LUCRARE DE DIPLOMA , LITIAZA BILIARA

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU LITIAZĂ  BILIARĂ

Motto:

„ Sănătatea reprezintă comoara cea mai

de preţ şi cea mai uşor de pierdut.
Totuşi, cel mai prost păzită.”

R. Augier
 CUPRINS:

MOTIVATIE...................................................................................................7
Cap. I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE...................................8
1. Anatomia ficatului.
2. Anatomia veziculei biliare.
3. Fiziologia veziculei biliare.
Cap. II. PATOLOGIA LITIAZEI BILIARE...............................................25
2.1 Definiţie.
2.2 Incidenţă . Factori etiologici şi favorizanţi.
2.3 Etiopatogenie.
2.4 Simptomatologie şi examen obiectiv.
2.5 Investigaţii de laborator.
2.6 Diagnosticul pozitiv.
2.7 Diagnosticul diferenţial.
2.8 Complicaţii.
2.9 Tratament.
2.10 Conduita de urgență în litiaza biliară
2.11 Evoluţie. Pronostic.
Cap. III. METODE DE INVESTIGARE.....................................................55
1. Colecistografia.
2. Colangiografia.
3. Tubajul duodenal.
4. Tubajul duodenal minutat.
5. Ecografia.
3.6Alte metode de investigare.
3.7 Rolul asistentei medicale in pregatirea preoperatorie
            a pacientului pentru colecistectomie
Cap. IV. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE. MĂSURI DE PREVENIRE A BOLILOR
DIGESTIVE.................................................................69
Cap. V. FIȘE TEHNICE..............................................................................72
1. Recoltarea sâ ngelui pentru VSH
2. Perfuzia
3. Captarea vă rsăturilor
Cap. VI. STUDIU DE CAZ. PLAN DE ÎNGRIJIRE.................................77
CAZUL I
CAZUL II
CAZUL III
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................113

MOTIVAȚIE
 Întrucat litiaza biliară este o afecţiune larg raspâ ndită în întreaga lume cu o incidenţa crescuta la toate vâ rstele
începâ nd de la cele tinere pana la cele avansate,solicitâ nd o îngrijire adaptată atât particularitaţilor
anatomopatologice câ t şi personalitaţii pacienţilor,consider că litiaza biliară este o temă potrivită pentru
lucrarea mea de diplomă .

CAP. I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

1.1. ANATOMIA FICATULUI

 Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv abdominal şi din corpul uman, atâ t în perioada
de dezvoltare embrională şi fetală câ t şi la adult.

Are multiple funcţii:

 funcţia de producere a bilei;

 funcţii metabolice multiple
o prelucrarea substanţelor absorbite prin mucoasa intestinală ;
 funcţia hemodinamică
o intervine în distribuţia masei circulatorii sangvine din organism, repartizâ nd şi depozitâ nd sâ nge
după necesită ţi, de aici rezultă că greutatea sa este variabilă la omul viu, ea fiind de 1/50 din greutatea corpului
la adult.
Ficatul este o glandă de constituţie elastică , iar dimensiunile sale sunt variabile în raport cu vâ rsta şi cu
tipul constituţional 22-25 cm diametrul transversal, 15-22 cm diametrul antero-posterior, 5-10 cm diametrul
vertical (înă lţime).
Situaţie topogrifică

Ficatul este situat în etajul abdominal supramezocolic sub bolta diafragmatică unde ocupă loja hepatică
delimitată superior, posterior, lateral şi anterior de muşchiul diafragm, iar inferior de colonul şi mezocolonul
transvers.

Ficatul se proiectează pe peretele anterior al abdomenului în regiunea hipocondrului drept, în partea

superioară a epigastrului şi partea stâ ngă a hipocondrului stâ ng. Loja hepatică comunică larg cu loja gastrică .
 Ficatul este delimitat superior de o linie care trece prin coasta a V-a de partea dreaptă şi coboară oblic
spre stâ nga şi inferior de o linie ce uneşte rebordul costal drepta la nivelul coastei a XI-a cu cel stâ ng la nivelul
coastei a VIII-a trecâ nd pe sub apendicele xifoid. Posterior se proiectează pe ultimele trei vertebre lombare.

Configuraţia externă

Ficatul este un avoid secţionat oblic, cu extremitatea mare orientată la dreapta şi faşă convexă superior.

Are două feţe:

- superioară (convexă) sau faţa diafragmatică ;

- inferioară (plană sau faţa viscerală)

Are două margini:

- inferioară , ascuţită care nu depă şeşte rebordul costal drept;

- posterioară, rotunjită în raport cu diafragmul.

Pe faţa diafragmatică a ficatului, peritoneul trece de pe ficat pe diafragm, formâ nd o plică sagitală numită
ligamentul falciform sau suspensor care conţine în el ligamentul rotund al ficatului care marchează limita
anatomică dintre lobul drept şi stâ ng.

Faţa viscerală are 2 şanţuri, şanţul sagital drept şi sagital stâ ng împă rţite fiecare în două jumă tăţi printr-
un şanţ transversal.

Raporturi
 Faţa diafragmatică vine în raport prin diafragm cu baza plă mâ nului drept, inimă şi pericard care la nivelul
lobului stâ ng formează impresiunea cardiacă a ficatului.Faţa viscerală vine în raport cu rinichiul drept, glanda
suprarenală dreaptă , duoden, flexura dreaptă a colonului, faţa anterioară a stomacului şi esofagului abdominal.
Toate acestea lasă pe faţa viscerală impresiuni cu acelaşi nume.

Segmentaţia ficatului

Limita reală între lobul stâ ng şi lobul drept este linia ce trece pe faţa viscerală prin fosa veziculei biliare şi
şanţul venei cave inferioare, iar pe faţa diafragmatică limita se proiectează la două laturi de deget la dreapta
ligamentului falciform.

Lobul stâ ng are un segment lateral şi altul medial ce se întinde între cele două şanţuri sagitale cuprinzâ nd
lobul pătrat şi caudat.

Lobul drept este alcă tuit dintr-un segment anterior şi unul posterior, limita dintre ele fiind fisura
segmentului drept.

Fiecare din cele patru segmente are câ te un pedicul segmentar, format din ramura segmentară, un canal
biliar segmentar, o ramură segmentară a venei porte, în fisura segmentului drept se gă seşte vena hepatică
dreaptă , iar în cea stâ ngă , vena hepatică stâ ngă.

Structura microscopica a ficatului. Ficatul este un organ intraperitoneal acoperit cu peritoneul visceral
hepatic şi este alcă tuit dintr-o stromă conjunctivă şi din celule hepatice. Stroma conjunctivă cuprinde o
membrană de înveliş (Capsula Gilsson) din care pleacă septuri conjunctive în interiorul parenchimului hepatic
care delimitează unită ţi mai mici numite lobuli hepatici.
 Unitatea structurală şi funcţională a ficatului este lobului hepatic format din celule hepatice numite
hepatocite, capilare sinusoide care provin din ramificaţiile venei porte şi converg că tre vena contralobulară sau
centrală şi din canalicule biliare.

Hepatocitele sunt dispuse sub formă de plăci celulare anastomozate între ele, ce formează o reţea
tridimensională , cu dispoziţie radicală către vena centrală .În ochiurile acestei reţele se află capilarele sinusoide.
Între feţele celulare care vin în contact se află canaliculele biliare intrahepatice care nu au pereţi proprii şi în
care hepatocitele îşi varsă produşii de secreţie (bila). Că tre periferie îşi formează peretele propriu numit
colangiolă . Aceste canalicule biliare se continuă cu canalele intralobulare care se varsă în mai multe canale
intelobulare.Pereţii capilarelor sinusoide sunt formaţi din celule litorale sau Kupfter ce aparţin sistemului
reticuloendotelial (macrofage) cu funcţie fagocitară şi cu rol metabolic pentru că ele încep transformarea
metabolică a substanţelor luate care este continuată de hepatocite.

La periferie spaţiul dintre doi sau trei lobuli învecinaţi se cheamă spaţiul portal interlobular, de unde
pleacă o ramură interlobulară a venei porte, una a arterei hepatice şi un canal biliar interlobular, limfatice şi
nervi.

Ramurile-interlobulare ale venei porte se ramifică şi se deschid într-un capilar sinusoid periportal în care
se deschide vena centrolobulară , care reprezintă capă tul de origine al venelor hepatice care transportă sâ ngele
din ficat în vena cavă inferioară. Toate vasele, arteriale, venoase din lobul au sfinctere la nivelul fiecărei
ramificaţii care reglează fluxul sanguin în ficat.

Anatomia ficatului
 Vascularizaţia şi inervaţia ficatului

Vascularizaţia nutritivă este dată de artera hepatică , ramură a arterei celiace care aduce la ficat sâ ngele
oxigenat şi la nivelul hilului se ramifică într-o ramură lobară dreaptă şi alta stâ ngă iar aceasta în ramuri
segmentare, ultimele ramificaţii fiind ramurile din spaţiile portale.

Vascularizaţia funcţională este asigurată de vena portă care adună sâ ngele venos din tot tubul digestiv
subdiafragmatic care la nivelul hilului hepatic dă o ramură lobară dreaptă şi alta stâ ngă, din care pleacă ramurile
segmentare, ultimele ei ramificaţii capilarizâ ndu-se în lobul dâ nd naştere capilarelor sisnusoide.

Sâ ngele venos al ficatului este drenat în vena cavă inferioară prin venele hepatice: dreaptă, medie şi
stâ ngă; originea lor fiind în venele centrale la nivelul lobulului hepatic, unde se varsă capilarele sinusoide, cele 3
vene hepatice.

Limfaticele ficatului drenează limfa spre ganglionii hepatici şi celiaci pentru faţa inferioară şi în cei
sternali, mediastinali anteriori şi pancreoticolienali pentru faţa diafragmatică.

Inervaţia este asigurată de fibre care împreună cu artera hepatică vin din plexul celiac şi din fibre
parasimpatice din nervul vag.
 Căile biliare intrahepatice şi extrahepatice

Că ile biliare intrahepatice încep din canaliculele biliare intralobulare care se continuă cu canalele din
spaţiul port şi apropierea hilului din confluenţa lor se formează un canal drept şi unul stâ ng , iar prin unirea
acestor două canale rezultă canalul hepatic comun.

De aici, încep căile biliare extrahepatice care sunt reprezentate de calea biliară principală care rezultă din
unirea canalului hepatic comun cu canalul coledoc şi care transportă bila în duoden şi de vezicula biliară care
este de fapt un rezervor de bilă care prin canalul cistic se varsă în coledoc şi prin care vezicula biliară se leagă de
calea biliară principală .

1.2Anatomia veziculei biliare.

Vezicula biliară (fesica fellea sau colecistul) este un diverticul biliar care constituie un organ de depozit şi
concentrare a bilei. Secreţia biliară a ficatului este continuă însă evacuarea ei în intestin este ritmată de perioade
digestive, în perioada interdigestivă bila este depozitată în vezicula biliară unde se concentrează de aproape
două zeci de ori prin absorţia apei şi a să rurilor anorganice, volumul de bilă secretat pe o perioadă de timp
adaptâ ndu-se capacită ţii reduse a veziculei biliare.
 Vezicula biliară este situată în fosa veziculei biliare de pe faţa viscerală a ficatului în segmentul anterior al
şanţului sagital drept.

Este un organ cavitar avoid, în formă de pară sau piriformă cu o lungime medie de 8-10 cm şi o grosime de
3-4 cm şi are trei porţiuni:

fundul veziculei biliare este porţiunea mai dilatată şi este orientată spre marginea inferioară a ficatului care
prezintă la acest nivel o incizură. Se priectează pe peretele anterior al abdomenului la locul unde întâ lneşte
cartilajul coastei a XI-a, câ nd volumul ei creşte în cazuri patologice;

 corpul veziculei biliare continuă fundul veziculei biliare în direcţie ascendentă şi spre hil. Faţa care
priveşte spre ficat aderă de aceasta printr-un mezou numit mezocit. Faţa opusă sau liberă a veziculei biliare vine
în raport cu colonul transversal şi cu partea superioară şi descendentă a duodenului;
 colul veziculei biliare este o dilataţie conică ce se continuă cu canalul cistic. În unghiul dintre corp şi col cu
deschidere spre stâ nga, se gă seşte deseori, un ganglion Mascagni limfatic.
 Structura veziculei biliare

Peretele este format din 4 straturi: La exterior se gă seşte tunica seroasă, iar pe faţă lipită de peritoneu,
ţesut conjunctiv. Sub peritoneu se află stratul subseros care este un spaţiu de clivaj cu vase şi nervi, pe care îl
folosesc chirurgii în colecistectomii.
 Malformaţiile biliare congenitale pot fi severe, incompatibile cu viaţa. Cele minore ră mâ n asimptomatice,
dar destul de frecvent evoluează cu simptome dispeptice biliare. Anomaliile câ ştigate sunt consecinţe ale altor
afecţiuni biliare (inflamaţii, litiază , etc.).

Anomaliile veziculei biliare

Anomaliile de formă sunt diagnosticate colecistografic: veziculă bilobată, veziculă în ceas de nisip, „în bonetă
frigiană ”, veziculă septată , etc. Staza şi inflamţia datorită dificultă ţilor de evacuare pot favoriza apariţia
calculilor.

Diverticulii veziculei biliare-simptomatici câ nd se complică cu inflamaţie sau litiază .

Anomaliile de poziţie. Acestea pun probleme deosebite în cazul intervenţiei chirurgicale pentru litiază
complicată , frecvent întâ lnită.

Vezicula biliară poate fi situată intrahepatic, transvers, sub lobul hepatic stâ ng, în ligamentul falciform,
suprahepatic, subcutanat etc.

Anomaliile infundibulocistice sunt mai des congenitale (cuduri ale cisticului, lumen îngust etc.), mai rar
secundare unor aderente inflamatorii sau stenozei şi fibrozei cisticului.

Evoluează cu simptome datorate diskineziei.

Anomaliile de numă r. Colecistul dublu poate avea un singur canal cistic sau două canale separate.
Simtomatologia se datorează complicaţiilor (inflamaţie, litiază ) şi diskineziei asociate.

Colecistul triplu este o raritate. Agenezia veziculei biliare nu produce perturbă ri digestive şi poate fi
însoţită de dilataţia compensatorie a că ilor biliare.
 Urmează tunica musculară care este o tunică fibromusculară, deoarece fibrele musculare netede dispuse
mai mult transversal faţă de axul veziculei se intersectează cu fibre conjunctive şi elastice. Spre interior fibrele
musculare au o dispoziţie plexiformă . Vezicula biliară nu posedă submucoasă , deoarece tunica mucoasă cu
stratul ei profund este aşezată direct pe tunica musculară . Mucoasa formează o serie de cute numite plicile
tunicii mucoase ale veziculei biliare.

Vascularizaţia şi inervaţia căilor biliare

Vascularizaţia că ilor biliare. Vezicula biliară are ca sursa arterială principală, artera cistică care are
originea în ramura dreaptă a arterei hepatice proprii. Ajunge la colul veziculei biliare şi se ramifică :

- ramura anterioară care irigă peretele vezicii pe faţa peritonală;

- ramura posterioară care irigă peretele corespunză tor fosei veziculei biliare.

Aceste două ramuri se anastonozează la nivelul fundului veziculei biliare. Venele de pe faţa aderentă se
varsă în ramurile intrahepatice ale venei porte, iar venele din peretele învelit în peritoneu formează o singură
venă cistică, care se varsă în vena portî sau mai frecvent în ramura sa lobară dreaptă .

Venele căii biliare principale formează un plex venos pericoledocian care drenează în vena portă şi în
afluenţii săi.

Limfaticele drenează limfa astfel:

- cele din partea aderentă drenează parţial limfa spre limfaticele din regiunea învecinată ficatului;
 - cele din restul peretelui merg spre un ganglion al colului veziculei biliare şi în ganglionii hepatici de la
nivelul pediculului hepatic.

Limfaticele sunt tributare ganglionilor hepatici biliari.

Inervaţia că ilor biliare. Funcţia complexă a că ilor biliare este reglată pe cale nervoasă şi umorală .

Inervaţia este asigurată de fibre vegetative (simpatice şi parasimpatice) care vin din plexul hepatic
anterior şi posterior. Din plexul anterior pleacă fibre pentru canalul cistic şi vezicula biliară , iar din cel posterior
ramuri pentru coledoc şi canalul hepatic comun. Căile biliare conţin şi o serie de fibre aferente cu teacă de
mielină care conduc stimulii dureroşi de la acest nivel.

Canalul hepatic se uneşte cu canalul cistic formâ nd canalul coledoc, care împreună cu vena portă şi artera
hepatică formează pediculul hepatic.

Canalul coledoc are o porţiune supraduodenală care lipseşte câ nd cisticul şi hepaticul se unesc spre a
forma coledocul, urmează o porţiune retroduodenală situată înapoia pă rţii superioare a duodenului, apoi o
porţiune retropancreatică dinapoia capului pancreasului şi care se varsă în ampula Vater sau ampula hepato-
pancreatică împreună cu canalul pancreatic Wirsung.

Ampula se deschide în duoden la nivelul papilei duodenale mari. În partea terminală a celor două canale,
respectiv a ampulei Vater se află sfincterul Oddi
 1.3 FIZIOLOGIA VEZICULEI BILIARE
1.3.1. Bila

Proprietăţile şi compoziţia bilei

Secreţia biliară (bila) reprezintă produsul activităţii exocrine a ficatului, în 24 h ficatul produce
aproximativ 800 ml bilă .

Proprietă ţile bilei. Bila are gust amar şi un miros aparte. Culoarea ei este în funcţie de provenienţă:

- bila veziculară are culoarea închisă, castanie şi este cunoscută sub denumirea bilei B;

- bila coledociană are culoarea galben-aurie şi este cunoscută sub denumirea bilei A;

- bila hepatică este clară şi este cunoscută sub denumirea de bilă C.

Bila are o densitate cuprinsă între 1,010-1,035, bilă veziculară avâ nd densitatea mai mare, pH-ul din
canalul coledoc şi hepatic variază între 7,4-8 iar pH-ul celei veziculare între 6 şi 7, deci slab acid.

Presiunea osmatică a bilei este egală cu cea a plasmei (300 mOsm/1).

Bila este un lichid alcalin, nu este un suc digestiv propriu-zis, deoarece nu conţine enzime, dar totuşi
deţine un rol important în special în digestia lipidelor, prin acizii biliari.

Compoziţia bilei diferă după provenienţa sa.

 Bila secretată de ficat (bila hepatică ) conţine 97% apă, 3% reziduu uscat, nu conţine mucus. Bila
veziculară este mult mai concentrată , are 58% apă , 15% reziduu şi conţine mucus.

Bila reprezintă o cale de excreţie pentru anumiţi constituenţi chimici care constituie reziduu uscat şi
anume: pigmenţi biliari, colesterolul, anumite droguri (fenolftaleină şi să ruri iodate) proprietate care stă la baza
opacifierii că ilor biliare şi a colecistului.

Principalii constituenţi chimici ai bilei sunt: acizii biliari, mucusul pigmenţii biliari, colesterolul şi
fosfolipidele.

Acizii biliari reprezintă factori prin care bila intervine în digestie. În bilă se gă sesc patru acizi biliari, care
intră în constituţia vitaminei D, a colesterolului şi a hormonilor steroizi: acidul colic, acidul deoxicolic, acidul
chenodeoxicolic , acidul litocolic. Aceşti acizi sunt conjugaţi în celula hepatică cu glicocolul şi taurina formâ nd
acidul glicolic şi de la acidul taurocolic, iar aceştia în mediul alcalin biliar formează să ruri de Na şi K, forme sub
care se elimină în duoden (gliconatul de Na şi taurocolatul de Na). Taurina provine din cisteină . Acidul colic
provine din colesterol.

Rolul cel mai important al acizilor biliari se exercită în absorbţia lipidelor şi a vitaminelor liposolubile.
Acizii biliari exercită o intensă acţiune stimulantă asupra biligeneziei, deci are acţiune coleretică .

Să rurile biliare sunt supuse unei circulaţii enterhepatice, 90% din să rurile biliare eliminate prin bilă
provin din acest ciclu, 10% fiind sintetizate, întreruperea circulaţiei nu scade conţinutul acestora în bilă ceea ce
demonstrează existenţa unui mecanism reglator al sintezei.

Să rurile biliare exercită importante şi multiple roluri în digestia şi absorbţia lipidelor, prin acţiunea
tensioactivă producâ nd emulsionarea lipidelor oferind o suprafaţă mai mare pentru acţiunea lipazelor.
 Să rurile biliare activează lipaza pancreatică, dar nu şi pe cea intestinală .

Lipsa bilei din intestin duce la pierderea prin scaun a 2/3 din lipidele ingerate, iar în cazul unei absenţe
prelungite apar hipovitaminoze complexe.

Pigmenţii biliari sunt produşi de eliminare a catabolismului hemoglobinei, luâ nd naştere din Hb pusă în
libertate prin distrugerea globulelor roşii la nivelul ficatului. Ei au un rol fiziologic dau culoarea galben-verzuie a
bilei şi culoarea caracteristică materiilor fecale

Pigmenţii biliari sunt bilirubina şi biliverdina. Biliverdina se află în bila umană în cantitate mică,
constituind principalul pigment din bila pă sărilor.

Bilirubina ia naştere prin descompunerea normală a Hb (colorantul globulelor roşii) şi este o substanţă de
culoare brun-verzuie. Aceasta trece în sâ nge, apoi în ficat de unde este eliminată în bilă .

În sâ nge bilirubina se gă seşte în cantităţi mici sub forme:

- bilirubina directă sau conjugată cu valoarea normală de 0,2 mg%;

- bilirubina indirectă sau neconjugată cu valoare normală între 0,8-1 mg%.

Câ nd bilirubina din sâ nge depă şeşte limitele normale ea trece în urină , imprimâ ndu-i acesteia o culoare
brun-roşcată . În cazul unor obstacole în eliminarea bilei sau în boli de ficat, concentraţia plasmatică a
pigmenţilor biliari creşte şi aceştia colorează intens urina şi ţesuturile dâ nd icter.

Prin urină se elimină zilnic 1-2 g pigmenţi biliari, iar prin materiile fecale 150 mg.
 Colesterolul se gă seşte în proporţie de 1-2% avâ nd provenienţă exogenă (alimentară ) şi endogenă
(metabolică). Se absoarbe cu uşurinţă din intestin dacă există şi suc pancreatic necesar pentru eliminarea şi
solubilizarea sa.

Ficatul sintetizează din colesterol, acizii biliari pe care îi elimină prin bilă în intestin. Ficatul elimină o
anumită cantitate de colesterol prin bilă , iar restul este utilizat pentru formarea lipoproteinelor cu densitate mai
mică.

Sub forma diferitelor tipuri de lipoproteine, colesterolul este descă rcat în circulaţie unde este extras şi
utilizat de celule

1.3.2. Rolul sărurilor biliare în digestie

Bila are un rol important pentru digestia şi absorbţia lipidelor. Deşi bila nu conţine fermenţi digestivi
(enzime) prin prezenţa să rurilor biliare ea capă tă o funcţie digestivă. Să rurile biliare sunt substanţe tensioactive,
ele scad tensiunea superficială a picăturilor de gră sime şi favorizează emulsionarea lor.

La nivelul intestinului subţire, să rurile biliare formează cu acizii graşi insolubili în apă, complexe coleinice
şi micelii hidrosolubile care pot traversa uşor membrana celulelor intestinale. Este favorizată , astfel absorţia
lipidelor şi a vitaminelor liposolubile.

Complexele coleinice ajunse în enterocit sunt desfăcute în acidul în acidul gras ce va fi convertit în
trigliceride şi sarea biliară care trece în sâ ngele port şi se reîntoarce la ficat, de unde este nou excretată . Acesta
este circuitul hepato-entero-hepatic de economisire a sărurilor a să rurilor biliare pentru a căror sinteză se
cheltuieşte energic.
 Să rurile biliare au şi rolul de a stimula peristaltismul intestinal, secreţia biliară a ficatului, adică funcţie
coleretică şi rolul de a preveni putrefacţia proteinelor în intestinul gros adică rol antiputrid.

Ele solubilizează şi colesterolul şi împiedică împreună cu fosfolipidele apariţia de calculi biliari. Pentru a
menţine colesterolul în bilă în stare de solubilitate este necesar ca raportul să ruri biliare/colesterol să fie de
20/1.

1.3.3. Mecanismul secreţiei biliare. Eliminarea bilei

Bila formată continuu în celulele parenchimatoase hepatice şi în celulele Kupffer ajunge prin canalul
hepatic şi canalul cistic în vezicula biliară de unde este eliminată intermitent în funcţie de alimentaţie prin
canalul coledoc în intestin.

Rolul determinant în mecanismul de eliminare intermitentă a bilei este îndeplinit de contracţiile veziculei
biliare şi de relaxarea sfincterului Oddi care constă într-o îngroşare a musculaturii circulare la afluenţa canalului
coledoc în ampula Vater.În perioadele interdigestive coledocul este contractat iar presiunea depă şeşte 50-70
mm Hg.

Bila înmagazinată în vezicula biliară se concentrează prin reabsorţia apei şi să rurilor minerale, putâ ndu-şi
reduce volumul de 10 ori.Se adaugă în schimb mucus excretat de mucoasa veziculei, bila veziculară devenind
astfel mai vâ scoasă datorită mucusului. Eliminarea bilei este produsă de contracţia veziculei biliare şi relaxarea
sfincterului coledocian.
 Vezicula se contractă ritmic de 2 ori pâ nă la 6 ori pe minut. Se produce astfel o creştere a presiunii din
veziculă şi din canalele hepatice pâ nă la 250-300 mm Hg care echivalează presiunea secreţiei biliare şi secreţia
încetează , fenomen care nu are loc în condiţii normale pentru că sfincterul Oddi cedează .

Cauza declanşatoare a expulziei bilei în duoden în condiţii normale, este reprezentată de alimentaţie.
Cantitatea şi calitatea bilei evacuate, depinde deci de felul alimentaţiei, coleistokineticele cele mai eficiente sunt
reprezentate de gră simi: gă lbenuşul de ou, untul, smâ ntâ na, acidul oleic, lecitina, uleiul de olive, de cocos, de
ficat, de morun.

Proteinele, mai ales carnea posedă şi ele un rol colecistokinetic.

Glucidele sunt lipsite de acest efect, iar laptele prin conţinutul său în gră simi stimulează secreţia biliară şi
modifică ritmul evacuă rii veziculare.

1.3.4. Reglarea secreţiei şi excreţiei biliare

Funcţia de excreţie a bilei se numeşte colereză, iar factorii care o stimulează se numesc factori coleretici. Funcţia
de excreţie a bilei din vezicula biliară se numeşte colagogă şi este stimulată de substanţe colagoge.

Reglarea acestor două procese se face conjugat prin mecanismul neuroumoral.

Mecanismul nervos este asigurat de centrul de bilosecretor din bulb care prin intermediul vagului excită
colereza şi funcţia colagogă a veziculei biliare.

Există şi un mecanism nervos local de evacuare a bilei.

În perioada dintre mese sfincterul Oddi este de 30 cm, în momentul pătrunderii alimentelor în duoden are
loc prin reflexe locale şi generale relaxarea sfincterului Oddi şi contracţia peretelui vezicii cu eliminarea bilei.
 Sistemul nervos simpatic are efecte opuse, determinâ nd relaxarea vezicii şi contracţia sfincterului Oddi.

Mecanismul umoral constă în acţiunea unor substanţe asupra secreţiei şi excreţiei biliare. Efecte
coleretice au să rurile biliare şi hormonii duodenali ca hepatocrinina. Secreţia acestor hormoni este stimulată de
alimente grase ca smâ ntâ na, gă lbenuşul de ou, etc

Efecte biliogene au hormonii duodenali, colecistokinina şi pancreazinina.

Secreţia colecistokinina este determinată de contactul mucoasei duodenale cu HCI şi cu diverse alimente
cu conţinut lipidic şi diferă de pancreazinina prin faptul că nu influenţează secreţia pancreatică . Glucidele inhibă
secreţia biliară .

Există şi substanţe farmacodinamice cu rol asupra motricită ţii veziculare:

- acetilcolina provoacă o contracţie veziculară puternică , accentuată de ezerină şi diminuată de atropină ;

- histamina are efect asemă nă tor cu acetilcolina;

- secretina are acţiune modestă, dar sigură ;

- cauruleina pare a avea o acţiune de contracţie a veziculei biliare şi relaxare a sfincterului Oddi;

- morfina, nicotina, izoprenalina, adrenalina, noradrenalina, gastrina, nu au rol asupra motricităţii veziculare.

1.3.5. Funcţiile veziculei biliare

Bila este secretată de ficat continuu în cantitate de 1-2 l/zi, variind în funcţie de circulaţia să rurilor biliare
şi de acţiunea diferitelor substanţe asupra colerezei.
 1. Funcţia de concentrare este cea mai importantă şi se datorează în primul râ nd capacită ţii de absorbţie a
epitelului vezicular. Vezicula biliară are capacitatea de a înmagazina 8 moli de acizi biliari, ceea ce corespunde la
3 g de acid colic. Funcţia de concentrare se realizează prin procesele de transport activ al electroliţilor. Mucoasa
veziculară este mai permeabilă pentru cationi, decâ t pentru anioni. Alte substanţe absorbite la nivelul epiteliului
vezicular sunt substanţe liposolubile de tipul bilirubinei libere, acidul chenodexiocolic, fosfolipide. Pigmenţii
biliari şi să rurile biliare se absorb în mică mă sură, absorbţia lor creşte în condiţii patologice ca: inflamaţia sau
iritaţia veziculei.

2.Funcţia secretorie constă în secreţia de glicoproteine, predominant la nivelul colului veziculei cunoscuţi

sub denumirea de mucus, mucine, mucoproteine, mocopolizaharide, glicoproteine. Acestea sunt de fapt proteine
bogate în glucide. Cantitatea secretată este cea de 20ml/zi crescâ nd în litiaza veziculară .

3.Funcţia motorie constă într-o activitate spontană , ritmică şi lentă a veziculei care asigură o presiune de
10-30 mm apă în perioadele de repausale rezervorului biliar.

1.3.6. Funcţiile căilor biliare principale

I. Funcţia de concentrare. Mucoasa coledocului este dotată cu capacitatea de absorbţie asemă nă toare celei
a veziculei biliare, astfel încâ t între cele două prâ nzuri câ nd bila hepatică stagnează în coledoc are loc
concentrarea acesteia cu creşterea bilirubinei la 6-13 mg faţă de 3-5 mg în bila hepatică.

II. Funcţia secretorie constă în secreţia mucusului de către glandele mticoase ale epiteliului canaliculelor
care în lumenul coledocului se va amesteca cu bila stagnată .
 III. Mobilitatea căi biliare principale. În această afirmaţie pă rerile sunt împărţite unii susţin doar existenţa
unor mişcă ri peristaltice ale extremităţii inferioare vateriene a coledocului, iar alţii că contracţiile parţiale sau
totale hepatocoledociene precum şi funcţia sfincteriană a hepaticului comun au rol important în excreţia
biliară.IV. Activitatea sfincterului Oddi constă într-o activitate bazată pe deschidere (diastolă ) şi închidere
(sistolă ), ritmică uneori întreruptă de contracţii violente. Creşterile de presiune produc alungirea celor două
faze, perturbâ nd această activitate.

Cap. II. PATOLOGIA LITIAZEI BILIARE

2.1. Definiţie

Litiaza biliară se defineşte ca fiind prezenţa de calculi în vezicula biliară şi căile biliare intrahepatice şi
extrahepatice.

Această boală este frecventă la toate vâ rstele şi anume la 10-15% în populaţia adultă, dar cu predilecţie
apare la sexul feminin, datorită diferenţei de compoziţie a bilei.

Litiaza biliară poate fi asimptomatică , fiind descoperită ca urmare a unui examen radiologic, a unei
intervenţii chirurgicale în etajul supramezocolic sau la necropsie.
 Câ nd este simptomatică , principalul simptom, este colica biliară care este un sindrom dureros paroxistic,
ce apare după consumul de alimente colecistokinetice şi se localizează în hipocondru drept şi/sau epigastru;
plus fenomenele de însoţire.

Litiaza biliară se poate complica rezultâ nd litiaza coledocului, hidropsul vezicular, fistula biliară, ileus
biliar, etc.

Tratamentul igieno-dietetic, atât al colicii, câ t şi între crize este foarte important, dar tratamentul clasic
chirurgical şi mai nou tratamentul laparoscopic constituie tratamentul de elecţie, dar care nu remite în totalitate,
simptomatologia pentru care bolnavul s-a internat.

2.2Incidenţă. Factorii etiologici şi favorizanţi

Afecţiunea este relativ frecventă , în populaţia adultă 5-10% din oameni sunt purtători de calculi. Incidenţa
este în continuă creştere paralel cu cea a nivelului de trai şi a duratei de viaţă .

Frecvenţa litiazei biliare este cea mai mare la vâ rstnici, dar poate fi gă sită la orice vâ rstă , chiar la copii.

Creşterea incidenţei litiazei biliare odată cu vârsta a fost explicată prin accentuarea stazei veziculare la
bă trâ ni (viaţa sedentară, aport alimentar mai redus, mortilitate diafragmatică diminuată, prin micşorarea
biligenezei şi prin deficitul secreţiei de hormoni sexuali.

Femeile prezintă fenomene clinice de litiază biliară de aproximativ trei ori mai frecvent decâ t bărbaţii.
Explicaţia diferenţei dintre sexe se află în compoziţia bilei: concentraţia, substanţele solide sunt mai mari la
femei, iar raportul dintre acizii colici şi dezoxicolici este de aproape două ori mai mare la bă rbaţi decâ t la femei,
în al doilea râ nd la femei hormonii estrogeni determină variaţiile veziculei biliare care diminua premenstrual, în
al treilea râ nd poate interveni sarcina care creşte colesterolul şi favorizează staza în colecist şi în căile biliare ,
prin presiunea intra abdominală crescută şi prin hormonii de sarcină , care determină o hipotonie.

Rolul factorilor a fost sugerat de marea frecvenţă a litiazei biliare în anumite ţă ri (Europa, Orientul
Mijlociu, S.U.A) şi prin absenţa în alte zone geografice (Indonezia, Africa Centrală ) sau raritatea ei (India).

Femeile în unele triburi de indieni americani fac litiază biliară în proporţie de peste 50% în emisfera
nordică domină calculii formaţi din colesterol şi carbonat de calciu, iar în zonele tropicale cel de bilirubinat de
calciu. În Japonia după cel de-al doilea Ră zboi Mondial sau modificat obiceiurile alimentare şi odată cu aceasta a
crescut litiaza colestorolică . Înainte de ră zboi predominau calculii de bilirubinaţi. Femeile fac mai frecvent
calculi de colesterol.

Factorii de risc intervin în apariţia litiazei biliare şi sunt reprezentaţi de diabet zaharat, obezitate, gută ,
litiază renală , astm bronşic, unele forme de reumatism. Litiaza biliară poate apare înainte, concomitent sau în
urma acestor afecţiuni.

Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de sedentarism, abuzuri de gră simi şi proteine, surmenaj, traume
psihice, nerespectarea orelor de masă, constipaţie, îmbrăcă minte iraţională , factorii de stază biliară ,
malformaţiile congenitale ale că ilor intestinale, mai ales infecţii ale căilor biliare.

2.3. Etiopatogenia

Mecanismul de formare a calculilor biliari rezultă din acţiunea unui mecanism complex la care participă
interacţiunea mai multor factori fizico-chimici, metabolici, de stază şi infecţiile.
 Factorii fizico-chimici şi metabolici determină modifică ri ale componentelor bilei cu perturbarea stabilirii
ei coloidale.

Factorul metabolic este cel mai important, litogeneza biliară producâ ndu-se în două situaţii:

- excesul de substanţe conţinute:

 colesterolul creşte în alimentaţia bogată , în gră simi, în obezitate şi câ nd se administrează hipolipemiante;

 bilirubina creşte în hemoliză câ nd se distrug multe hematii, în talasemii şi în ciroza biliară .
- deficitul de substanţe solubilizante care au rolul de a menţine colesterolul, sintetizat în ficat, în stare de
solubilitate în bilă .
Aceste substanţe sunt reprezentate de acizii biliari şi fosfolipide.

Acizii biliari scad în tulbură ri ale sintezei hepatice, în reacţii ale colonului şi ileonului, în diverse infecţii
intestinale. Ca urmare a acestei scă deri, precipită colesterolul, la fel bilirubina şi calciu.

Factorul stază  favorizează suprasaturarea bilei prin urmă torii factori favorizanţi ai stazei:

- mecanici – colecist septat, malformat

- funcţionali – colecist hipoton.

Staza poate fi realizată şi prin obstrucţii cistice şi oddiene prin atonie veziculară , prin variante atomice ale
aparatului excretor biliar sau prin microstaze create de modifică ri distrofice (colesteroloza, colecistaza). Sarcina
este şi ea un factor de stază .
 Factori infecţioşi participă la formarea clculilor biliari în mai multe moduri: modifică compoziţia şi ph-ul
bilei infectate; ca rezultat al proceselor inflamatorii vor apă rea detrisuturi celulare şi mucus care împreună cu
microorganismele vor forma materialul necesar pentru matricea calculului.

Pancreatita ar pute avea un rol etiopatogenic. Refularea de suc duodenal şi pancreatic în canalele biliare
poate precipita colesterolul.

Intervenţiile pentru ulcerul gastro-duodenal pot favoriza apariţia litiazei în primele luni după operaţie,
mai ales vigotomia şi rezecţia.

Sunt deprimate mecanismele reflexe şi enzimatice care contractă colecistul şi deschid sfincterul Oddi.
Colereza diminiua după vagotomie.

Bolile ficatului, în primul râ nd ciroza au fost studiate şi s-a ajuns la concluzia că raportul dintre cele două
sexe nu este diferit în privinţa incidenţei calculilor biliare la cirotici.

Diabetul este asociat litiazei biliare, gă sindu-se calculi la diabetici.

Infecţiile au un rol important. În urma infecţiei bilei se reduce conţinutul acesteia în să ruri biliare,
capacitatea de resorbţie a mucoasei inflamate fiind mă rită . La litiazici sau descoperit în bila colecistă ,
streptococi, „Escherichia coli” care ar putea preceda sau urma formarea calculior deoarece germenii pot
deconjuga să rurile biliare şi hidroliza glicouronilbilirubina.

Rezecţia ileală favorizează formarea calculilor prin reducerea reabsorţie acizilor biliari şi anemiile
hemolitice care fac ca bilirubina liberă să ajungă în exces în bilă .

Câ nd acţiunea factorilor litogenetici încetează , calculii ră mâ n la volumul lor iniţial şi rar pot diminua.

Compoziţia calculilor
 Calculii sunt formaţi din bilirubinat de calciu, colesterol, carbonat de calciu, acid palmitic, proteine, cupru,
fier magneziu, şi mai conţin şi o materie proteică (celule, sfă râ mituri celulare, mucus, bacterii) peste care se
depune colesterol sau să ruri.

Clasificarea calculilor:

- calculii de colesterol sunt solitari, rotunzi sau avalari, conţin 98-99% colesterol, iar restul calciu şi proteine,
sunt transparenţi pentru razele X, suprafaţa lor este granulată şi au aspect radiar;

- calculii de bilirubină sunt compuşi din bilirubinat de calciu şi survin la cei cu producere excesivă de bilirubină ,
sunt mici, multipli, cu aspect uniform, formă ovală cu suprafaţă rugoasă, sunt duri, opaci la razele X şi pot apare
în afecţiunile careproduc o hemoliză patologică (icter hemolitic);

- calculii de carbonat de calciu sunt alb-cenuşii au suprafeţe netede şi dimensiunile variabile. Sunt opaci la razele
X şi sunt rar întâ lniţi;

- calculii combinaţi au în centru un calcul radiar din colesterol iar învelişul lor are structura calculilor micşti;

- calculii micşti (peste 80%) sunt numeroşi, de formă poliedrică , faţetaţi, nu sunt omogeni, sunt formaţi din
colesterol, bilirubinat de calciu, au culoarea albă sau cenuşiu deschis pâ nă la închis sau negru, datorită
pigmentului. Aceşti calculi se însoţesc frecvent de inflamaţie septică, urmare a stazei prin obstrucţia cisticului şi
sunt radioopaci.Se presupune că primul format ar fi calculul de colesterol care ar obstrua cisticul şi ar forma
infecţia ceea ce ar determina creşterea acestuia prin depuneri succesive în straturi concentrice de colesterol şi
bilirubinat de calciu. Cea mai frecventă localizare a calculilor este vezica biliară , inclusiv canalul cistic. Canalul
coledoc conţine calculi în 12% din cazuri. Calculii de dimensiuni mici se pot gă si şi în căile biliare intrahepatice şi
pot servi ca punct de plecare pentru formarea calculilor mai mari în căile extrahepatice.
 În majoritatea cazurilor, prezenţa calculilor nu produce leziuni anatomice ci leziuni inflamatorii acute sau
cronice: catarale, supurative, ulcerative, gangunoase (colecistita acută şi cronică ).

Calculul din canalul cistic poate să funcţioneze ca o supapă, permiţâ nd intrarea bilei în veziculă şi
împiedicâ nd evacuarea ei, ducâ nd astfel la dilataţia veziculei. Dacă obstrucţia cisticului este completă, vezicula
se exclude din circulaţia bilei, conţinutul ei pierde culoarea galbenă prin absorbţia biliriibinei de către mucoasa
inflamată şi devine albă , iar în interiorul colecistului se formează adevă rate „pungi” rezultâ nd hidropsul propriu-
zis al veziculei sau mucocelul.

Compoziţia calculilor diferă după zona geografică şi după sex, majoritatea calculilor sunt compuşi din mai
multe substanţe, foarte puţini fiind puri.

Litiaza coledociană este urmarea migră rii calculilor din colecist în 90% din cazuri, în acest caz nu este
usor de stabilit dacă calculii sunt formaţi pe loc, provin din veziculă sau sunt intrahepatici. În general calculii de
origine colecistică conţin mai mult colesterol, iar cei formaţi în căile biliare sunt bogaţi în bilirubinat.

2.4. Simptomatologia şi examenul obiectiv

Simptomatologia litiazei biliare este în funcţie de localizarea calculilor și de complicaţiile cauzate de

aceştia şi poate să îmbrace mai multe forme:

- litiaza biliară asimptomatică latentă  apare în 50% din cazuri şi poate fi diagnosticată cu ocazia unor
explorări radiplogice sau printr-o intervenţie chirurgicală ;

- colica biliară  constituie manifestarea clinică cea mai caracteristică şi este un sindrom dureros paroxistic
determinat de contracţia reflexă a veziculei şi/sau a căilor biliare, ca ră spuns la prezenţa calculilor.
 Durerea din colica biliară are un debut brusc, apare în deosebi noaptea după consumul de alimente
colecistokinetice, luate în seara respectivă ca o jenă discretă care creşte brusc în intensitate.

Caracterul durerii este foarte variat, bolnavul descriind durerea sub formă de crampă , torsiune, asfixiere,
presiune, lovitură de pumnal, ruptură. Durata este variabilă în funcţie de complicaţii şi de terapie da la câ teva
minute pâ nă la 1-2 ore şi se poate repeta 3-4 zile. După un an antialgic durerea cedează la 1-4 ore, rareori ori
încetează spontan, alte ori se prelungeşte şi nu cedează pâ nă la extirparea veziculei biliare.

Durerea este frecvent paroxistică, se accentuează în decubit lateral stâ ng şi în inspir prelungit, manevra
Murphy accentuează durerea.

Cauzele de apariţie ale durerii sunt reprezentate de:

- abuzul de alimente colecistokinetice (ouă , gră simi, ciocolată , frişcă , maioneză , brâ nzeturi grase şi
fermentate);

- produse – calcolozice (fasole, mază re, varză);

- trepidaţii ale corpului produse de mijloace de transport;

- medicamente, de exemplu substanţele iodate administrate pentru colecistografie;

- eforturi fizice neobişnuite;

- mişcă rile inclusiv respiratorii sporesc durerea, bolnavul este: agitat, anxios, încercâ nd diferite poziţii
antologice: cocoş de puşcă, decubit dorsal, poziţie genupectorală , şi altele;

- la femei colica biliară poate apare înainte de menstruaţie sau în timpul ei, ori în timpul sarcinii;

- modifică ri bruşte ale obiceiurilor alimentare:

 localizarea durerii se află în epigastru şi/sau în hipocondrul drept şi în regiunea vezicală . Câ nd durerea
este localizată numai în hipocondrul drept înseamnă că calculul este inclavat în cistic sau există o inflamaţie
infundibulocistică;
 iradierea durerii se poate face de-a lungul rebordului costal drept, spre omoplat şi umăr, dar poate avea şi
o iradiere ascendentă în hemitoracele drept, în umă rul drept, subscapular pe traiectul frenicului. Iradieri atipice
ale durerii se întâ lnesc în hipocondrul stâ ng, în coloana toracică , retrosternal în hipogastrul sau periombilical.
În 20% din cazuri durerea ră mâ ne constantă în epigastru fă ră iradieri, avâ nd un caracter permanent cu
exacerbă ri în anumite ore ale zilei şi nopţii.
Intensitatea durerii a fost comparată cu cea din infarctul de miocard datorită localiză rii atipice din
regiunea precordială .

Durerea din colica biliară poate fi intricată cu:

- durerea din pancreatita acută sau cronică. Atunci câ nd durerea din colica biliară este localizată în
hipocondrul stâ ng sugerează afectarea pancreatică (colecistopancreatita);

- durerea din angina pectorală este o durere precordială care poate iradia în epigastru, la nivelul umă rului
şi care cedează după încetarea efortului sau după administrarea de nitroglicerină sublingual. Această durere are
o durată de câ teva secunde, minute fără să depă şească 15 minute;

- durerea de colică renală care este o durere violentă , paroxistică , intermitentă localizată lombar, cu
iradiere descendentă în flancuri, organele genitale externe. Uneori faţa internă a coapsei, este însoţită de agitaţie
psihomotorie, tulbură ri micţionale, fenomene digestive (vărsă turi, balonă ri abdominale, oprire a tranzitului
intestinal).

Fenomenele clinice de însoţire a colicii biliare sunt:

 - greţuri, vă rsă turi alimentare şi biloase, intoleranţă la gră simi, balonă ri post prandiale, dureri epigastrice
necaracteristice, gust amar mai ales dimineaţa la sculare, pirozis, dispepsie gazoasă , constipaţie, eructaţie.
Aceste fenomene sunt determinate de alimentaţie şi sunt de scurtă durată (2-3 zile);

- simptome obiective: febra şi icterul.

Icterul în litiaza veziculară este un fenomen rar şi tranzitoriu discret şi apare ca urmare a unei complicaţii,
se întâ lneşte frecvent în litiaza cisticului şi coledocului, iar câ nd apare la 24 de ore, după colica biliară sugerează
o litiază coledociană , aceasta fiind intens şi persistent.

Pe mă sura dezvoltă rii icterului, urina devine închisă , materiile fecale se decolorează . Icterul se poate însă
manifesta şi într-o formă uşoară prin bilirubinemie şi bilirubinurie trecă toare.

Simptomatologia clasică a litiazei coledocului este realizată de triada: durere, icter şi febră . În acest caz
durerea iradiază mai mult spre umă rul drept, câ teodată spre hipocondru şi umă rul stâ ng. Febra traduce
prezenţa infecţiei şi este însoţită de leucocitoză.

În acest caz coloraţia icterică  a tegumentelor şi mucoaselor se instalează la scurt timp după criza
dureroasă, iar după câ teva zile progresează ajungâ nd la icter mecanic însoţit de prurit.

Simptome generale – cefalee, stă ri de agitaţie, convulsii tonico clonice, mai ales spasmofilice, crize de
poliurie, senzaţie de tensiune intracraniană , ameţeli, urticarie, ieritem poliform cu caracter de aflat la femeile cu
labilitate spsihomoţională; rar tuse seacă , discretă , indusă reflex.

Examenul obiectiv

Inspecţia generală are în vedere starea generală a bolnavului (bolnavul este agitat anxios), gradul de
nutriţie şi poate de la o coloraţie icterică sau subicterică a mucoselor şi tegumentelor.
 La inspecţia hipocondrului drept se poate observa o bombare rotundă sau ovală care în timpul inspiraţiei
se deplasează în jos.

Palparea se face cu blâ ndeţe cu grijă ca mâinile examinatorului sa nu fie reci. În mod normal vezicula
biliară nu este palpabilă, ea este abordabilă câ nd este foarte mă rită de volum în litiaza biliară complicată (stază
de colecist, hidrops vezicular, tumori sau veziculă umplută cu calculi, colecistică acută).

Consistenţa este variabilă după cauza care face vezicula palpabilă, iar sensibilitatea la presiune cunoaşte
diverse grade, de la lipsa de durere pâ nă la hiperestezie şi contractura peretelui abdominal.

Palparea pune în evidenţă un punct dureros vezicular, punctul cistic, situat la întretă ierea marginii
externe a dreptului abdominal cu rebordul costal. Presiunea acestui punct este întotdeauna dureroasă iar
durerea se intensifică mult în timp ce subiectul inspiră adâ nc.

Semnul Murphi constă în palparea veziculei biliare în inspiraţie forţată câ nd se evidenţiază sensibilitate.

La examenul obiectiv apare şi puls accelerat, respiraţie polipneică superficială.

2.5. Investigaţii de laborator

Examenele de laborator apar modificate punâ ndu-se baza pe examenul sâ ngelui, urinei şi materiilor fecale.

Examenul sâ ngelui:

- Hemolucograma evidenţiază :

 hemoglobina scă zută – valoarea normală 13-14,5 g/dl;

 numă r normal de leucocite în colica biliară necomplicată şi crescut (leucocitoză ) în colica biliară cu
inflamaţie acută şi supraadă ugată .
 valoare normală 4000-8000 elemente/mm cubi.
- VHS crescut – valori normale:
 la bă rbaţi: 1-10 mm/h; 7-15mm/2h;
 la femei: 2-16 mm/h; 12-17mm/2h.
 colesterol crescut (hipercolesterolemie) valoare normală -180- 280mg%;
 calciu crescut (hipercalcemie) – valoare normală – 9 – 12 mg%;
 bilirubină crescută (hiperbilirubinemie) – valori normale:
o bilirubină directă – 0 – 0,25 mg%;
o bilirubină indirectă – 0 – 0,75 mg%;
o bilirubină totală – 0 – 1 mg/dl.
- transaminaze crescute – valori normale:
 transaminaza glutamic oxalacetică – 2 – 20 u.i;
 transaminaza glutamic piruvică – 2 – 16 u.i.
- fosfataza alcalină crescută – valoare normală : 2 – 4 u. Bodansky.
Fosfataza alcalină este expresia gradului de obstrucţie.

Examenul urinei evidenţiază urina modificată cu:

- creşterea urobilinogebului;

- bilirubinie în stă rile icterice;

 - amilază urinară crescută – valoarea normală 45-85 u.W.

Examenul materiilor fecale.

În materiile fecale apare hipocolia sau acolia, după colici biliare putâ nd fi gă siţi calculi.

Examenul radiologic este esenţial pentru confirmarea cauzei colicii biliare.

Radiografia simplă , pe gol fă ră substanţă de contrast evidenţiază „bila calcică ” sau calculi radioopaci, cu
conţinut crescut de calciu.

Importantă este localizarea calculilor în zona colecistului.

Radiografia cu substanţă de contrast a colecistului şi a căilor biliare, evidenţiază calculi radiotransparenţi,

dar şi pe cei radioopaci şi se realizează prin administrarea per orală sau intravenoasă a substanţelor de contrast
şi nu se efectuează în crize.

1- Colecistografia orală  reprezintă radiografierea veziculei biliare umplută cu substanţă de contrast,

administrată de obicei pe cale orală . Substanţa de contrast folosită este razebilul sau acidul iopanoic.

Această metodă evidenţiază prezenţa calculilor radiotransparenţi dar şi radioopaci, precizează forma şi
funcţia colecistului.

Rezebilul se administrează în cantitate de 3 g (4 comprimate) cu 14-16 ore înaintea examenului, iar acidul
iopanoic în aceeaşi doză (6 comprimate) cu 10-14 ore înainte.

2 – Colangiografia venoasă  reprezintă opacifierea că ilor biliare inclusiv a colecistului, pline cu substanţă
de contrast administrată pe cale intravenoasă. Substanţa de contrast folosită este pobilanul care se injectează
lent intravenos (6-8 minute) la adult 20 ml prin soluţia 30% sau 50%. Această metodă evidenţiază litiaza
coledocului şi obstrucţia cisticului.

Dacă nici după pobilan vezica biliară nu se vizualizează după aproximativ 30 de minute, se impune forma
farmacodinamică , cu morfină , pentru a determina hipertonia sfinterului Oddi.

În marea majoritate a cazurilor se va opacifica coledocul şi vezicula biliară dacă nu este exclusă şi cisticul
nu este obstruat.

Tubajul duodenal simplu reprezintă introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor în duoden,
realizâ nd o comunicare între duoden şi mediul extern.

Este o investigaţie greu de suportat de că tre bolnavul litiazic şi care evidenţiază bila B veziculară care este
absentă sau în cantitate mică , slab concentrată şi care conţine cristale de colesterol, bilirubinat de calciu şi
leucocite, bila A coledociană de culoare galben- aurie şi bila C hepatică care este clară şi provine din ficat.

Lipsa de scurgere a bilei A indică un sfincter Oddi închis (obstacol pe canalul coledoc, spasm, litiază ,
neoplasm).

Normal bila este de aspect clar, patologic bila A este tulbure, vâ scoasă în angiocolite, coledocite.

Lipsa de scurgere a bilei B după administrarea MgSO4 sugerează un obstacol a locului veziculei biliare
respectiv al canalului cistic (calcul, tumoară ). Evacuarea în cantitate mare, colorată închis arată o hipotomie
biliară, iar apariţia tardivă a bilei B în cantitate mică , slab colorată asociată cu durere în hipocondrul drept,
orientează spre hipertonia că ilor biliare.

Lipsa bilei C survine în obstrucţia canalului hepatic comun.

 Tubajul duodenal minutat este o metodă dinamică de exploatare a funcţiei sfincterului şi a veziculei
biliare. Se urmă reşte debitul biliar notâ ndu-se din 5 în 5 minute reacţia bolnavului şi caracterele bilei recoltate.

Ecografia veziculei biliare permite vizualizarea calculilor biliari în 95% din cazuri şi are avantajul faţă de
colecistografie că se efectuează şi la bolnavii icterici.

Contraindicaţii ale radiografiei cu substanţa de contrast: afecţiuni hepatobiliare acute, insuficienţă renală ,
reacţii alergice la iod, stă ri febrile, în crize. Astă zi examinarea este în mare parte cu ecografia.

Tubajul duodenal nu se efectuează în crize.

2.6. Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul pozitiv se bazează pe:

- anamneză , adică existenţa colicilor biliare în antecedente;

- examenul clinic care este important în litiaza biliară câ nd se evidenţiază colicile biliare tipice, repetate şi
declanşate prin abateri alimentare. Dintre fenomenele de însoţire ale colicilor biliare prezenţa unui icter sau
subicter pledează pentru litiaza biliară;

- examenele radiologice care descoperă existenţa calculilor în vezicula biliară , în cistic sau coledoc sau
poate evidenţia o veziculă exclusă, în urgenţe ca în colecistele acute şi în icterele obstructive, diagnosticul nu
poate fi ajutat de examene radiologice, el va fi bazat pe criterii clinice. În icterele obstructive utiliză m
colangiografia laparoscopică sau prin cateterum sub control.
 - duodenoscopic, mai ales în cazurile prelungite şi în care originea reală a icterului nu este uşor de stabilit;
examenul paraclinic care are un rol hotă râtor în incertitudini diagnostice, ară tâ nd modifică ri ale valorilor
normale la examenele efectuate;

- tubajul duodenal care declanşează dureri, la care timpul veziculei este absent sau anormal sau prin care
obţinem o bilă în care se descoperă cristale de colesterol, bilirubinat de calciu. Greutăţi de diagnostic putem
întâ mpina în colicile biliare atipice mai ales ca localizare a durerii sau în cele în care tabloul clinic este dominat
de unele fenomene de însoţire (ileus paralitic, frison urmat de ascensiune termică, colici fă ră durere sau cu o
modestă jenă în hipocondru drept), în aceste situaţii este importantă anamneză stabilindu-se legătura dintre
alimentele colecistokinetice şi apariţia acestor fenomene.

2.7. Diagnosticul diferenţial

Diagnosticul diferenţial se realizează în cele două circumstanţe în care bolnavul se prezintă la medic şi
anume în prezenţa colicii biliare şi în absenţa acesteia.

În prezenţa colicii biliare diagnosticul diferenţial se face cu alte accidente paroxistice asemă nă toare prin
intensitatea simptomelor, prin localizarea durerii în aceeaşi regiune sau într-o zonă apropiată.

Colica renală sau uretrală dreaptă  în care durerea are de obicei sediul de intensitate maximă în regiunea
lombară, dar poate iradia descendent pe traiectul ureterului, în zona organelor genitale.

Mişcă rile respiratorii nu intensifică durerile de origine renoureterală , dar există fenomene urinare care
însoţesc colica (disurie, polakiurie) şi apare hematurie şi/sau leucociturie la examenul urinei.
 Apendicita acută  nu ridică probleme de diagnostic, atunci câ nd sediul apendicelui este normal, deoarece
durerea spontană şi mai ales la palpare are sediul maxim în fosa iliacă dreaptă de unde poate iradia în tot
abdomenul în caz de peritonită acută .

La palpare apă rarea musculară sau contractura abdominală în caz de perforaţie apendiculară se gă seşte în
aceeaşi zonă.

Apendicita acută ridică probleme de diagnostic atunci câ nd poziţia apendicelui este normală, ascendentă
şi/sau retroceală .

De asemenea, gangrena apendiculară şi colecistică acută pot evolua cu o simptomatologie asemă nă toare
încă de la debut (febră, frisoane, insuficienţă circulatorie acută ). Câ nd există incertitudini de diagnostic se
recomandă intervenţia chirurgicală .

Ulcerul gastro-duodenal perforat are un tablou clinic mai dramatic instalâ ndu-se prompt contractura
abdominală şi se poate evidenţia clinic şi radiologic prezenţa pneumoperitoneului.

Pancreatita acută  debutează cu fenomene de însoţire mai dramatice şi mai zgomotoase printre care
insuficienţă circulatorie acută , mergâ nd pâ nă la şoc. Durerea cu iradiere în bară imobilizează bolnavul. Creşterea
de peste cinci ori a analizei demonstrează existenţa pancreatitei.

Afecţiunile pleuro-pulmonare sunt mai uşor de diferenţiat, debutul lor este cu ascensiune termică care
precedă durerea, uneori frison solemn. Se însoţesc frecvent de junghi, tuse, semne stetacustice şi radiologice de
pleurită , pneumonie sau infarct pulmonar.

Angina pectorală şi infarctul miocardic inferior creează confuzii câ nd durerea precordiară iradiază în zona
colecistului. Pentru elucidarea diagnosticului au importanţă : apariţia durerii legate de efort sau digestie, durata
mai scurtă a acesteia, retrocedarea spontană în repaus sau la nitroglicerină pentru criza de angor; şi anomaliile
traseului electrocardiografic pentru infarctul miocardic inferior.

Ocluzia arterei mezenterice intră rar în discuţia diagnosticului diferenţial, durerea fiind intensă , difuză ,
însoţită de greţuri, vă rsă turi şi urmată la scurt timp de meteorism.

Dischineziile biliare pot fi de două tipuri:

- hipotonia veziculară (colecistotomia) se diferenţiază de litiaza biliară prin faptul că în sindromul

dispeptic biliar poate apare şi constipaţia alternantă cu diareea; migrenă ; veziculă biliară palpabilă, iar în tubajul
duodenal apare bila B veziculară , hiperconcentrată, în cantitate mare care se scurge timp îndelungat.
Colecistografia evidenţiază o veziculă biliară mare cu contracţie slabă după prâ nzul Boyden;

- hipertonia veziculară se diferenţiază prin apariţia durerilor intense după alimente colecistokinetice
însoţite de diaree intraprandială. Tubajul duodenal este dureros, bila B veziculară se scurge discontinuu iar
colcistografia evidenţiază o veziculă biliară mică cu evacuare rapidă .

Colici biliare nelitiazice sunt date de afecţiuni biliare inflamatorii nelitiazice care au ca simptomatologie
urmă toarele: jenă în hipocondrul drept, greţuri, gust amar în gură , balonă ri.

Aceste colici biliare nelitiazice se deosebesc de cele litiazice prin examenele radiologice la care se
evidenţiază calculi radioopaci şi radiotransparenţi.

Ele mai pot fi date şi de afecţiuni neinflamatorii sau colecistoze la râ ndul lor determinate de dezvoltarea
exagerată a unor elemente structurale ale veziculei biliare şi anume dezvoltarea mucoasei şi muscularei
peretelui vezicular dă adenomiomatoză , dezvoltarea unor celule dă colesteroză , dezvoltarea elementelor
nervoase dă neuromatoză , iar calcifierea veziculei dă vezicula calcară sau „de porţelan”.
 În absenţa colicii biliare se face diagnosticul diferenţial al fenomenelor diseptice biliare, al durerilor care
ar sugera colici biliare. Mare importanţă are examenul radiologic la care în lipsa imaginilor calcare pot fi luate în
discuţie:

- hernia hiatală este sugerată de toracele cu deschidere largă şi confirmată de examenul baritat al
esofagului şi stomacului în poziţie Trendelenburg; frecvent este asociată litiazei biliare;

- ulcerul gastro-duodenal este frecvent la bă rbaţi şi se caracterizează prin ritmicitatea şi periodicitatea

durerii;

- hernia epigastrică este foarte dureroasă şi produce reflex tulbură ri ale tranzitului gastrointestinal, care
este uşor de recunoscut dacă bolnavul contractă muşchii drepţi abdominali;

- prolaxul mucoasei pilorice. Simptomatologia acestuia sugerează mai degrabă un ulcer duodenal;

- diverticuloza duodenală are o simptomatologie dispeptică şi dureroasă , uşor de recunoscut la examenul

baritat;

- nevralgia funcţională , zona zoster, pleurita diafragmatică pot fi şi uşor eliminate prin anamneză şi
examen clinic complet.

2.8. Complicaţii

Dacă se face abstracţie de colecistita cronică care este un proces inflamator, care însoţeşte aproape
obligatoriu orice litiază biliară se poate aprecia că 1 din 5 bolnavi fac complicaţii (20%).

Complicaţii mecanice:
 litiaza coledociană complică 25% din cazurile de litiază veziculară prin migrarea unui calcul în calea
biliară principală. Tabloul clinic poate fi înşelă tor fiind dominat de fenomene colecistice, iar icterul nu este
prezent totdeauna. Importanţă pentru diagnostic are examenul radiologic. Simptome prezente: durere intensă ,
icter şi febră .
 hidrocolecistul (hidropsul vezicular) se datorează obstruării gâtului veziculei biliare sau cisticului.
Vezicula biliară este destinsă , este palpabilă sub rebordul costal, ca o tumoră rotundă elastică , în tensiune foarte
dureroasă. Destinderea colecistului determină subţierea pereţilor lui. În veziculă se gă seşte bilă sau un lichid
clar, albicios sau limpede, denumit „bila albă”, fiindcă nu are constituenţi biliari, ci este produsul secreţiei
mucoasei colecistului. Hidropsul vezicular poate să dispară prin dezobstrucţie spontană .
 fistula biliară este deseori consecinţa unei ulceraţii locale produse de prezenţa calculilor care erodează
peretele colecistic şi rareori este urmarea unei colecistite acute. Fistula se poate deschide în duoden, stomac,
colon sau în arborele biliar şi reprezintă modalitatea prin care calculii se pot elimina spontan.
 ileusul biliar reprezintă producerea sau micşorarea de calculi biliari în intestin la nivelul ileonului
terminal şi jejunului producâ nd ocluzie intestinală. Calculii sunt eliminaţi printr-o fistulă colecistoduodenală.
Complicaţii infecţioase :
 colecistita acută este cea mai frecventă complicaţie şi este consecinţa obstrucţiei gâ tului colecistului care
se manifestă prin colică biliară şi sindrom toxico-septic. Poate determina abcese pericolecistice, fistule, abcese
hepatice, cangrenă colecistică sau perforaţii libere în marea cavitate peritoneală .
 colecistita cronică.
 pancreatita acută este o afecţiune caracterizată anatomo-patologic prin inflamaţie edematoasă ,
hemoragică , nevrotică sau nevrotic-hemoragică. Clinic se manifestă ca un sindrom dureros abdominal acut
violent însoţit uneori de stare de şoc datorat unui proces de autodigestie a glandei pancreatice.
 pancreatita cronică . Durerea este intensă cu localizare în epigastru şi în hipocondrul stâ ng sub rebordul
costal, este permanentă şi accentuată post prandial sau după consumul de alcool. Apare maldigestie cu scaune
steotoreice, malnutriţie prin scă dere ponderală şi diabet zaharat datorită leză rii pancreasului endocrin.
Alte complicaţii:
 hepatitele cronice satelite sunt expresia efectuă rii ficatului în suferinţele biliare obstructive infectate, de
regulă litiaza biliară , mai rar coledociană. Apare inflamaţia canaliculelor poate fi obstruat atâ t prin tumefacţia
endoteliului, câ t şi prin trombi biliari, în jurul canaliculelor se formează leziuni de pericolangită , manifestate
prin infiltrat granulocitar de extinderi variabile.
Cancerul veziculei biliare este una din cele mai grave complicaţii. Peste 90% din cancere apar pe veziculă
litiazică. Sediul durerii este în epigastru şi în hipocondrul drept cu iradiere posterioară , la început este de
intensitate moderată , apoi din ce în ce mai pronunţată , persistentă, agravată nocturn. Intermitent apar colici
biliare.
 Odditele sunt procese inflamatorii stenozante cu evoluţie recurenţială care se dezvoltă aproape constant
în legă tură cu litiaza coledociană . Simptomatologia constă în icter ondulat şi dureri intermitente în hipocondrul
drept cu iradiere spre stâ nga. Variabilitatea icterului se datorează componentei edematoare şi modificare
spasticei tranzitorii. Cu timpul se produc leziuni ireductibile (displazice şi sclerozante). Diagnosticul poate fi
diferenţiat confundâ ndu-se cu icterul mecanic şi cu orice obstacol pe calea biliară principală. Colangiografia dacă
este pozitivă evidenţiază coledocul dilatat şi cu evacuare întâ rziată .
 ciroza biliară secundară este rar întâ lnită , apare în icterele mecanice, de obicei prin litiază coledociană ,
complicate de angiocolită şi evoluţie intermitentă care permite durata lungă a colestazei.
 hemocolecistul se datorează hemoragiilor în cavitatea veziculară .
 hemobilia este rară .
2.9. Tratamentul

Tratamentul general se adresează factorilor etiopatogenetici incriminaţi în determinismul litiazei biliare

(tulbură ri metabolice, stază , factori nutriţionali) şi constă în:

 combaterea obezită ţii printr-un regim hipocaloric.

 combaterea hiperlipoproteinemiei printr-un regim să rac în gră simi naturale sau în hidraţi de carbon;
 igiena alimentaţiei;
 stingerea proceselor inflamatorii;
 consumul moderat de alcool şi tutun.
Tratamentul profilactic.
Prin alimentaţie se urmă reşte împiedicarea tulbură rilor metabolice şi diminuarea aportului caloric,
îndeosebi pe seama lipidelor. Tulburările metabolice se adresează hipercolesterolemiei, obezită ţii şi
hiperfoliculinemiei.

Regimul alimentar de fond este un regim de cruţare veziculară.

Alimentaţia are ca scop prevenirea formă rii calculilor, dar şi evitarea declanşă rii crizelor dureroase odată
ce calculii s-au format.

Dieta are ca scop evitarea aportului excesiv al lipidelor, al alimentelor cu conţinut crescut în colesterol,
avâ nd în vedere că organismul sintetizează colesterol pornind de la o alimentaţie grasă .
 Se reduc alimentele bogate în colesterol în primul râ nd gră simile de lux: câ rnaţii, ficatul gras, ciocolata,
gă lbenuşul de ou, creierul, rinichi, ficatul de vacă, stridii, gră simi animale şi gră simi pră jite. Se contraindică la
biliare alimentele faţă de care aceştia se comportă ca alergici.

Pâinea este preferabil să fie consumată veche, pră jită şi în cantitate moderată . Vor fi evitate mesele
copioase care supun organele digestive unor eforturi deosebite şi care conţin cantităţi importante de gră simi.

Se evită folosirea alcoolului ca aperitiv dar în timpul mesei se poate consuma o cantitate moderată de vin,
care sa nu fie vechi şi acid. Se recomandă aportul de fibre vegetative pentru scă derea colesterolului.

La bolnavii cu deficit de acizi biliari, este posibil ca administrarea îndelungată a acidului chenodexiopolic
în doză zilnică de 500 mg, să prevină formarea calculilor.

Combaterea sindroamelor de malabsorţie şi asigurarea funcţionalităţii normale a ficatului şi că ilor biliare

intervin în acelaşi sens. O reducere brutală a greutăţii nu este indicată , deoarece poate favoriza formarea
calculilor.

Tratamentul curativ se adresează manifestă rilor dureroase, boli litiazice, şi complicaţiilor sale.

Tratamentul igieno-dietetic al colicii biliare

 dietă (regim hidrozaharat) pe timpul colicii se consumă numai ceai de tei şi sună toare, lapte ecremat
îndoit cu ceai, supe de legume, compoturi, pireuri de legume şi fructe, pâ ine albă uscată , paste făinoase, griş,
orez, brâ nză de vaci, carne slabă rasol;
 mă suri igienice – repaus la pat, aplicaţii locale de că ldură pe hipocondrul drept, cu efect antispastic, iar
câ nd bolnavul este febril şi se suspectează o colecistică acută că ldura este contraindicată şi se recurge la punga
cu gheaţă.
 Tratamentul medicamentos al colicii biliare urmă reşte să combată spasmul şi să atenueze durerea
(antispastice si analgetice) şi este un tratament de urgenţă :
 Atropină 1 fiolă a 1 mg subcutanat la 12 h sau scobutil o fiolă de 10 mg la 8-12 h în asociere cu papaverină
fiole de 40 mg i.m., atropină la 1 mg i.m. sau 0,5 mg i.v. eventual combinată cu xilină 1% cu miofilin 240 mg i.v.
 Algocalmin, per os comprimate sau fiole 2ml 50% nu se administrează intramuscular (i.m.) sau piafen i.m.
sau i.v. Lent 1-3 fiole/zi a 5 ml.
 Se mai poate încerca nitroglicerina sau nitrilul de amil care exercită o acţiune litică asupra contracţiei
sfincterelor biliare ca şi miofilinul.
Dacă cele de mai sus nu sunt eficiente se administrează mialgin, care este un opiaceu în doză de 100 mg
(1fiolă a 2ml) i.m. sau i.v. 1 ml diluat în 10 ml soluţie glucozată izotonică. Aceasta este şi un antialgic şi
antispastic puternic căruia colica biliară necomplicată nu-i rezistă . Se evită administrarea deoarece există riscul
toxicomaniei.
În loc de mialgin se mai poate administra unul din cele două amestecuri antispastice la 6 – 8 h.

 xilină sau novocaină 1% 10ml, atropină 0,5 mg adică ½ de fiolă şi papaverină 1 fiolă a 40 mg.
 miofilin 1 fiolă , atropină ½ fiolă , papaverină 1 fiolă.
 lizadonul în supozitoare, ca şi plegomazinul în injecţie intramusculară (fiole a 25 mg) sunt utile pentru
efectul lor antispastic, sedativ şi antivomitiv. Ca antivomitiv se recomandă supozitoare de emetiral.
Mialginul, morfina, dihidromorfona (hidromorfon, hidromorfon-atropină , hidromorfon-scopolamină ) sunt
opiacee şi sunt contraindicate în colică pentru că determină spasmul sfinterului Oddi şi poate masca un
abdomen acut chirurgical.
 Numai după ce s-a stabilit prin examen clinic atent că nu este vorba de un abdomen acut chirurgical sau
atunci câ nd colicele biliare sunt violente, prelungite şi nu cedează la tratamente se poate administra de
preferinţă hidromorfon-atropină câte 1-2 fiole/zi în injecţie subcutanată.

În toate colicile biliare se administrează antibiotic, ampicilina 500 mg/6 h i.m.

Tratamentul medicamentos între crize:

 coleretice în doze mici – colebil 1-3 drajeuri/zi; fiobilin 1 comprimat, a 250 mg, 1-2 comprimate după
mese; rowachol 3-5 picături de 3-4 ori/zi.
 antibiotic intermitent – ampicilină 500 mg/6 h i.m.
 se continuă medicaţia antispastică pe cale orală – scobutil 1-2 comprimate/zi, 1 comprimat=10 mg,
bellergan, bergofen, fobenal.
Această medicaţie antispastică durează 2-3 să ptă mâ ni după o colică şi poate preveni o colică atunci câ nd
antispasticele sunt administrate la primele semne ale acesteia:
 instilaţie pe sondă duodenală a soluţiei de eter sau cloroform pentru a reduce spasmul sfincterului Oddi,
aceasta fiind urmată de introducerea de ulei de mă sline că lduţ sau de parafină în litiaza coledociană ;
 litiaza medicamentoasă a calculilor de colesterol (chenodex, chenodolul, ACDC) dar şi acidul
ursodezoxicolc (delural) capsule de 250 mg administrat singur 10-20 mg/kg corp/zi sau în asociere cu
chenodolul în doze egale de 7 mg/kg corp/zi 1-2 ani favorizâ nd dizolvarea calculilor de colesterol în 50 – 60%
din cazuri, prin diminuarea sintezei hepatice şi scă derea concentraţiei colesterolului din bilă.
Tratamentul hidromineral .
Cura internă cu ape dicarbonate şi uşor sulfurate la Slă nic Moldova, Olă neşti, Că limă neşti, Că ciulata are
efect coleretic şi efect de alcanizarea bilei.
 Curele anuale cu ape minerale sunt indicate la litiazici afebrili cu colici biliare şi reacţii dureroase
moderate, fă ră calculi inactivi în cistic sau coledoc. Este necesar un examen medical care să decidă dacă un
pacient trebuie să urmeze sau nu o cură balneară .

Nu se recomandă acest tratament celor cu fenomene inflamatorii acute, ci litiază biliară în faza dureroasă,
cu icter. Trebuie să treacă cel puţin trei luni de la asemenea manifestă ri acute pâ nă la trimiterea în staţiune.

Durata unei cure este de trei să ptă mâ ni.

Tot medicul stabileşte ce izvoare şi ce proceduri sunt indicate, ce doze şi în ce ritm. În litiaza biliară nu se
aşteaptă topirea calculilor cu ajutorul apelor, în schimb se poate spera la o acţiune liniştitoare, eventual la
încetinirea evoluţiei afecţiunii.

Tratamentul chirurgical

A. Litotritia extracorporeală  este o metodă de liză a calculilor biliari prin mijloace fizice (ultrasunete,
rezonanţă magnetică, laser).

După tratament se administrează acid chenodezoxicolic şi rowachol, se efectuează colecistografia şi/sau

ecografia de control.

Contraindicaţii: infecţia că ilor biliare, veziculă nefuncţională şi calculi mai mari de 3 cm.

Complicaţii: obstrucţia coledocului prin fragmentarea calculilor.

Se obţin rezultate pozitive în 50-80% numai din calculii colesterolici şi nu previne recurenţa acestora.

B. Tratamentul endoscopic al litiazei colecistului şi a litiazei coledociane constă în sfincterectomia oddină

şi permeabilizarea coledocului şi extragerea calculilor cu ajutorul endoscopului.
 Indicaţii: Boală cu risc operator, calculi reziduali după colecistectomie.

C. Tratamentul chirurgical clasic

Procedee: colecistomie, coledolitotomie, colecistectomie şi altele.

Intervenţia chirurgicală este indicată în forme clinice manifeste şi mai ales în complicaţii. Colecistectomia
s-a impus datorită faptului că nu se gă sise nici o metodă eficace pentru care să rezolve calculii şi care să permită
bolnavului o stare de confort permanentă . În al doilea râ nd s-a dovedit că mortalitatea prin colecistectomie este
foarte scă zută pentru cazurile necomplicate (0,3%), iar în lipsa colecistectomiei, bolnavul pe mă sură ce
avansează în vâ rstă apar mai multe complicaţii care se plă tesc cu o mortalitate de 20%. Colecistectomia nu
remite simptomatologia pentru care s-a operat bolnavul, ci doar o ameliorează de 5-10%, iar complicaţiile după
intervenţii se reduc în 10% din cazuri.

Indicaţiile majore de colecistectomie sunt:

 complicaţii acute: colecistita acută , perforaţia biliară , hemobilia, fistula biliară. În perforaţia biliară şi în
hemobilie se operează de urgenţă . În colecistita acută unii operează după răcirea inflamaţiei acute, cu
antibiotice, în acest caz chirurgul are confort în plagă pentru o intervenţie completă şi tratamentul medical poate
da rezultate amâ nâ nd intervenţia pentru multe să ptă mâ ni, însă alţii de teama gangrenei veziculare şi a
posibilităţii instală rii unor complicaţii insidioase (fistulă ), sub antibioterapie aplică intervenţia la cald, care este
indicată absolut numai în peritonita biliară , în hemofilie şi câ nd sunt semne generale severe de toxiinfecţie
(colecistită gangrenoasă ) sau câ nd sunt semne totale de empiem (apărare musculară ):
 litiaza coledociană demonstrează radiologie sau numai bă nuită clinic (subicter, sindrom colemic frust).
 Calculii veziculari radioopaci cu veziculă nefuncţională .
 Afectarea ficatului.
 Semne de pancreatită cronică .
 Diabet zaharat.
 Cancer vezicular.
 Cardiopatie coronariană asociată .
Datorită îmbună tăţirii pregă tirii preoperatorii şi post operatorii, a anesteziei şi a tehnicii chirurgicale,
contraindicaţiile operaţiei sau redus:
 Insuficienţă renală decompensată ;
 Insuficienţă pulmonară severă ;
 Cancerul cu altă localizare;
 Insuficienţă pulmonară avansată;
 Ciroză hepatică .
Aceste contraindicaţii sunt valabile numai pentru litiaza biliară fă ră complicaţii acute. Pregă tirea
preoperatorie constă în corectarea afecţiunilor asociate (hiperfoliculinemie, colopatie funcţională , hernie
hiatală , migrenă , tulbură ri nevrotice etc) şi a complicaţiilor (hepatită cronică, pancreatită cronică ). La obezi
operaţia va fi amâ nată pâ nă câ nd se va obţine o scă dere ponderală suficientă pentru ca operaţia să se facă fă ră
riscuri mari. La anestezie se vor evita anestezicele cu hepatotoxicitate (halotanul) sau care induc anoxie hepatică
şi se va avea în vedere să asigure un bun grad de relaxare.
 D. Tratamentul laparoscopic

Principul constă în crearea unei pneumoperitoneu în scopul introducerii endoscopului în cavitatea

abdominală fă ră pericol şi a exploră rii unor viscere.

Laparoscopia a devenit un examen de rutină pentru diagnosticarea afecţiunilor abdominale. Necesitatea

unei bune anestezii locale la punctul introducerii trocarului este evidentă în special pentru tegument şi
peritoneu în scopul evită rii durerilor la mobilizarea trocarului în timpul explorării cavităţii abdominale. După
introducerea acului în cavitatea abdominală se injectează 15-20 cmc aer cu CO2 care evită riscul emboliei
gazoase.

Locul de introducere a laparoscopului este ales în funcţie de: dimensiunile cavită ţii abdominale, sediul
eventualelor cicatrice, datele obţinute la palparea abdomenului, existenţa formaţiunilor tumorale abdominale,
probleme de diagnostic. Premedicaţia generală este necesară mai ales la bolnavii anxioşi şi în cazul peretelui
abdominal foarte tonic. La copil se preferă anestezia generală.

Laparoscopia permite vizualizarea şi inspectarea veziculei biliare, dacă ea nu este mascată de aderenţe
aşa cum se întâ mplă în litiaza biliară .

Inspecţia cavită ţii abdominale poate fi completată cu alte investigaţii de diagnostic ca: biopsia cu pensă , cu
acul, Menghini, sau puncţia aspiraţie dirijate sub controlul vederii. Aceste investigaţii sunt utile pentru a stabili
un diagnostic histologic sau cistologic şi se pot practica la nivelul ficatului, splinei, pancreasului, peritoneului,
limfaticelor şi rinichilor.
 Contraindicaţii: sindromul hemoragipar, insuficienţă cardiorespiratorie gravă, peritonită acută , ocluzie
intestinală.

După corectarea de urgenţă a tulbură rilor de coagulabilitat, laparoscopia devine posibilă fără riscuri ca:
hematomul parietal, hemoragiile intraperitoneale. Existenţa cicatricelor abdominale poate împiedica explorarea
abdominală datorită aparenţelor peritoneale. În ascită la cirotici există riscul infecţiei acesteia sau riscul
pierderii lichidului de ascită care poate fi evitat prin reinjectarea acestuia:

 obezitatea poate face imposibilă examinarea organelor abdominale;

 vâ rsta înaintată şi starea generală precară nu contraindică laparoscopia dacă acesta este indispensabilă .
Indicaţii: afecţiuni hepatice, ictere, ascită ,tumori abdominale, sindrom abdominal acut.
Laparoscopia este superioară scintigrafiei şi ultrasonografiei în depistarea ficatului alcoolic.

În colecistita acută laparoscopia evidenţiază o veziculă biliară , mă rită de volum, sub tensiune, cu coloraţie
roşu aprins, cu pereţii îngroşaţi, aderenţi la epiplonul din vecină tate. Mai poate furniza informaţii utile pentru
diagnosticul apendicitei acute. Se pot observa rupturi ale ficatului, leziuni traumatice ale căilor biliare, ale
stomacului, duodenului şi intestinului.

2.10.Conduita de urgență în colica biliară

Colicile biliare de intensitate și durată mică, fă ră complicații, pot fi tratae la domiciliu prin: repaus la pat,
regim alimentar, analgetice, antispatice (lizadon, scobutil, foladon tablete).

Colicile biliare însoțite de vărsă turi (cu tulbură ri hidroelectrolitice) la cel mai mic semn de evoluție
nefavorabilă necesită internarea de urgență pentru investigații și tratament medico-chirurgical.
 În spital:

 recoltarea sâ ngelui pentru examinîri de urgență : numă rarea leucocotelor, bilirubinemiei, transaminază ,
ionogramă sanguină , rezervă alcalină , azot, glicemie, amilazemie
 examenul urinii (urobilinogen, pigmenți biliari)
 atenție! Nu se face în crize tubaj duodenal sau colecistografie cu substanță de constrast
 repaus la pat; alimetație (ceai de mușețel sau mentă)
 calmarfea durerii:
Asistenta medicală pregătește medicamente și instrumetar steril pentru tratament, dar nu va administra
bolnavului nici un calmant fă ră indicația medicului, pentru a nu masca evoluția acută a bolii sau o perforație.
 Antispastice: peroral (lizadon, foladon, scobutil în tablete)
 Parenteral:
 Scobutil compus 2-3 fiole
 Sulfat de atropină 0,5 mg s.c.de 2-3 ori pe zi
 Papaverină , 2-4 fiole în 24 ore
 Nitroglicrina administrat sublingual sau injectabil reduce spasmul sfincterului Oddi și contracțiile
hipertone ale veziculei biliare; nu are nici un efect în hipotonii sau atonii
 Antialgice: algocalmin, antidoren, fortral.
Dacă nu cedează colica, se recurge la mialgin 100-150 mg la interval de 6-8 ore, medicament care are
vantajul de a nu provoca spasmul musculaturii netede.
Atenție! Nu se administrează morfină , deoarece accentuează spasmul căilor biliare.

 Calmarea vă rsă turilor (bolnavul varsă , deci nu se poate administra nimic peroral):
 Emetiral –supozitoare
 Torecan – fiole
 plegomazin – fiole
 Combaterea infecției:
 Antibiotice: penicilină (se elimină puțin prin căile biliare) 6-10 mil U/zi, tetraciclină (nu se elimină prin
căile biliare)2-3 g/zi, ampicilină 2-3 g/zi peroral sau i.m. (se elimină biliar).
 Corectarea tulbură rilir hidroelectrolitice și acido-bazice în funcție de rezultatele de laborator.
 Administrarea de sedative pentru calmarea stă rii de agitație (hidroxizin, barbiturice, bromuri)
 Pungă de gheață pe hipocondrul drept.
 În caz de evoluție nefavorabilă se recurge la trataemnt chirurgical.
2.11. Evoluţie. Pronostic
Evoluţia este destul de imprevizibilă, unele cazuri pot ră mâ ne latente toată viaţa, altele pot fi zgomotoase la
scurt timp după apariţia calculilor.

Bolnavii cu colecista acută litiazică trebuie specializaţi şi operaţi deoarece un colecist acut poate perfora şi
poate determina o peritonită generalizată sau una localizată . Uneori procesul supurativ continuă şi se dizolvă
sub această peritonită localizată cu abcese locale, avâ nd ră sunet important asupra stă rii generale a bolnavului.

Câ nd există calculi pe unul din canalele hepatice sau pe coledoc apare icterul datorită calculilor
obstructivi. După n anumit timp de la simptomatologie, totul are tendinţe de regresiune: icterul cedează ,
fenomenele dureroase dispar, scaunele se recolorează , bilirubina revine la normal. Toate acestea denotă că
organismul a reuşit să evacueze calculul din coledoc în duoden situaţie favorabilă sau fenomenele inflamatorii
supra adă ugate s-au atenuat şi spasmul supraadă ugat al coledocului a cedat, drept urmare bila se strecoară pe
lâ ngă calcul şi îşi reia circuitul normal. Câ nd există în continuare calculi în coledoc simptomatologia îşi reia după
o perioadă de timp, astfel: durere, febră , icter.

Câ nd icterul durează mai mult de 7-8 zile este obligatorie intervenţia chirurgicală şi extirparea calculului
care este singura metodă de vindecare a bolnavului şi evitare a complicaţiilor grave. S-au evidenţiat urmă toarele
forme evolutive ale litiazei:

 latentă clinic în 11% din cazuri în condiţiile alimentaţiei, de cruţare biliară;

 ameliorare clinică în 62% din cazuri, reducerea importanţei acuzelor subiective şi lipsa complicaţiilor;
 evoluţie staţionară în 11% din cazuri, ameninţarea acuzelor iniţiale în pofida terapiei simptomatologiei şi
restricţiilor dietetice;
 agravarea în 16% din cazuri cu apariţia unor complicaţii.
Fenomenul de repetare a colicilor face din individ un mare suferind, iar pe mă sură ce frecvenţa lor creşte
sporeşte şi riscul complicaţiilor. O colică biliară , de obicei nu este periculoasă şi în majoritatea cazurilor nu este
urmată de complicaţii.
Prognosticul în general depinde de respectarea dietei şi de inflamaţiile supraadă ugate şi este agravat de
incidenţa mare a complicaţiilor.

CONCLUZII

Litiaza biliară este destul de frecventă , în special la femei; netratarea duce la apariţia unor complicaţii, iar tratată
prin tratament clasic chirurgical de elecţie sau mai sigur prin tratament laparoscopic de ultimă oră şi nu prin
tratamentul medicamentos care se adresează complicaţiilor şi manifestă rilor clinice. Boala se vindecă, dar
simptomatologia pentru care bolnavul s-a internat nu se remite în totalitate.
 CAP.III. METODE DE INVESTIGARE
3.1. Colecistografia

Colecistografia reprezintă radiografierea veziculei biliare (colecistului) umplută cu substanţă de contrast,

administrată pe cale orală .

Pregă tirea materialelor constă în pregă tirea unui prâ nz compus din ouă , smâ ntâ nă şi unt cu pâ ine sau 50g
de ciocolată, cărbune animal, triferment, substanţă opacă (RAZEBIL sau acid iopanoic); antihistaminice.

Pregă tirea psihică şi fizică a pacientului:

 se anunţă pacientul şi i se explică necesitatea efectuă rii tehnicii;

 se administrează pacientului cu 2-3 zile înaintea examină rii că rbune animal de 2 ori pe zi, câ te două
tablete şi regim hiperprotidic;
 cu 1-2 zile înaintea efectuă rii colecistografiei se administrează pacientului un regim dietetic uşor
digerabil, evitâ nd alimentele cu conţinut bogat în celuloză şi hidrocarbonate concentrate;
 în ziua precedentă examenului, la orele 12, se administrează pacientului un prâ nz compus din ouă ,
smâ ntâ nă şi unt cu pâine ( provoacă contracţii puternice şi golirea vezicii biliare); dacă acest prâ nz provoacă
accese dureroase, el poate fi înlocuit cu 50g ciocolată sau cu sondaj evacuator;
 după masă se efectuează o clismă evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai de muşeţel călduţ, pentru
evacuarea gazelor din colon;
 se testează toleranţa de razebil: după masă la orele 16, se administraeză pacientului pentru a observa
dacă nu are hipersensibilitate la iod. Dacă apare roşeaţa, senzaţia de arsură, furnicături, tahicardie, greţuri,
urticarie, ameţeli, stare de ră u general, pacientul are hipersensibilitate la iod şi se întrerupe administrarea.
Dacă pacientul suportă bine iodul (nu apar simptome de intoleranţă la 20-30 minute) se administrează
celelalte 3 tablete de razebil în decurs de 5 minute.
 se aşează pacientul în decubit lateral, timp de 30-60 minute;
 înainte de efectuarea radiografiei se efectuează pacientului o clismă evacuatoare;
 pacientul este condus la serviciul de radiologie (după 14-16 ore şi respectiv 10-14 ore, câ nd vezicula
biliară se umple cu substanţă de contrast);
 pacientul va fi ajutat să se dezbrace şi aşeze pe masa de examinare, în cazul în care vezicula nu s-a umplut
cu substanţă opacă , se mai administrează 4 tablete de razebil (sau 6 tablete de acid iopanoic), iar examinarea se
repetă a 3 a zi;
 se administrează prâ nzul Boyden (două gă lbenuşuri de ou frecate cu 30g zahă r sau 50g ciocolată );
 se efectuează radiografii în serie, la 30-60-90 minute.
Îngrijirea pacientului după efectuarea tehnicii:
 pacientul va fi ajutat să se îmbrace şi va fi condus la pat;
 se notează examenul în foaia de observaţie.
De la administrarea substanţei de contrast pâ nă la terminarea examină rii, pacientul nu va primi mâ ncare,
bă utură, medicamente sau purgativa şi nu va mai fuma. Acidul iopanoic se administrează o tabletă din 10 în 10
minute, cu puţină apă fă ră a le sfă râ ma.
Colangiografia
 Colangiografia reprezintă radiografierea că ilor biliare, inclusiv a colecistului pline cu substanţă de
contrast, administrată pe cale intravenoasă.

Pregă tirea materialelor – pobilan, antihistaminice, hemisuccinat de hidrocortizon, medicamente de

urgenţă (glucoza pentru perfuzii, romergan, norartrinal), aparat de perfuzie, aparat de oxigeno-terapie, seringă
de 20 mm şi ace sterile pentru injecţii intravenoase, materiale pentru clismă .

Pregătirea psihică şi fizică a pacientului:

 anunţă pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii;

 în dimineaţa examină rii se efectuează o clismă evacuatoare;
 pacientul nu necesită o pregă tire dietetică .
Testarea toleranţei pacientului la iod (substanţa de contrast):
 se instalează în sacul conjunctival al unui ochi o pică tură din fiola de pobilan; în caz de reacţie hiperergică
în decurs de 5 minute apare o hiperemie conjunctivală a ochiului respectiv sau prurit intens;
 se injecteajă intravenos foarte lent 1 ml de substanţă şi se supraveghează pacientul pentru a observa dacă
apare reacţie hiperergică (roşeaţă şi edem al feţei, cefalee, dispnee, greţuri şi vă rsă turi);
 dacă apar semnele reacţiei, se întrerupe administrarea pobilanului;
 reacţia hiperergică se combate urgent cu norartrimal, se administrează oxigen şi se anunţă medicul
reanimator.
Administrarea substanţei de contrast:
 dacă toleranţa organismului este bună, pacientul este aşezat pe masa radiologică ;
 se administrează substanţa opacă încă lzită la temperatura corpului forte lent (în decurs de 10 minute); la
adulţi o fiolă de 20 ml pobilan 30-50%; la copii 1 ml sau 0,45 substanţă activă pe kilocorp;
 după terminarea injecţiei se execută radiografiile. Că ile intrahepatice şi extrahepatice se opacifiază în 15-
20 minute, dacă pe filmele executate nu apar vizibile căile biliare, la 40 minute după terminarea injecţiei, se
administrează 2-3 linguri sirop de codeină 2%.
Îngrijirea pacientului după tehnică :
 pacientul va fi ajutat să se îmbrace, va fi condus în salon şi instalat comod în pat;
 se notează examenul în foaia de observaţie.
Siropul de codeină se administrează imediat după injectarea pobilanului la bolnavii cu colecistomie sau la
care Colangiografia se repetă. Prâ nzul Boyden se administrează după executarea radiografiei, avâ nd scopul
provocă rii contradicţiei veziculei biliare, efectuâ ndu-se radiografii ulterioare în serie la intervale de timp de 30-
60-90 minute. Aceasta nu se administrează la pacienţii cu colecistomie, cu calculoză biliară, boala Basedow,
insuficienţă renală acută , icter
3.3. Tubajul duodenal

Sondajul sau tubajul duodenal reprezintă introducerea unei sonde Elinhorn dincolo de pilor, realizâ nd o
comunicare între duoden şi mediul exterior.

Scop:

 Explorator:
 Extragerea conţinutului duodenal format din conţinutul gastric, bilă (A, B, C), suc pancreatic şi secreţie
proprie;
 Aprecierea funcţiei biliare hepatice, a că ilor extrahepatice;
 Descoperirea unor modificări anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compoziţia
chimică sau morfologică sucurilor extrase prin sondaj;
 Evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau că ilor biliare.
 Terapeutic:
 Drenarea că ilor biliare şi introducerea unor medicamente care au acţiune directă asupra ficatului, a că ilor
biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor acţiona fie local, fie se vor resorbi prin pereţii intestinali, ajungâ nd prin
vena portă în ficat, de unde apoi vor fi excretate împreună cu bila în căile biliare, urmâ nd calea circulaţiei entero-
hepatice;
 Alimentaţia artificială – se introduc lichide hidratante şi alimente lichide în organismul pacienţilor
inconştienţi sau cu imposibilitatea de înghiţire;
 Aspiraţie continuă : în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale; după intervenţii chirurgicale pe tub
digestiv (postoperator).
Generalită ţi:
 se verifică totodată şi permeabilitatea că ilor biliare;
 se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea hepatică din
conţinutul sucului duodenal;
 analiza sucului pancreatic urmă reşte dozarea fermenţilor din conţinutul lui;
 recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal.
Pregă tirea materialelor:
 de protecţie: muşama şi aleza, şort de cauciuc sau alt material impermeabil, prosoape;
 sterile: sonda Einhorn, două seringi de 20 ml, mâ nuşi de cauciuc sterile, pensă hemostatică , medii de
cultură , eprubete;
 nesterile: tă viţă renală , tavă medicală , stativ pentru eprubete, pahar cu apă aromată , pernă cilindrică dură
sau pătură rulată , hâ rtie de turnesol roşie sau albastră;
 medicamente: sulfat de magneziu 30%, ulei de mă sline, novocaină , soluţii necesare hidrată rii şi
alimentă rii ( materialele se aleg în funcţie de scopul sondajului);
 pacientul va fi pregă tit fizic şi psihic.
Psihic:
 se informează pacientul;
 i se explică necesitatea tehnicii.
Fizic:
 pacientul va fi nemâ ncat;
 se izolează patul cu un paravan;
 se protejează cu muşama şi aleza;
 se aşează pacientul în poziţia şezâ nd la marginea patului
 se protejează şorţul din material plastic;
 se îndepă rtează proteza;
 i se dă taviţa renală sa o ţină sub bă rbie.
Execuţia – introducerea sondei:
 asistenta se spală pe mâ ini şi îmbracă mâ nuşi sterile;
 prinde sonda umezită cât mai aproape de olivă şi o introduce cu blâ ndeţe prin cavitatea bucală sau nazală
pâ nă în faringe;
 cere pacientului să respire adâ nc, cu gura deschisă şi să înghită de câteva ori pâ nă câ nd oliva trece în
esofag;
 cu mişcă ri blâ nde ajută înaintarea sondei pâ nă la marcajul de 45 cm la arcada dentară, moment în care se
consideră co sonda a trecut de cardia şi a pă truns în stomac;
 se aşează pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul uşor ridicat şi capul în jos, coapsele flectate pe
bazin;
 se introduce perna cilindrică sub regiunea hepatică;
 se împinge uşor sonda spre pilor pâ nă la marcajul de 60 cm;
 se continuă introducerea sodei cu răbdare şi atenţie concomitent cu acţiunea de înghiţire a ei de că tre
pacient (1-2 cm la 3-5 minute);
 câ nd diviziunea 75 cm se află la arcada dentară . Oliva sondei a ajuns în duoden (după cca 1-1 şi ½ ore de
la pătrunderea ei în stomac;
Verificarea poziţiei sondei:
 dacă nu se scurge bilă sau lichidul scurs nu are aspectul bilei se verifică dacă sonda a ajuns în duoden sau
nu s-a încolă cit în stomac;
 se insuflă 60 ml de aer prin sondă cu seringa şi după un minut se aspiră ; dacă sonda a ajuns în duoden se
recuperează mai puţin de 20 ml;
 se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras dacă sonda a ajuns în duoden, dar poate fi extras
dacă se află în stomac; se face control radiologic, sonda urmă rindu-se sub ecran, ea fiind vizibilă datorită
impregnă rii cu să ruri de plumb.
 Captarea bilei:
 după 1-1 ½ de la pă trunderea sondei în stomac, la capătul liber al sondei apare bila A, coledociană de
culoare galben-aurie, care se colectează într-o eprubetă;
 se verifică reacţia sucului duodenal cu hâ rtia de turnesol;
 se introduc prin sondă 40 ml soluţie sulfat de magneziu 33%, sterilă , încălzită la temperatura camerei
pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
 se închide extremitatea liberă a sondei prin înnodare sau cu o pernă;
 după 15-30 minute se deschide sonda şi se colectează 30-40 ml bilă vâ scoasă de culoare castanie – bila B,
veziculară ;
 la indicaţia medicului se pot recolta 3-5 ml bilă B într-o eprubetă sterilă sau pe medii de cultură pentru
examen bacteriologic;
 după evacuarea bilei B se colectează o bilă clară care provine direct din ficat – bila C hepatică , aceasta fiind
în cantitate mai mare se va capta într-un recipient corespunză tor;
 extragerea sondei se face după ce se insuflă câ ţiva ml de are şi se închide capătul liber cu o pensă ;
 extremitatea sondei se va ţine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica scurgerea
conţinutului ei în faringe sau în cavitatea bucală ; se goleşte conţinutul sondei şi se aşează în tă viţa renală .
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
 se oferă un pahar cu apă aromată pentru clă tirea gurii;
 se şterg mucozită ţile de pe faţă şi bă rbie;
 se îndepă rtează şorţul din material plastic;
 se aşează pacientul în poziţie comodă .
 Pregă tirea produsului pentru examen de laborator:
 se determină cantitatea de bilă obţinută ;
 se etichetează recipientele;
 se trimit probele la laborator.
Accidente:
 înnodarea sondei datorită contracţiilor pereţilor stomacului în timpul senzaţiei de vă rsă turi;
 încolăcirea sondei în stomac;
 greţuri şi vă rsă turi;
 imposibilitatea drenă rii: bilei cauzată de un obstacol funcţional (spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic
(coagularea bilei vâ scoase, malformaţii, compresiuni prin tumori de vecină tate).
Sunt situaţii câ nd sonda nu pă trunde în duoden datorită spasmului piloric în acest caz se încearcă
neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu soluţie 10%-20-40 ml .
Relaxarea spasmului piloric se face prin administrarea de medicamente antispastice.

În cazul înnodării sondei în stomac extragerea se va face cu atenţie pe cale bucală cu ajutorul unei spatule
linguale a unei pense.

Relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10 ml novocaină soluţie 1-2 %.

Trebuie evitată aspirarea conţinutului sondei la extragerea ei, oboseala pacientului prin prelungirea
duratei sondajului peste 3 ore; gră birea înaintă rii sondei; depă şirea duratei de execuţie (3 ½ ore).

3.4. Tubajul duodenal minutat

Este o metodă dinamică de explorare a sfincterului şi veziculei biliare.

 Prin această metodă se urmă reşte debitul biliar notâ ndu-se din 5 în 5 minute reacţia bolnavului şi
caracterele bilei recoltate. Tubajul duodenal minutat are 5 timpi:

 timpul I (coledocian) se scurge un amestec de bilă coledociană, suc pancreatic şi duodenal, în cantitatea de
10-15 ml; după 5 minute se introduce 40 ml ulei de mă sline;
 timpul II (Oddi închis) apare la 4 minute de la introducerea uleiului de mă sline şi durează 3-6 minute ( nu
se scurge bilă );
 timpul III (scurgerea bilei A), durează 3 minute;
 timpul IV (vezicular) apare bila B, durează 20-25 minute şi se scurge 25-30 ml din bilă;
 timpul V (hepatic) începe cu aspiraţia bilei C.
În sfâ rşit, se administrează prin sondă 30-40 ml de sulfat de magneziu 33% pentru a verifica dacă vezicula
s-a evac
3.5. Ecografia

Este o metodă modernă de mare viitor ce permite obţinerea de imagini ultrasonice, care sunt utile pentru
diagnostic (chist, neoformaţii etc.), ea constă în aprecierea diferitelor grade de densitate a ţesuturilor, prin
mă sura variaţiilor în ecoul reflectat de vibraţiile ultrasonore şi pune diagnosticul tumorilor de ficat, al unor
ciroze hepatice, al calculilor biliari, evaluează calibrul coledocului la bolnavii cu icter retenţional, pune
diagnosticul unor boli de pancreas acute sau cronice, a pseudochisturilor pancreatice, a cancerului de pancreas.

Beneficiază de diagnostic ecografic boli uro-genitale, boli cardiace, anevrismele aortei abdominale, tumori
abdominale cu punct de plecare necunoscut. Ecogrfia este recomandată de medic, atunci câ nd diagnosticul nu a
putut fi pus prin celelalte metode uzuale de explorare.

3.6. Alte metode de investigare

 Tomografia se practică în eventualitatea opacifierii neomogene a veziculei. Se preferă efectuarea ei în faza
de evacuare câ nd concentraţia de substanţă de contrast este mai redusă.

Colecistometria este o metodă de calculare a volumului veziculei biliare cu ajutorul colecistografiei.

Colangiografia laparoscopică  constă în cateterizarea veziculei prin laparoscop. Prin această cale se obţine
o colangiografie de bună calitate.

Minilaparotomia constă într-o incizie limitată subxifoidiană cu o lungime de 5 cm care deschide cavitatea
peritoneală permiţâ ndu-ne o inspecţie asupra feţei ficatului şi efectuarea concomitentă a urmă toarelor
investigaţii: colangiografia transhepatică , biopsie hepatică şi omentoportografie.

Este o metodă de excepţie, utilă pentru stabilirea cauzei unui icter colestatic care nu s-a lă sat dezvă luită cu
metode nesâ ngerâ nde expuse.
Endoscopia caii biliare principale (coledoscopia) necesită o tehnică şi o aparatură deosebită, constituie mijlocul
cel mai sigur de diagnostic în litiaza coledociană sau în litiaza canalului hepatic.
3.7. Rolul asistentei medicale in pregatirea preoperatorie
a pacientului pentru colecistectomie
            Asistenta medicala va pregati psihic pacientul, explicandu-i cu cuvinte simple tot ce se va intampla cu el in
timpul transportului si la sala de preanestezie, unde va fi dus dupa operatie, cand va putea manca, primi vizite,
parasi patul. Asistenta va linisti bolnavul, asigurandu-l ca anestezia si operatia sunt benigne si ii va da exemplu
de bolnavi operati cu evolutie favorabila. Ii va comunica lui si familiei data si ora exacta a operatiei si il va
asigura pe pacient de prezenta ei permanenta langa el.
            Asistenta medicala va pregati bolnavul prin:
a)     Pregatirea generala
 Asistenta medicala va nota in foaia de observatie bilantul clinic si paraclinic al
bolnavului.
       Bilantul clinic va contine: antecedente familiale, patologice si chirurgicale, varsta, greutatea, temperatura,
starea de hidratare, starea diferitelor aparate, afectiunile prezente, valoarea tensiunii arteriale si a pulsului.
       Bilantul paraclinic reprezinta explorarea tuturor aparatelor.

Explorare/Analiza Mod de realizare Valori normale

Sistemul de coagulare:       Punctie pe fata anterioara a 2’-4’

lobului urechii
     Timp de sangerare 6’-12’
      Punctie venoasa 3 ml sange
     Timp de coagulare 12’’-16’’
simplu
     Timp Quick (de 60’’-120’’
      Punctie venoasa 4,5 ml
protrombina)
sange pe 0,5 ml oxalat Na
     Timp Howell
           ‘’                ‘’

Elemente figurate ale       Punctie venoasa 2 ml sange 4.000-10.000/mm3

sangelui: in sticluta EDTA
4-5 mil./mm3
     Leucocite
250.000-400.000/mm
     Hematii
36-46%
     Trombocite
     Hematocrit

VSH       Punctie venoasa fara staza 3-5 mm la 1 ora

1,6 ml sange pe 0,4 ml citrat
5-10 mm la 2 ore
de Na

Grup si Rh sanguin       Punctie venoasa 2 ml sange

simplu sau pe fluorura de Na

Aparat respirator:
      Radiografie pulmonara

Aparat renal:       Punctie venoasa 4,5 ml 20-40 mg%

    Uree sange pe 0,5 ml fluorura de
0,6-1,3 mg%
Na
    Creatinina
3-7 mg%
      50-100 ml urina de
    Acid uric
dimineata
    Glicemie
    Sumar urina

Aparatul cardiovascular:
      EKG

Functie hepatica:       Punctie venoasa 5 ml sange 4-13 U.I.

    TGO simplu
    TGP       Punctie venoasa 2 ml sange 5-17 U.I.
simplu
    Timol 1,5 U.MacLagan
    Sulfat Zn 10-40 U.Vernes

Electroforeza proteinelor      Punctie venoasa 3 ml sange Albumine 60%

simplu
Globuline: α1= 3-4%

           

α2=9-11%
=12-14%
=15-18%

    Fibrinogen       Punctie venoasa: 9ml 200-400 mg%

sange + 1 ml citrat de Na
    Colesterol total 150-250 mg%
      Punctie venoasa: 5 ml
    Lipide totale 400-800 mg%
sange simplu
    Tubaj duodenal
      Bila A, B, C.
    Ecografie hepatoabdominala
    Colecistografie
     Colangiografie

Alte constante:       Punctie venoasa Na+=135-150mEq/1

    Ionograma sanguina
    pH-ul sanguin
    rezerva alcalina
      Punctie venoasa fara K+=3,5-5 mEq/1
garou: sange pe heparina in
Ca+2=5-5,5 mEq/1
conditii de stricta
anaerobioza sau in seringi Cl-=95-110 mEq/1
perfect etanse aduse pe 7,3-7,4
ulei de parafina.
57-75 vol CO2%
      Punctie venoasa: 10 ml
sange pe 50 mg oxalat de K

b)    Pregatirea locala
Cu o zi inaintea interventiei, asistenta medicala va obliga bolnavul sa stea in repaus la pat, sa consume un regim
usor digerabil, bogat in lichide. Seara asistenta medicala ii va efectua o clisma evacuatoare dupa care el va face
un dus. Asistenta va rade regiunea abdominala, daca este paroasa si o va badijona cu antiseptic colorat sau alcool
iodat. La indicatia medicului va administra bolnavului un sedativ (Diazepam, Fenobarbital). In ziua operatiei
asistenta va verifica ca dosarul bolnavului sa fie corect: foaia de observatie, analize, radiografie. Va supraveghea
bolnavul sa nu bea, sa nu manance, sa nu fumeze. Il va pune sa urineze sau il va sonda vezical (la indicatia
medicului). Va rebadijona regiunea rasa cu antiseptic colorat, dupa care il va ajuta sa se imbrace o camasa si
sosete in picioare. Va verifica daca bolnavul si-a scos protezele si bijuteriile. Ii va verifica pulsul, tensiunea
arteriala, temperatura si-l va instala confortabil pe brancarda, cu perna
sub cap si acoperit cu patura. Asistenta medicala verifica a doua oara daca are plicul cu toate documentele si va
insoti bolnavul la sala de preanestezie.
3.8. Rolul asistentei medicale in supravegherea postoperatorie a bolnavului colecistectomizat
            Dupa terminarea operatiei, asistenta se va interesa cum a decurs interventia. Va supraveghea trezirea
bolnavului dupa anestezie si functiile vitale: masoara la fiecare 15 minute pulsul, tensiunea arteriala, de
asemenea respiratia (ritm si amplitudine), temperatura, culoarea mucoaselor si a tegumentelor, diureza si le
noteaza in foaia de observatie. Permanent va observa aspectul si comportamentul bolnavului.
            Asistenta va supraveghea sonda nasogastrica. La sosirea bolnavului de la sala, ea va bransa sonda la sursa
de aspiratie continua si la borcanul gradat. Va verifica buna functionare a sursei de aspiratie, daca sonda este
bine fixata si aspectul narinei, permeabilitatea sondei (aspira cu o seringa lichid din cavitate: daca este infundata
asistenta va introduce ser fiziologic pe sonda dupa care aspira). Ea va nota in foaia de observatie volumul si
aspectul lichidului aspirat. Va observa permanent confortul fizic si psihic al bolnavului.Asistenta va supraveghea
sonda vezicala a bolnavului: sa fie bine fizata cu leucoplast pe coapsa si tubul sa nu fie comprimat de membrele
inferioare ale bolnavului, sacul colector va fi plasat sub nivelul vezicii. Ea il va goli la 6-8 ore, notand in foaia de
observatie cantitatea si aspectul urinii, anuntand doctorului orice semne ale unei eventuale infectii (hematurie,
urina tulbure, temperatura). Asistenta va efectua de mai multe ori pe zi toaleta genitala externa, respectand
conditiile de asepsie. La indicatia doctorului asistenta va scoate cat mai precoce sonda pentru a preveni infectia
urinara.Asistenta medicala va supraveghea tubul de dren si plaga operatorie. Va verifica tubul sa nu fie cudat si
sa fie permeabil, notand in foaia de observatie volumul si aspectul lichidului scurs.
Dupa 3 zile asistenta medicala va lua tubul si-l va retrage cativa cmm/zi pana in ziua 6 cand il va scoate complet
la indicatia medicului. Asistenta medicala va observa zilnic plaga, semnaland doctorului orice semn de
complicatie si va efectua pansamentul steril al plagii si al orificiului din jurul tubului.Asistenta va observa de mai
multe ori pe zi starea venelor si va recolta sange, menajandule pentru a repeta: hemoleucograma, VSH, probele
hepatice si in functie de starea bolnavului ionograma saguina. Asistenta medicala va prepara toate substantele
medicamentoase ce intra in cadrul tratamentului, executa injectiile si monteaza perfuziile. Va urmari ca perfuzia
sa nu se opreasca, sa aiba un debit in jur de 30-40 picaturi/minut, va observa starea bolnavului in timpul
perfuziei, aparitia unor accidente locale sau fenomene generale, intervenind prompt in functie de situatie.
Asistenta va calcula bilantul hidric al bolnavului
CAP.IV. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE. MĂSURI DE PREVENIRE A BOLILOR
DIGESTIVE
Mă suri de profilaxie primară  :
 vizează reducerea numă rului de cazuri noi de îmbolnă vire.
 Constă în :
-dispensarizarea persoanelor cu risc crescut, persoane cu teren ulceros (descendenți din familii, în care unul sau
ambii parinți au ulcer gastroduodenal) ;
-dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice ;
-educarea populației privind igiena buco-dentară (dentiție bună
care să asigure masticație) ;
-educarea populației privind igiena alimentară .
- alimetație echilibrată cantitativ și calitativ.
- pregă tirea alimetlor – fără excese de condimente, fierbinți sau reci.
- orarul alimetației – mese regulate.
- igiena psihonervoasă – servirea mesei în condiții de relaxare nervoasă , ambianță plăcută .
- educarea populație privind abandonarea obiceiuriolr dă ună toarte.
- alcoolismul fumatul care favorizează aparișia bolii stomacului, ficatului.

Profilaxie secundară  : urmă rește, prin mă surile luate, ca în evoluția bolilor digestive , déjà existente, să nu
apară complicații grave, se realizează prin dispensarizarea bolnavilori digestivi .
 Profilaxia terțiară – se realizează prin acțiuni destinate diminuă rii incapacităților cronice de reducere a
invaliită ților funcționale ale bolnavilor.

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU AFECȚIUNI ALE CĂILOR BILIARE

Angiocolitele sunt inflamații ale căilor biliare extrahepatice și/sau intrahepatice fă ră afectarea vezicii
biliare.
Colecistitele sunt infalamții ale vezicii biliare acute sau cronice.
Dischineziile biliare sunt tulbură ri funcționale ale că ilor biliare extrahepatice cu sau fă ră modifică ri
organice locale. Se pot manifesta sub formă de hiper- sau hipokinezie.

Culegerea datelor :
 Circumstanțe de apariție :
 incidența maximă la femeie între 30-50 ani, care prezintă malformații congenitale, litiază biliară  ;
 piaciente cu tulbură ri neuroendocrine .
 manifestări de depndență  :
 în agiocolecistită , febră 39-40ºC, frison, dureri colicative, subicter sau icter la 1-2 zile după debut ;
 în colecistitele acute – frison, febră 39-40ºC, stare generală alterată, durere intensă în hipocondrul drept,
cu iradiere în umă rul drept sau în spate, vă rsături biliare, icter ;
 în diskinezia biliară hipokinetică – grețuri, vă rsă turi biliare, constipații, depresii, inapetență , senzație de
plenitudine în hipocondrul drept ;
 în diskinezia biliară hiperkinetică – dureri repetate sub formă de colici în hipocondrul drept.

Problemele pacientului :
 alterarea confortului ;
 hipertermie ;
 risc de deshidratare ;
 anxietate. 

Obiective :
 ameliorarea confortului fizic și psihic al pacientului ;
 echilibrarea hidroelectrolitică  ;
 combaterea hipertermiei.

Intervențiile asistentei :
 asigură repausul fizic, psihic și alimentar în perioada acută a bolii ;
 supraveghează vă rsă turile cantitativ și calitativ și notează în foaia de temperatură  ;
 reechilibrează hidroelectrolitic pacientul cu perfuzii intravenoase cu ser fiziologic, glucoză 33%,
bicarbonat de sodiu, după datele ionogramei ;
 asigură alimetația : în perioadele dureroase – regim hidric îmbogă țit cu fă inoase, supe de zarzavat, apoi
branză de vaci, carne fiartă de puis au de vită . În perioadele de liniște sunt contraindicate alimentele grase :
carnea, șunca, mezelurile, pră jelile, conservele ;
 pregătește pacientul pentru examenele radiologice și ecografice în vederea stabilirii diagnosticului.
Examenul radiologic și tubajul duodenal se fac după ce au cedat fenomenele acute ;recolteză sâ nge pentru
pentru examene de laborator : VSH, hemogramă , bilirubina adiminstrează tratamentul antispastic (papaverină ,
scobutil, atropină ), antiemetic și antiinfecțios neopiaceu (ampicilină , gentamicină ) prescris de către medic ;
 supraveghează dererea notâ nd caracteristiciele ei și mijloacele nefarmacologice (pungă cu gheață) folosită
petru diminuarea ei
 monitorizează temperatura corporală , pulsul și tensiunea ;
 instruiește pacientul privind regimulde viață după externarea din spital, îl învață sa-și prepare alimentele
numai prin tehnici simple (fierbere, frigere înabușire) și să evite excesele alimetare ;
 pregătește psihic pacientul în vederea actului chirurgical atunci câ nd medicul hotă ră ște această conduită
terapeutică .

 CAP.V. FIȘE TEHNICE

1. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU VSH

Obicetivele procedurii
- determinarea rapidității cu care se produce sedimentarea (aşezarea progresivă ) hematiilor pe fundul eprubetei
din sangele necoagulabil lă sat în repaus

Pregătirea materialelor
- tavă medicală /că rucior
- seringă de 2ml, ac steril sau holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc
- anticoagulant soluţie de citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu anticoagulant steril (capac negru)
- stativ, eprubete curate, uscate
- soluţie dezinfectantă , tampoane de vată
- mă nuşi de unică folosinţă
- garou, tă viţă renală , muşama
- recipiente pentru colectarea deşeurilor

Pregătirea pacientului
a) psihică:
- informaţi şi explicaţi pacientului procedura
- obţineţi consimţă mantul informat
- încurajaţi şi susţineţi pacientul
b) fizică :
- atenţionaţi pacientul să nu mă nance şi să stea în repaus fizic
- verificaţi dacă a respectat recomandă rile
- poziţionaţi pacientul în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit pe pat ca
pentru puncţia venoasa
- asiguraţi intimitatea pacientului
- alegeţi vena cea mai uşor abordabilă

Efectuarea procedurii:
a) prin metoda clasică
- spă laţi mâ inile cu apă şi să pun
- dezinfectaţi mainile cu alcool
- îmbră caţi mă nuşi de protecţie
- aspiraţi in seringă 0,4ml citrat de Na 3.8%
- acoperiţi acul seringii cu capacul
- aşezaţi seringa pe o compresă sterilă
- aplicaţi garoul ca pentru puncţia venoasă
- puncţionaţi vena
- dezlegaţi garoul
- aspiraţi în seringă 1,6ml sange
- retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
- exercitaţi o compresiune asupra tamponului 2-3'
- transferaţi amestecul sange/citrat in eprubetă şi agitaţi uşor
- aşezaţi eprubeta în stativ
b) prin metoda vacuette
- spă laţi mâ inile/dezinfectaţi-le/puneţi mă nuşi de unică folosinţă
- montaţi acul dublu la holder prin înşurubare
- îndepă rtaţi cauciucul de pe ac - partea superioară
- aplicaţi garoul
- puncţionaţi vena
- dezlegaţi garoul
- fixaţi tubul vacuette destinat recoltă rii VSH
- umpleţi pană la semn recipientul cu sange
- retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool
- exercitaţi o presiune asupra tamponului de 2- 3'
- agitaţi lent tubul vacuette

Îngrijirea pacientului
- aşezaţi pacientul in poziţie comodă, aplicaţi o bandă adezivă non alergică deasupra tamponului
- observaţi faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
- observa ţi locul puncţiei

Reorganizarea locului de muncă

- colectaţi deşeurile în recipiente speciale conform PU
- îndepă rtaţi manuşile
- spă laţi mainile

Notarea procedurii
- notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire
- notaţi reacţia pacientului în timpul procedurii

Pregătirea produsului pentru laborator

- etichetaţi eprubeta sau vacutainerul pentru laborator
- completaţi fişa de laborator
- transportaţi imediat produsul la laborator

Evaluarea eficacității producerii

 rezultate aşteptate/dorite:
- puncţia venoasă se desfă şoară fără incidente
- pacientul exprimă stare de confort
- sâ ngele nu se coagulează şi nu se hemolizează
- nu apare hematomul local
 rezultate nedorite
- pacientul prezintă ameţeli, paloare accentuată, lipotimie
- Se produce coagularea sangelui
- Se produce hemoliza sangelui
- Greşeala de colectare.
- Cereţi acordul medicului şi pacientului pentru repetarea recoltă rii
- Perforarea venei şi apariţia hematomului
- Aplicaţi o compresă rece şi apoi un unguent care favorizează resorbţia

1.2 PERFUZIA
Perfuzia este introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură a soluţiilor medicamentoase pentru
reechilibrarea hidroionică şi volemică a organismului.
Scop: -hidratrea şi mineralizarea organismlui, administrarea medicamentelor; -depurativ- diluând şi favorizând
excreţia din organism a produşilor toxici;
-completarea proteinelor sau altor componente sangvine;
-alimentaţie pe cale parenterală.
Materiale necesare: tavă medicală acoperită cu un câmp steril, trusă pentru perfuzat soluţii sterile; soluţiile
hidratante; garou de cauciuc, tăviţă renală, stativ pentru perfuzie, 1-2 seringi de 5-10 cm cu ace pentru injecţii
intravenoase sau intramusculare sterile; o pernă tare, muşama, aleză; 1-2 pense sterile; o pensă hemostatică;
casoletă cu câmpuri sterile; casoletă cu comprese sterile; substanţe dezinfectante alcool, tinctură de iod; romplast,
foarfece şi vata.
Pregătirea materialelor: se pregătesc instrumentele şi materialele necesare;
-se scoate ciolofanul steril de pe flacon;
-se desface aparatul de perfuzii şi se închide prestubul;
-se îndepartează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin dopul flaconului, se dechide cu pensa
hemostatică imediat sub ac, tubul de aer se îndepartează teaca protectoare de pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon
prin dopul de cauciuc fără a atinge trocarul;
-se suspendă flaconul pe suport;
-se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast având grijă să depăşească nivelul soluţiei sau a
substanţei medicamentoase.
-se îndepartează pensa hemostatică deschizând drumul aerului în flacon.
-se îndepartează teaca protectoare de pe capătul portac al tubului, se ridică deasupra nivelului substanţei
medicamentoase din flacon şi se deschide uşor prestubul lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de prefuzie
picurătorul fiind orizontal.
-se coboară progresiv portacul până când tubul se umple cu lichid fiind eliminate complet bulele de aer.
-se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul aparatul rămânând atârnat pe stativ.
 Pacientul: -psihic- se anunţă bolnavul convingându-l de importanţa tehnicii;
-fizic- se aşează bolnavul în pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu antebraţul în extensie şi pronaţie; sub braţul ales
se aşează o pernă tare acoperită cu muşama şi un câmp steril; se acoperă bolnavul cu o invelitoare de flanelă.
Tehnica: -asistenta îşi spală mâinile cu apă şi săpun;
-examinează caliatea venelor pacientului;
-se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului;
-se dezinfectează plica cotului cu alcool, se badijonează cu tinctură de iod;
-se cere bolnavului să închidă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese;
-se verifică poziţia acului în venă, se îndepărtează garoul şi se adaptează amboul aparatului de perfuzie la ac;
-se deschide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează viteza de scurgere a
lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, la 60 picături /minut sau în funcţie de necesităţi;
-se fixează cu benzile romplast şi porţiunea tubului în vecinătatea acestuia, de pialea bolnavului;
-se supraveghează permanent starea bolnavului şi modul de funcţionare a aparatului.
Îngrijirea ulterioară a bolnavului: se aşează bolnavul confortabil în patul său; se administrează bolnavului
lichide călduţe; se supraveghează.
Reorganizarea locului de muncă: se îndepartează instrumentarul folosit şi se pregateşte pentru sterilizare, se
aruncă acele, seringile şi tampoanele în cutiile speciale.

13.CAPTAREA VĂRSATURILOR.
 Obiectivele procedurii
• Evitarea murdă ririi lenjeriei
• Evitarea aspirării conţinutului gastric in căile respiratorii

Pregătirea materialelor
- 2 tă viţe renale curate, uscate
- Muşama
- Aleză
- Pahar cu apă
- Şerveţele de hartie, prosop

Pregătirea pacientului
a) Psihică :
- Incurajaţi pacientul să respire adanc pentru a reduce puţin senzaţia de vomă
- Asiguraţi pacientul că sunteţi langă el
b) Fizică:
- Ridicaţi pacientul in poziţie şezand dacă starea permite sau aşezaţi-l in
decubit cu capul intors intr-o parte cu un prosop sau o aleză sub cap
 Efectuarea procedurii:
- Indepă rtaţi proteza dentară dacă există
- Susţineţi cu o mană fruntea pacientului iar cu cealaltă tă viţa renală sub bă rbie
sau langă faţa pacientului in funcţie de poziţie

Îngrijirea pacientului
- Oferiţi pacientului un pahar cu apă să -şi clă tească gura şi colectaţi intr-o
taviţă renală curată
- Ştergeţi gura pacientului cu un şerveţel sau oferiţi-i şerveţelul dacă starea
permite
- Ajutaţi-l să se aşeze intr-o poziţie comodă
- Supravegheaţi atent pacientul aşezat in decubit să nu-şi aspire conţinutul
stomacal dacă vărsă tura se repetă

Reorganizarea locului de muncă

- Indepă rtaţi tă viţa renală din salon
- Goliţi, spălaţi şi dezinfectaţi tă viţa (dacă nu este nevoie să pă straţi
conţinutul)
- Spă laţi mainile
Notarea procedurii
Notaţi:
- Data, ora
- Conţinutul (mucos, alimentar, bilios, fecaloid, sange)
- Cantitatea, mirosul
- Simptome premergă toare
- Alte acuze ale bolnavului

Evaluarea eficacității procedurii

 Rezultate așteptate
- Pacientul exprimă stare de confort, fă ră senzaţie de vomă
 Rezultate nedorite
- senzaţia de vomă se menţine, vă rsătura se repetă
- sfătuiţi pacientul să respire adanc
- nu serviţi aceeaşi tă viţă care conţine voma deoarece simpla vedere declanşează reflexul de vomă
- anunţaţi medicul
- vă rsătura conţine sange, resturi de medicamente sau alimente
- pă straţi vă rsă tura şi prezentaţi-o medicului
- recoltaţi o mostra din vă rsăturile care conţin resturi de medicamente sau alimente ingerate (dacă este cazul)
 CAP.VI. STUDIU DE CAZ. PLAN DE  ÎNGRIJIRE

CAZUL I

Date personale
Nume și prenume: Sandu Carmen
Sex: F
Data nașterii: 12. 08. 1957
Vâ rsta: 52 ani
Stare civilă : că să torită , 2 copii
Domiciliu: Moldoveni, jud. Ialomița
Ocupația: vâ nză toare
Naționalitate: româ nă
Religie: ortodoxă

Bolnava se internează pe secția Chirurgie, a spitalului Urziceni, în data de 23 ianuarie 2010 cu diagnosticul de
litiază biliară.
Motvele internării:
 durere cu debut brusc (pacienta o descrie ca o lovitură de pumnal), cu localizare în epigastru, iaradiere
de-alungul rebordului costal drept, spre umă rul drept
 durerea a apă rut în urmă cu aproximativ o oră
 este însoțită de grețuri, vă rsă turi alimentare
 cefalee, stă ri de agitație
Antecedente personale – bolnava a fost operată de apendicită la vârsta de 14 ani, iar în prezent suferă de HTA
pentru care ia tratament.
Obișnuințe de viață și muncă: locuiește la curte, împreună cu soțul și un copil;se întreține din salriul ei și al
soțului; nu are un regim de viață corect (mese neregulate, fumează , consumă două cafele pe zi)
Istoricul bolii: din discuțiile purtate cu pacienta reiese că în ultimele 48 de ore, a făcut abuz de grasimi, de
dulciuri, iar la servici a ridicat greută ți.
Bolnava a fost internată la spital pentru investigații și trataemnt fiind externată în stare ameliorată.
Recomandă ri: regim alimentar fă ră gră simi, dulciuri mai ales ciocolata, tutun.
DATE DE IDENTITATE        

NUMELE:                        Sandu                      PRENUMELE:          Carmen

VARSTA:  52 ani       SEXUL:F   DOMICILIUL: loc.Moldoveni

 STR.  Rozelor             NR.: 191    BL.:    SC     ET.:--      AP.:  

  JUDETUL IALOMITA

DATE DESPRE SPITALIZARE  

DATA INTERNARII:    ANUL: 2010      LUNA:iunie          ZIUA:   5           ORA: 23,00

DATA EXTERNARII:   ANUL: 2010       LUNA:iunie         ZIUA: 16          ORA: 11,00

MOTIVELE INTERNARII:

          - cefalee,stari de agitatie

          - durere cu intensitate maxima in cateva ore dar care cedeaza brusc ; 

          - greturi,varsaturi alimentare

          - stare febrila cu transpiratii abundente , frisoane,icter

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:

Litiaza biliara

ANTECEDENTE 
HEREDO-COLATERALE:   fara importanta

PERSONALE: FIZIOLOGICE: -

                                                  

                        

                          PATOLOGICE: apendicita la 14 ani

                                                      Hta,Litiaza biliara

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:

- nu fumeaza , nu bea , alimentatie corespunzatoare

ISTORICUL BOLII SI EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

          Pacienta  S.C in varsta de 52 ani este trimisa de medicul de familie la Spitalul Judetean

Urziceni pentru urmatoarele motive:, durere ce se accentueaza progresiv, atingand o in-

tensitate maxima in cateva ore si cedand brusc, varsaturi si greturi,stare febrila cu

transpiratii, ,stare ge-
rala alterata. Medicul de familie ii prescrie tratament in urma cu 5 luni pe care NU il
respecta, fapt pentru care starea sa generala se inrautateste

Este internat pe sectia Chirurgie a Spitalului Judetean Urziceni si diagnosticat in urma

investigatiilor medicale cu colecistita acuta

La examenul obiectiv pe aparate se constata : tegument icteric, respiratie dificila-26

respiratii

pe minut,TA=150/90mmHg, mictiuni normale, astenie fizica si psihica, agitatie din

pricina       

bolii.

 PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL: 1) Fenobarbital 6mg/kg corp/24h ,2) Nitrazepam2cp ; 3) Miofilin 1f/zi ;

4) Papaverina 4fiole/zi;

EXAMINARI:   V.S.H.;  Glicemie; HLG-FL; uree; acid uric, creatinina T.G.O.; T.GO.Uree,

T.G.P.; Bilirubina totala ,directa si indirecta, Lipide totale, fibrinogen, Colesterol total,Creati

 Nina,Acid uric,Amilaze serice , Amilaze urinare , Ex, sumar urina .

REGIMUL:    - de crutare hepatica.

OBSERVAREA INITIALA            
SITUATIA LA INTERNARE: I-1,55   G-45Kg;   TA- 15/09mm/Hg;  PULS: 63 batai/min.

                                                   Temp.-38,5grade; respiratii- 26; VAZ :bun;     AUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE:

1.  A RESPIRA:    - respiratie dificila datorata durerii .Nu tuseste, nu expectoreaza, nu

prezin-

ta secretii .

2. A MANCA, A BEA: -exista o usoara inapetenta uneori.

3.  A ELIMINA: - tranzit intestinal prezent;

                            - diureza normala ;

4.  A TE MISCA: -miscari stanjenite de disconfortul abdominal

5.  A DORMI, A TE ODIHNI: - insomnie dataorata inadaptabilitatii la statutul de bolnav.

6. A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA:- pacienta se imbraca si se dezbraca fara probleme;

7. A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:- hipertermie datorata dere-

glarii functionaledata de boala, frisoane , transpiratii , T=38,5 grade

8. A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE: - tegumente integre, are grija de igiena

Corporala.

9. A EVITA PERICOLELE: - pacienta are abilitatea de a se proteja , dar nu are cunostinte

suficiente despre boala si modalitatile de ingrijire.

10. A COMUNICA:- anxios, nelinistit,deficit de cunostinte cu privire la internentia

chirurgi-

cala .

11. A TE RECREEA: -citeste diverse reviste, discuta cu cei din jur, se odihneste;

12. A FI UTIL: - crede ca mai poate fi utila, chiar daca nu mai poate fi la fel de activa
ca

inainte de boala.

13. A INVATA:- doreste sa afle cat mai multe informatii despre boala si regimul pe
care

trebuie sa-l respecte;

14. A-TI PRACTICA RELIGIA:- crestin-ortodoxa, merge uneori la biserica.

ALERGIC LA: - nu prezinta alergii.

ASPECTE PSIHOLOGICE  
STAREA DE CONSTIENTA:  -prezenta.

COMPORTAMENT: -normal

MOD DE INTERNARE:- adus de familie

PARTICULARITATI:  - nu prezinta

PROBLEME SOCIALE:se intretin din salariul sotului

INTERPRETAREA DATELOR      

NEVOI NESATISFACUTE: DIAGNOSTICE DE NURSING INITIALE:

 1)A respira- deficit respirator datorat durerii manifestat prin marirea numarului de
respiratii

pe minut 26.

2) Nevoia de a comunica-Deficit de cunostinte cu privire la interventia chirurgicala

manifes-
 tata prin teama, nervozitate, neliniste.

3) Nevoia de a se odihni – Imposibilitatea de a se odihni datorita afectiunii patologice a

fica-

tului manifestat prin insomnie tranzitorie.

4)A-si pastra temperatura in limite normale-hipertermie datorata dereglarii functionale

date

de boala manifestata prin temperatura 38,5 grade, frisoane, transpiratii abundente .

5)Nevoia de a evita pericolele – vulnerabilitatea in fata pericolelor legate de boala

manifesta-

ta prin lipsa de cunostinte.

POSIBILITATI DE EVOLUTIE          

VINDECARE: daca sunt urmate indicatiile medicului

STABILIZARE, AMELIORARE:  prin interventie chirugicala  se stabilizeaza si evolutia este

Favorabila
AGRAVARE: daca nu urmeaza indicatiile medicului pot aparea complicatii.

DECES: -

COMPORTAMENT ASPECT, IN CE INTERVAL      

 -  Pacient S.C. sa-si imbunatateasca ritmul respirator in 24 de ore.

 -  Pacienta sa aiba o perioada de somn si odihna normala in timp de 48 de ore.

 - Pacientei sa-i cedeze durerea in2-3 ore

 - Pacientei sa ramana la o temperatura normala in 24 ore

 -  Pacientei sa-si invinga teama, sa stie si sa fie informat despre boala si despre necesitatea

Interventiei in decurs de 24 ore.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII  

          Pacienta S.C., se interneaza pe 5.01.09 in sectia medicala a Spitalului Judetean

Constanta, cu diagnosticul de colecistita cronica.

-5.01.09 se efectueaza ex. biologice

-6.01.09 examenul ECHOgrafic.

-7.01.09 se observa ameliorarea starii generale.

-9.01.09 se practica colecistectomie.

-12.01.09 stare ameliorata .

-.13.01.09  stare generala buna.

-14.01.09 se propune externarea.

-16.01.09 se externaza .

OBIECTIVUL GLOBAL 
 -  Se urmareste evolutia postoperatoare .         

 -  Educarea pacientei cu privire la regimul de viata si regimul alimentar ce trebuie

respectat.
 -  Indepartarea posibilitatii aparitiei complicatiilor .

 - Sa se externeze in sare ameliorata

CONCLUZII GENERALE          
Evolutia nevoilor fundamentale, tratamentul si efectele, evolutia
valorilor examenelor medicale, etc.

          Pacienta S.C. in varsta de 62 ani domiciliata in localitatea Moldoveni se interneaza in

data de 5.01.09 in secta Chirurgie a Spitalului Judetean Urziceni cu diagnosticul de   

 Colecistita cronica.

         Se efectueaza urmatoarele

investigatii:hematii=4mil/mm,leucocite=8.600/mm,hemoglo-

 Globina=12%,hematocrit=38%,VSH=15mm/h,trombocite=350.000/mm,TGO=10U.I.,TGP=

14=U.I.,lipide totale=560mg%,fibrinogen=350mg%,glicemie=120mg%,colesterol
total=190

mg,uree=26%,creatinina=0,75mg%,ac.uric=2,9mg,bil.totala=2mg%,bil.directa=0,65mg%,

 Bil.indirecta=1,35mg%,amilaze serice=2.500U.I.,amilaze urinare=6.400U.I.

        Pentru perioada spitalizari se prescrie urmatorul tratament: fenobarbital 6mg/kg
corp/24h

 2)nitrazepam 2capsule seara,3) miofilin1f/zi,papaverina 4f/zi.         

        Se face control ecografic unde se constata : colecist cu pereti ingrosati peste 4mm,

  prezenti calculi intravezicali si sluge.

        Datorita interventiei medicale , arespectarii regimului alimentar impus de boala si a

regi-

Mului de odihna, starea pacientului a avut o evolutie favorabila, ameliorandu-se

multumitor.

          La externare starea generala a pacientei este buna si se recomanda mentinera

regimului

alimentar si a regimului de odihna recomandat de medic si impus de boala, cat si

respectarea

orarului de administrare a medicamentelor.

OBSERVATII/EVOLUTIE       
Data Ora OBSERVATII SI INTERVENTII

5.01.09  Stare generala alterata.Icter tegumentar.Hipertermie cu transpiratii

abun-

Dente ,frisoane.Vezicula biliara palpabila si sensibila.respiratie greoaie

26res

piratii/min, agitat,nervos.Tranzit intestinal prezent, mictiuni

fiziologice.TA=

150/90mmHg,AV=63batai/min.

6.01.09 Stare generala modificata.Pacientul rezinta febra moderata

38,1C.Tegumente

palide.Ritm respirator 24resp./min. Tranzit intestinal prezent.Mictiuni

fizio-

Logice.TA=!40/10mmHg,AV=63.Examen ECHOgrafic.

7.01.09 Stare generala modificata ,se propune colecistectomie.

Tegumente palide. Tranzit intestinal prezent si mictiuni fiziologice.

 Normale. TA=150/90mmHg, AV=63Batai.min.

9.01.09 Se practica colecistectomie. Evolutie favorabila post operator.

TA=150/9,5mmHg, AV=60 batai/min.

10.01.09 Stare generala ameliorata. Afebrila. Stetacustic pulmonar normal.Tranzit

in-

testinal absent, mictiuni fiziologice.

T.A.=140/90mm/Hg, AV.=62bati/min.

11.01.09 Stare generala buna, afebrila. Acuza cefalee occipitala, stetacustic

pulmonar

normal.tranzit intestinal normal, mictiuni fiziologice normale.

T.A.=140/90mmHg, AV.=64batai/min.

13.01.09 Stare generala stationara. Evolutie favorabila. T.A.=140/9,5mmHg

AV.=64/batai/min.
14.01.09 Stare generala cu evolutie favorabila,T.A.=150/90  mmHg
AV.=68batai/min.

Se propune externarea.

16.01.09 Se externeaza, stare generala ameliorata.

NUME:          S           SECTIA CHIRURGIE

PRENUME:   C           DIAGNOSTIC:   Litiaza biliara

 PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA ORA TEMP. PULS. RESP. T.A. DIUREZA SCAUN

batai/min. resp/min mmHg

5.01.09

23,00 38,5C 63 26 150/90 normala normal

6.01.09 7,00 38,1C 63 24 140/10 normala normal

 19,00 38,0C 63 22 140/70 normala normal

7.01.09 7,00 37,5C 63 20 150/90 normala normal

19,00 37,5C 63 19 140/70 normala normal

8.01.09 7,00 37C 63 18 135/80 normala normal

19,00 37C 63 18 135/80 normala normal

9.01.09 7,00 36,8C 60 18 150/9,5 normala  absent

19,00 36.6C 60 18 150/90 normala  absent

10.01.09 7,00 36,4C 62 18 150/90 normala absent

19,00 36,5C 62 18 140/90 normala absent

11.01.09 7,00 36,8C 64 17 140/90 normala normal

19,00 36,6C 64 17 140/80 normala normal

12.01.09 7,00 36,9C 64 18 140/90 normala normal

 19,00 36,6C 64 18 140/90 normala normal

13.01.09 7,00 36,4C 64 19 140/9,5 normala normal

19,00 36,7C 64 19 140/80 normala normal

14.01.09 7,00 36,4C 68 18 140/90 normala normal

19,00 36,7C 68 18 140/60 normala normal

16.03.09 7,00 37C 70 17 150/80 normala normal

                                  Se externeaza

NUME:         S      SECTIA Chirurgie

PRENUME:  C       DIAGNOSTIC:   Litiaza biliara

EXAMENE BIOLOGICE
Data Ora EXAMENE CERUTE     MEDIC SEMNATURA

5.01.09 8,30 HLG-FL,glicemie, TGO,TGP, amilaze,

VSH.,fibrinogen, PCR,HgHbS, creatinina,

acid uric, uree, bilirubinemie, colesterol

 total,amilaze urinare .

EXAMENE PARACLINICE         
Data Ora EXAMENE CERUTE MEDIC SEMNATURA

6.01.09 8,30 ECHOgrafie abdominala

NUME:                    M. SECTIA:             MEDICALA

PRENUME:            S: DIAGNOSTIC:  Litiaza biliara

TRATAMENT   

Data Ora PRESCRIPTII     MEDIC    SEMN.

5.01.09 1)Fenobarbital  6mg/kg corp/24 ore

2)Nitrazepam 2comprimate seara la

culcare

6.01.09 Se repeta tratamentul.Se introduce 1 fiola

Miofilin pe zi

7.01.09 Se repeta tratamentul .

9.01.09 Se practica colecistectomie

16.01.09 Se externeaza si urmeaza tratament la

domi-

ciliu.

NUME:              S SECTIA:             chirurgie

PRENUME:     C DIAGNOSTIC:  Litiaza biliara

ALIMENTATIA    
           ALIMENTE PERMISE: Se recomanda alimente de crutare a ficatului cu aport bogat in vitamine si hidrati
de carbon. Poate consuma:branza de vaci, carne fiarta de pasare, de vita, peste sau gratar hiposodate.
         ALIMENTE INTERZISE: Sunt interzise alimentele meteorizante si grasimile, mai ales cele animale.
          PREFERINTE ALIMENTARE:
 Pacientul prefera dulcirile.

Data Ora REGIMUL ALIMENTAR OBSERVATII

6.01.09 7,30 -ceai,paine,branza de vaca nesarata.

13,30 -supa de legume, piure de cartofi, paine.

18,00 -ceai si paste fainoase.

7.01.09 7,30 -paine prajita, ceai, branza de vaca nesarata. Pacientul

13,30 -supa de legume, piure de legume, paine. reactioneaza

 18,00 -ceai, paste fierte. favorabil la acest

8.01.09 7,30 -paine, ceai, branza de vaca. regim alimentar.

13,30 -supa de zarzavat .

10.01.09 7,30 - ceai neindulcit

13,30 -supa de legume strecurata.

18,30 -ceai, paste fierte.

11.01.09 7,30 -lapte degresat, paine prajita.

13,30 -supa de legume,piure de legume, paine

18,30 - lapte cu orez

13.01.09 7,30 -ceai, paine si unt.

13,30 -supa de pui, pastai fierte,paine.

 -ceai si branza de vaci. Pacienta

reactioneaza bine
la

introducerea carnii

Pana la externare regimul alimentar al pacientei,a de pui .

sporit treptat calotic si cantitativ, dar se mentine

regimul alimentar de crutare hepatica.

RECOMANDARI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA   

          La externare se recomanda pacientei S.C respectarea cu strictete a regimului alimen-

tar impus de medic si respectarea regimului impus de viata si de boala.

          Pacienta trebuie sa se odihneasca pana la 10 ore pe zi, nu trebuie sa depuna efort

fizic intens,nu trebuie sa desfasoare activitati intelectuale foarte solicitante.

          Pacientul trebuie sa urmeze un regim alimentar corespunzator bolii, pe baza de

hidrati

 de carbon, carne fiarta,grasimi vegetale. Este interzis regimul alimentar  condimentat,

sarat.

MODUL DE EXTERNARE:  cu familia

MIJLOC DE TRANSPORT: autoturismul personal

OBSERVATII
LA EXTERNARE 

          La externare pacienta S C. cu domiciliul in Ialomita prezinta stare generala

ameliorata. 

           Tranzit intestinal prezent, mictiuni fiziologice normale.

          In concluzie pacientaS.C . a reactionat foarte bine colecistectomiei si tratamentului

medicamentos, starea generala a pacientuli s-a ameliorat multumitor.

          Revine la control peste patru saptamani.

CAZUL II

Date personale
Nume și prenume: Ichim Crenguța
Sex: F
Data nașterii: 23.10. 1970
Vâ rsta: 39 ani
Stare civilă : că să torită , un copil
Domiciliu: Brazi, jud. Ialomița
Ocupația: profesoară
Naționalitate: româ nă
Religie: ortodoxă

Bolnava se internează , la spitalul Urziceni pe secția Chirurgie, în data de 31.07.2010, cu diagnosticul de litiază
biliară.
Motivele internării:
 durere (descrisă ca niște crampe abdominale), se accentuează în decubit lateral stâ ng, cu localizare în
hipocondrul drept și regiunea vezicală, se minține în jur de o oră și se repetă la 2 – 3 zile
 durerea este însoțită de greșuri și vărsă turi alimentare
 gust amar dimineața
 icter
 constipație
 amețeli, urticarie, anxietate
Antecedente personale – neagă
Obișnuințe de viață și muncă: pacienta locuiește la casă , 4 camere, veniturile familiei provin din salariul ei
și al soțului, plus alocația copilului; nu fumează , consumă o cafea pe zi, mesele sunt regulate, dar conțin gră simi,
pră jeli, ciocolată (alimente colecistokinetice, calcolozice).
Bolnava a fost internată pentru investigații, medicul chirurg programâ nd-o pentru operație (colecistectomie), a
doua zi. Pâ nă atunci bolnava va ține regim, numai cu ceaiuri și supe.

NEVOIA PROBLEMA SURSA DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUAR

FUNDEMANETALĂ DIFICULATE
AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a bea și Vă rsă turi Anxietate Pacientul să nu Pregă tesc materialele Pacienta a
de a mânca alimentare mai prezinte necesare şi ajut mai
Stres pacienta în timpul
greţuri şi prezentat
Greaţă vă rsă turilor, susţinâ nd-
Durere vă rsă turi o în poziţie de decubit vă rsă tură
lateral, captez lichidul
de vă rsă tură în tă viţa
renală, patul fiind
protejat cu muşama şi
aleză şi apoi aduc la
 cunoştinţa medicului.

Nevoia de a elimina Diureză aproape în Durere Reluarea Ajut pacienta să se Recoltez urină Pacienta a
limite nromale tranzitului deplaseze pâ nă la pentru examen diureză
Frica de
intestinal toaletă de laborator la normală
Ttranspiraţii operaţie
indicația
moderate Autonomie în Observ şi notez
Starea de medicului
satisfacerea diureza în F.O.
Vă rsă turi boală
nevoilor

Nevoia de a se mișca Dificultatea de a se Durere Pacienta să se Ajut pacienta să se Administarea Pacienta

și a avea o bună deplasa, de a se mişte fă ră poată ridica şi să se de merge
Anxietate
postură ridica dificultate deplaseze medicamente la singură ,
indicația fă ră ajutor
Îi recomand să se
medicului
plimbe câ t mai
mult, pentru
reluarea tonusului
muscular

Nevoia de a dormi și Cantitate Schimbarea Pacienta să Creeză un mediu Administrarea Pacienta

a se odihni necorespunză toare mediului beneficieze de adecvat: linişte, medicaţiei este
de odihnă ambiant somn salon aerisit, prescrise de liniştită , a
(mediu corespunză tor lenjerie curată de medic, pentru somn
Apatie, durere
spitalicesc) calitativ şi pat şi corp, calmarea fiziologic
cantitativ temepratura de ≈ durerii
20ºC
 Nevoia de a învăța Dezinteres Stres Pacienta sa-şi Explorez nevoia de Bolnava a
sa-și păstreze mă rească cunoaşterea a interes să
Apatie Situaţie de
sănătatea interesul de a pacientei înveţe câ t
criză
Izolare învă ţa Elaborez obiective mai multe
spitalicească Durere de studiu cu noută ţi di
bolnava să nă tate
Organizez activită ţi
de educaţie pentru
să nă tate:
convorbiri,
demonstraţii
practice

DATE SE IDENTITATE    
NUMELE:  Ichim                                          PRENUMELE:        Crenguta

VARSTA : 39 ani    SEXUL: feminin     DOMICILIUL: LOC. Brazi

          STRADA :RAZOARELOR    NR.
346    BL-              SC-                 ET-                   AP-   

JUDETUL: Ialomita. 

DATE DE SPITALIZARE    

DATA INTERNARII:    ANUL: 2010        LUNA: iulie         ZIUA: 31       ORA: 20, 30

DATA
EXTERNARII:   ANUL:2010         LUNA:  august          ZIUA:10       ORA:  11,20

MOTIVELE INTERNARII:-durere (descrisă ca niște crampe abdominale), se

accentuează în decubit lateral stâ ng, cu localizare în hipocondrul drept și
regiunea vezicală , se minține în jur de o oră și se repetă la 2 – 3 zile

                 - Pirozis –post prandial;

                 - Balonari-post prandial,icter

                 - Gust amar si senzatie de rau diminata la trezire;

                 - constipatie,ameteli,anxietate.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
                  Litiaza biliara    

  ANTECEDENTE 

HEREDO-COLATERALE:   fara importanta,  

PERSONALE: FIZIOLOGICE  ------------

                         PATOLOGICE: ------------

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA

        - nu fumeaza , nu bea,

        - se alimenteaza necorespunzator preferand mancarurile grele ;

ISTORICUL BOLII SI EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE  

         Pacienta in varsta de 39 ani se prezinta la Sectia Chirurgie a Spitalului

Judetean Urziceni pe data 31.07.2010 ora 20,30

Prezinta urmatoarele simptome :

  -gust amar si senzatie de voma dimineata la trezire

  -arsuri la stomac si balonari datorita alimentatiei necorespunzatore

  -oboseala si extenuare fizica datorata profesiei  de facotr postal

  -constipatie care s-a manifestat si cu cateva zile in urma

  -insomnie datorata stresului

Pacienta s-a prezentat la medicul depentru investigatii.Starea sa s-a

Inrautatit in urma unei mese copioase , fapt pentru care S-a prezentat la
camera de garda .

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE   

TRATAMENTUL:   1) Perfuzii cu glucoza 5% - 1500 ml/zi;   2) Algocalmin

3f/zi;

 3) papaverina4f/zi; 4) Scobutil 1f la 8 ore;  5) Vitamina B1, B6 ,C200 cate

2f/zi  ;

EXAMINARI:  HLG-FL;  T.G.O; T.G.P; bilirubina totala , bilirubina directa ,

bilirubina indi-
recta,colesterol total,glicemie, fibrinogen, VSH, uree, creatinina,acid uric,
amilaze serice ,

 amilaze minore.

Ex paraclinice : echografie abdominala , tubaj duodenal .

REGIMUL:-De crutare hepatica, hidric .

OBSERVAREA INITIALA 

SITUATIA LA INTERNARE:  I-1,70  G-70Kg  T.A. 140/70mm/Hg  PULS:

62/batai/min.  

                             Temperatura: 36,8 grade;   respiratii 23/min.

VAZ:bun,  AUZ:bun

                                                     

ASPECTE PSIHOLOGICE 

STARE DE CONSTIENTA: prezenta

COMPORTAMENT: normal pentru varsta sa , este cooperant.

MOD DE INTERNARE:   singur

PARTICULARITATI: -nu prezinta particularitati.

INTERPRETAREA DATELOR   
NEVOI NESATISFACTE.  DIAGNOSTICE  DE NURSING INITIALE:

1) A manca , a bea- deficit alimentar cantitativ si calitativ datorat

necunoasterii principiilor

alimentare manifestata prin consum de alimente grase.

- inapetenta datorita afectarii patologice a ficatului

2)A elimina- tulburari de eliminare digestiva datorate alimentatiei

necorespunzatoare manifes-

tata prin balonani, satre de discomfort.

 3) Imposibilitatea de a se odihni datorita afectiunii patologice a ficatului

manifestata prin

 insomnie tranzitorie.
4) Nevoia de a evita pericolele- vulnerabilitate in fata pericolelor legate de
boala manifestata

prin lipsa de cunostinte.

5)Nevoia de a respira- deficit respirator datorita durerii  manifestat prin

marirea numarului

de respiratii.

POSIBILITATI DE EVOLUTIE

VINDECARE: Litiaza biliara se vindaca daca urmeaza indicatiile medicului.

STABILIZARE, AMELIORARE: boala se vindeca prin respectare regimului

igieno-dietetic

si medicamentos.

AGRAVARE: daca nu se respecta regimul de viata, alimentar, daca nu se

efectuiaza corect 

tratamentul medicamentos.

DECES: -
COMPORTAMENT ASPECT, IN CE INTERVAL   

-Pacientului sa-i cedeze durerea din hipocondrul drept in 2-3 ore.

-Pacientul sa aiba un somn odihnitor si continu in timp de 24 de ore.

-Pacientul sa se poata alimenta corespunzator in 24-48 ore.

-Pacientului sa-i dispara tulburarile de tranzit intestinal in 24 ore.

-Pacientul sa cunoasca alimentele permise si interzise bolii ce il afecteaza .

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

  PacientA I.C din Ialomita se interneaza in data de 31 iulie 2010 ora 20,30 pe
sectia

Chirurgie a spitalului judetean Urziceni cu diagnosticul de colecistita acuta .

31..07.2010-internare, se efectueaza examen medical , examene biologice.

-01.08.2010- se efecueaza tubajul gastric

-03.08.2010- Echografie abdominala.

-04.08.2010- stare generala ameliorata.

-07.08.2010-stare generala stabila, se propune externarea

-10.08.2010- se externeaza

OBIECTIVUL GLOBAL      

          Prin interventiile asistentei medicale si a medicilor se urmareste

obtinerea unei stari

generale stabile si ameliorarea bolii.

Indepartarea posibilitatii aparitiei complicatiilor

 CONCLUZII GENERALE
Evolutia nevoilor fundamentale, tratamentul si efectele,
evolutia valorilor examenelor medicale,etc.

         

          Pacienta Ichim Crenguta in varsta de 39 de ani se interneaza in data de

31 iulie 2010 pe sectia 

Chirurgie a spitalului judetean Urziceni cu diagnosticul de litiaza biliara,in

urma investigatiilor medicul programand-o pentru colecistectomie.

          La internare se instituie tratament cu : Glucoza , algocalmin,papaverina,

scobutil,vita-

 minele B1, B6, C 200 si se fac urmatoarele investigatii : HLG-FL,,VSH,

glicemie,colesterol,

Scobutil, Papaverina, Ampicilina si se fac urmatoarele investigatii(examene):

HLG-F.L,

T.G.P,T.G.O,fibrinogen,bilirubina totala,bilirubina directa, bilirubina indirecta,

uree, creatini-

Na, acid uric,amilaze serice, amilaze minore , sumar de urina.

Se mai efectueaza si ECHOgrafie abdominala in urma caruia se observa

colecistul inflamat..

Datorita interventiilor medicale, a respectarii regimului alimentar de crutare

al ficatului si a odihnei pacientului, starea generala s-a ameliorat
treptat ,avand o evolutie favorabila.

Prin efectuarea tubajului duodenal cu scop explorator s-a extras lichid cu

continut biliar (bila
  C –hepatica) in cantitate mica ce releva hipertonie biliara.      

  La externare starea pacientului este ameliorata si i se recomanda mentinerea

si respectarea

regimului alimentar si de viata impus de boala si recomandat de medici.

OBSERVATII/EVOLUTIE
Data Ora OBSERVATII SI INTERVENTII            

31.07.2010 20,30  Pacientul la internare prezinta stare generala

alterata ,stare de voma , gust  

 Amar in gura , arsuri in epigastru, constipatie , oboseala,

insomnie .

 TA=140/70 mmHg , AV=62 batai/min.,respiratie=23

respiratii/min.

01.08.2010 9.00 Stare generala alterata. Dureri in hipocondrul drept.

Pacientul afebril.
 Tranzit intestinal  absent , T.A=130/80mmHg,
AV=70batai/min.

 Se efectueaza consult medical in urma caruia se

recomanda :

        1. Tubaj duodenal

03.08.2010 10.00  Se efectueaza o ECHOgrafie abdominala unde se

observa:

 - colecist inflamat , hiperton

 Stare generala ameliorata .Durerile scad in intensitate ,

diureza normala ,

Scaun prezent. TA=130/70mmHg,AV= 72batai/min.

01.08.2010 Stare generala  buna. Afebrilitate, diureza normala.

Scaun prezent . Paci-

entul doarme bine .

T.A.=120/70mmHg, AV=78batai /min.

05.08.2010 Starea generala buna . Durerile in hipocondrul drep nu
mai sunt prezente ,

 Pacientul este afebril,prezinta respiratie usoara,tranzit .

Ta=120/70mmHg

06.08.2010 Starea generala se mentine si evolueaza bine spre

ameliorare.

07.08.2010 Starea pacientului se mentine stabila, afebril, tranzit

prezent.

08.08.2010 Stare generala ameliorata cu evolutie multumitoare.

09.08.2010 Dureri in hipocondrul drept  inexistente stare generala

stabila,ameliorata.

Se recomanda externarea in data de 19.01.09.

10.08.2010 Stare generala ameliorata. Se externeaza cu urmatoarele

recomandari:

- regim alimentar
 -repaus si odihna suficienta

-examen periodic la medicul de familie

NUME: Ichim        SECTIA:                 chirurgie

PRENUME:   Crenguta  DIAGNOSTIC : Litiaza biliara

PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA ORA TEMP PULS RESP. T.A. DIUREZ SCAU
. A N
batai/ resp/ mmHg
min min

31.07.201 21,0 36,8C   62   23 140/7 1,2 litri absent

0 0 0

01.08.10 7,00 36,5C   70   19 130/8 normala absent

0

01.08.10 19,0 36,3C   72   19 135/9 normala absent

0 0
02.08.10 7,00 36,7C   73   18 125/8 normala absent
0

02.08.10 19,0 37C   74   18 130/8 normala absent

0 0

03.08.10 7,00 36,5C   72   17 130/7 normala norma

0 l

03.08.10 19,0 36,8C   72   17 130/7 normala

0 0

04.08.10 7,00 37C   78   18 120/7 normala norma

0 l

04.08.10 19,0 36,4C   78   18 120/7 normala norma

0 0 l

05.08.10 7,00 36,3C   76   17 120/7 normala norma

0 l

05.08.10 19,0 36,5C   77   17 120/7 normala norma

0 0 l

06.08.10 7,00 36,4C   75   18 130/8 normala norma

 0 l

06.08.10 19,0 36,7C   78   18 125/7 normala norma

0 0 l

07.08.10 7,00 36,8C   75   17 125/7 normala norma

0 l

07.08.10 19,0 36,7C   76   18 125/7 normala norma

0 0 l

08.08.10 7,00 36,7C   76   18 130/8 normala norma

0 l

08.08.10 19,0 36,6C   77   17 138/8 normala norma

0 0 l

09.08.10 7,00 36,2C   74   19 130/7 normala norma

0 l

09.08.10 19,0 36,8C   75   18 130/7 normala norma

0 0 l

10.08.10 7,00 37C   77   19 125/7 normala norma

0 l
NUME:           Ichim Crenguta SECTIA:                Chirurgie

PRENUME:  . Crenguta DIAGNOSTIC: Litiaza biliara

EXAMENE BIOLOGICE

Data Ora             EXAMENE CERUTE       MEDIC SEMNATURA

31.07.10 21,00 -HLG-FL

-TGO, TGP, glicemie,colesterol total

Fibrinogen, bilirubina directa si indi-

recta ,uree,creatinina,acid uric,amila-

ze serice,amilaze minore.

EXAMENE PARACLINICE
Data Ora EXAMENE CERUTE MEDIC SEMNATURA

31.07.10 21,00  Examene biologice

01.08.10   9,00 Tubaj duodenal

03.08.10 10,00 ECHOgrafie abdominala

NUME:                Ifrim            SECTIA:             Chirurgie

PRENUME:          Crenguta    DIAGNOSTIC:  Litiaza biliara

TRATAMENT

Data Ora PRESCRIPTII        MEDIC SEMN.

31.07.10 1.Glucoza 5% 1500ml

2.Algocalmin 3 fiole/zi

3.Papaverina 4fiole/zi
 4.Vitamina B1,B6,C200 cate
2fiole/zi

5. Scobutil  1fiola la 8 ore

01.08.10 Se repeta medicatia prescrisa

anterior.

02.08.10 Se mai adauga fenobarbital

6mg/24ore,

Extraveral 1-2 coprimate la

nevoie

 Laxativ 1 drajeu seara

03.08.10 Se repeta medicatia prescrisa

anterior

04.08.10 Se repata medicatia prescrisa

anterior

05.08.10  Se repeta medicatia prescrisa

anterior

06.08.10 Se repeta medicatia prescrisa

anterior
 07.08.10 Nu se mai administreaza
Glucoza 5%

Continua cu fenobarbital si
extraveral

08.08.10 Se repeta medicatia prescrisa

anterior

09.08.10 Se repeta medicatia prescrisa

anterior

10.08.10 Se externeaza

NUME:                       I SECTIAChirurgie

PRENUME:                c DIAGNOSTIC: Litiaza biliara

ALIMENTATIA 
          ALIMENTE PERMISE:  Se recomanda alimentatie de crutare a ficatului, cu aport bogat in hidrati de carbon
si vitamine. Poate consuma: branzeturi de vaci, carne fiarta de pasare, de vita, gratar, hiposodate.
          ALIMENTE INTERZISE: Sunt interzise alimentale meteorizante si grasimile, mai ales cele animale.
          PREFERINTE ALIMENTARE: Pacientul prefera alimentele condimentate si sarate, fripturile in
sange,sarmalele, mezelurile de porc.

Data Ora Regimul alimentar Observatii

01.08.10 Se recomanda inceperea regimului

alimentar de

crutare a ficatului.

03.08.10 7,30 - ceai  neindulcit

13,30 -supa de legume

18,00 -ceai neindulcit

04.08.10 7,30 -branza de vaci nesarata,ceai si

paine.

13,30 -supa de legume

18,00 -ceai si paste fierte.

05.08.10 7,30 -ceai si branza nesarata

 13,30 - supa si legume fierte.

18,00 -ceai .

06.08.10 7,30 -ceai si branza.

13,30 -supa si legume fierte.

18,00 -lapte si paste.

07.08.10 7,30 -urmeaza acelasi regim

13,30 -urmeaza acelasi regim

18,00 Se introduce in alimentatia lui carne Pacientul

fiata de reactioneaza

08.08.10 7,30 pasare la masa de pranz. bine la acest regim.

13,30 -respecta acelasi regim

18,00 -urmeaza acelasi regim

09.08.10 7,30 -ceai paine si unt Pacientul
reactooneaza

13,30 -supa de vita, piure de legume bine la

introducerea

18,00 -laptesi branza de vaci untului in cantitati

mici

10.08.10 Pacientul se externeaza cu

recomandarea de a

respecta regimul alimentar impus in

cantitati

mici si dese

RECOMANDARI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA

          La externare se recomanda pacienteii I. C. continuarea tratamentului

prescris la

domiciliu si respectarea cu strictete a regimului alimentar prescris de medic, a

regimului de

viata impus de boala.

          Pacientul trebuie sa se odihneasca pana la 10 ore zilnic,nu trebuie sa
depuna efort fizic

intens, sa nu suprasolicite sistemul nervos  avand stresul serviciului.

          Sa respecte regimul alimentar corespunzator bolii,de crutare a ficatului

prin evitare

grasimilor si a alimentelor meteorizante.

       

          Se recomanda ca familia sa ia parte la procesul lui de ingrijire, sa-l ajute

pentru a putea

respecta strict regimul alimentar si de viata impus.

Sa-l ajute in respectarea normelor igienice si sa-i supravegheze starea de

sanatate.

MODUL DE EXTERNARE:  cu familia

MIJLOC DE TRANSPORT: autoturismul
copiilor

OBSERVATII LA EXTERNARE

          PacientaI.C. in varsta de39, cu domiciliul inIalomita se externeaza in data

de

10.08.10 din Chirurgie a Spitalului Judetean Urziceni.

          La externare starea generala a pacientului era ameliorata multumitor.

Era afebril,

T.A.125/85mmHg,AV 78/batai /minut. Durerile abdominale

inexistente .colecist normal 

 Tranzit intestinall prezent pentru materii fecale si gaze, diureza normala,

apetit corespunzator

Control medical la medicul de familie.

TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU   

Data                                          Prescriptii

10.08.10 1.Laxativ l tb. La nevoie.

 2.Fenobarbital ½ seara.

3.Extraveral 1-2 cp la nevoie.

4.Fenobarbital1/2 tableta seara

Se recomanda continuarea prescriptiilor  si control la medicul de

familie
CAZUL III

Date personale
Nume și prenume: Dră guțu Eleonora
Sex: F
Data nașterii: 07.07. 1949
Vâ rsta: 61 ani
Stare civilă : vă duvă , 3 copii
Domiciliu: Grindu, jud. Ialomița
Ocupația: pensionară
Naționalitate: româ nă
Religie: ortodoxă
Bolnava, se internează pe secția de chirurgie, a spitalului Urziceni, pentru colecistectomie, fiind diagnosticată cu,
colică biliară asimtomatică, în urma unei ecografii abdominale.
Motivele internării: balonă ri postprandiale, intoleranță la gră simi.
Antecedente personale: apendicectomie la 7 ani, operație de hernie hiatală la 55 ani, HTA esențială de la 52 ani.
Obișnuințe de viață și muncă: locuiește la casă , 3 camere, condiții precare de viață , veniturile bolnavei sunt de
350 lei reprezentâ nd pensia lunară ; mese neregulate, nu consuma cafea sau țigări.
Istoricul bolii:  femeia afirmă că, nu are are un regim alimentar corect, consumă gră simi, prăjeli, dulciuri în
special ciocolată, și după fiecare masă se simte balonată , și are dureri epigastrice.
Pâ nă a doua zi câ nd este programată pentru operație, bolnava va ține un regim alimentar, deasemene și după
operație.

NEVOIA PROBLEMA SURSA DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUAR

FUNDEMANETALĂ DIFICULATE
AUTONOME DELEGATE

Nevoia de a bea și Ianeptenţă Anxietate Pacienta să fie Explică pacientei După Pacienta est
de a mânca echilibrat că în primele zile tratamentul echilibrat
Greaţă Durere
hidrolectrolitic după operaţie prescris hidroelectro
Ingestie de alimete ce Oboseală are voie să de 102ransit
nu satisfac nevoile mă nâ nce decâ t chirurg,
organismului supă de zarzavat alimeteză
strecurată , ceai parenteral
neîndulcit sau pacienta,
iart de bă ut. instituind
 perfuzii cu
glucoză ,
vitamine

Nevoia de a elimina Balonare, Regim Să aibă scaun Determină La indicaţia Pacienta

crampe 102ransit102l alimetar fă ră dificultat pacienta să medicului: are 102rans
postoperator ingere o intestinal în
-efectueză la
Diminuarea cantitate limite
nevoie clismă
mobilită ţii suficientă de fiziolofice
evacuatoare
lichide
simplă simplă
Urmă rește şi
notez în F.O
consistenţa şi
fregvenţa
scaunelor

Nevoia de a se Dificultatea în a se Durere Pacineta să fie Pregă tește psihic Administrarea Bolnava este
mișca și a avea o ridica, a se aşeza şi a echilibrat pacienta în tratamentului echilibrată
Anxietate
bună postură merge psihic vederea orică rei indicat de medic psihic și fizic
Frica să nu i tehnici de
Să nu mai
se dechidă îngrijire
prezinte
plaga
durere Radă încrederea
operatorie
pacientei că
mobilitatea sa
este trecă toare şi
că îşi poate relua
 mersul

Nevoia de a dormi și Apatie Anxietate Sa-i dispară Aerisește salonul Administrarea Pacienta
a se odihni epuizarea în de sedative la beneficieză d
Astenie Durere Schimbă lenjeria
scurt timp nevoie, la un numă r de
de pat şi de corp
Oboseală Stres indicația ore de de so
Întocmește un medicului corespunză t
Slă biciune
program de vâ rstei
odihnă
corespunză tor
organismului

Nevoia de a învăța Dezinteres Pasivitate Pacienta să Identifiă Pacienta a

sa-și păstreze dobâ ndească obiceiurile şi învă ţat şi
Refuzul de a învă ţa ( a Stres
sănătatea obiceiuri, derpinderile adoptat
cunoaşte)
Izolare aptitudini şi greşite ale obiceiuri no
spitalicescă derpinderi noi bolnavului pă strarea
să nă tă ţii
Corecteză
deprinderile
dă ună toare
să nă tă ţii
Ț ine lecţii de
 formare a
deprinderilor
igienice, de
alimentarea
raţională , mod
de viaţă
echilibrat

DATE DE IDENTITATE   
NUMELE:               Dragutu                         PRENUMELE:           Eleonora

VARSTA:         61 ani     SEXUL: feminin     DOMICILIUL:  LOC:  Grindu

STRADA:  SOLIDARITATII               NRBL:      SC:   ETAJ:

JUDETUL:  Ialomita

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNARII:      ANUL: 2009     LUNA: IAN.       ZIUA:     15       ORA:   9,40

DATA EXTERNARII:     ANUL:2009      LUNA:  IAN        ZIUA:   20        ORA: 11,50

MOTIVELE INTERNARII:

                      -durere in punctul cistic; balonari postprandiale,intoleranta la grasimi

                       -astenie fizica.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:

                      COLECISTITA ACUTA    

ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE:   fara importanta ;

PERSONALE: FIZIOLOGICE: menarha la 15 ani ;

                         PATOLOGICE:- apendicectomie la 7 ani,operatie de hernie hiatala la 55

ani,hta esentiala de la 52 ani

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA

- alimentatie excesiva , obezitate.

Istoricul bolii si extras din

Examenul medical la internare 

          Pacienta  in varsta de 61 ani se prezinta la Spitalul Judetean Urziceni pe sectia          

Chirurgie, cu balonari postprandiale si intoleranta la grasimi.

 Din cauza sedentarismului si a obezitatii a obosit pe perioada deplasarii catre spital.         

         Pacienta prezinta aspect neingrijit, transpiratii abundente si igiena tegumentelor este ne-

corespunzatoare. Ii plac alimentele grase , are o alimentatie excesiva si nu are un orar regu-

lat de mese.      

         La examenul obiectiv pe aparate se constata: tegumente subtiri,

-tulburari respiratorii  din cauza obzitatii si sedentarismului, 27 respiratii/min.

-  TA=180/60mmHg , AV=76 batai/min

-dureri sub marginea inferioara a ficatului,

-tranzit intestinal ingreunat,mictiuni fiziologice 1500 ml.

-astenie fizica.

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE       

TRATAMENTUL:  1)glucoza 1000ml,  2) Papaverina 2 fiole/zi;3)scobutil 1 fiola la 8 ore ;

 4) silutin 3 drajeuri dupa masa.

EXAMINARI: HLG-FL, VSH, Fibrinogen, glicemie, uree, acid uric, creatinina,amilaze serice

TGO, TGP, amilaze urinare, lipide totale, bilirubina totala, directa si indirecta, TC,TS,Timp

Quik,Rh, colesterol total, sumar urina.

REGIMUL:  alimentar, de crutare hepatica

OBSERVAREA INITIALA
SITUATIE LA INTERNARE: I:-155cm,  G:-44Kg,  TA:-180/60mmHg, P:-76/batai/min

                                                  T-:104cm,  R:-27/min,  VAZ:-poarta ochelari,   AUZ:-bun

NEVOI FUNDAMENTALE:

1)A RESPIRA: -Pacienta nu prezinta manifestari de dependenta legate de nevoia

fundamentala, a respira.

2)A MANCA, A BEA:- Pacienta are o alimentaie consistenta,necorespunzatoare care generea

za durere in punctul cistic.

3)A ELIMINA: -Diureza fiziologica, tranzit intestinal ingreunat.

4)A TE MISCA:-Pacientul se misca mai greu datorita obezitatii si sedentarismului.

5) A DORMI, A TE ODIHNI:- Pacientul are un somn linistitor peste noapte .

6) A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA:-Nevoie satisfacuta corespunzator.

7)A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:

    -temperatura corpului se mentine in limite normale.

8)A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:-

-dezinteres personal,igiena necorespunzatoare.

9)A EVITA PERICOLELE:- Pacienta are abilitatea de a se proteja , dar nu are suficiente cu-

nostinte despre boala.

10)A COMUNICA: - Pacienta este sociabil, dar nu doreste sa discute despre viata si

obiceiurile sale cu persoanele straine.

11) A TE RECREEA: -Pacienta tricoteaza, urmareste emisiuni la tv.

12) A FI UTIL: -Pacientul se simte multumita alaturi de sotul ei care o ajuta foarte mult.

13)A INVATA:- Pacientul este interesat sa afle cat mai multe date despre boala sa, si de

evolutia acesteia.

14) A-TI PRACTICA RELIGIA: -este de religie crestin-ortodoxa,

ALERGIC LA:-  algocalmin.
ASPECTE PSIHOLOGICE

STARE DE CONSTIENTA:   constienta prezenta

COMPORTAMENT:  normal

MOD DE INTERNARE:se prezinta singura.

PARTICULARITATI: -nu prezinta.

INTERPRETAREA DATELOR 

NEVOI NESATISFACUTE, DIAGNOSTICE DE NURSING INITIALE:

1)A manca, a bea-datorita necunosterii principiilor alimentare –exista o usoara inapetenta uneori.

2) A-si pastra igiena tegumentelor-igiena necorespunzatoare datorita dezinteresului personal,

manifestat prin unghii murdare ,aspect neplacut, miros de transpiratie,haine murdare.

3)A respira, a avea o buna circulatie- respiratie ingreunata datorita obezitatii si sedentarismu-

lui.

4)A se misca-Miscari greoaie datorita obezitatii manifestata prin oboseala la efort.

5)Vulnerabilitate in fata pericolelor legate de boala, manifestata prin lipsa de cunostinte.

POSIBILITATI DE EVALUARE 

VINDECARE:  colecistita acuta este o boala care se vindeca.

STABILIZARE,AMELIORARE Daca se respecta tratamentul si regimul alimentar impus.

AGRAVARE: Daca nu se respecta indicatiile medicului apr complicatii.

DECES: -
COMPORTAMENT ASPECT, IN CE INTERVAL 

 -Pacieta sa-si recapete igiena corporala in 24 ore.

- Pacienta sa aiba o alimentatie corespunzatoare, sa cunoasca si sa respecte regimul alimentar

In 24 ore.

- Pacienta sa se poata misca cu usurinta in 24 ore.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII 

Pacienta Dragutu Eleonora. se interneaza in data de 15.01.09 in sectia chirurgie a Spitalului Judetean

Urziceni cu diagnosticul colecistita acuta.

Pe data de 15..01.09 se fac investigatii si se prescie tratamentul.

16.01. 09 se efectueaza ecografie abdominala.

19.0109 stare generala ameliorata.

OBIECTIVUL GLOBAL 

- Se urmareste evolutia bolii spre ameliorare.

-Se educa pacientul cu privire la urmarea unui regim alimentar

CONCLUZII GENERALE

evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia

valorilor examenelor medicale, etc.
          Pacienta D.E. in varsta de 61 ani s-a intrnat in data de 15.01.09 in Sectia Chirurgie a

Spitalului Judetean Urziceni cu diagnosticul de Colecistita acuta si colica biliara asimptomatica

         Pacienta este supusa urmatoarelor investigatii:hematii4mil/mm,trombocite 260.000/mm

   Hemoglobina=12,3%,VSH=10mm/1h,TGP=14U.I.,TGO=18U.I.,amilaze serice 290 U.I.     

 Amilaze urinare=7600U.I.,bilirubina T=4mg/%,D=2,5mg%,I=1,45mg%,fibrinogen220mg%

Gicemie=56mg%,TC=7,TS=8,uree=30mg%,creatinina=0,4mg%.tratament:glucoza 1000ml,

Papaverina 2fiole/zi,scobutil 1fiola/zi,silutin 3draj/zi.

          Pe data de 16.01.09 se efactueaza examen ecografic abdominal unde se observa:

colecist cu peretii ingrosati,sluge.

          In urma tratamentului si a regimului starea pacientei s-a ameliorat

          La externare starea pacientei este buna si se recomanda mentinerea regimului alimen-

tar.

OBSERVATII/ EVOLUTIE
Data Ora OBSERVATII SI INTERVENTII

15.01.09 Pacienta cu colecistita acuta se interneaza

Transpiratii, oboseala.

Se observa aspectul neingrijit ,igiena tegumentelor precara.

Tranzit intestinal ingreunat, diureza fiziologica.

 Tranzit intestinal normal, diureza fiziologica.

T.A.180/60mmHg,AV=76 batai/min.,27 respiratii/min.

16.01.09 Stationar clinic. Stetacustic pulmonar normal.

 Tranzit intestinal prezent, diureza fiziologica.

ECHOgrafie abdominala- ficat marit, colecist cu peretii ingrosati peste 4

mm,.
17.01.09 Stare generala ameliorata , afebril, tegumente curate si ingrijite, stetacus-

Tic pulmonar normal, tranzit intestinal normal, diureza fiziologica.

18.01.09 Stare generala buna, afebril. Tegumente curate si ingrijite, stetacutic

pulmonar normal,  tranzit intestinal normal,diureza fiziologica .

19.01.09 Stare generala buna, se recomanda externarea.

20.01.09 Pacienta se externeaza.

NUME:      D    SECTIAChirurgie

PRENUME:   E DIAGNOSTIC:    COLECISTITA ACUTA

PARAMETRII FIZIOLOGICI

DATA ORA TEMP. PULS RESP. T.A. DIUREZA SCAUN

batai/min. resp/min mmHg

15.01.09 9,40 36,9C 76 27 180/60 normala ingreunat

 19,00 37C 76 25 170/70 normala

16.01.09 7,00 36,7C 78 23 160/60 normala normal

19,00 36,6C 78 22 150/60 normala

17.01.09 7,00 36,5C 74 20 140/60 normala normal

19,00 36,6C 74 20 140/60 normala

18.01.09 7,00 37C 78 18 130/60 normala normal

19,00 36,8C 78 18 135/60 normala

19.01.09 7,00 36,8C 77 18 135/60 normala normal

19,00 36,7C 77 18 130/60 normala

20.01.09 7,00 36,8C 76 19 135/70 normala normal

 normala

NUME:              D SECTIAChirurgie

PRENUME:       E DIAGNOSTIC:  COLECISTITA ACUTA

EXAMENE BIOLOGICE 

Data Ora EXAMANE CERUTE MEDIC SEMNATURA

9.03.09 HLG-FL, VSH, fibrinogen, Timp Quick,

uree, acid uric, glicemie, TGO, TGP, Fi-

Brinogen,bilirubina T,D,I,amilaze serice,

Amilaze urinare,colesterol total,T.S.,T.C.

Rh,creatinina,sumar urina.

EXAMENE PARACLINICE 
Data Ora EXAMENE CERUTE MEDIC SEMNATURA
16.01.09 ECHOgrafie abdominala

NUME:              D SECTIAChirurgie

PRENUME:      E DIAGNOSTIC:  COLECISTITA ACUTA

TRATAMENT   

Data Ora PRESCRIPTII MEDIC SEMNATURA

15.01.09 1) Glucoza 5% 1000ml

2)Papaverina 2 fiole

3)Scobutil 1fiola/8 ore

4) Silutin 3 drajeuri/zi

5)Laxativ

16.01.09 Se repeta medicatia prescrisa.

 17.01.09 Silutin 3drajeuri/zi

18.01.09 Se repeta medicatia prescrisa.

19.01.09 Se repeta medicatia numai cu silutin.

20.01.09 Se externeaza.

NUME:                      D SECTIA Chirurgie

PRENUME:              E DIAGNOSTIC:  COLECISTITA ACUTA

 ALIMENTATIA.
          ALIMENTE PERMISE:  Sunt permise doar alimentele bogate in hidrati de carbon si vitamine, hiposodate.
          ALIMENTE INTERZISE: Sunt interzise alimentele meteorizante, condimentate, grasimile animale, alcoolul.
          PREFERINTE ALIMENTARE: Pacientul nu are anumite preferinte alimentare.

Data Ora Regimul alimentar Observatii

15.01.09 -se recomanda regim alimentar

 13,30 -supa de legume,paine prajita,catofi fierti,

18,00 -ceai, paste fainoase.

16.01.09 7,30 -ceai, branza de vaci nesarata, paine, Pacienta reactioneaza bine

13,30 -supa de zarzavat, piure de legume, paine, la regimul alimentar impus.

18,00 -ceai, orez fiert.

17.01.09 7,30 -ceai, branza nesarata, paine,

13,30 -supa de pui, piure cartofi, paine,

18,00 -ceai, paste fierte. Pacienta reactioneaza bine

la acest regim in care s-au

16.01.09 7,30 -ceai, paine ,unt, introdus carnea fiarta,untul

13,30 -supa de vita,piure de dovlecei,paine, si grasimile vegetale in

 18,00 -ceai, branza de vaca nesarata, paine. cantitati mici.

17.01.09 -se mentine regimul alimentar impus

19.01.09 Pacienta se externeaza cu recomandarea

mentinerii regimului alimentar impus si

recomandat de medic.

RECOMANDARI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA  

.Pacientei D.E i se recomanda respectarea regimului alimentar

          Control periodic la medicul de familie.

MODUL DE EXTERNARE:  Cu fiica sa

MIJLOC DE TRANSPORT: autoturism propritate personala

    
OBSERVATII LA EXTERNARE 
          La externare starea pacientei D. E este foarte buna. Tegumente curate si
ingrijite.

          Tranzit intestinal prezent, diureza fiziologica normala.

T.A.=135/70 mmHg,   AV=76 batai /min.

TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU 

Data Prescriptii

20.01.09 - nu se recomanda tratament la domiciliu cu exceptia :

Silutin 3capsule/zi.

BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia şi fiziologia aparatului omului - V. Voiculescu

2. Litiaza biliară - D. Dumitrescu, M.Acalovski
3. Patologia clinică a veziculei şi că ilor biliare - Gh. Bucur
4. Bolile ficatului, căilor biliare şi pancreasului,
Vol. I, II - L. Bulingescu
5. Manual de medicină internă , Vol. II - I. Bruckner
6. Compendiu de medicină internă - L. Domnişoru
7. Breviar de exploră ri funcţionale şi
îngrijiri acordate bolnavului - L. Titircă
8. Urgențe medico chirurgicale - L. Titircă
9. Îngrijiri speciale acordate pacienților de că tre
asistenții medicali - L. Titircă
10. Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor
- Dr. Georgeta Baltă , asitentă medicală Antoaneta Metaxatos, asistentă medicală Kyowski