice sau printr-o intervenţie chirurgicală;
- colica biliară constituie manifestarea clinică cea mai caracteristică şi este un sindrom
dureros paroxistic determinat de contracţia reflexă a veziculei şi/sau a căilor biliare, ca răspuns
la prezenţa calculilor.
Durerea din colica biliară are un debut brusc, apare în deosebi noaptea după consumul de
alimente colecistokinetice, luate în seara respectivă ca o jenă discretă care creşte brusc în
intensitate.

26
Caracterul durerii este foarte variat,pacientul descriind durerea sub formă de crampă, torsiune,
asfixiere, presiune, lovitură de pumnal, ruptură. Durata este variabilă în funcţie de complicaţii şi
de terapie da la câteva minute până la 1-2 ore şi se poate repeta 3-4 zile. După un an antialgic
durerea cedează la 1-4 ore, rareori ori încetează spontan, alte ori se prelungeşte şi nu cedează
până la extirparea veziculei biliare.
Durerea este frecvent paroxistică, se accentuează în decubit lateral stâng şi în inspir
prelungit, manevra Murphy accentuează durerea.
Cauzele de apariţie ale durerii sunt reprezentate de:
- abuzul de alimente colecistokinetice (ouă, grăsimi, ciocolată, frişcă, maioneză,
brânzeturi grase şi fermentate);
- produse – calcolozice (fasole, mazăre, varză);
- trepidaţii ale corpului produse de mijloace de transport;
- medicamente, de exemplu substanţele iodate administrate pentru colecistografie;
- eforturi fizice neobişnuite;
- mişcările inclusiv respiratorii sporesc durerea,pacientul este: agitat, anxios, încercând
diferite poziţii antologice: cocoş de puşcă, decubit dorsal, poziţie genupectorală, şi altele;
- la femei colica biliară poate apare înainte de menstruaţie sau în timpul ei, ori în timpul
sarcinii;
- modificări bruşte ale obiceiurilor alimentare:
o localizarea durerii se află în epigastru şi/sau în hipocondrul drept şi în
regiunea vezicală. Când durerea este localizată numai în hipocondrul drept
înseamnă că calculul este inclavat în cistic sau există o inflamaţie
infundibulocistică;
o iradierea durerii se poate face de-a lungul rebordului costal drept, spre
omoplat şi umăr, dar poate avea şi o iradiere ascendentă în hemitoracele
drept, în umărul drept, subscapular pe traiectul frenicului. Iradieri atipice
ale durerii se întâlnesc în hipocondrul stâng, în coloana toracică,
retrosternal în hipogastrul sau periombilical.
În 20% din cazuri durerea rămâne constantă în epigastru fără iradieri, având un caracter
permanent cu exacerbări în anumite ore ale zilei şi nopţii.
27
 Intensitatea durerii a fost comparată cu cea din infarctul de miocard datorită localizării
atipice din regiunea precordială.
Durerea din colica biliară poate fi intricată cu:
- durerea din pancreatita acută sau cronică. Atunci când durerea din colica biliară este
localizată în hipocondrul stâng sugerează afectarea pancreatică (colecistopancreatita);
- durerea din angina pectorală este o durere precordială care poate iradia în epigastru, la
nivelul umărului şi care cedează după încetarea efortului sau după administrarea de
nitroglicerină sublingual. Această durere are o durată de câteva secunde, minute fără să
depăşească 15 minute;
- durerea de colică renală care este o durere violentă, paroxistică, intermitentă localizată
lombar, cu iradiere descendentă în flancuri, organele genitale externe. Uneori faţa internă a
coapsei, este însoţită de agitaţie psihomotorie, tulburări micţionale, fenomene digestive
(vărsături, balonări abdominale, oprire a tranzitului intestinal).
Fenomenele clinice de însoţire a colicii biliare sunt:
- greţuri, vărsături alimentare şi biloase, intoleranţă la grăsimi, balonări post prandiale,
dureri epigastrice necaracteristice, gust amar mai ales dimineaţa la sculare, pirozis, dispepsie
gazoasă, constipaţie, eructaţie. Aceste fenomene sunt determinate de alimentaţie şi sunt de scurtă
durată (2-3 zile);
- simptome obiective: febra şi icterul.
Icterul în litiaza veziculară este un fenomen rar şi tranzitoriu discret şi apare ca urmare a
unei complicaţii, se întâlneşte frecvent în litiaza cisticului şi coledocului, iar când apare la 24 de
ore, după colica biliară sugerează o litiază coledociană, aceasta fiind intens şi persistent.
Pe măsura dezvoltării icterului, urina devine închisă, materiile fecale se decolorează. Icterul se
poate însă manifesta şi într-o formă uşoară prin bilirubinemie şi bilirubinurie trecătoare.
Simptomatologia clasică a litiazei coledocului este realizată de triada: durere, icter şi
febră. În acest caz durerea iradiază mai mult spre umărul drept, câteodată spre hipocondru şi
umărul stâng. Febra traduce prezenţa infecţiei şi este însoţită de leucocitoză.
În acest caz coloraţia icterică a tegumentelor şi mucoaselor se instalează la scurt timp
după criza dureroasă, iar după câteva zile progresează ajungând la icter mecanic însoţit de prurit.

28
 Simptome generale – cefalee, stări de agitaţie, convulsii tonico clonice, mai ales
spasmofilice, crize de poliurie, senzaţie de tensiune intracraniană, ameţeli, urticarie, ieritem
poliform cu caracter de aflat la femeile cu labilitate spsihomoţională; rar tuse seacă, discretă,
indusă reflex.
Examenul obiectiv
Inspecţia generală are în vedere starea generală a pacientului (pacientulul este agitat
anxios), gradul de nutriţie şi poate de la o coloraţie icterică sau subicterică a mucoselor şi
tegumentelor.
La inspecţia hipocondrului drept se poate observa o bombare rotundă sau ovală care în
timpul inspiraţiei se deplasează în jos.
Palparea se face cu blândeţe cu grijă ca mâinile examinatorului sa nu fie reci. În mod
normal vezicula biliară nu este palpabilă, ea este abordabilă când este foarte mărită de volum în
litiaza biliară complicată (stază de colecist, hidrops vezicular, tumori sau veziculă umplută cu
calculi, colecistică acută).
Consistenţa este variabilă după cauza care face vezicula palpabilă, iar sensibilitatea la
presiune cunoaşte diverse grade, de la lipsa de durere până la hiperestezie şi contractura
peretelui abdominal.
Palparea pune în evidenţă un punct dureros vezicular, punctul cistic, situat la întretăierea
marginii externe a dreptului abdominal cu rebordul costal. Presiunea acestui punct este
întotdeauna dureroasă iar durerea se intensifică mult în timp ce subiectul inspiră adânc.
Semnul Murphi constă în palparea veziculei biliare în inspiraţie forţată când se evidenţiază
sensibilitate. La examenul obiectiv apare şi puls accelerat, respiraţie polipneică superficială.

2.5. Investigaţii de laborator

Examenele de laborator apar modificate punându-se baza pe examenul sângelui, urinei şi
materiilor fecale.
Examenul sângelui:
- Hemolucograma evidenţiază:
 hemoglobina scăzută – valoarea normală 13-14,5 g/dl;

29
  număr normal de leucocite în colica biliară necomplicată şi crescut (leucocitoză)
în colica biliară cu inflamaţie acută şi supraadăugată.
 valoare normală 4000-8000 elemente/mm cubi.
- VHS crescut – valori normale:
 la bărbaţi: 1-10 mm/h; 7-15mm/2h;
 la femei: 2-16 mm/h; 12-17mm/2h.
- colesterol crescut (hipercolesterolemie) valoare normală -180- 280mg%;
- calciu crescut (hipercalcemie) – valoare normală – 9 – 12 mg%;
- bilirubină crescută (hiperbilirubinemie) – valori normale:
 bilirubină directă – 0 – 0,25 mg%;
 bilirubină indirectă – 0 – 0,75 mg%;
 bilirubină totală – 0 – 1 mg/dl.
- transaminaze crescute – valori normale:
 transaminaza glutamic oxalacetică – 2 – 20 u.i;
 transaminaza glutamic piruvică – 2 – 16 u.i.
- fosfataza alcalină crescută – valoare normală: 2 – 4 u. Bodansky.
Fosfataza alcalină este expresia gradului de obstrucţie.
Examenul urinei evidenţiază urina modificată cu:
- creşterea urobilinogebului;
- bilirubinie în stările icterice;
- amilază urinară crescută – valoarea normală 45-85 u.W.
Examenul materiilor fecale.
În materiile fecale apare hipocolia sau acolia, după colici biliare putând fi găsiţi calculi.
Examenul radiologic este esenţial pentru confirmarea cauzei colicii biliare.
Radiografia simplă, pe gol fără substanţă de contrast evidenţiază „bila calcică” sau calculi
radioopaci, cu conţinut crescut de calciu.
Importantă este localizarea calculilor în zona colecistului.
Radiografia cu substanţă de contrast a colecistului şi a căilor biliare, evidenţiază calculi
radiotransparenţi, dar şi pe cei radioopaci şi se realizează prin administrarea per orală sau
intravenoasă a substanţelor de contrast şi nu se efectuează în crize.
30
1- Colecistografia orală reprezintă radiografierea veziculei biliare umplută cu substanţă de
contrast, administrată de obicei pe cale orală. Substanţa de contrast folosită este razebilul sau
acidul iopanoic.
Această metodă evidenţiază prezenţa calculilor radiotransparenţi dar şi radioopaci,
precizează forma şi funcţia colecistului.
Rezebilul se administrează în cantitate de 3 g (4 comprimate) cu 14-16 ore înaintea
examenului, iar acidul iopanoic în aceeaşi doză (6 comprimate) cu 10-14 ore înainte.
2 – Colangiografia venoasă reprezintă opacifierea căilor biliare inclusiv a colecistului, pline cu
substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă. Substanţa de contrast folosită este
pobilanul care se injectează lent intravenos (6-8 minute) la adult 20 ml prin soluţia 30% sau
50%. Această metodă evidenţiază litiaza coledocului şi obstrucţia cisticului.
Dacă nici după pobilan vezica biliară nu se vizualizează după aproximativ 30 de minute,
se impune forma farmacodinamică, cu morfină, pentru a determina hipertonia sfinterului Oddi.
În marea majoritate a cazurilor se va opacifica coledocul şi vezicula biliară dacă nu este
exclusă şi cisticul nu este obstruat.
Tubajul duodenal simplu reprezintă introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor în duoden,
realizând o comunicare între duoden şi mediul extern.
Este o investigaţie greu de suportat de cătrepacientul litiazic şi care evidenţiază bila B
veziculară care este absentă sau în cantitate mică, slab concentrată şi care conţine cristale de
colesterol, bilirubinat de calciu şi leucocite, bila A coledociană de culoare galben- aurie şi bila C
hepatică care este clară şi provine din ficat.
Lipsa de scurgere a bilei A indică un sfincter Oddi închis (obstacol pe canalul coledoc,
spasm, litiază, neoplasm).
Normal bila este de aspect clar, patologic bila A este tulbure, vâscoasă în angiocolite,
coledocite.
Lipsa de scurgere a bilei B după administrarea MgSO4 sugerează un obstacol a locului
veziculei biliare respectiv al canalului cistic (calcul, tumoară). Evacuarea în cantitate mare,
colorată închis arată o hipotomie biliară, iar apariţia tardivă a bilei B în cantitate mică, slab
colorată asociată cu durere în hipocondrul drept, orientează spre hipertonia căilor biliare.
Lipsa bilei C survine în obstrucţia canalului hepatic comun.
31
Tubajul duodenal minutat este o metodă dinamică de exploatare a funcţiei sfincterului şi a
veziculei biliare. Se urmăreşte debitul biliar notându-se din 5 în 5 minute reacţiapacientului şi
caracterele bilei recoltate.
Ecografia veziculei biliare permite vizualizarea calculilor biliari în 95% din cazuri şi are
avantajul faţă de colecistografie că se efectuează şi la pacientiiii icterici.
Contraindicaţii ale radiografiei cu substanţa de contrast: afecţiuni hepatobiliare acute,
insuficienţă renală, reacţii alergice la iod, stări febrile, în crize. Astăzi examinarea este în mare
parte cu ecografia.
Tubajul duodenal nu se efectuează în crize.

2.6. Diagnostic
Diagnosticul pozitiv se bazează pe:
- anamneză, adică existenţa colicilor biliare în antecedente;
- examenul clinic care este important în litiaza biliară când se evidenţiază colicile biliare
tipice, repetate şi declanşate prin abateri alimentare. Dintre fenomenele de însoţire ale colicilor
biliare prezenţa unui icter sau subicter pledează pentru litiaza biliară;
- examenele radiologice care descoperă existenţa calculilor în vezicula biliară, în cistic
sau coledoc sau poate evidenţia o veziculă exclusă, în urgenţe ca în colecistele acute şi în
icterele obstructive, diagnosticul nu poate fi ajutat de examene radiologice, el va fi bazat pe
criterii clinice. În icterele obstructive utilizăm colangiografia laparoscopică sau prin cateterum
sub control.
- duodenoscopic, mai ales în cazurile prelungite şi în care originea reală a icterului nu
este uşor de stabilit; examenul paraclinic care are un rol hotărâtor în incertitudini diagnostice,
arătând modificări ale valorilor normale la examenele efectuate;
- tubajul duodenal care declanşează dureri, la care timpul veziculei este absent sau
anormal sau prin care obţinem o bilă în care se descoperă cristale de colesterol, bilirubinat de
calciu. Greutăţi de diagnostic putem întâmpina în colicile biliare atipice mai ales ca localizare a
durerii sau în cele în care tabloul clinic este dominat de unele fenomene de însoţire (ileus
paralitic, frison urmat de ascensiune termică, colici fără durere sau cu o modestă jenă în

32
hipocondru drept), în aceste situaţii este importantă anamneză stabilindu-se legătura dintre
alimentele colecistokinetice şi apariţia acestor fenomene.
Diagnosticul diferenţial
Diagnosticul diferenţial se realizează în cele două circumstanţe în carepacientul se
prezintă la medic şi anume în prezenţa colicii biliare şi în absenţa acesteia.
În prezenţa colicii biliare diagnosticul diferenţial se face cu alte accidente paroxistice
asemănătoare prin intensitatea simptomelor, prin localizarea durerii în aceeaşi regiune sau într-o
zonă apropiată.
Colica renală sau uretrală dreaptă în care durerea are de obicei sediul de intensitate maximă în
regiunea lombară, dar poate iradia descendent pe traiectul ureterului, în zona organelor genitale.
Mişcările respiratorii nu intensifică durerile de origine renoureterală, dar există fenomene
urinare care însoţesc colica (disurie, polakiurie) şi apare hematurie şi/sau leucociturie la
examenul urinei.
Apendicita acută nu ridică probleme de diagnostic, atunci când sediul apendicelui este normal,
deoarece durerea spontană şi mai ales la palpare are sediul maxim în fosa iliacă dreaptă de unde
poate iradia în tot abdomenul în caz de peritonită acută.
La palpare apărarea musculară sau contractura abdominală în caz de perforaţie
apendiculară se găseşte în aceeaşi zonă.
Apendicita acută ridică probleme de diagnostic atunci când poziţia apendicelui este
normală, ascendentă şi/sau retroceală.
De asemenea, gangrena apendiculară şi colecistică acută pot evolua cu o
simptomatologie asemănătoare încă de la debut (febră, frisoane, insuficienţă circulatorie acută).
Când există incertitudini de diagnostic se recomandă intervenţia chirurgicală.
Ulcerul gastro-duodenal perforat are un tablou clinic mai dramatic instalându-se prompt
contractura abdominală şi se poate evidenţia clinic şi radiologic prezenţa pneumoperitoneului.
Pancreatita acută debutează cu fenomene de însoţire mai dramatice şi mai zgomotoase printre
care insuficienţă circulatorie acută, mergând până la şoc. Durerea cu iradiere în bară
imobilizeazăpacientul. Creşterea de peste cinci ori a analizei demonstrează existenţa
pancreatitei.

33
Afecţiunile pleuro-pulmonare sunt mai uşor de diferenţiat, debutul lor este cu ascensiune termică
care precedă durerea, uneori frison solemn. Se însoţesc frecvent de junghi, tuse, semne
stetacustice şi radiologice de pleurită, pneumonie sau infarct pulmonar.
Angina pectorală şi infarctul miocardic inferior creează confuzii când durerea precordiară
iradiază în zona colecistului. Pentru elucidarea diagnosticului au importanţă: apariţia durerii
legate de efort sau digestie, durata mai scurtă a acesteia, retrocedarea spontană în repaus sau la
nitroglicerină pentru criza de angor; şi anomaliile traseului electrocardiografic pentru infarctul
miocardic inferior.
Ocluzia arterei mezenterice intră rar în discuţia diagnosticului diferenţial, durerea fiind intensă,
difuză, însoţită de greţuri, vărsături şi urmată la scurt timp de meteorism.
Dischineziile biliare pot fi de două tipuri:
- hipotonia veziculară (colecistotomia) se diferenţiază de litiaza biliară prin faptul că în
sindromul dispeptic biliar poate apare şi constipaţia alternantă cu diareea; migrenă; veziculă
biliară palpabilă, iar în tubajul duodenal apare bila B veziculară, hiperconcentrată, în cantitate
mare care se scurge timp îndelungat. Colecistografia evidenţiază o veziculă biliară mare cu
contracţie slabă după prânzul Boyden;
- hipertonia veziculară se diferenţiază prin apariţia durerilor intense după alimente
colecistokinetice însoţite de diaree intraprandială. Tubajul duodenal este dureros, bila B
veziculară se scurge discontinuu iar colcistografia evidenţiază o veziculă biliară mică cu
evacuare rapidă.
Colici biliare nelitiazice sunt date de afecţiuni biliare inflamatorii nelitiazice care au ca
simptomatologie următoarele: jenă în hipocondrul drept, greţuri, gust amar în gură, balonări.
Aceste colici biliare nelitiazice se deosebesc de cele litiazice prin examenele radiologice
la care se evidenţiază calculi radioopaci şi radiotransparenţi.
Ele mai pot fi date şi de afecţiuni neinflamatorii sau colecistoze la rândul lor determinate
de dezvoltarea exagerată a unor elemente structurale ale veziculei biliare şi anume dezvoltarea
mucoasei şi muscularei peretelui vezicular dă adenomiomatoză, dezvoltarea unor celule dă
colesteroză, dezvoltarea elementelor nervoase dă neuromatoză, iar calcifierea veziculei dă
vezicula calcară sau „de porţelan”.

34
În absenţa colicii biliare se face diagnosticul diferenţial al fenomenelor diseptice biliare, al
durerilor care ar sugera colici biliare. Mare importanţă are examenul radiologic la care în lipsa
imaginilor calcare pot fi luate în discuţie:
- hernia hiatală este sugerată de toracele cu deschidere largă şi confirmată de examenul
baritat al esofagului şi stomacului în poziţie Trendelenburg; frecvent este asociată litiazei biliare;
- ulcerul gastro-duodenal este frecvent la bărbaţi şi se caracterizează prin ritmicitatea şi
periodicitatea durerii;
- hernia epigastrică este foarte dureroasă şi produce reflex tulburări ale tranzitului
gastrointestinal, care este uşor de recunoscut dacăpacientul contractă muşchii drepţi abdominali;
- prolaxul mucoasei pilorice. Simptomatologia acestuia sugerează mai degrabă un ulcer
duodenal;
- diverticuloza duodenală are o simptomatologie dispeptică şi dureroasă, uşor de
recunoscut la examenul baritat;
- nevralgia funcţională, zona zoster, pleurita diafragmatică pot fi şi uşor eliminate prin
anamneză şi examen clinic complet.

2.7. Complicaţii
Dacă se face abstracţie de colecistita cronică care este un proces inflamator, care
însoţeşte aproape obligatoriu orice litiază biliară se poate aprecia că 1 din 5 pacientiii fac
complicaţii (20%).
Complicaţii mecanice:
- litiaza coledociană complică 25% din cazurile de litiază veziculară prin migrarea unui
calcul în calea biliară principală. Tabloul clinic poate fi înşelător fiind dominat de
fenomene colecistice, iar icterul nu este prezent totdeauna. Importanţă pentru diagnostic
are examenul radiologic. Simptome prezente: durere intensă, icter şi febră.
- hidrocolecistul (hidropsul vezicular) se datorează obstruării gâtului veziculei biliare sau
cisticului. Vezicula biliară este destinsă, este palpabilă sub rebordul costal, ca o tumoră
rotundă elastică, în tensiune foarte dureroasă. Destinderea colecistului determină
subţierea pereţilor lui. În veziculă se găseşte bilă sau un lichid clar, albicios sau limpede,

35
 denumit „bila albă”, fiindcă nu are constituenţi biliari, ci este produsul secreţiei mucoasei
colecistului. Hidropsul vezicular poate să dispară prin dezobstrucţie spontană.
- fistula biliară este deseori consecinţa unei ulceraţii locale produse de prezenţa calculilor
care erodează peretele colecistic şi rareori este urmarea unei colecistite acute. Fistula se
poate deschide în duoden, stomac, colon sau în arborele biliar şi reprezintă modalitatea
prin care calculii se pot elimina spontan.
- ileusul biliar reprezintă producerea sau micşorarea de calculi biliari în intestin la nivelul
ileonului terminal şi jejunului producând ocluzie intestinală. Calculii sunt eliminaţi
printr-o fistulă colecistoduodenală.
Complicaţii infecţioase :
- colecistita acută este cea mai frecventă complicaţie şi este consecinţa obstrucţiei gâtului
colecistului care se manifestă prin colică biliară şi sindrom toxico-septic. Poate
determina abcese pericolecistice, fistule, abcese hepatice, cangrenă colecistică sau
perforaţii libere în marea cavitate peritoneală.
- colecistita cronică.
- pancreatita acută este o afecţiune caracterizată anatomo-patologic prin inflamaţie
edematoasă, hemoragică, nevrotică sau nevrotic-hemoragică. Clinic se manifestă ca un
sindrom dureros abdominal acut violent însoţit uneori de stare de şoc datorat unui proces
de autodigestie a glandei pancreatice.
- pancreatita cronică. Durerea este intensă cu localizare în epigastru şi în hipocondrul
stâng sub rebordul costal, este permanentă şi accentuată post prandial sau după consumul
de alcool. Apare maldigestie cu scaune steotoreice, malnutriţie prin scădere ponderală şi
diabet zaharat datorită lezării pancreasului endocrin.
Alte complicaţii:
- hepatitele cronice satelite sunt expresia efectuării ficatului în suferinţele biliare
obstructive infectate, de regulă litiaza biliară, mai rar coledociană. Apare inflamaţia
canaliculelor poate fi obstruat atât prin tumefacţia endoteliului, cât şi prin trombi biliari,
în jurul canaliculelor se formează leziuni de pericolangită, manifestate prin infiltrat
granulocitar de extinderi variabile.

36
 Cancerul veziculei biliare este una din cele mai grave complicaţii. Peste 90% din cancere
apar pe veziculă litiazică. Sediul durerii este în epigastru şi în hipocondrul drept cu iradiere
posterioară, la început este de intensitate moderată, apoi din ce în ce mai pronunţată, persistentă,
agravată nocturn. Intermitent apar colici biliare.
- Odditele sunt procese inflamatorii stenozante cu evoluţie recurenţială care se dezvoltă
aproape constant în legătură cu litiaza coledociană. Simptomatologia constă în icter
ondulat şi dureri intermitente în hipocondrul drept cu iradiere spre stânga. Variabilitatea
icterului se datorează componentei edematoare şi modificare spasticei tranzitorii. Cu
timpul se produc leziuni ireductibile (displazice şi sclerozante). Diagnosticul poate fi
diferenţiat confundându-se cu icterul mecanic şi cu orice obstacol pe calea biliară
principală. Colangiografia dacă este pozitivă evidenţiază coledocul dilatat şi cu evacuare
întârziată.
- ciroza biliară secundară este rar întâlnită, apare în icterele mecanice, de obicei prin litiază
coledociană, complicate de angiocolită şi evoluţie intermitentă care permite durata lungă
a colestazei.
- hemocolecistul se datorează hemoragiilor în cavitatea veziculară.
- hemobilia este rară.

37
2.8. Tratamentul
Tratamentul general se adresează factorilor etiopatogenetici incriminaţi în determinismul
litiazei biliare (tulburări metabolice, stază, factori nutriţionali) şi constă în:
- combaterea obezităţii printr-un regim hipocaloric.
- combaterea hiperlipoproteinemiei printr-un regim sărac în grăsimi naturale sau în hidraţi
de carbon;
- igiena alimentaţiei;
- stingerea proceselor inflamatorii;
- consumul moderat de alcool şi tutun.
Tratamentul profilactic.
Prin alimentaţie se urmăreşte împiedicarea tulburărilor metabolice şi diminuarea
aportului caloric, îndeosebi pe seama lipidelor. Tulburările metabolice se adresează
hipercolesterolemiei, obezităţii şi hiperfoliculinemiei.
Regimul alimentar de fond este un regim de cruţare veziculară.

Alimentaţia are ca scop prevenirea formării calculilor, dar şi evitarea declanşării crizelor
dureroase odată ce calculii s-au format.

38
 Dieta are ca scop evitarea aportului excesiv al lipidelor, al alimentelor cu conţinut
crescut în colesterol, având în vedere că organismul sintetizează colesterol pornind de la o
alimentaţie grasă.
Se reduc alimentele bogate în colesterol în primul rând grăsimile de lux: cârnaţii, ficatul
gras, ciocolata, gălbenuşul de ou, creierul, rinichi, ficatul de vacă, stridii, grăsimi animale şi
grăsimi prăjite. Se contraindică la biliare alimentele faţă de care aceştia se comportă ca alergici.
Pâinea este preferabil să fie consumată veche, prăjită şi în cantitate moderată. Vor fi
evitate mesele copioase care supun organele digestive unor eforturi deosebite şi care conţin
cantităţi importante de grăsimi.
Se evită folosirea alcoolului ca aperitiv dar în timpul mesei se poate consuma o cantitate
moderată de vin, care sa nu fie vechi şi acid. Se recomandă aportul de fibre vegetative pentru
scăderea colesterolului.
La pacientiiii cu deficit de acizi biliari, este posibil ca administrarea îndelungată a
acidului chenodexiopolic în doză zilnică de 500 mg, să prevină formarea calculilor.
Combaterea sindroamelor de malabsorţie şi asigurarea funcţionalităţii normale a ficatului
şi căilor biliare intervin în acelaşi sens. O reducere brutală a greutăţii nu este indicată, deoarece
poate favoriza formarea calculilor.
Tratamentul curativ se adresează manifestărilor dureroase, boli litiazice, şi complicaţiilor sale.
Tratamentul igieno-dietetic al colicii biliare
- dietă (regim hidrozaharat) pe timpul colicii se consumă numai ceai de tei şi sunătoare,
lapte ecremat îndoit cu ceai, supe de legume, compoturi, pireuri de legume şi fructe,
pâine albă uscată, paste făinoase, griş, orez, brânză de vaci, carne slabă rasol;
- măsuri igienice – repaus la pat, aplicaţii locale de căldură pe hipocondrul drept, cu efect
antispastic, iar cândpacientul este febril şi se suspectează o colecistică acută căldura este
contraindicată şi se recurge la punga cu gheaţă.
Tratamentul medicamentos al colicii biliare urmăreşte să combată spasmul şi să atenueze
durerea (antispastice si analgetice) şi este un tratament de urgenţă:
- Atropină 1 fiolă a 1 mg subcutanat la 12 h sau scobutil o fiolă de 10 mg la 8-12 h în
asociere cu papaverină fiole de 40 mg i.m., atropină la 1 mg i.m. sau 0,5 mg i.v. eventual
combinată cu xilină 1% cu miofilin 240 mg i.v.
39
 - Algocalmin, per os comprimate sau fiole 2ml 50% nu se administrează intramuscular
(i.m.) sau piafen i.m. sau i.v. Lent 1-3 fiole/zi a 5 ml.
- Se mai poate încerca nitroglicerina sau nitrilul de amil care exercită o acţiune litică
asupra contracţiei sfincterelor biliare ca şi miofilinul.
Dacă cele de mai sus nu sunt eficiente se administrează mialgin, care este un opiaceu în
doză de 100 mg (1fiolă a 2ml) i.m. sau i.v. 1 ml diluat în 10 ml soluţie glucozată izotonică.
Aceasta este şi un antialgic şi antispastic puternic căruia colica biliară necomplicată nu-i rezistă.
Se evită administrarea deoarece există riscul toxicomaniei.
În loc de mialgin se mai poate administra unul din cele două amestecuri antispastice la 6 – 8 h.
- xilină sau novocaină 1% 10ml, atropină 0,5 mg adică ½ de fiolă şi papaverină 1 fiolă a
40 mg.
- miofilin 1 fiolă, atropină ½ fiolă, papaverină 1 fiolă.
- lizadonul în supozitoare, ca şi plegomazinul în injecţie intramusculară (fiole a 25 mg)
sunt utile pentru efectul lor antispastic, sedativ şi antivomitiv. Ca antivomitiv se
recomandă supozitoare de emetiral.
Mialginul, morfina, dihidromorfona (hidromorfon, hidromorfon-atropină, hidromorfon-
scopolamină) sunt opiacee şi sunt contraindicate în colică pentru că determină spasmul
sfinterului Oddi şi poate masca un abdomen acut chirurgical.
Numai după ce s-a stabilit prin examen clinic atent că nu este vorba de un abdomen acut
chirurgical sau atunci când colicele biliare sunt violente, prelungite şi nu cedează la tratamente
se poate administra de preferinţă hidromorfon-atropină câte 1-2 fiole/zi în injecţie subcutanată.
În toate colicile biliare se administrează antibiotic, ampicilina 500 mg/6 h i.m.
Tratamentul medicamentos între crize:
- coleretice în doze mici – colebil 1-3 drajeuri/zi; fiobilin 1 comprimat, a 250 mg, 1-2
comprimate după mese; rowachol 3-5 picături de 3-4 ori/zi.
- antibiotic intermitent – ampicilină 500 mg/6 h i.m.
- se continuă medicaţia antispastică pe cale orală – scobutil 1-2 comprimate/zi, 1
comprimat=10 mg, bellergan, bergofen, fobenal.
Această medicaţie antispastică durează 2-3 săptămâni după o colică şi poate preveni o colică
atunci când antispasticele sunt administrate la primele semne ale acesteia:
40
 - instilaţie pe sondă duodenală a soluţiei de eter sau cloroform pentru a reduce spasmul
sfincterului Oddi, aceasta fiind urmată de introducerea de ulei de măsline călduţ sau de
parafină în litiaza coledociană;
- litiaza medicamentoasă a calculilor de colesterol (chenodex, chenodolul, ACDC) dar şi
acidul ursodezoxicolc (delural) capsule de 250 mg administrat singur 10-20 mg/kg
corp/zi sau în asociere cu chenodolul în doze egale de 7 mg/kg corp/zi 1-2 ani favorizând
dizolvarea calculilor de colesterol în 50 – 60% din cazuri, prin diminuarea sintezei
hepatice şi scăderea concentraţiei colesterolului din bilă.
Tratamentul hidromineral .
Cura internă cu ape dicarbonate şi uşor sulfurate la Slănic Moldova, Olăneşti, Călimăneşti,
Căciulata are efect coleretic şi efect de alcanizarea bilei.
Curele anuale cu ape minerale sunt indicate la litiazici afebrili cu colici biliare şi reacţii
dureroase moderate, fără calculi inactivi în cistic sau coledoc. Este necesar un examen medical
care să decidă dacă un pacient trebuie să urmeze sau nu o cură balneară.
Nu se recomandă acest tratament celor cu fenomene inflamatorii acute, ci litiază biliară
în faza dureroasă, cu icter. Trebuie să treacă cel puţin trei luni de la asemenea manifestări acute
până la trimiterea în staţiune.
Durata unei cure este de trei săptămâni.
Tot medicul stabileşte ce izvoare şi ce proceduri sunt indicate, ce doze şi în ce ritm. În
litiaza biliară nu se aşteaptă topirea calculilor cu ajutorul apelor, în schimb se poate spera la o
acţiune liniştitoare, eventual la încetinirea evoluţiei afecţiunii.
Tratamentul chirurgical
A. Litotritia extracorporeală este o metodă de liză a calculilor biliari prin mijloace fizice
(ultrasunete, rezonanţă magnetică, laser).
După tratament se administrează acid chenodezoxicolic şi rowachol, se efectuează
colecistografia şi/sau ecografia de control.
Contraindicaţii: infecţia căilor biliare, veziculă nefuncţională şi calculi mai mari de 3 cm.
Complicaţii: obstrucţia coledocului prin fragmentarea calculilor.
Se obţin rezultate pozitive în 50-80% numai din calculii colesterolici şi nu previne
recurenţa acestora.
41
B. Tratamentul endoscopic al litiazei colecistului şi a litiazei coledociane constă în
sfincterectomia oddină şi permeabilizarea coledocului şi extragerea calculilor cu ajutorul
endoscopului.
Indicaţii: Boală cu risc operator, calculi reziduali după colecistectomie.
C. Tratamentul chirurgical clasic
Procedee: colecistomie, coledolitotomie, colecistectomie şi altele.
Intervenţia chirurgicală este indicată în forme clinice manifeste şi mai ales în complicaţii.
Colecistectomia s-a impus datorită faptului că nu se găsise nici o metodă eficace pentru care să
rezolve calculii şi care să permităpacientului o stare de confort permanentă. În al doilea rând s-a
dovedit că mortalitatea prin colecistectomie este foarte scăzută pentru cazurile necomplicate
(0,3%), iar în lipsa colecistectomiei,pacientul pe măsură ce avansează în vârstă apar mai multe
complicaţii care se plătesc cu o mortalitate de 20%. Colecistectomia nu remite simptomatologia
pentru care s-a operatpacientul, ci doar o ameliorează de 5-10%, iar complicaţiile după
intervenţii se reduc în 10% din cazuri.
Indicaţiile majore de colecistectomie sunt:
- complicaţii acute: colecistita acută, perforaţia biliară, hemobilia, fistula biliară
În perforaţia biliară şi în hemobilie se operează de urgenţă.
În colecistita acută unii operează după răcirea inflamaţiei acute, cu antibiotice, în acest caz
chirurgul are confort în plagă pentru o intervenţie completă şi tratamentul medical poate da
rezultate amânând intervenţia pentru multe săptămâni, însă alţii de teama gangrenei
veziculare şi a posibilităţii instalării unor complicaţii insidioase (fistulă), sub antibioterapie
aplică intervenţia la cald, care este indicată absolut numai în peritonita biliară, în hemofilie şi
când sunt semne generale severe de toxiinfecţie (colecistită gangrenoasă) sau când sunt
semne totale de empiem (apărare musculară):
- litiaza coledociană demonstrează radiologie sau numai bănuită clinic (subicter, sindrom
colemic frust).
- Calculii veziculari radioopaci cu veziculă nefuncţională.
- Afectarea ficatului.
- Semne de pancreatită cronică.
- Diabet zaharat.
42
 - Cancer vezicular.
- Cardiopatie coronariană asociată.
Datorită îmbunătăţirii pregătirii preoperatorii şi post operatorii, a anesteziei şi a tehnicii
chirurgicale, contraindicaţiile operaţiei sau redus:
- Insuficienţă renală decompensată;
- Insuficienţă pulmonară severă;
- Cancerul cu altă localizare;
- Insuficienţă pulmonară avansată;
- Ciroză hepatică.
Aceste contraindicaţii sunt valabile numai pentru litiaza biliară fără complicaţii acute.
Pregătirea preoperatorie constă în corectarea afecţiunilor asociate (hiperfoliculinemie, colopatie
funcţională, hernie hiatală, migrenă, tulburări nevrotice etc) şi a complicaţiilor (hepatită cronică,
pancreatită cronică). La obezi operaţia va fi amânată până când se va obţine o scădere ponderală
suficientă pentru ca operaţia să se facă fără riscuri mari. La anestezie se vor evita anestezicele cu
hepatotoxicitate (halotanul) sau care induc anoxie hepatică şi se va avea în vedere să asigure un
bun grad de relaxare.

43
D. Tratamentul laparoscopic
Principul constă în crearea unei pneumoperitoneu în scopul introducerii endoscopului în
cavitatea abdominală fără pericol şi a explorării unor viscere.
Laparoscopia a devenit un examen de rutină pentru diagnosticarea afecţiunilor
abdominale. Necesitatea unei bune anestezii locale la punctul introducerii trocarului este
evidentă în special pentru tegument şi peritoneu în scopul evitării durerilor la mobilizarea
trocarului în timpul explorării cavităţii abdominale. După introducerea acului în cavitatea
abdominală se injectează 15-20 cmc aer cu CO2 care evită riscul emboliei gazoase.
Locul de introducere a laparoscopului este ales în funcţie de: dimensiunile cavităţii
abdominale, sediul eventualelor cicatrice, datele obţinute la palparea abdomenului, existenţa
formaţiunilor tumorale abdominale, probleme de diagnostic. Premedicaţia generală este necesară
mai ales la pacientiiii anxioşi şi în cazul peretelui abdominal foarte tonic. La copil se preferă
anestezia generală.
Laparoscopia permite vizualizarea şi inspectarea veziculei biliare, dacă ea nu este
mascată de aderenţe aşa cum se întâmplă în litiaza biliară.
Inspecţia cavităţii abdominale poate fi completată cu alte investigaţii de diagnostic ca:
biopsia cu pensă, cu acul, Menghini, sau puncţia aspiraţie dirijate sub controlul vederii. Aceste
investigaţii sunt utile pentru a stabili un diagnostic histologic sau cistologic şi se pot practica la
nivelul ficatului, splinei, pancreasului, peritoneului, limfaticelor şi rinichilor.
Contraindicaţii: sindromul hemoragipar, insuficienţă cardiorespiratorie gravă, peritonită acută,
ocluzie intestinală.

44
 După corectarea de urgenţă a tulburărilor de coagulabilitat, laparoscopia devine posibilă
fără riscuri ca: hematomul parietal, hemoragiile intraperitoneale. Existenţa cicatricelor
abdominale poate împiedica explorarea abdominală datorită aparenţelor peritoneale. În ascită la
cirotici există riscul infecţiei acesteia sau riscul pierderii lichidului de ascită care poate fi evitat
prin reinjectarea acestuia:
- obezitatea poate face imposibilă examinarea organelor abdominale;
- vârsta înaintată şi starea generală precară nu contraindică laparoscopia dacă acesta este
indispensabilă.
Indicaţii: afecţiuni hepatice, ictere, ascită,tumori abdominale, sindrom abdominal acut.
Laparoscopia este superioară scintigrafiei şi ultrasonografiei în depistarea ficatului
alcoolic.
În colecistita acută laparoscopia evidenţiază o veziculă biliară, mărită de volum, sub
tensiune, cu coloraţie roşu aprins, cu pereţii îngroşaţi, aderenţi la epiplonul din vecinătate. Mai
poate furniza informaţii utile pentru diagnosticul apendicitei acute. Se pot observa rupturi ale
ficatului, leziuni traumatice ale căilor biliare, ale stomacului, duodenului şi intestinului.
2.9.Conduita de urgență în colica biliară
Colicile biliare de intensitate și durată mică, fără complicații, pot fi tratae la domiciliu
prin: repaus la pat, regim alimentar, analgetice, antispatice (lizadon, scobutil, foladon tablete).
Colicile biliare însoțite de vărsături (cu tulburări hidroelectrolitice) la cel mai mic semn de
evoluție nefavorabilă necesită internarea de urgență pentru investigații și tratament medico-
chirurgical.
În spital:
- recoltarea sângelui pentru examinîri de urgență: numărarea leucocotelor, bilirubinemiei,
transaminază, ionogramă sanguină, rezervă alcalină, azot, glicemie, amilazemie
- examenul urinii (urobilinogen, pigmenți biliari)
- atenție! Nu se face în crize tubaj duodenal sau colecistografie cu substanță de constrast
- repaus la pat; alimetație (ceai de mușețel sau mentă)
- calmarea durerii:

45
 asistentul medical pregătește medicamente și instrumetar steril pentru tratament, dar nu
va administra pacientului nici un calmant fără indicația medicului, pentru a nu masca
evoluția acută a bolii sau o perforație.
 Antispastice: peroral (lizadon, foladon, scobutil în tablete)
- Parenteral:
 Scobutil compus 2-3 fiole
 Sulfat de atropină 0,5 mg s.c.de 2-3 ori pe zi
 Papaverină, 2-4 fiole în 24 ore
 Nitroglicrina administrat sublingual sau injectabil reduce spasmul sfincterului
Oddi și contracțiile hipertone ale veziculei biliare; nu are nici un efect în
hipotonii sau atonii
 Antialgice: algocalmin, antidoren, fortral.
Dacă nu cedează colica, se recurge la mialgin 100-150 mg la interval de 6-8 ore,
medicament care are vantajul de a nu provoca spasmul musculaturii netede.
Atenție! Nu se administrează morfină, deoarece accentuează spasmul căilor biliare.
- Calmarea vărsăturilor (pacientulul varsă, deci nu se poate administra nimic peroral):
 Emetiral –supozitoare
 Torecan – fiole
 plegomazin – fiole
- Combaterea infecției:
 Antibiotice: penicilină (se elimină puțin prin căile biliare) 6-10 mil U/zi,
tetraciclină (nu se elimină prin căile biliare)2-3 g/zi, ampicilină 2-3 g/zi peroral
sau i.m. (se elimină biliar).
- Corectarea tulburărilir hidroelectrolitice și acido-bazice în funcție de rezultatele de
laborator.
- Administrarea de sedative pentru calmarea stării de agitație (hidroxizin, barbiturice,
bromuri)
- Pungă de gheață pe hipocondrul drept.
- În caz de evoluție nefavorabilă se recurge la trataemnt chirurgical.

46
2.10. Evoluţie. Prognostic
Evoluţia este destul de imprevizibilă, unele cazuri pot rămâne latente toată viaţa, altele pot fi
zgomotoase la scurt timp după apariţia calculilor.
Pacientiiii cu colecista acută litiazică trebuie specializaţi şi operaţi deoarece un colecist
acut poate perfora şi poate determina o peritonită generalizată sau una localizată. Uneori
procesul supurativ continuă şi se dizolvă sub această peritonită localizată cu abcese locale,
având răsunet important asupra stării generale apacientului.
Când există calculi pe unul din canalele hepatice sau pe coledoc apare icterul datorită
calculilor obstructivi. După n anumit timp de la simptomatologie, totul are tendinţe de
regresiune: icterul cedează, fenomenele dureroase dispar, scaunele se recolorează, bilirubina
revine la normal. Toate acestea denotă că organismul a reuşit să evacueze calculul din coledoc în
duoden situaţie favorabilă sau fenomenele inflamatorii supra adăugate s-au atenuat şi spasmul
supraadăugat al coledocului a cedat, drept urmare bila se strecoară pe lângă calcul şi îşi reia
circuitul normal. Când există în continuare calculi în coledoc simptomatologia îşi reia după o
perioadă de timp, astfel: durere, febră, icter.
Când icterul durează mai mult de 7-8 zile este obligatorie intervenţia chirurgicală şi
extirparea calculului care este singura metodă de vindecare apacientului şi evitare a
complicaţiilor grave. S-au evidenţiat următoarele forme evolutive ale litiazei:
- latentă clinic în 11% din cazuri în condiţiile alimentaţiei, de cruţare biliară;
- ameliorare clinică în 62% din cazuri, reducerea importanţei acuzelor subiective şi lipsa
complicaţiilor;
- evoluţie staţionară în 11% din cazuri, ameninţarea acuzelor iniţiale în pofida terapiei
simptomatologiei şi restricţiilor dietetice;
- agravarea în 16% din cazuri cu apariţia unor complicaţii.
Fenomenul de repetare a colicilor face din individ un mare suferind, iar pe măsură ce
frecvenţa lor creşte sporeşte şi riscul complicaţiilor. O colică biliară, de obicei nu este
periculoasă şi în majoritatea cazurilor nu este urmată de complicaţii.
Prognosticul în general depinde de respectarea dietei şi de inflamaţiile supraadăugate şi este
agravat de incidenţa mare a complicaţiilor.
47
 CAP.III.ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZĂ BILIARĂ

3.1 Rolul asistentului medical

Rolul asistentului medical in pregătirea pacientului preoperator

Asistentul medical va pregăti psihic pacientul, explicandu-i cu cuvinte simple tot ce se va

intampla cu el in timpul transportului si la sala de preanestezie, unde va fi dus dupa operatie,
cand va putea manca, primi vizite, parasi patul. asistentul medical va linisti pacientul,

48
asigurandu-l ca anestezia si operatia sunt benigne si ii va da exemplu de pacientiii operați cu
evolție favorabila. Ii va comunica lui si familiei data si ora exacta a operației si il va asigura pe
pacient de prezența ei permanența langa el.

Asistentul medical va pregăti pacientul prin:

a)     Pregătirea generala

Asistentul medical va nota in foaia de observatie bilantul clinic si paraclinic al pacientului.

Bilantul clinic va contine: antecedente familiale, patologice si chirurgicale, varsta,

greutatea, temperatura, starea de hidratare, starea diferitelor aparate, afectiunile prezente,
valoarea tensiunii arteriale si a pulsului.

Bilantul paraclinic reprezintă explorarea tuturor aparatelor.

Explorare/Analiza Mod de realizare Valori normale

Sistemul de coagulare:  Puncție pe fata anterioara a 2’-4’
lobului urechii
Timp de sângerare 6’-12’
 Puncție venoasă 3 ml sânge
Timp de coagulare 12’’-16’’
simplu

Timp Quick (de protrombina) 60’’-120’’

 Puncție venoasă 4,5 ml
sânge pe 0,5 ml oxalat Na
 Timp Howell
Elemente figurate ale       Puncție venoasă 2 ml 4.000-10.000/mm3
sângelui: sânge in sticluta EDTA
4-5 mil./mm3
     Leucocite
250.000-400.000/mm
     Hematii
36-46%
49
      Trombocite

     Hematocrit
VSH
Grup si Rh sanguin
Aparat respirator:
      Puncție venoasă făra 3-5 mm la 1 ora
staza 1,6 ml sânge pe
5-10 mm la 2 ore
0,4 ml citrat de Na
      Puncție venoasă 2 ml
sânge simplu sau pe
fluorura de Na

      Radiografie pulmonara
Aparat renal:       Puncție venoasă 4,5 20-40 mg%
ml sânge pe 0,5 ml
    Uree 0,6-1,3 mg%
fluorura de Na

    Creatinina 3-7 mg%

      50-100 ml urina de
dimineață
    Acid uric

    Glicemie

    Sumar urina
Aparatul cardiovascular:

      EKG
Funcție hepatica:       Puncție venoasă 5 ml 4-13 U.I.
sânge simplu
    TGO 5-17 U.I.
      Puncție venoasă 2 ml
    TGP 1,5 U.MacLagan
sânge simplu

    Timol 10-40 U.Vernes

    Sulfat Zn
50
Electroforeza proteinelor       Puncție venoasă 3 ml Albumine 60%
sânge simplu
Globuline: α1= 3-4%

α2=9-11%

=12-14%

=15-18%
    Fibrinogen       Puncție venoasă: 9ml 200-400 mg%
sânge + 1 ml citrat de Na
    Colesterol total 150-250 mg%
      Puncție venoasă: 5 ml
    Lipide totale 400-800 mg%
sânge simplu

    Tubaj duodenal
      Bila A, B, C.

    Ecografie
hepatoabdominala

    Colecistografie

    Colangiografie
Alte constante: Puncție venoasă Na+=135-150mEq/1

    Ionograma sanguina Puncție venoasă făra garou: K+=3,5-5 mEq/1

sânge pe heparina in conditii
    pH-ul sanguin Ca+2=5-5,5 mEq/1
de stricta anaerobioza sau in
seringi perfect etanse aduse
    rezerva alcalina Cl-=95-110 mEq/1
pe ulei de parafina.
7,3-7,4
Puncție venoasă: 10 ml sânge
pe 50 mg oxalat de K 57-75 vol CO2%
51
 b)    Pregătirea locala

Cu o zi inaintea interventiei, asistentul medical va obliga pacientul sa stea in repaus la pat, sa

consume un regim usor digerabil, bogat in lichide. Seara asistentul medical ii va efectua o
clisma evacuatoare dupa care el va face un dus. Asistentul medical va rade regiunea
abdominala, daca este paroasa si o va badijona cu antiseptic colorat sau alcool iodat. La
indicatia medicului va administra pacientului un sedativ (Diazepam, Fenobarbital). In ziua
operatiei asistentul medical va verifica ca dosarulpacientului sa fie corect: foaia de
observatie, analize, radiografie. Va supravegheapacientul sa nu bea, sa nu manance, sa nu
fumeze. Il va pune sa urineze sau il va sonda vezical (la indicatia medicului). Va rebadijona
regiunea rasa cu antiseptic colorat, dupa care il va ajuta sa se imbrace o camasa si sosete in
picioare. Va verifica dacapacientul si-a scos protezele si bijuteriile. Ii va verifica pulsul,
tensiunea arteriala, temperatura si-l va instala confortabil pe brancarda, cu perna sub cap si
acoperit cu patura. Asistentul medical verifica a doua oara daca are plicul cu toate
documentele si va insotipacientul la sala de preanestezie.

Rolul asistentului medical in supravegherea postoperatorie a pacientului colecistectomizat

Dupa terminarea operatiei, asistentul medical se va interesa cum a decurs interventia. Va

supraveghea trezirea pacientului dupa anestezie si functiile vitale: masoara la fiecare 15 minute
pulsul, tensiunea arteriala, de asemenea respiratia (ritm si amplitudine), temperatura, culoarea
mucoaselor si a tegumentelor, diureza si le noteaza in foaia de observatie. Permanent va observa
aspectul si comportamentul pacientului.
Asistentul medical va supraveghea sonda nasogastrica.
La sosirea pacientului de la sala, ea va bransa sonda la sursa de aspiratie continua si la borcanul
gradat. Va verifica buna functionare a sursei de aspiratie, daca sonda este bine fixata si aspectul
narinei, permeabilitatea sondei (aspira cu o seringa lichid din cavitate: daca este infundata
asistentul medical va introduce ser fiziologic pe sonda dupa care aspira).
Ea va nota in foaia de observatie volumul si aspectul lichidului aspirat.
Va observa permanent confortul fizic si psihic al pacientului

52
Asistentul medical va supraveghea sonda vezicala a pacientului: sa fie bine fizata cu leucoplast
pe coapsa si tubul sa nu fie comprimat de membrele inferioare ale pacientului, sacul colector va
fi plasat sub nivelul vezicii. Ea il va goli la 6-8 ore, notand in foaia de observatie cantitatea si
aspectul urinii, anuntand doctorului orice semne ale unei eventuale infectii (hematurie, urina
tulbure, temperatura).
Asistentul medical va efectua de mai multe ori pe zi toaleta genitala externa, respectand
conditiile de asepsie. La indicatia medicului, asistentul medical va scoate cat mai precoce sonda
pentru a preveni infecția urinara.Asistentul medical va supraveghea tubul de dren si plaga
operatorie. Va verifica tubul sa nu fie cudat si sa fie permeabil, notand in foaia de observatie
volumul si aspectul lichidului scurs. Dupa 3 zile asistentul medical va lua tubul si-l va retrage
cativa cmm/zi pana in ziua 6 cand il va scoate complet la indicatia medicului. Asistentul medical
va observa zilnic plaga, semnaland doctorului orice semn de complicatie si va efectua
pansamentul steril al plagii si al orificiului din jurul tubului.Asistentul medical va observa de
mai multe ori pe zi starea venelor si va recolta sânge, menajandule pentru a repeta:
hemoleucograma, VSH, probele hepatice si in Funcție de starea pacientului ionograma
saguina. Asistentul medical va prepara toate substantele medicamentoase ce intra in cadrul
tratamentului, executa injectiile si monteaza perfuziile. Va urmari ca perfuzia sa nu se opreasca,
sa aiba un debit in jur de 30-40 picaturi/minut, va observa stareapacientului in timpul perfuziei,
aparitia unor accidente locale sau fenomene generale, intervenind prompt in Funcție de situatie.
asistentul medical va calcula bilantul hidric al pacientului

3.2 EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE.

MĂSURI DE PREVENIRE A BOLILOR DIGESTIVE
Măsuri de profilaxie primară :
Vizează reducerea numărului de cazuri noi de îmbolnăvire.
- Constă în :
-dispensarizarea persoanelor cu risc crescut, persoane cu teren ulceros
(descendenți din familii, în care unul sau ambii parinți au ulcer gastroduodenal) ;
-dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice ;
53
-educarea populației privind igiena buco-dentară (dentiție bună
care să asigure masticație) ;
-educarea populației privind igiena alimentară.
- alimetație echilibrată cantitativ și calitativ.
- pregătirea alimetlor – fără excese de condimente, fierbinți sau reci.
- orarul alimetației – mese regulate.
- igiena psihonervoasă – servirea mesei în condiții de relaxare nervoasă, ambianță plăcută.
- educarea populație privind abandonarea obiceiuriolr dăunătoarte.
- alcoolismul fumatul care favorizează aparișia bolii stomacului, ficatului.
Profilaxie secundară : urmărește, prin măsurile luate, ca în evoluția bolilor digestive , déjà
existente, să nu apară complicații grave, se realizează prin dispensarizarea pacientilorilori
digestivi .
Profilaxia terțiară – se realizează prin acțiuni destinate diminuării incapacităților cronice de
reducere a invaliităților funcționale ale pacientilorilor.
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU AFECȚIUNI ALE CĂILOR BILIARE
Angiocolitele sunt inflamații ale căilor biliare extrahepatice și/sau intrahepatice fără
afectarea vezicii biliare.
Colecistitele sunt infalamții ale vezicii biliare acute sau cronice.
Dischineziile biliare sunt tulburări funcționale ale căilor biliare extrahepatice cu sau fără
modificări organice locale. Se pot manifesta sub formă de hiper- sau hipokinezie.
Culegerea datelor :
 Circumstanțe de apariție :
- incidența maximă la femeie între 30-50 ani, care prezintă malformații congenitale, litiază
biliară ;
- piaciente cu tulburări neuroendocrine .
 manifestări de depndență :
- în agiocolecistită, febră 39-40ºC, frison, dureri colicative, subicter sau icter la 1-2 zile
după debut ;
- în colecistitele acute – frison, febră 39-40ºC, stare generală alterată, durere intensă în
hipocondrul drept, cu iradiere în umărul drept sau în spate, vărsături biliare, icter ;
54
 - în diskinezia biliară hipokinetică – grețuri, vărsături biliare, constipații, depresii,
inapetență, senzație de plenitudine în hipocondrul drept ;
- în diskinezia biliară hiperkinetică – dureri repetate sub formă de colici în hipocondrul
drept.
Problemele pacientului :
- alterarea confortului ;
- hipertermie ;
- risc de deshidratare ;
- anxietate.
Obiective :
- ameliorarea confortului fizic și psihic al pacientului ;
- echilibrarea hidroelectrolitică ;
- combaterea hipertermiei.
Intervențiile asistentului medicalui :
- asigură repausul fizic, psihic și alimentar în perioada acută a bolii ;
- supraveghează vărsăturile cantitativ și calitativ și notează în foaia de temperatură ;
- reechilibrează hidroelectrolitic pacientul cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic,
glucoză 33%, bicarbonat de sodiu, după datele ionogramei ;
- asigură alimetația : în perioadele dureroase – regim hidric îmbogățit cu făinoase, supe de
zarzavat, apoi branză de vaci, carne fiartă de puis au de vită. În perioadele de liniște sunt
contraindicate alimentele grase : carnea, șunca, mezelurile, prăjelile, conservele ;
- pregătește pacientul pentru examenele radiologice și ecografice în vederea stabilirii
diagnosticului. Examenul radiologic și tubajul duodenal se fac după ce au cedat
fenomenele acute ;recolteză sânge pentru pentru examene de laborator : VSH,
hemogramă, bilirubina adiminstrează tratamentul antispastic (papaverină, scobutil,
atropină), antiemetic și antiinfecțios neopiaceu (ampicilină, gentamicină) prescris de
către medic ;
- supraveghează dererea notând caracteristiciele ei și mijloacele nefarmacologice (pungă
cu gheață) folosită petru diminuarea ei
- monitorizează temperatura corporală, pulsul și tensiunea ;
55
 - instruiește pacientul privind regimulde viață după externarea din spital, îl învață sa-și
prepare alimentele numai prin tehnici simple (fierbere, frigere înabușire) și să evite
excesele alimetare ;
- pregătește psihic pacientul în vederea actului chirurgical atunci când medicul hotărăște
această conduită terapeutică .

3.3 TEHNICI ȘI INVESTIGAȚII

3.3.1 RECOLTAREA SÂNGELUI
Obicetivele procedurii
- determinarea rapidității cu care se produce sedimentarea (aşezarea progresivă) hematiilor pe
fundul eprubetei din sângele necoagulabil lăsat în repaus
Pregătirea materialelor
- tavă medicală/cărucior
- seringă de 2ml, ac steril sau holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc
- anticoagulant soluţie de citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu anticoagulant steril (capac
negru)
- stativ, eprubete curate, uscate
- soluţie dezinfectantă, tampoane de vată
- mănuşi de unică folosinţă
- garou, tăviţă renală, muşama
- recipiente pentru colectarea deşeurilor
Pregătirea pacientului
a) psihică:
- informaţi şi explicaţi pacientului procedura
- obţineţi consimţămantul informat
- încurajaţi şi susţineţi pacientul
b) fizică:
- atenţionaţi pacientul să nu mănance şi să stea în repaus fizic
- verificaţi dacă a respectat recomandările
56
- poziţionaţi pacientul în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit pe pat ca pentru puncţia
venoasă
- asiguraţi intimitatea pacientului
- alegeţi vena cea mai uşor abordabilă
Efectuarea procedurii:
a) prin metoda clasică
- spălaţi mâinile cu apă şi săpun
- dezinfectaţi mainile cu alcool
- îmbrăcaţi mănuşi de protecţie
- aspiraţi in seringă 0,4ml citrat de Na 3.8%
- acoperiţi acul seringii cu capacul
- aşezaţi seringa pe o compresă sterilă
- aplicaţi garoul ca pentru puncţia venoasă
- puncţionaţi vena
- dezlegaţi garoul
- aspiraţi în seringă 1,6ml sânge
- retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
- exercitaţi o compresiune asupra tamponului 2-3'
- transferaţi amestecul sânge/citrat in eprubetă şi agitaţi uşor
- aşezaţi eprubeta în stativ
b) prin metoda vacuette
- spălaţi mâinile/dezinfectaţi-le/puneţi mănuşi de unică folosinţă
- montaţi acul dublu la holder prin înşurubare
- îndepărtaţi cauciucul de pe ac - partea superioară
- aplicaţi garoul
- puncţionaţi vena
- dezlegaţi garoul
- fixaţi tubul vacuette destinat recoltării VSH
- umpleţi pană la semn recipientul cu sânge
- retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
57
- exercitaţi o presiune asupra tamponului de 2- 3'
- agitaţi lent tubul vacuette
Îngrijirea pacientului
- aşezaţi pacientul in poziţie comodă, aplicaţi o bandă adezivă non alergică deasupra tamponului
- observaţi faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
- observa ţi locul puncţiei
Reorganizarea locului de muncă
- colectaţi deşeurile în recipiente speciale conform PU
- îndepărtaţi manuşile
- spălaţi mainile
Notarea procedurii
- notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire
- notaţi reacţia pacientului în timpul procedurii

Pregătirea produsului pentru laborator

- etichetaţi eprubeta sau vacutainerul pentru laborator
- completaţi fişa de laborator
- transportaţi imediat produsul la laborator
Evaluarea eficacității producerii
 rezultate aşteptate/dorite:
- puncţia venoasă se desfăşoară fără incidente
- pacientul exprimă stare de confort
- sângele nu se coagulează şi nu se hemolizează
- nu apare hematomul local
 rezultate nedorite
- pacientul prezintă ameţeli, paloare accentuată, lipotimie
- Se produce coagularea sângelui
- Se produce hemoliza sângelui
- Greşeala de colectare.
- Cereţi acordul medicului şi pacientului pentru repetarea recoltării
58
- Perforarea venei şi apariţia hematomului
- Aplicaţi o compresă rece şi apoi un unguent care favorizează resorbţia

3.3.2 PERFUZIA
Perfuzia este introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură a soluţiilor
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionică şi volemică a organismului.
Scop: -hidratrea şi mineralizarea organismlui, administrarea medicamentelor;
-depurativ- diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
-completarea proteinelor sau altor componente sangvine;
-alimentaţie pe cale parenterală.
Materiale necesare: tavă medicală acoperită cu un câmp steril, trusă pentru perfuzat soluţii
sterile; soluţiile hidratante; garou de cauciuc, tăviţă renală, stativ pentru perfuzie, 1-2 seringi de
5-10 cm cu ace pentru injecţii intravenoase sau intramusculare sterile; o pernă tare, muşama,
aleză; 1-2 pense sterile; o pensă hemostatică; casoletă cu câmpuri sterile; casoletă cu comprese
sterile; substanţe dezinfectante alcool, tinctură de iod; romplast, foarfece şi vata.
Pregătirea materialelor: se pregătesc instrumentele şi materialele necesare;
-se scoate ciolofanul steril de pe flacon;
-se desface aparatul de perfuzii şi se închide prestubul;
-se îndepartează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin dopul flaconului, se
dechide cu pensa hemostatică imediat sub ac, tubul de aer se îndepartează teaca protectoare de
pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon prin dopul de cauciuc fără a atinge trocarul;
-se suspendă flaconul pe suport;
-se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast având grijă să depăşească
nivelul soluţiei sau a substanţei medicamentoase.
-se îndepartează pensa hemostatică deschizând drumul aerului în flacon.
-se îndepartează teaca protectoare de pe capătul portac al tubului, se ridică deasupra nivelului
substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor prestubul lăsând să curgă lichidul în
dispozitivul de prefuzie picurătorul fiind orizontal.
-se coboară progresiv portacul până când tubul se umple cu lichid fiind eliminate complet bulele
de aer.
59
-se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul aparatul rămânând atârnat pe
stativ.
pregătirea pacientul: -psihic- se anunţăpacientul convingându-l de importanţa tehnicii;
-fizic- se aşeazăpacientul în pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu antebraţul în extensie şi
pronaţie; sub braţul ales se aşează o pernă tare acoperită cu muşama şi un câmp steril; se
acoperăpacientul cu o invelitoare de flanelă.
Tehnica: -asistentul medical îşi spală mâinile cu apă şi săpun;
-examinează caliatea venelor pacientului;
-se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului;
-se dezinfectează plica cotului cu alcool, se badijonează cu tinctură de iod;
-se cerepacientului să închidă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese;
-se verifică poziţia acului în venă, se îndepărtează garoul şi se adaptează amboul aparatului de
perfuzie la ac;
-se deschide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează viteza
de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, la 60 picături /minut sau în funcţie
de necesităţi;
-se fixează cu benzile romplast şi porţiunea tubului în vecinătatea acestuia, de pialeapacientului;
-se supraveghează permanent stareapacientului şi modul de funcţionare a aparatului.
Îngrijirea ulterioară a pacientului: se aşeazăpacientul confortabil în patul său; se
administreazăpacientului lichide călduţe; se supraveghează.

Reorganizarea locului de muncă: se îndepartează instrumentarul folosit şi se pregateşte pentru

sterilizare, se aruncă acele, seringile şi tampoanele în cutiile speciale.

3.3.3.CAPTAREA VĂRSĂTURILOR.
Obiectivele procedurii
• Evitarea murdăririi lenjeriei
60
• Evitarea aspirării conţinutului gastric in căile respiratorii
Pregătirea materialelor
- 2 tăviţe renale curate, uscate
- Muşama
- Aleză
- Pahar cu apă
- Şerveţele de hartie, prosop
Pregătirea pacientului
a) Psihică:
- Incurajaţi pacientul să respire adanc pentru a reduce puţin senzaţia de vomă
- Asiguraţi pacientul că sunteţi langă el
b) Fizică:
- Ridicaţi pacientul in poziţie şezand dacă starea permite sau aşezaţi-l in
decubit cu capul intors intr-o parte cu un prosop sau o aleză sub cap
Efectuarea procedurii:
- Indepărtaţi proteza dentară dacă există
- Susţineţi cu o mană fruntea pacientului iar cu cealaltă tăviţa renală sub bărbie
sau langă faţa pacientului in funcţie de poziţie
Îngrijirea pacientului
- Oferiţi pacientului un pahar cu apă să-şi clătească gura şi colectaţi intr-o
taviţă renală curată
- Ştergeţi gura pacientului cu un şerveţel sau oferiţi-i şerveţelul dacă starea
permite
- Ajutaţi-l să se aşeze intr-o poziţie comodă
- Supravegheaţi atent pacientul aşezat in decubit să nu-şi aspire conţinutul
stomacal dacă vărsătura se repetă
Reorganizarea locului de muncă
- Indepărtaţi tăviţa renală din salon
- Goliţi, spălaţi şi dezinfectaţi tăviţa (dacă nu este nevoie să păstraţi
conţinutul)
61
- Spălaţi mainile
Notarea procedurii
Notaţi:
- Data, ora
- Conţinutul (mucos, alimentar, bilios, fecaloid, sânge)
- Cantitatea, mirosul
- Simptome premergătoare
- Alte acuze alepacientului
Evaluarea eficacității procedurii
 Rezultate așteptate
- Pacientul exprimă stare de confort, fără senzaţie de vomă
 Rezultate nedorite
- senzaţia de vomă se menţine, vărsătura se repetă
- sfătuiţi pacientul să respire adanc
- nu serviţi aceeaşi tăviţă care conţine voma deoarece simpla vedere declanşează reflexul de
vomă
- anunţaţi medicul
- vărsătura conţine sânge, resturi de medicamente sau alimente
- păstraţi vărsătura şi prezentaţi-o medicului
- recoltaţi o mostra din vărsăturile care conţin resturi de medicamente sau alimente ingerate
(dacă este cazul)

3.3.4. Colecistografia
Colecistografia reprezintă radiografierea veziculei biliare (colecistului) umplută cu substanţă de
contrast, administrată pe cale orală.
Pregătirea materialelor constă în pregătirea unui prânz compus din ouă, smântână şi unt cu pâine
sau 50g de ciocolată, cărbune animal, triferment, substanţă opacă (RAZEBIL sau acid iopanoic);
antihistaminice.
Pregătirea psihică şi fizică a pacientului:
- se anunţă pacientul şi i se explică necesitatea efectuării tehnicii;
62
 - se administrează pacientului cu 2-3 zile înaintea examinării cărbune animal de 2 ori pe
zi, câte două tablete şi regim hiperprotidic;
- cu 1-2 zile înaintea efectuării colecistografiei se administrează pacientului un regim
dietetic uşor digerabil, evitând alimentele cu conţinut bogat în celuloză şi hidrocarbonate
concentrate;
- în ziua precedentă examenului, la orele 12, se administrează pacientului un prânz
compus din ouă, smântână şi unt cu pâine ( provoacă contracţii puternice şi golirea
vezicii biliare); dacă acest prânz provoacă accese dureroase, el poate fi înlocuit cu 50g
ciocolată sau cu sondaj evacuator;
- după masă se efectuează o clismă evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai de muşeţel
călduţ, pentru evacuarea gazelor din colon;
- se testează toleranţa de razebil: după masă la orele 16, se administraeză pacientului
pentru a observa dacă nu are hipersensibilitate la iod. Dacă apare roşeaţa, senzaţia de
arsură, furnicături, tahicardie, greţuri, urticarie, ameţeli, stare de rău general, pacientul
are hipersensibilitate la iod şi se întrerupe administrarea.
Dacă pacientul suportă bine iodul (nu apar simptome de intoleranţă la 20-30 minute) se
administrează celelalte 3 tablete de razebil în decurs de 5 minute.
- se aşează pacientul în decubit lateral, timp de 30-60 minute;
- înainte de efectuarea radiografiei se efectuează pacientului o clismă evacuatoare;
- pacientul este condus la serviciul de radiologie (după 14-16 ore şi respectiv 10-14 ore,
când vezicula biliară se umple cu substanţă de contrast);
- pacientul va fi ajutat să se dezbrace şi aşeze pe masa de examinare, în cazul în care
vezicula nu s-a umplut cu substanţă opacă, se mai administrează 4 tablete de razebil (sau
6 tablete de acid iopanoic), iar examinarea se repetă a 3 a zi;
- se administrează prânzul Boyden (două gălbenuşuri de ou frecate cu 30g zahăr sau 50g
ciocolată);
- se efectuează radiografii în serie, la 30-60-90 minute.
Îngrijirea pacientului după efectuarea tehnicii:
- pacientul va fi ajutat să se îmbrace şi va fi condus la pat;
- se notează examenul în foaia de observaţie.
63
 De la administrarea substanţei de contrast până la terminarea examinării, pacientul nu va
primi mâncare, băutură, medicamente sau purgativa şi nu va mai fuma. Acidul iopanoic se
administrează o tabletă din 10 în 10 minute, cu puţină apă fără a le sfărâma.

3.3.5Colangiografia
Colangiografia reprezintă radiografierea căilor biliare, inclusiv a colecistului pline cu
substanţă de contrast, administrată pe cale intravenoasă.
Pregătirea materialelor – pobilan, antihistaminice, hemisuccinat de hidrocortizon, medicamente
de urgenţă (glucoza pentru perfuzii, romergan, norartrinal), aparat de perfuzie, aparat de
oxigeno-terapie, seringă de 20 mm şi ace sterile pentru injecţii intravenoase, materiale pentru
clismă.
Pregătirea psihică şi fizică a pacientului:
- anunţă pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii;
- în dimineaţa examinării se efectuează o clismă evacuatoare;
- pacientul nu necesită o pregătire dietetică.
Testarea toleranţei pacientului la iod (substanţa de contrast):
- se instalează în sacul conjunctival al unui ochi o picătură din fiola de pobilan; în caz de
reacţie hiperergică în decurs de 5 minute apare o hiperemie conjunctivală a ochiului
respectiv sau prurit intens;

64
 - se injecteajă intravenos foarte lent 1 ml de substanţă şi se supraveghează pacientul pentru
a observa dacă apare reacţie hiperergică (roşeaţă şi edem al feţei, cefalee, dispnee, greţuri
şi vărsături);
- dacă apar semnele reacţiei, se întrerupe administrarea pobilanului;
- reacţia hiperergică se combate urgent cu norartrimal, se administrează oxigen şi se
anunţă medicul reanimator.
Administrarea substanţei de contrast:
- dacă toleranţa organismului este bună, pacientul este aşezat pe masa radiologică;
- se administrează substanţa opacă încălzită la temperatura corpului forte lent (în decurs de
10 minute); la adulţi o fiolă de 20 ml pobilan 30-50%; la copii 1 ml sau 0,45 substanţă
activă pe kilocorp;
- după terminarea injecţiei se execută radiografiile. Căile intrahepatice şi extrahepatice se
opacifiază în 15-20 minute, dacă pe filmele executate nu apar vizibile căile biliare, la 40
minute după terminarea injecţiei, se administrează 2-3 linguri sirop de codeină 2%.
Îngrijirea pacientului după tehnică:
- pacientul va fi ajutat să se îmbrace, va fi condus în salon şi instalat comod în pat;
- se notează examenul în foaia de observaţie.
Siropul de codeină se administrează imediat după injectarea pobilanului la pacientiiii cu
colecistomie sau la care Colangiografia se repetă. Prânzul Boyden se administrează după
executarea radiografiei, având scopul provocării contradicţiei veziculei biliare, efectuându-se
radiografii ulterioare în serie la intervale de timp de 30-60-90 minute. Aceasta nu se
administrează la pacienţii cu colecistomie, cu calculoză biliară, afecțiune Basedow, insuficienţă
renală acută, icter

3.3.6. Tubajul
Sondajul sau tubajul duodenal reprezintă introducerea unei sonde Elinhorn dincolo de
pilor, realizând o comunicare între duoden şi mediul exterior.
65
 Scop:
 Explorator:
- Extragerea conţinutului duodenal format din conţinutul gastric, bilă (A, B, C), suc
pancreatic şi secreţie proprie;
- Aprecierea funcţiei biliare hepatice, a căilor extrahepatice;
- Descoperirea unor modificări anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul,
cantitatea, compoziţia chimică sau morfologică sucurilor extrase prin sondaj;
- Evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare.
 Terapeutic:
- Drenarea căilor biliare şi introducerea unor medicamente care au acţiune directă asupra
ficatului, a căilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor acţiona fie local, fie se vor
resorbi prin pereţii intestinali, ajungând prin vena portă în ficat, de unde apoi vor fi
excretate împreună cu bila în căile biliare, urmând calea circulaţiei entero- hepatice;
- Alimentaţia artificială – se introduc lichide hidratante şi alimente lichide în organismul
pacienţilor inconştienţi sau cu imposibilitatea de înghiţire;
- Aspiraţie continuă: în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale; după intervenţii
chirurgicale pe tub digestiv (postoperator).
Generalităţi:
- se verifică totodată şi permeabilitatea căilor biliare;
- se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea
hepatică din conţinutul sucului duodenal;
- analiza sucului pancreatic urmăreşte dozarea fermenţilor din conţinutul lui;
- recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal.
Pregătirea materialelor:
- de protecţie: muşama şi aleza, şort de cauciuc sau alt material impermeabil, prosoape;
- sterile: sonda Einhorn, două seringi de 20 ml, mânuşi de cauciuc sterile, pensă
hemostatică, medii de cultură, eprubete;
- nesterile: tăviţă renală, tavă medicală, stativ pentru eprubete, pahar cu apă aromată, pernă
cilindrică dură sau pătură rulată, hârtie de turnesol roşie sau albastră;

66
 - medicamente: sulfat de magneziu 30%, ulei de măsline, novocaină, soluţii necesare
hidratării şi alimentării ( materialele se aleg în funcţie de scopul sondajului);
Pacientul va fi pregătit fizic şi psihic.
Psihic:
- se informează pacientul;
- se explică necesitatea tehnicii.
Fizic:
- pacientul va fi nemâncat;
- se izolează patul cu un paravan;
- se protejează cu muşama şi aleza;
- se aşează pacientul în poziţia şezând la marginea patului
- se protejează şorţul din material plastic;
- se îndepărtează proteza;
- i se dă taviţa renală sa o ţină sub bărbie.
Execuţia – introducerea sondei:
- asistentul medical se spală pe mâini şi îmbracă mânuşi sterile;
- prinde sonda umezită cât mai aproape de olivă şi o introduce cu blândeţe prin cavitatea
bucală sau nazală până în faringe;
- cere pacientului să respire adânc, cu gura deschisă şi să înghită de câteva ori până când
oliva trece în esofag;
- cu mişcări blânde ajută înaintarea sondei până la marcajul de 45 cm la arcada dentară,
moment în care se consideră co sonda a trecut de cardia şi a pătruns în stomac;
- se aşează pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul uşor ridicat şi capul în jos,
coapsele flectate pe bazin;
- se introduce perna cilindrică sub regiunea hepatică;
- se împinge uşor sonda spre pilor până la marcajul de 60 cm;
- se continuă introducerea sodei cu răbdare şi atenţie concomitent cu acţiunea de înghiţire
a ei de către pacient (1-2 cm la 3-5 minute);
- când diviziunea 75 cm se află la arcada dentară. Oliva sondei a ajuns în duoden (după
cca 1-1 şi ½ ore de la pătrunderea ei în stomac;
67
Verificarea poziţiei sondei:
- dacă nu se scurge bilă sau lichidul scurs nu are aspectul bilei se verifică dacă sonda a
ajuns în duoden sau nu s-a încolăcit în stomac;
- se insuflă 60 ml de aer prin sondă cu seringa şi după un minut se aspiră; dacă sonda a
ajuns în duoden se recuperează mai puţin de 20 ml;
- se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras dacă sonda a ajuns în duoden, dar
poate fi extras dacă se află în stomac; se face control radiologic, sonda urmărindu-se sub
ecran, ea fiind vizibilă datorită impregnării cu săruri de plumb.
Captarea bilei:
- după 1-1 ½ de la pătrunderea sondei în stomac, la capătul liber al sondei apare bila A,
coledociană de culoare galben-aurie, care se colectează într-o eprubetă;
- se verifică reacţia sucului duodenal cu hârtia de turnesol;
- se introduc prin sondă 40 ml soluţie sulfat de magneziu 33%, sterilă, încălzită la
temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
- se închide extremitatea liberă a sondei prin înnodare sau cu o pernă;
- după 15-30 minute se deschide sonda şi se colectează 30-40 ml bilă vâscoasă de culoare
castanie – bila B, veziculară;
- la indicaţia medicului se pot recolta 3-5 ml bilă B într-o eprubetă sterilă sau pe medii de
cultură pentru examen bacteriologic;
- după evacuarea bilei B se colectează o bilă clară care provine direct din ficat – bila C
hepatică, aceasta fiind în cantitate mai mare se va capta într-un recipient corespunzător;
- extragerea sondei se face după ce se insuflă câţiva ml de are şi se închide capătul liber cu
o pensă;
- extremitatea sondei se va ţine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica
scurgerea conţinutului ei în faringe sau în cavitatea bucală; se goleşte conţinutul sondei
şi se aşează în tăviţa renală.
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
- se oferă un pahar cu apă aromată pentru clătirea gurii;
- se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie;
- se îndepărtează şorţul din material plastic;
68
 - se aşează pacientul în poziţie comodă.
Pregătirea produsului pentru examen de laborator:
- se determină cantitatea de bilă obţinută;
- se etichetează recipientele;
- se trimit probele la laborator.
Accidente:
- înnodarea sondei datorită contracţiilor pereţilor stomacului în timpul senzaţiei de
vărsături;
- încolăcirea sondei în stomac;
- greţuri şi vărsături;
- imposibilitatea drenării: bilei cauzată de un obstacol funcţional (spasmul sfincterului
Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vâscoase, malformaţii, compresiuni prin tumori de
vecinătate).
Sunt situaţii când sonda nu pătrunde în duoden datorită spasmului piloric în acest caz se
încearcă neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu soluţie 10%-20-40 ml .
Relaxarea spasmului piloric se face prin administrarea de medicamente antispastice.
În cazul înnodării sondei în stomac extragerea se va face cu atenţie pe cale bucală cu
ajutorul unei spatule linguale a unei pense.
Relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10 ml novocaină
soluţie 1-2 %.
Trebuie evitată aspirarea conţinutului sondei la extragerea ei, oboseala pacientului prin
prelungirea duratei sondajului peste 3 ore; grăbirea înaintării sondei; depăşirea duratei de
execuţie (3 ½ ore).
Tubajul duodenal minutat
Este o metodă dinamică de explorare a sfincterului şi veziculei biliare.
Prin această metodă se urmăreşte debitul biliar notându-se din 5 în 5 minute reacţia
pacientului şi caracterele bilei recoltate. Tubajul duodenal minutat are 5 timpi:
- timpul I (coledocian) se scurge un amestec de bilă coledociană, suc pancreatic şi
duodenal, în cantitatea de 10-15 ml; după 5 minute se introduce 40 ml ulei de măsline;

69
 - timpul II (Oddi închis) apare la 4 minute de la introducerea uleiului de măsline şi durează
3-6 minute ( nu se scurge bilă);
- timpul III (scurgerea bilei A), durează 3 minute;
- timpul IV (vezicular) apare bila B, durează 20-25 minute şi se scurge 25-30 ml din bilă;
- timpul V (hepatic) începe cu aspiraţia bilei C.
În sfârşit, se administrează prin sondă 30-40 ml de sulfat de magneziu 33% pentru a
verifica dacă vezicula s-a evacuat

3.3.7. Ecografia
Este o metodă modernă de mare viitor ce permite obţinerea de imagini ultrasonice, care
sunt utile pentru diagnostic (chist, neoformaţii etc.), ea constă în aprecierea diferitelor grade de
densitate a ţesuturilor, prin măsura variaţiilor în ecoul reflectat de vibraţiile ultrasonore şi pune
diagnosticul tumorilor de ficat, al unor ciroze hepatice, al calculilor biliari, evaluează calibrul
coledocului la pacienții cu icter retenţional, pune diagnosticul unor boli de pancreas acute sau
cronice, a pseudochisturilor pancreatice, a cancerului de pancreas.
Beneficiază de diagnostic ecografic boli uro-genitale, boli cardiace, anevrismele aortei
abdominale, tumori abdominale cu punct de plecare necunoscut. Ecogrfia este recomandată de
medic, atunci când diagnosticul nu a putut fi pus prin celelalte metode uzuale de explorare.

3.3.8. Alte metode de investigare

Tomografia se practică în eventualitatea opacifierii neomogene a veziculei. Se preferă
efectuarea ei în faza de evacuare când concentraţia de substanţă de contrast este mai redusă.
Colecistometria este o metodă de calculare a volumului veziculei biliare cu ajutorul
colecistografiei.
Colangiografia laparoscopică constă în cateterizarea veziculei prin laparoscop. Prin
această cale se obţine o colangiografie de bună calitate.
Minilaparotomia constă într-o incizie limitată subxifoidiană cu o lungime de 5 cm care
deschide cavitatea peritoneală permiţându-ne o inspecţie asupra feţei ficatului şi efectuarea
concomitentă a următoarelor investigaţii: colangiografia transhepatică, biopsie hepatică şi
omentoportografie.
70
 Este o metodă de excepţie, utilă pentru stabilirea cauzei unui icter colestatic care nu s-a
lăsat dezvăluită cu metode nesângerânde expuse.
Endoscopia caii biliare principale (coledoscopia) necesită o tehnică şi o aparatură
deosebită, constituie mijlocul cel mai sigur de diagnostic în litiaza coledociană sau în litiaza
canalului hepatic.

CAP.IV.PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

CAZUL I
Date personale
Nume și prenume: S. C.
Sex: F
Data nașterii: 25. 05. 1957
Vârsta: 52 ani
Stare civilă: căsătorită, 2 copii
Domiciliu: Moldoveni, jud. Ialomița
Ocupația: vânzătoare
71
Naționalitate: română
Religie: ortodoxă
Pacienta se internează pe secția Chirurgie, a spitalului Urziceni, în data de 05 octombrie 2019 cu
diagnosticul de litiază biliară.
Motivele internării:
- durere cu debut brusc (pacienta o descrie ca o lovitură de pumnal), cu localizare în
epigastru, iaradiere de-alungul rebordului costal drept, spre umărul drept
- durerea a apărut în urmă cu aproximativ o oră
- este însoțită de grețuri, vărsături alimentare
- cefalee, stări de agitație
Antecedente personale – pacienta a fost operată de apendicită la vârsta de 14 ani, iar în
prezent suferă de HTA pentru care ia tratament.
Obișnuințe de viață și muncă: locuiește la curte, împreună cu soțul și un copil;se întreține
din salariul ei și al soțului; nu are un regim de viață corect (mese neregulate, fumează, consumă
două cafele pe zi)
Istoricul bolii: din discuțiile purtate cu pacienta reiese că în ultimele 48 de ore, a făcut abuz
de grasimi, de dulciuri, iar la servici a ridicat greutăți.
Pacientaa a fost internată la spital pentru investigații și tratament fiind externată în stare
ameliorată.
Recomandări: regim alimentar fără grăsimi, dulciuri mai ales ciocolata, tutun.
DATE DE IDENTITATE
NUMELE:                        S                      PRENUMELE:          C
VARSTA:  52 ani       SEXUL:F   DOMICILIUL: loc.Moldoveni
STR.  Rozelor             NR.: 191    BL.:    SC     ET.:--      AP.:
JUDETUL IALOMITA

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNARII:    ANUL: 2019      LUNA: octombrie      ZIUA:   5           ORA: 23,00

DATA EXTERNARII:   ANUL: 2019     LUNA: octombrie      ZIUA: 16          ORA: 11,00

MOTIVELE INTERNARII:
- cefalee,stari de agitatie
72
- durere cu intensitate maxima in cateva ore dar care cedeaza brusc ;
- greturi,varsaturi alimentare
- stare febrila cu transpiratii abundente , frisoane,icter

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:

Litiaza biliara

ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE:   făra importanta

PERSONALE: FIZIOLOGICE: -

PATOLOGICE: apendicita la 14 ani

Hta,Litiaza biliara
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:
- nu fumeaza , nu bea , alimentatie corespunzatoare

ISTORICUL BOLII SI EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacienta  S.C in varsta de 52 ani este trimisa de medicul de familie la Spitalul Judetean

U pentru urmatoarele motive:, durere ce se accentueaza progresiv, atingand o intensitate
maxima in cateva ore si cedand brusc, varsaturi si greturi,stare febrila cu transpiratii, ,stare
generala alterata
Medicul de familie ii prescrie tratament in urma cu 5 luni pe care NU il respecta, fapt pentru
care starea sa generala se inrautateste

Este internat pe sectia Chirurgie a Spitalului Judetean Urziceni si diagnosticat in urma

investigatiilor medicale cu colecistita acuta

La examenul obiectiv pe aparate se constata : tegument icteric, respiratie dificila-26 respiratii

pe minut,TA=150/90mmHg, mictiuni normale, astenie fizica si psihica, agitatie din pricina
bolii.

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

73
TRATAMENTUL: 1) Fenobarbital 6mg/kg corp/24h ,2) Nitrazepam2cp ; 3) Miofilin 1f/zi ;
4) Papaverina 4fiole/zi;
EXAMINARI:   V.S.H.;  Glicemie; HLG-FL; uree; acid uric, creatinina T.G.O.; T.GO.Uree,
T.G.P.; Bilirubina totala ,directa si indirecta, Lipide totale, fibrinogen, Colesterol total,Creati
Nina,Acid uric,Amilaze serice , Amilaze urinare , Ex, sumar urina .
REGIMUL:    - de crutare hepatica.

OBSERVAREA INITIALA

SITUATIA LA INTERNARE: I-1,55   G-45Kg;   TA- 15/09mm/Hg;  PULS: 63 batai/min.

Temp.-38,5grade; respiratii- 26; VAZ :bun;     AUZ: bun

ASPECTE PSIHOLOGICE

STAREA DE CONSTIENTA:  -prezenta.
COMPORTAMENT: -normal
MOD DE INTERNARE:- adus de familie
PARTICULARITATI:  - nu prezintă
PROBLEME SOCIALE:se intretin din salariul sotului

INTERPRETAREA DATELOR

74
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
FUNDAMENTALĂ DE ÎNGRIJIRI
Nevoia de a bea și Ușoară Pacienta sa se Explicăm Pacienta ce
de a mânca inapetență hrănească pacientei alimentează
datorată dureri corespunzător necesitatea corespunzător
alimentației
Nevoia de a te mișca Mișcări Pacienta fie Pacienta se Pacienta este
și a avea o buna stânjenite de echilibrată pregătește psihic echilibrată fizic
postură disconfortul psihic și sa nu în vederea și psihic
abdominal mai prezinte oricărei tehnicii
dureri de îngrijire,
redăm încredere
pacientei pentru
a face mișcare
Nevoia de a-ți Hipertermie Combaterea Monitorizez În urma
hipertermiei. temperatura
menține temperatura datorata dereglări îngrijirilor
corpului,pulsul
în limite normale funcționale data și tensiunea; acordate,
Administrez
de afecțiune, pacientul nu
tratamentul
frisoane , prescris de mai prezintă
medic împotriva
transpirații , febră.
infecției
T=38,5 grade
Nevoia de a evita Vulnerabilitatea Pacientul să Instruiesc În urma
acumuleze pacientul privind îngrijirilor
pericole in fata
informații noi regimul de viață acordate,
pericolelor legate cu privire le după externarea pacientul a
regimul din spital; acumulat
de afecțiune
alimentar cu Îl învăț cum să- cunoștințe noi
manifestata prin privire la boala și prepare și a înțeles
sa. alimentele prin importanța
lipsa de
tehnici simple respectării
cunodtinte (fierbere, frigere, regimului
înăbușire) și să alimentar.
evite excesele
alimentare;

Îi recomand să
evite alimentele
75
grase: carnea,
mezelurile,
conservele,
șunca, prăjelile
POSIBILITATI DE EVOLUTIE

VINDECARE: daca sunt urmate indicatiile medicului

STABILIZARE, AMELIORARE:  prin interventie chirugicala  se stabilizeaza si evolutia este
Favorabila
AGRAVARE: daca nu urmeaza indicatiile medicului pot aparea complicatii.
DECES: -

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

Pacienta S.C., se internează pe 5.10.19 în secția medicala a Spitalului Județean Urziceni, cu

diagnosticul de colecistita cronica.
-5.10.19 se efectuează ex. biologice
-6.10.19 examenul ECHO grafic.
-7.10.19 se observa ameliorarea stării generale.
-9.10.19 se practica colecistectomie.
-12.10.19 stare ameliorata .
-13.10.19  stare generala buna.
-14.10.19 se propune externarea.
-16.10.19 se externează .

OBIECTIVUL GLOBAL

-  Se urmărește evoluția postoperatorie.

-  Educarea pacientei cu privire la regimul de viata și regimul alimentar ce trebuie respectat.
-  Îndepărtarea posibilității apariției complicațiilor .
- Sa se externeze în sare ameliorata

CONCLUZII GENERALE

Evoluția nevoilor fundamentale, tratamentul și efectele, evoluția valorilor examenelor

medicale, etc.
Pacienta S.C. în vârstă de 62 ani domiciliata in localitatea Moldoveni se internează în
data de 5.10.19 în secția Chirurgie a Spitalului Județean Urziceni cu diagnosticul de
Colecistita cronica.
Se efectuează următoarele investigații:hematii=4mil/mm,leucocite=8.600/mm,hematologice
Globina=12%,hematocrit=38%,VSH=15mm/h,trombocite=350.000/mm,TGO=10U.I.,TGP=
76
14=U.I.,lipide totale=560mg%,fibrinogen=350mg%,glicemie=120mg%,colesterol total=190
mg,uree=26%,creatinina=0,75mg%,ac.uric=2,9mg,bil.totala=2mg%,bil.directa=0,65mg%,
Bil.indirecta=1,35mg%,amilaze serice=2.500U.I.,amilaze urinare=6.400U.I.
Pentru perioada spitalizari se prescrie urmatorul tratament: fenobarbital 6mg/kg corp/24h
2)nitrazepam 2capsule seara,3) miofilin1f/zi,papaverina 4f/zi.
Se face control ecografic unde se constata : colecist cu pereti ingrosati peste 4mm,
prezenti calculi intravezicali si sluge.
Datorita interventiei medicale , arespectarii regimului alimentar impus de afecțiune si a
regimului de odihna, starea pacientului a avut o evolutie favorabila, ameliorandu-se
multumitor.
La externare starea generala a pacientei este buna si se recomanda mentinera regimului
alimentar si a regimului de odihna recomandat de medic si impus de afecțiune, cat si
respectarea
orarului de administrare a medicamentelor.

OBSERVATII/EVOLUTIE

Data Ora OBSERVATII SI INTERVENTII

5.10.19 Stare generala alterata.Icter tegumentar.Hipertermie cu transpiratii abun-
Dente ,frisoane.Vezicula biliara palpabila si sensibila.respiratie greoaie
26res
piratii/min, agitat,nervos.Tranzit intestinal prezent, mictiuni
fiziologice.TA=
150/90mmHg,AV=63batai/min.
6.10.19 Stare generala modificata.Pacientul rezinta febra moderata
38,1C.Tegumente
palide.Ritm respirator 24resp./min. Tranzit intestinal prezent.Mictiuni
fizio-
Logice.TA=!40/10mmHg,AV=63.Examen ECHOgrafic.
7.10.19 Stare generala modificata ,se propune colecistectomie.
Tegumente palide. Tranzit intestinal prezent si mictiuni fiziologice.
Normale. TA=150/90mmHg, AV=63Batai.min.
9.10.19 Se practica colecistectomie. Evolutie favorabila post operator.
TA=150/9,5mmHg, AV=60 batai/min.
10.10.19 Stare generala ameliorata. Afebrila. Stetacustic pulmonar normal.Tranzit
intestinal absent , micțiuni fiziologice
T.A.=140/90mm/Hg, AV.=62bati/min.
11.10.19 Stare generala buna, afebrila. Acuza cefalee occipitala, stetacustic
77
 pulmonar
normal.tranzit intestinal normal, mictiuni fiziologice normale.
T.A.=140/90mmHg, AV.=64batai/min.
13.10.19 Stare generala stationara. Evolutie favorabila. T.A.=140/9,5mmHg
AV.=64/batai/min.
14.10.19 Stare generala cu evolutie favorabila,T.A.=150/90  mmHg
AV.=68batai/min.
Se propune externarea.
16.10.19 Se externeaza, stare generala ameliorata.
NUME:          S SECTIA CHIRURGIE
PRENUME:   C DIAGNOSTIC:   Litiaza biliara

PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA ORA TEMP. PULS. RESP. T.A. DIUREZA SCAUN

batai/min. resp/min mmHg

5.10.19
23,00 38,5C 63 26 150/90 normala normal

6.10.19 7,00 38,1C 63 24 140/10 normala normal

19,00 38,0C 63 22 140/70 normala normal

7.10.19 7,00 37,5C 63 20 150/90 normala normal

19,00 37,5C 63 19 140/70 normala normal

8.10.19 7,00 37C 63 18 135/80 normala normal

19,00 37C 63 18 135/80 normala normal

9.10.19 7,00 36,8C 60 18 150/9,5 normala absent

19,00 36.6C 60 18 150/90 normala absent

10.10.19 7,00 36,4C 62 18 150/90 normala absent

19,00 36,5C 62 18 140/90 normala absent

11.10.19 7,00 36,8C 64 17 140/90 normala normal

19,00 36,6C 64 17 140/80 normala normal

12.10.19 7,00 36,9C 64 18 140/90 normala normal

19,00 36,6C 64 18 140/90 normala normal

78
13.10.19 7,00 36,4C 64 19 140/9,5 normala normal
19,00 36,7C 64 19 140/80 normala normal

14.10.19 7,00 36,4C 68 18 140/90 normala normal

19,00 36,7C 68 18 140/60 normala normal

16.10.19 7,00 37C 70 17 150/80 normala normal

Se externeaza
NUME:         S SECTIA Chirurgie
PRENUME:  C DIAGNOSTIC:   Litiaza biliara

EXAMENE BIOLOGICE

Data Ora EXAMENE CERUTE MEDIC SEMNATURA

5.10.19 8,30 HLG-FL,glicemie, TGO,TGP,
amilaze,
VSH.,fibrinogen, PCR,HgHbS,
creatinina,
acid uric, uree, bilirubinemie,
colesterol
total,amilaze urinare .

EXAMENE PARACLINICE

Data Ora EXAMENE CERUTE MEDIC SEMNATURA

6.10.19 8,30 ECHOgrafie abdominala
NUME:                    S SECTIA:             Chirurgie
PRENUME:            C DIAGNOSTIC:  Litiaza biliara

TRATAMENT

Data Ora PRESCRIPTII MEDIC SEMN.

5.10.19 1)Fenobarbital  6mg/kg corp/24 ore
2)Nitrazepam 2comprimate seara la
culcare
6.10.19 Se repeta tratamentul.Se introduce 1 fiola
Miofilin pe zi

79
 7.10.19 Se repeta tratamentul .

9.10.19 Se practica colecistectomie

16.10.19 Se externeaza si urmeaza tratament la

domiciliu
NUME:              S SECTIA:             chirurgie
PRENUME:     C DIAGNOSTIC:  Litiaza biliara

ALIMENTATIA

ALIMENTE PERMISE: Se recomanda alimente de crutare a ficatului cu aport bogat in

vitamine si hidrati de carbon. Poate consuma:branza de vaci, carne fiarta de pasare, de vita, peste
sau gratar hiposodate.

ALIMENTE INTERZISE: Sunt interzise alimentele meteorizante si grasimile, mai ales cele

animale.

PREFERINTE ALIMENTARE:

Pacientul prefera dulcirile.

Data Ora REGIMUL ALIMENTAR OBSERVATII

6.10.19 7,30 -ceai,paine,branza de vaca nesarata.
13,30 -supa de legume, piure de cartofi, paine.
18,00 -ceai si paste fainoase.
7.10.19 7,30 -paine prajita, ceai, branza de vaca nesarata. Pacientul
13,30 -supa de legume, piure de legume, paine. reactioneaza
18,00 -ceai, paste fierte. favorabil la acest
8.10.19 7,30 -paine, ceai, branza de vaca. regim alimentar.
13,30 -supa de zarzavat .

10.10.19 7,30 - ceai neindulcit

13,30 -supa de legume strecurata.
18,30 -ceai, paste fierte.
11.10.19 7,30 -lapte degresat, paine prajita.
13,30 -supa de legume,piure de legume, paine
18,30 - lapte cu orez
80
13.10.19 7,30 -ceai, paine si unt.
13,30 -supa de pui, pastai fierte,paine. Pacienta
-ceai si branza de vaci. reactioneaza bine la
introducerea carnii
Pana la externare regimul alimentar al pacientei,a de pui .
sporit treptat calotic si cantitativ, dar se mentine
regimul alimentar de crutare hepatica.

RECOMANDARI LA EXTERNARE

EXPLICAREA ACESTORA

La externare se recomanda pacientei S.C respectarea cu strictete a regimului alimen-

tar impus de medic si respectarea regimului impus de viata si de afecțiune.
Pacienta trebuie sa se odihneasca pana la 10 ore pe zi, nu trebuie sa depuna efort
fizic intens,nu trebuie sa desfasoare activitati intelectuale foarte solicitante.
Pacientul trebuie sa urmeze un regim alimentar corespunzator bolii, pe baza de hidrati
de carbon, carne fiarta,grasimi vegetale. Este interzis regimul alimentar  condimentat, sarat.
MODUL DE EXTERNARE:  cu familia
MIJLOC DE TRANSPORT: autoturismul personal

OBSERVATII LA EXTERNARE

La externare pacienta S C. cu domiciliul in Ialomita prezintă stare generala ameliorata.

Tranzit intestinal prezent, mictiuni fiziologice normale.
In concluzie pacienta S.C . a reactionat foarte bine colecistectomiei si tratamentului
medicamentos, starea generala a pacientului s-a ameliorat multumitor.
Revine la control peste patru saptamani.

81
CAZUL II

Date personale
Nume și prenume: I C
Sex: F
Data nașterii: 23.10. 1970
Vârsta: 39 ani
Stare civilă: căsătorită, un copil
Domiciliu: Brazi, jud. Ialomița
Ocupația: profesoară
Naționalitate: română
Religie: ortodoxă
Pacienta se internează, la spitalul Urziceni pe secția Chirurgie, în data de 20.11.2019, cu
diagnosticul de litiază biliară.
82
Motivele internării:
- durere (descrisă ca niște crampe abdominale), se accentuează în decubit lateral stâng, cu
localizare în hipocondrul drept și regiunea vezicală, se minține în jur de o oră și se repetă
la 2 – 3 zile
- durerea este însoțită de greșuri și vărsături alimentare
- gust amar dimineața
- icter
- constipație
- amețeli, urticarie, anxietate
Antecedente personale – neagă
Obișnuințe de viață și muncă: pacienta locuiește la casă, 4 camere, veniturile familiei
provin din salariul ei și al soțului, plus alocația copilului; nu fumează, consumă o cafea pe zi,
mesele sunt regulate, dar conțin grăsimi, prăjeli, ciocolată (alimente colecistokinetice,
calcolozice).
Pacienta a fost internată pentru investigații, medicul chirurg programând-o pentru operație
(colecistectomie), a doua zi. Până atunci pacienta va ține regim, numai cu ceaiuri și supe.

83
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
FUNDAM DE
ENTALĂ ÎNGRIJIRE

Nevoia de Vărsături Pacientul să nu Pregătesc materialele Pacienta nu

a bea și de alimentare mai prezinte necesare şi ajut pacienta mai prezintă
a mânca cauzate de starea greţuri şi în timpul vărsăturilor, vărsături
de greată vărsături susţinând-o în poziţie de
Anxietate ,stres decubit lateral, captez
cauzat de lichidul de vărsătură în
spitalizare tăviţa renală, patul fiind
Durere cauzată protejat cu muşama şi
de litiaza biliară. aleză şi apoi aduc la
cunoştinţa medicului.

Nevoia de Diureză aproape Reluarea Ajut pacienta să se

a elimina în limite tranzitului deplaseze până la toaletă Pacienta are
nromale intestinal Observ şi notez diureza diureză
Ttranspiraţii Autonomie în în F.O. normală
moderate satisfacerea Recoltez urină
Vărsături nevoilor pentru examen
Durere de laborator la
Frica de operaţie indicația medicului
Starea de boală

Nevoia de Dificultatea de a Pacienta să se Ajut pacienta să se poată Pacienta merge

a se mișca se deplasa, de a mişte fără ridica şi să se deplaseze singură, fără
și a avea o se ridica dificultate Îi recomand să se plimbe ajutor
bună Durere cât mai mult, pentru
postură Anxietate reluarea tonusului
muscular.
Administarea de
medicamente la
indicația medicului
Nevoia de Dezinteres Pacienta sa-şi Explorez nevoia de pacientaa are
a învăța sa- Apatie mărească cunoaşterea a pacientei interes să84
și păstreze Izolare interesul de a Elaborez obiective de înveţe cât mai
sănătatea spitalicească învăţa studiu cu pacientaa multe noutăţi
Stres Organizez activităţi de din sănătate
DATE DE IDENTITATE

NUMELE:  I                                         PRENUMELE:        C
VARSTA : 39 ani    SEXUL: feminin     DOMICILIUL: LOC. Brazi
STRADA :RAZOARELOR    NR. 346    BL-              SC-                 ET-                   AP-

JUDETUL: Ialomita.

DATE DE SPITALIZARE

DATA INTERNARII:    ANUL: 2019       LUNA: 11       ZIUA: 20       ORA: 20, 30

DATA EXTERNARII:   ANUL:2019         LUNA: 11          ZIUA:30       ORA:  11,20
MOTIVELE INTERNARII:-durere (descrisă ca niște crampe abdominale), se accentuează în
decubit lateral stâng, cu localizare în hipocondrul drept și regiunea vezicală, se minține în jur
de o oră și se repetă la 2 – 3 zile
- Pirozis –post prandial;
- Balonari-post prandial,icter
- Gust amar si senzatie de rau diminata la trezire;
- constipatie,ameteli,anxietate.
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Litiaza biliara

ANTECEDENTE

85
HEREDO-COLATERALE:   făra importanta,
PERSONALE: FIZIOLOGICE  ------------
PATOLOGICE: ------------
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA
- nu fumeaza , nu bea,
- se alimenteaza necorespunzator preferand mancarurile grele ;

ISTORICUL BOLII SI EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacienta in varsta de 39 ani se prezintă la Secția Chirurgie a Spitalului Judetean Urziceni pe

data 20.11.2019 ora 20,30
Prezintă următoarele simptome :
-gust amar și senzație de voma dimineața la trezire
-arsuri la stomac și balonări datorita alimentației necorespunzătoare
-oboseala și extenuare fizica datorata profesiei  de factor poștal
-constipație care s-a manifestat și cu câteva zile în urma -insomnie datorata stresului
Pacienta s-a prezentat la medicul pentru investigații.Starea sa s-a înrautațit în urma unei mese
copioase , fapt pentru care S-a prezentat la camera de garda .

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL:   1) Perfuzii cu glucoza 5% - 1500 ml/zi;   2) Algocalmin 3f/zi;

3) papaverina4f/zi; 4) Scobutil 1f la 8 ore;  5) Vitamina B1, B6 ,C200 cate 2f/zi  ;
EXAMINARI:  HLG-FL;  T.G.O; T.G.P; bilirubina totala , bilirubina directa ,
bilirubina indirectă
,colesterol total,glicemie, fibrinogen, VSH, uree, creatinina,acid uric, amilaze serice ,
amilaze minore.
Ex paraclinice : ecografie abdominala , tubaj duodenal .
REGIMUL:-De cruțare hepatica, hidric .

OBSERVAREA INITIALA

SITUATIA LA INTERNARE:  I-1,70  G-70Kg  T.A. 140/70mm/Hg  PULS:

62/bătăi/minut.
86
Temperatura: 36,8 grade;   respirații 23/minut. VAZ:bun,  AUZ:bun

ASPECTE PSIHOLOGICE

STARE DE CONSTIENTA: prezenta

COMPORTAMENT: normal pentru vârsta sa , este cooperant.
MOD DE INTERNARE:   singur
PARTICULARITATI: -nu prezintă particularități.

INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI NESATISFACTE.  DIAGNOSTICE  DE ÎNGRIJIRE INITIALE:

1) A manca , a bea- deficit alimentar cantitativ și calitativ datorat necunoașterii
principiilor
alimentare manifestata prin consum de alimente grase.
- inapetenta datorita afectării patologice a ficatului
2)A elimina- tulburări de eliminare digestiva datorate alimentației necorespunzătoare
manifestata prin balonări, stare de disconfort.
3) Imposibilitatea de a se odihni datorita afecțiunii patologice a ficatului manifestata
prin
insomnie tranzitorie.
4) Nevoia de a evita pericolele- vulnerabilitate in fata pericolelor legate de afecțiune
manifestata
prin lipsa de cunoștințe.
5)Nevoia de a respira- deficit respirator datorita durerii  manifestat prin mărirea
numărului
de respirații.

POSIBILITATI DE EVOLUTIE

VINDECARE: Litiaza biliara se vindecă dacă urmează indicațiile medicului.

STABILIZARE, AMELIORARE: afecțiune se vindeca prin respectare regimului
igieno-dietetic
și medicamentos.
AGRAVARE: dacă nu se respecta regimul de viata, alimentar, dacă nu se efectuează
corect
tratamentul medicamentos.
DECES: -
87
COMPORTAMENT ASPECT, IN CE INTERVAL

-Pacientului sa-i cedeze durerea din hipocondrul drept în 2-3 ore.

-Pacientul să aibă un somn odihnitor și continuu în timp de 24 de ore.
-Pacientul să se poată alimenta corespunzător în 24-48 ore.
-Pacientului să-i dispară tulburările de tranzit intestinal în 24 ore.
-Pacientul să cunoască alimentele permise și interzise bolii ce îl afectează .

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

Pacientul A I.C din Ialomița se internează în data de 20.11. 2019 ora 20,30 pe secția
Chirurgie a spitalului județean Urziceni cu diagnosticul de colecistita acuta .

-20.11.2019-internare, se efectueaza examen medical , examene biologice.

-21.11.2019 se efecueaza tubajul gastric
-22.11.2019- Echografie abdominala.
-24.11.2019- stare generala ameliorata.
-28.11.2019-stare generala stabila, se propune externarea
-30.11.2019- se externeaza

OBIECTIVUL GLOBAL

Prin interventiile asistentului medical si a medicilor se urmareste obtinerea unei stari

generale stabile si ameliorarea bolii.
Indepartarea posibilitatii aparitiei complicatiilor

CONCLUZII GENERALE

Evolutia nevoilor fundamentale, tratamentul si efectele,

evolutia valorilor examenelor medicale,etc.

88
Pacienta I. C. in varsta de 39 de ani se interneaza in data de 20.11. 2019 pe sectia
Chirurgie a spitalului judetean Urziceni cu diagnosticul de litiaza biliara,in urma
investigatiilor medicul programand-o pentru colecistectomie.
La internare se instituie tratament cu : Glucoza , algocalmin,papaverina, scobutil,vitaminele
B1, B6, C 200 și se fac urmatoarele investigatii : HLG-FL,,VSH, glicemie,colesterol,
Scobutil, Papaverina, Ampicilina și se fac urmatoarele investigatii(examene): HLG-F.L,
T.G.P,T.G.O,fibrinogen,bilirubina totala,bilirubina directa, bilirubina indirecta, uree,
creatinina,acid uric,amilaze serice, amilaze minore , sumar de urina.
Se mai efectueaza si ECHOgrafie abdominala în urma caruia se observa colecistul inflamat..
Datorita interventiilor medicale, a respectarii regimului alimentar de crutare al ficatului și a
odihnei pacientului, starea generala s-a ameliorat treptat ,avand o evolutie favorabila.
Prin efectuarea tubajului duodenal cu scop explorator s-a extras lichid cu continut biliar (bila
C –hepatica) in cantitate mica ce releva hipertonie biliara.
La externare starea pacientului este ameliorata si i se recomanda mentinerea si respectarea
regimului alimentar si de viata impus de afecțiune si recomandat de medici.

OBSERVATII/EVOLUTIE

Data Ora OBSERVATII SI INTERVENTII

20.11.2019 20,30 Pacientul la internare prezintă stare generala alterata ,stare de
voma , gust
Amar in gura , arsuri in epigastru, constipatie , oboseala,
insomnie .
TA=140/70 mmHg , AV=62 batai/min.,respiratie=23
respiratii/min.
21.11.2019 9.00 Stare generala alterata. Dureri in hipocondrul drept. Pacientul
afebril.
Tranzit intestinal  absent , T.A=130/80mmHg,
AV=70batai/min.
Se efectueaza consult medical in urma caruia se recomanda :
1. Tubaj duodenal
23.11.2019 10.00 Se efectueaza o ECHOgrafie abdominala unde se observa:

89
 - colecist inflamat , hiperton
Stare generala ameliorata .Durerile scad in intensitate , diureza
normala ,
Scaun prezent. TA=130/70mmHg,AV= 72batai/min.
24.11.2019 Stare generala  buna. Afebrilitate, diureza normala. Scaun
prezent . Paci-
entul doarme bine .
T.A.=120/70mmHg, AV=78batai /min.
25.11.2019 Starea generala buna . Durerile in hipocondrul drep nu mai sunt
prezente ,
Pacientul este afebril,prezintă respiratie usoara,tranzit .
Ta=120/70mmHg
26.11.2019 Starea generala se mentine si evolueaza bine spre ameliorare.
27.11.2019 Starea pacientului se mentine stabila, afebril, tranzit prezent.
28.11.2019 Stare generala ameliorata cu evolutie multumitoare.
29.11.2019 Dureri in hipocondrul drept  inexistente stare generala
stabila,ameliorata.
Se recomanda externarea in data de 30.11.2019.
30.11.2019 Stare generala ameliorata. Se externeaza cu urmatoarele
recomandari:
- regim alimentar
-repaus si odihna suficienta
-examen periodic la medicul de familie
NUME: I SECTIA:                 chirurgie
PRENUME:   C DIAGNOSTIC : Litiaza biliara

PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA ORA TEMP. PULS RESP. T.A. DIUREZ SCAU

A N
batai/min resp/min mmHg
20.11.2019 21,00 36,8C 62 23 140/70 1,2 litri absent

21.11.19 7,00 36,5C 70 19 130/80 normala absent

21.11.19 19,00 36,3C 72 19 135/90 normala absent

90
22.11.19 7,00 36,7C 73 18 125/80 normala absent
22.11.19 19,00 37C 74 18 130/80 normala absent

23.11.19 7,00 36,5C 72 17 130/70 normala normal

23.11.19 19,00 36,8C 72 17 130/70 normala

24.11.19 7,00 37C 78 18 120/70 normala normal

24.11.19 19,00 36,4C 78 18 120/70 normala normal

25.11.19 7,00 36,3C 76 17 120/70 normala normal

25.11.19 19,00 36,5C 77 17 120/70 normala normal

26.11.19 7,00 36,4C 75 18 130/80 normala normal

26.11.19 19,00 36,7C 78 18 125/70 normala normal

27.11.19 7,00 36,8C 75 17 125/70 normala normal

27.11.19 19,00 36,7C 76 18 125/70 normala normal

28.11.19 7,00 36,7C 76 18 130/80 normala normal

28.11.19 19,00 36,6C 77 17 138/80 normala normal

29.11.19 7,00 36,2C 74 19 130/70 normala normal

29.11.19 19,00 36,8C 75 18 130/70 normala normal

30.11.19 7,00 37C 77 19 125/70 normala normal

NUME:           I SECTIA:                Chirurgie
PRENUME:  . C DIAGNOSTIC: Litiaza biliara

EXAMENE BIOLOGICE

Data Ora EXAMENE CERUTE MEDIC SEMNATURA

20.11.19 21,00 -HLG-FL

-TGO, TGP, glicemie,colesterol total
Fibrinogen, bilirubina directa si indi-

91
 recta ,uree,creatinina,acid uric,amila-
ze serice,amilaze minore.

EXAMENE PARACLINICE

Data Ora EXAMENE CERUTE MEDIC SEMNATURA

20.11.19 21,00 Examene biologice

21.11.19 9,00 Tubaj duodenal

22.11.19 10,00 ECHOgrafie abdominala
NUME:                I SECTIA:             Chirurgie
PRENUME:          C DIAGNOSTIC:  Litiaza biliara

TRATAMENT

Data Ora PRESCRIPTII MEDIC SEMN.

20.11.19 1.Glucoza 5% 1500ml
2.Algocalmin 3 fiole/zi
3.Papaverina 4fiole/zi
4.Vitamina B1,B6,C200 cate
2fiole/zi
5. Scobutil  1fiola la 8 ore

21.11.19 Se repeta medicatia prescrisa

anterior.
22.11.19 Se mai adauga fenobarbital
6mg/24ore,
Extraveral 1-2 coprimate la
nevoie
Laxativ 1 drajeu seara
23.11.19 Se repeta medicatia prescrisa
anterior
24.11.19 Se repata medicatia prescrisa
anterior
25.11.19 Se repeta medicatia prescrisa
92
 anterior
26.11.19 Se repeta medicatia prescrisa
anterior
27.11.19 Nu se mai administrează Glucoză
5%
Continua cu fenobarbital si
extraveral
28.11.19 Se repeta medicatia prescrisa
anterior
29.11.19 Se repeta medicatia prescrisa
anterior
30.11.19 Se externeaza

ALIMENTATIA

ALIMENTE PERMISE:  Se recomanda alimentatie de crutare a ficatului, cu aport bogat in

hidrati de carbon si vitamine. Poate consuma: branzeturi de vaci, carne fiarta de pasare, de vita,
gratar, hiposodate.

ALIMENTE INTERZISE: Sunt interzise alimentale meteorizante si grasimile, mai ales cele

animale.

PREFERINTE ALIMENTARE: Pacientul prefera alimentele condimentate si sarate, fripturile

in sânge,sarmalele, mezelurile de porc.

Data Ora Regimul alimentar Observatii

21.11.19 Se recomanda inceperea regimului
alimentar de
crutare a ficatului.
23.11.19 7,30 - ceai  neindulcit
13,30 -supa de legume
18,00 -ceai neindulcit
24.11.19 7,30 -branza de vaci nesarata,ceai si paine.
13,30 -supa de legume
93
 18,00 -ceai si paste fierte.
25.11.19 7,30 -ceai si branza nesarata
13,30 - supa si legume fierte.
18,00 -ceai .
26.11.19 7,30 -ceai si branza.
13,30 -supa si legume fierte.
18,00 -lapte si paste.
27.11.19 7,30 -urmeaza acelasi regim
13,30 -urmeaza acelasi regim
18,00 Se introduce in alimentatia lui carne Pacientul reactioneaza
fiata de
28.11.19 7,30 pasare la masa de pranz. bine la acest regim.
13,30 -respecta acelasi regim
18,00 -urmeaza acelasi regim
29.11.19 7,30 -ceai paine si unt Pacientul reactooneaza
13,30 -supa de vita, piure de legume bine la introducerea
18,00 -laptesi branza de vaci untului in cantitati
mici
30.11.19 Pacientul se externeaza cu
recomandarea de a
respecta regimul alimentar impus in
cantitati
mici si dese

RECOMANDARI LA EXTERNARE

EXPLICAREA ACESTORA

La externare se recomanda pacienteii I. C. continuarea tratamentului prescris la

domiciliu si respectarea cu strictete a regimului alimentar prescris de medic, a
regimului de
viata impus de afecțiune.
Pacientul trebuie sa se odihneasca pana la 10 ore zilnic,nu trebuie sa depuna efort fizic
intens, sa nu suprasolicite sistemul nervos  avand stresul serviciului.
Sa respecte regimul alimentar corespunzator bolii,de crutare a ficatului prin evitare
grăsimilor și a alimentelor meteorizante.

94
 Se recomanda ca familia sa ia parte la procesul lui de ingrijire, sa-l ajute pentru a putea
respecta strict regimul alimentar și de viață impus
Sa-l ajute in respectarea normelor igienice si sa-i supravegheze starea de sanatate.
MODUL DE EXTERNARE:  cu familia
MIJLOC DE TRANSPORT: autoturismul copiilor

OBSERVATII LA EXTERNARE

PacientaI.C. in varsta de39, cu domiciliul inIalomita se externeaza in data de

30.11.19 din Chirurgie a Spitalului Judetean Urziceni.
La externare starea generala a pacientului era ameliorata multumitor. Era afebril,
T.A.125/85mmHg,AV 78/batai /minut. Durerile abdominale inexistente .colecist
normal
Tranzit intestinall prezent pentru materii fecale si gaze, diureza normala, apetit
corespunzator
Control medical la medicul de familie.

TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU

Data Prescriptii
30.11.19 1.Laxativ l tb. La nevoie.
2.Fenobarbital ½ seara.
3.Extraveral 1-2 cp la nevoie.
4.Fenobarbital1/2 tableta seara
Se recomanda continuarea prescriptiilor  si control la medicul de familie

CAZUL III

Date personale
Nume și prenume: D. E.
Sex: F
Data nașterii: 07.07. 1949
Vârsta: 61 ani
Stare civilă: văduvă, 3 copii

95
Domiciliu: Grindu, jud. Ialomița
Ocupația: pensionară
Naționalitate: română
Religie: ortodoxă
Pacientaa, se internează pe secția de chirurgie, a spitalului Urziceni, pentru colecistectomie,
fiind diagnosticată cu, colică biliară asimtomatică, în urma unei ecografii abdominale.
Motivele internării: balonări postprandiale, intoleranță la grăsimi.
Antecedente personale: apendicectomie la 7 ani, operație de hernie hiatală la 55 ani, HTA
esențială de la 52 ani.
Obișnuințe de viață și muncă: locuiește la casă, 3 camere, condiții precare de viață, veniturile
pacienteiei sunt de 350 lei reprezentând pensia lunară; mese neregulate, nu consuma cafea sau
țigări.
Istoricul bolii: femeia afirmă că, nu are are un regim alimentar corect, consumă grăsimi, prăjeli,
dulciuri în special ciocolată, și după fiecare masă se simte balonată, și are dureri epigastrice.
Până a doua zi când este programată pentru operație, pacientaa va ține un regim alimentar,
deasemene și după operație.

96
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
FUNDEMA DE
NETALĂ ÎNGRIJIRE

Nevoia de a Ianeptenţă Pacienta să fie Explică pacientei că în Pacienta este

bea și de a Greaţă echilibrat primele zile după echilibrat
mânca Ingestie de hidrolectroliti operaţie are voie să hidroelectrolitic
alimete ce nu c mănânce decât supă
satisfac nevoile de zarzavat strecurată,
organismului ceai neîndulcit sau iart
Anxietate de băut.
Durere După tratamentul
Oboseală prescris de ransit
chirurg, alimeteză
parenteral pacienta,
instituind perfuzii cu
glucoză, vitamine

Nevoia de a Balonare, Să aibă scaun Determină pacienta să Pacienta are

elimina crampe tranzit fără dificultate ingere o cantitate Tranzit intestinal
lent suficientă de lichide în limite
Regim alimetar Urmărește şi notez în fiziolofice
postoperator F.O consistenţa şi
Diminuarea fregvenţa scaunelor
mobilităţii La indicaţia
medicului:
-efectueză la nevoie
clismă evacuatoare
simplă simplă

Nevoia de a Dificultatea în a Pacienta să fie Pregătește psihic Pacientaa este

se mișca și a se ridica, a se echilibrat pacienta în vederea echilibrată psihic
avea o bună aşeza şi a psihic oricărei tehnici de și fizic
postură merge Să nu mai îngrijire
Durere prezinte Radă încrederea 97
Anxietate durere pacientei că
Frica să nu i se mobilitatea sa este
dechidă plaga trecătoare şi că îşi
DATE DE IDENTITATE

NUMELE:               D                         PRENUMELE:           E
VARSTA:         61 ani     SEXUL: feminin     DOMICILIUL:  LOC:  Grindu
STRADA:  SOLIDARITATII               NRBL:      SC:   ETAJ:
JUDETUL:  Ialomita

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNARII:      ANUL: 2020     LUNA:

IANUARIE.       ZIUA:     15       ORA:   9,40
DATA EXTERNARII:     ANUL: 2020     LUNA:  IANUARIE.       ZIUA:   20        ORA:
11,50

MOTIVELE INTERNARII:
-durere in punctul cistic; balonari postprandiale,intoleranta la grasimi
-astenie fizica.
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
COLECISTITA ACUTA

ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE:   făra importanta ;

PERSONALE: FIZIOLOGICE: menarha la 15 ani ;

PATOLOGICE:- apendicectomie la 7 ani,operatie de hernie hiatala la 55 ani,hta esentiala de

la 52 ani
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA
- alimentatie excesiva , obezitate.

Istoricul bolii si extras din

Examenul medical la internare

98
Pacienta  in varsta de 61 ani se prezintă la Spitalul Judetean Urziceni pe sectia
Chirurgie, cu balonari postprandiale si intoleranta la grasimi.
Din cauza sedentarismului si a obezitatii a obosit pe perioada deplasarii catre spital.
Pacienta prezintă aspect neingrijit, transpiratii abundente si igiena tegumentelor este
necorespunzătoare. Ii plac alimentele grase , are o alimentatie excesiva si nu are un orar
regulat de mese
La examenul obiectiv pe aparate se constata: tegumente subtiri,
-tulburari respiratorii  din cauza obzitatii si sedentarismului, 27 respiratii/min.
-  TA=180/60mmHg , AV=76 batai/min
-dureri sub marginea inferioara a ficatului,
-tranzit intestinal ingreunat,mictiuni fiziologice 1500 ml.
-astenie fizica.

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL:  1)glucoza 1000ml,  2) Papaverina 2 fiole/zi;3)scobutil 1 fiola la 8 ore ;

4) silutin 3 drajeuri dupa masa.

EXAMINARI: HLG-FL, VSH, Fibrinogen, glicemie, uree, acid uric, creatinina,amilaze serice
TGO, TGP, amilaze urinare, lipide totale, bilirubina totala, directa si indirecta, TC,TS,Timp
Quik,Rh, colesterol total, sumar urina.
REGIMUL:  alimentar, de crutare hepatica

OBSERVAREA INITIALA

SITUATIE LA INTERNARE: I:-155cm,  G:-44Kg,  TA:-180/60mmHg, P:-76/batai/min

T-:104cm,  R:-27/min,  VAZ:-poarta ochelari,   AUZ:-bun

NEVOI FUNDAMENTALE:

1)A RESPIRA: -Pacienta nu prezintă manifestari de dependenta legate de nevoia

fundamentala, a respira.

2)A MANCA, A BEA:- Pacienta are o alimentaie consistenta,necorespunzatoare care generea

za durere in punctul cistic.
3)A ELIMINA: -Diureza fiziologica, tranzit intestinal ingreunat.

4)A TE MISCA:-Pacientul se misca mai greu datorita obezitatii si sedentarismului.

5) A DORMI, A TE ODIHNI:- Pacientul are un somn linistitor peste noapte .

99
6) A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA:-Nevoie satisfacuta corespunzator.

7)A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:

-temperatura corpului se mentine in limite normale.

8)A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:-

-dezinteres personal,igiena necorespunzatoare.
9)A EVITA PERICOLELE:- Pacienta are abilitatea de a se proteja , dar nu are suficiente cu-
nostinte despre afecțiune.

10)A COMUNICA: - Pacienta este sociabil, dar nu dorește sa discute despre viata si
obiceiurile sale cu persoanele straine.

11) A TE RECREEA: -Pacienta tricoteaza, urmareste emisiuni la tv.

12) A FI UTIL: -Pacientul se simte multumita alaturi de sotul ei care o ajuta foarte mult.

13)A INVATA:- Pacientul este interesat sa afle cat mai multe date despre afecțiune sa, si de
evolutia acesteia.

14) A-TI PRACTICA RELIGIA: -este de religie creștin-ortodoxă,

ALERGIC LA:-  algocalmin.

ASPECTE PSIHOLOGICE

STARE DE CONSTIENTA:   constienta prezenta

COMPORTAMENT:  normal

MOD DE INTERNARE:se prezintă singura.

PARTICULARITATI: -nu prezintă.

INTERPRETAREA DATELOR

NEVOI NESATISFACUTE, DIAGNOSTICE DE ÎNGRIJIRE INITIALE:

1)A manca, a bea-datorita necunosterii principiilor alimentare –exista o usoara inapetenta
uneori.

100
2) A-si pastra igiena tegumentelor-igiena necorespunzatoare datorita dezinteresului personal,
manifestat prin unghii murdare ,aspect neplacut, miros de transpiratie,haine murdare.
3)A respira, a avea o buna circulatie- respiratie ingreunata datorita obezitatii si sedentarismu-
lui.
4)A se mișca. Mișcări greoaie datorita obezitatii manifestata prin oboseala la efort.
5)Vulnerabilitate in fata pericolelor legate de afecțiune, manifestata prin lipsa de cunostinte.

POSIBILITATI DE EVALUARE

VINDECARE:  colecistita acuta este o afecțiune care se vindeca.

STABILIZARE,AMELIORARE Daca se respecta tratamentul si regimul alimentar impus.
AGRAVARE: Daca nu se respecta indicatiile medicului apr complicatii.
DECES: -

COMPORTAMENT ASPECT, IN CE INTERVAL

-Pacieta sa-si recapete igiena corporala in 24 ore.

- Pacienta sa aiba o alimentatie corespunzatoare, sa cunoasca si sa respecte regimul alimentar
In 24 ore.
- Pacienta sa se poata misca cu usurinta in 24 ore.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

Pacienta D. E. se interneaza in data de 15.01.20 in sectia chirurgie a Spitalului Judetean

Urziceni cu diagnosticul colecistita acuta.
Pe data de 15.01.20 se fac investigatii si se prescie tratamentul.
16.01.20 se efectueaza ecografie abdominala.
19.01.20 stare generala ameliorata.

OBIECTIVUL GLOBAL

- Se urmareste evolutia bolii spre ameliorare.

-Se educa pacientul cu privire la urmarea unui regim alimentar

CONCLUZII GENERALE

evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia valorilor examenelor

medicale, etc.
Pacienta D.E. in varsta de 61 ani s-a intrnat in data de 15.01.20 in Sectia Chirurgie a

101
Spitalului Judetean Urziceni cu diagnosticul de Colecistita acuta si colica biliara
asimptomatica
Pacienta este supusa urmatoarelor investigatii:hematii4mil/mm,trombocite 260.000/mm
Hemoglobina=12,3%,VSH=10mm/1h,TGP=14U.I.,TGO=18U.I.,amilaze serice 290 U.I.
Amilaze urinare=7600U.I.,bilirubina T=4mg/%,D=2,5mg%,I=1,45mg%,fibrinogen220mg%
Gicemie=56mg%,TC=7,TS=8,uree=30mg%,creatinina=0,4mg%.tratament:glucoza 1000ml,
Papaverina 2fiole/zi,scobutil 1fiola/zi,silutin 3draj/zi.
Pe data de 16.01.20 se efactueaza examen ecografic abdominal unde se observa:
colecist cu peretii ingrosati,sluge.
In urma tratamentului si a regimului starea pacientei s-a ameliorat
La externare starea pacientei este buna si se recomanda mentinerea regimului alimentar

OBSERVATII/ EVOLUTIE

Data Ora OBSERVATII SI INTERVENTII

15.01.20 Pacienta cu colecistita acuta se interneaza
Transpiratii, oboseala.
Se observa aspectul neingrijit ,igiena tegumentelor precara.
Tranzit intestinal ingreunat, diureza fiziologica.
Tranzit intestinal normal, diureza fiziologica.
T.A.180/60mmHg,AV=76 batai/min.,27 respiratii/min.
16.01.20 Stationar clinic. Stetacustic pulmonar normal.
Tranzit intestinal prezent, diureza fiziologica.
ECHOgrafie abdominala- ficat marit, colecist cu peretii ingrosati peste 4
mm,.
17.01.20 Stare generala ameliorata , afebril, tegumente curate si ingrijite, stetacus-
Tic pulmonar normal, tranzit intestinal normal, diureza fiziologica.
18.01.20 Stare generala buna, afebril. Tegumente curate si ingrijite, stetacutic
pulmonar normal,  tranzit intestinal normal,diureza fiziologica .
19.01.20 Stare generala buna, se recomanda externarea.
20.01.20 Pacienta se externează.
NUME:      D SECTIA Chirurgie
PRENUME:   E DIAGNOSTIC:    COLECISTITA ACUTA

PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA ORA TEMP. PULS RESP. T.A. DIUREZA SCAUN

batai/min. resp/min mmHg

15.01.20 9,40 36,9C 76 27 180/60 normala ingreunat
102
 19,00 37C 76 25 170/70 normala

16.01.20 7,00 36,7C 78 23 160/60 normala normal

19,00 36,6C 78 22 150/60 normala

17.01.20 7,00 36,5C 74 20 140/60 normala normal

19,00 36,6C 74 20 140/60 normala

18.01.20 7,00 37C 78 18 130/60 normala normal

19,00 36,8C 78 18 135/60 normala

19.01.20 7,00 36,8C 77 18 135/60 normala normal

19,00 36,7C 77 18 130/60 normala

20.01.20 7,00 36,8C 76 19 135/70 normala normal

normala
NUME:              D SECTIA Chirurgie
PRENUME:       E DIAGNOSTIC:  COLECISTITA ACUTA

EXAMENE BIOLOGICE

Data Ora EXAMANE CERUTE MEDIC SEMNATURA

15.01.20 HLG-FL, VSH, fibrinogen, Timp Quick,
uree, acid uric, glicemie, TGO, TGP, Fi-
Brinogen,bilirubina T,D,I,amilaze serice,
Amilaze urinare,colesterol total,T.S.,T.C.
Rh,creatinina,sumar urina.

EXAMENE PARACLINICE

Data Ora EXAMENE CERUTE MEDIC SEMNATURA

16.01.20 Ecografie abdominala
NUME:              D.E. SECTIAChirurgie
PRENUME:      E DIAGNOSTIC:  COLECISTITA ACUTA

TRATAMENT

Data Ora PRESCRIPTII MEDIC SEMNATURA

15.01.20 1) Glucoza 5% 1000ml
2)Papaverina 2 fiole

103
 3)Scobutil 1fiola/8 ore
4) Silutin 3 drajeuri/zi
5)Laxativ
16.01.20 Se repeta medicatia prescrisa.
17.01.20 Silutin 3drajeuri/zi
18.01.20 Se repeta medicatia prescrisa.
19.01.20 Se repeta medicatia numai cu silutin.
20.01.20 Se externeaza.
NUME:                      D SECTIA Chirurgie
PRENUME:              E DIAGNOSTIC:  COLECISTITA ACUTA

ALIMENTATIA.

ALIMENTE PERMISE:  Sunt permise doar alimentele bogate in hidrati de carbon si vitamine,

hiposodate.

ALIMENTE INTERZISE: Sunt interzise alimentele meteorizante, condimentate, grasimile

animale, alcoolul.

PREFERINTE ALIMENTARE: Pacientul nu are anumite preferinte alimentare.

Data Ora Regimul alimentar Observatii

15.01.20 -se recomanda regim alimentar
13,30 -supa de legume,paine prajita,catofi fierti,
18,00 -ceai, paste fainoase.

16.01.20 7,30 -ceai, branza de vaci nesarata, paine, Pacienta reactioneaza bine
13,30 -supa de zarzavat, piure de legume, paine, la regimul alimentar impus.
18,00 -ceai, orez fiert.

17.01.20 7,30 -ceai, branza nesarata, paine,

13,30 -supa de pui, piure cartofi, paine,
18,00 -ceai, paste fierte. Pacienta reactioneaza bine
la acest regim in care s-au
18.01.20 7,30 -ceai, paine ,unt, introdus carnea fiarta,untul
13,30 -supa de vita,piure de dovlecei,paine, si grasimile vegetale in
18,00 -ceai, branza de vaca nesarata, paine. cantitati mici.
104
19.01.20 -se mentine regimul alimentar impus
19.01.20 Pacienta se externeaza cu recomandarea
mentinerii regimului alimentar impus si
recomandat de medic.

RECOMANDARI LA EXTERNARE

EXPLICAREA ACESTORA

.Pacientei D.E i se recomanda respectarea regimului alimentar

Control periodic la medicul de familie.

MODUL DE EXTERNARE:  Cu fiica sa

MIJLOC DE TRANSPORT: autoturism propritate personala

OBSERVATII LA EXTERNARE

La externare starea pacientei D. E este foarte buna. Tegumente curate si ingrijite.

Tranzit intestinal prezent, diureza fiziologica normala.
T.A.=135/70 mmHg,   AV=76 batai /min.

TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU

Data Prescriptii
20.01.20 - nu se recomanda tratament la domiciliu cu exceptia :
Silutin 3capsule/zi.

105
 CONCLUZII
Litiaza biliară este destul de frecventă, în special la femei; netratarea duce la apariţia unor
complicaţii, iar tratată prin tratament clasic chirurgical de elecţie sau mai sigur prin tratament
laparoscopic de ultimă oră şi nu prin tratamentul medicamentos care se adresează complicaţiilor
şi manifestărilor clinice, afecțiune se vindecă, dar simptomatologia pentru care pacientul s-a
internat nu se remite în totalitate.
La modul general ,practica îngrijiri sau practica asistentului medical implică o relație de
îngrijire dinamică acordată pacientului pentru obținerea celei mai bune stări de sănătate.
Îngrijirea include totodată și planificarea și acordarea de îngrijiri în timpul bolii și îi
timpul convalescenței, și cuprinde aspecte fizice , mintale și sociale ale vieții, în măsura în care
ele au legătură cu sănătatea , boala, invaliditatea și moartea.
Consiliul Internațional al Asistentului medical, în codul de etică pentru asistenți medicali
precizează ca asistenții medicali au patru responsabilitați fundamentale, și anume :
- de a promova sănătatea ;
- de a preveni îmbolnăvirile (de a face profilaxie);
- de a păstra sănătatea;
- de a alina suferința.
De asemenea conform Consiliul Internațional al Asistentului medical ,asistenții medicali:

106
- dezvoltă și mențin legătura între indivizi , familii, comunități și furnizorii îngrijirilor de
sănătate ;
- lucrează autonom și în colaborare cu alte cadre medicale pentru prevenirea bolilor și
dizabilităților,
- conduc și coordonează îngrijirile.
Meseria de asistent medical poate fi o adevărată provocare pentru că presupune alinarea
suferinței pacienților , atât prin administrarea tratamentului prescris de medic, cât și printr-o
comunicare amabilă . Un asistent medical bun își va aminti întotdeauna de valorile fundamentale
ale acestei profesii, de motivul pentru care a ales-o ,va stăpâni teoria și practica îngrijirii și nu va
înceta să se perfecționeze.

BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia şi fiziologia aparatului omului - V. Voiculescu

2. Litiaza biliară - D. Dumitrescu, M.Acalovski
3. Patologia clinică a veziculei şi căilor biliare - Gh. Bucur
4. Bolile ficatului, căilor biliare şi pancreasului, Vol. I, II - L. Bulingescu
5. Manual de medicină internă, Vol. II - I. Bruckner
6. Compendiu de medicină internă - L. Domnişoru
7. Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri acordate pacientului - L. Titircă
8.Urgențe medico chirurgicale - L. Titircă
9.Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali - L. Titircă
10. Tehnici de îngrijire generală a paciențilorilor - Dr. Georgeta Baltă,asistent medical
Metaxatos, asistent medical Kyowski
11. Ghid de nursing - L. Titircă

107
108