CHIRURGIE I

SUPORT DE CURS 4

PREGĂTIREA PREOPERATORIE
Primirea bolnavilor in sectie.
De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot
depinde, in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.
O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in
personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce
trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii de
anxietate, pe care, mai estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza.
Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu
convalescenti care nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de
tratamente speciale, multiple in timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent
medicala are un rol important in pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru bolnavii
adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului respectiv.
Pregatiri si teste preoperatorii
Printr-un tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se pot remedia aceste modificari, astfel ca
organismul sa suporte bine operatia.
Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:
- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si netratata
in prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;
- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar
interventia se va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca
functionarea inimii s-a ameliorat
- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se
controleaza temperatura;
- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o
rigiditate a cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare
suplimentara postoperatorie;
- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si
aspectul acestora si va semnala medicului orice tulburari;
-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care
interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;
- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor
- examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina,
timpul de coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei
sangvine). In aceste cazuri orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare ale
elementelor figurate ale sangelui
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT,
GPT, etc)
- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh
- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele
medicamente, pentru a de evita intrebuintarea lor;
- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;
- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca interventia
chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere igienic cat si
datorita faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.
Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.
Ingrijirile din preziua operatiei
- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si dupa
caz chiar inainte si in timpul interventiei;

1
- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta
medicala , la indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.
- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in
cantitate mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate
normala de lichide
- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul in
care va observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia pana
la vindecarea completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca nu este
capabil singur va fi ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa. Daca operatia
urmeaza pe sau in apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata foarte larga (10-15
cm) fata de limitele inciziei.
Ingrijirile din ziua operatiei
Pregatirea preoperatorie consta din :
- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda
decat in cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si
saruri minerale.
- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara
- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor
- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala
- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj elastic
usor strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea masei
sangvine circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul este util si
pentru evitarea aparitiei de tromboflebite postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului
care urmeaza a opera bolnavul.
Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru
schimbarea lenjeriei de pat.
Interventia chirurgicală
Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii.
Organizarea spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii
riscului de infectie
Sala de operație
Blocul operator are o componentă septică, în care se desfășoară intervențiile sterile și o
componentă septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.În cadrul sălii aseptice există o
săliță unde se pot desfășura și intervențiile ortopedice.Camerele filtru pentru personal și pacienți
au drept scop prevenirea introducerii de germeni în sala de operație. Fiecare bloc operator este
prevăzut cu o sală pentru spălare și cu o încăpere pentru anestezie, unde se pregătește anestezia și
unde pacientul este adus după operație.
Îngrijirile postoperatorii
Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la
vindecarea completă a bolnavului.
Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de complicațiile care au
survenit intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a bolnavului.
Scop: ingrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului, asigurarea
cicatrizării normale, a plăgii și prevenirea complicațiilor.
După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie intensivă;sala
de trezire; în patul său.
1. Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală
A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat
Etape de execuție Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei 1.1.Se aerisește încăperea.

(se efectuează în 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel încât
2
 timpul intervenției) operatul să poată fi ingrijit din toate părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18-20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
2.Pregătirea 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
materialelor în vederea 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
reanimării 2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
postoperatorii 2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație, drenaj
pleural

3.Pregătirea 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan pt.
materialului pt. diureză
supravegherea 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
bolnavului
4.Transportul 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
bolnavului operat 4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul într-o
parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură, apariția
ceanozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.Instalarea bolnavului 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu capul
operat la pat într-o parte , sau în decubit lateral
5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).
B. Supravegherea și îngrijirile imediate
Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la apariția
reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care urmează. De
altfel transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.
1.Supravegherea 1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea extremităților
faciesului indică satrea de șoc
1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența respiratorie sau
circulatorie;se administrează oxigen pe sondă endonazal
2.Supravegherea 2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție să nu își
comportamentului smulgă drenurile, perfuzia,să nu se ridice din pat , va fi imobilizat
dacă este nevoie.
3.Supravegherea 3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală
respirației 3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu mucozități(se
aspiră);căderea limbii;inundarea căilor respiratorii cu vosimente( se
previne prin poziția bolnavului.
4.Supravegherea 4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv
pulsului Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de altă stare critică
5. Supravegherea TA 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii diferențiale
însoțită de accelerarea pulsului indică starea de șoc provocată de
hemoragie - se anunță medicul

6.Supravegherea 6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe cu sînge sau

pansamentului serozitate
7.Schimbarea poziției 7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă

3
 bolnavului
8.Îngrijirea mucoasei 8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane umezite în
bucale soluții diluate de bicarbonat de Na;acid boric, permanganat de
potasiu;se ung buzele cu vaselină
9.Prevenirea escarelor 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii dorsale și a
călcâielor,se evită umezeala, se schimbă des poziția
10. Evacuarea vezicii 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe regiunea
pubiană a unei buiote(daca nu este contraindicat)s, lasând apa de la
robinet să curgă, sau prin introducerea bazinetului încălzit sub bolnav,
sau prin sonadj vezical
11.Asigurarea 11.1.Seara se administrează un himnotic ușor
somnului

C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

1.Supravegherea 1.1.Temperatura se măsoară dimineața și seara
funcțiilor vitale și 1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție
vegetative 1.3. Se urmărește diureza și se stabilește bilanțul hidric
2. Îngrijiri igienice 2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi schimbând lenjeria de câte
ori este nevoie
3. Prevenirea escarelor 3.1. Se efectuează frecții, masaj în regiunile expuse, pudraj, în afara
menținerii igienei tegumentelor3.2. Schimbarea de poziție
4. Exerciții respiratorii 4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon
4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa pt. a evita încărcarea
bronșică
5. Mobilizarea 5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima zi pt. a prevenii flebita
bolnavului 5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi efectuată gimnastica la pat
6. Tubul de gaze 6.1. Pentru a combate meteorismul care se accentuează în noaptea
primei zile de la intervenția chirurgicală va fi introdus tubul de gaze
lubrefiat timp de o oră
7. Clisma cu apă sărată 7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi de la interv. chirurgicală, pt
a mării peristaltismul intestinal și pt. reluarea tranzitului
8. Alimentația 8.1. În prima zi operatul va ține o dietă hidrică cu ceai neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor , bolnavul va primii ceaiuri
indulcite , citronade, supă de legume strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în alimentație se pot introduce
compoturile si carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi reluata alimentașia normală
9. supravegherea 9.1. Supravegherea apariției primului scaun aproximativ în ziua a 4-a
tranzitului intestinal 9.2. Întârzierea apariției primului scaun poate fi datorată unei ocluzii
intestinale
10. Scoaterea firelor 10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele

2. Îngrijirile speciale după Rahianestezie

1. Transportul 1.1. Se efectuează în poziție orizontală
2. Instalarea operatului 2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie orizontală, cel puțin 24 ore, fără
la pat pernă
3.Supravegherea 3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic
funcțiilor vitale și 3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită vasodilatației periferice prin
vegetative paralizia nervilor motorii
4.Supravegherea 4.1.Micțiunea poate apărea spontan stimulată cu mijloacele descrise la
4
 micțiunii punctul B.
5. Revenirea 5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare reapare treptat de la radăcină
sensibilității spre extremități
5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în haluce
6. Depistarea 6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin aplicare pungii cu gheață, sau
incidentelor acompreselor reci pe cap
6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie anunțate medicului.
Îngrijirea plăgii operatorii
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament, infectarea
ei de la exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se umble la un
pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrina) → supraveghere mai uşoara,
cu sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, abcese parietale, etc.);
- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare de
rau general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi
tumefactie fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;
- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls
frecvent, TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans →
aparitie a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea plagii constata
edem difuz, tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-septic, insuficienta
hepato-renala, perturbari hemodinamice majore; tratament efectuat de o echipa mixta chirurg-
anestezist → deschidere a plagii cu debridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate, drenaj larg
şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie masiva şi sustinere a functiilor vitale;
- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) → apreciere,
dupa cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a
aparut o complicatie;
- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare →
protejare a plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot
timpul) + posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza (experienta
personala permite aprecierea abaterilor de la normal);
Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase şi se afla
in afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.
Aplicarea pansamentelor
RESPECTAȚI CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT
a) Să fie făcut în condiții aseptice
b) Să fie absorbant
c) Să fie protector
d) Să nu fie dureros
e) Să fie schimbat la timp
RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI
a) Crearea câmpului operator
- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la pansamentul
sau sebumul, folosind eter sau benzin iodată
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică
dacă sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie,
schimbați frecvent tamponul)
b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale
c) Acoperirea (protecția plăgii)
- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm
- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
5
- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu permite,
stagnarea secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea
d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în
cazul în care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea
OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici
PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete
butonate, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală
PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de
pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit umeziți
cu apă oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a
efectua degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la
plagă spre periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante
recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
6
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi
ştergeți apoi cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând
medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați
desupra un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în recipiente
speciale
- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare
- Spălați mâinile cu mănuși
- Dezbrăcați mănuşile
- Spălați mâinile
PANSAMENTUL PROTECTOR
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei
injecții sau puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de
mediul înconjurator
PANSAMENTUL ABSORBANT
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
PANSAMENTUL OCLUZIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică
aparatul gipsat pentru imobilizare
PANSAMENTUL COMPRESIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în caz
de entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
PANSAMENTUL UMED
- Diminuarea edemului inflamator
BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ÎNFĂŞARE (BANDAJAREA)
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele adezive nu asigură aceastăcerință
(extremități, regiunea capului, regiuni articulare)
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor în timpul unor accidente (mână,
picior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor (entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm, lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfecii
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă prindeți
capătul liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15 cm de plagă. După primul tur colțul
liber al feşii aşezat oblic se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a fi mai bine fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o modalitate adecvată circular , în spic, în
evantai, în spirală etc.
ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace, abdomen, braţ articulația pumnului

7
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre rădăcină în sensul circulației de întoarcere
(de la partea mai subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la distanță de plagă pentru a nu produce jenă
ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni tronconice şi suprafeţe întinse
- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa fel încât tura următoare să acopere
jumătate din cea anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura apropierea de segment
ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa să se suprapună la distanțe mai mici
în plică şi mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare şi apoi oblice
sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță, leucoplast
ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă , antebraț , regiuni tronconice şi suprafețe întinse)
pentru a asigura o mai bună etanşare
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu policele sau cu
ajutorul altei persoane, o răsfrângeți şi continuț i în jos încojurând segmentul pe fața posterioară
acoperind 1 din tura anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a feşii şi de
acoperire a feței posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast
ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală, cot, picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină acoperind tura
precedentă jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber

ÎNGRIJIREA STOMIILOR
Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care
se realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri
între două formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea
eliminării conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
- Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la
nivelul pielii peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii
peretelui abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului
ascendent,transvers sau descendent.
- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o
sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară
sau definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
8
- Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată
chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.
Echipamentul necesar îngrijirii stomelor
- măsuță sau tavă pentru materiale
- un vas cu apă caldă
- fașă sau prosoape de hârtie
- aparat colector - există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi.alegerea tipului de
material colector se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de
autonomie,activitățile pacientului, timpul pe care îl are pacientul la dispoziție pt îngrijirile sale,
etc.
- foarfeci
- cană de măsurat conținutul
- mănuși nesterile
- cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei
- recipient pt. material murdar
Conduita asistentei în practica de îngrijire
În primele zile din perioada post-operatorie asistenta:
- pansează rana abdominală
- din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice
- în a 2-a a 3-a zi după operație,chirurgul verifică permeabilitatea stomei,acuma se elimină un
scaun pastos, mirositor.
- protejează patul cu mușama și aleză
- asigură intimitatea pacientului ,îl ajută să adopte o poziție confortabilă
- il incurajează să participe la îngrijire
- îmbracă mănuși
- așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a proteja zona înconjurătoare de
scurgeri sau revărsări
- golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul
- îndepărtează aparatul
- spală pieelea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru, săpunul obișnuit poate irita pielea
- observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur
- aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează
- fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici o scurgere în jurul stomei
Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă menținute standarde ridicate de curățenie.
Îngrijirea stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori de câte ori este posibil, majoritatea
pungilor sunt rezistente și permit băile și dușul. pacientul trebuie învățat să-și protejeze pielea
împotriva iritării și infecțiilor. Conținutul pungii de la stomă trebuie golit la toaletă. Pungile
murdărite trebuie tratate ca și gunoi.

EVENTRATIILE
Eventratiile reprezintă iesiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slabite, ale peretelui
abdominal. Ele sunt dobandite.
Eventratiile sunt, de două feluri:
- posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
- postoperatorii, avand o frecventa, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
- cauze care tin de bolnav;
- cauze care tin de tehnica operaţiei.
Cauzele care tin de bolnav sunt:
- varsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul;
- bronsite cronice, constipatie rebela, retentia urinata; acestea cresc presiunea intraabdominala;
- afecţiunile neurologice, hemiplegia;
- eforturi deosebite.
Cauzele care tin de operaţii:
9
- inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen;
- drenaje, facute prin plaga operatorie şi care nu respecta vascularizatia şi enervatia;
- materialele de sutura şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
- ileusul postoperator şi varsaturile.
Semnele eventratiilor sunt:
- asimetria peretelui abdominal;
- tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului şi continutului;
- durerea la efort şi constipatia, prin aderente între intesţinele, din sacul de eventratie;
- din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supuratiile postoperatorii şi eventuale, afecţiuni
asociate care favorizeaza apariţia eventratiilor;
Tratamentul eventratiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase luni. Se
asteapta vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui abdominal se poate,
face în două moduri:
- prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
- prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.

EVISCERATIILE
Evisceratiile se caracterizeaza prin iesirea continutului abdomnal, prin piele, la vedere.
Ele pot fi:
-posttraumatice: harakiri, distrugeri ale peretelui abdominal;
-postoperatorii.
Evisceratiile postoperatorii sunt, de două feluri:
-precoce, cand se produc, în primele 3-5 zile, de la operaţie şi care se insotesc de socul
peritoneal, grav;
-tradive sau fixate, care apar, după 8-10 zile, precedate de supuratii.
Semnele evesceratiilor sunt locale şi generale:
-locale: anse sau epiploon care iesi, la exterior, prin piele;
-generale, semnele de soc: traumativ, peritoneal, hemoragic şi care, se insotesc de tulburari
respiratorii şi cardiovasculare.
Tratamentul este profilactic, avand la baza:
-tonificarea peretelui abdominal, înainte de operaţie;
-tratamentul unor boli cauzale: diabet, anemie, truse, etc. ;
-incizii şi suturi corecte, care sa respecte vascularizatia şi inervatia;
-infasarea peretului abdominal, după operaţie, la bolnavii predispusi sa faca evisceratii.

10