Sunteți pe pagina 1din 4

11.

NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI


SI VALORI, DEA PRACTICA RELIGIA

Definiție:
A acționa conform propriilor convingeri - credințe și valori este o necesitate a
individului de a face-exprima gesturi. Acte conforme formației sale,de bine si de rău, de dreptate,
de urmare a unei ideologii.

I. Independenta in satisfacerea nevoii de a acționa conformpropriilor convingeri si


valori, de a practica religia

Factorii care influențează satisfacerea nevoii:

1. Factori biologici:
 Gesturile si atitudinile corporale – permit pacientului să își satisfacă aceasta nevoie,
în funcție de convingerile proprii, de apartenența religioasă sau de amândouă;
2. Factori psihologici:
 Căutarea, cercetarea sensului vieții și morții – ființa umană caută demilenii sensul
vieții și al morții; urmărirea acestui obiectiv face individul să realizeze gesturile si ritualurile
care răspund credințelor/convingerilor si valorilor sale.
 Dorința de a comunica cu Ființa suprema sau cu cosmosul – ființa umana, în
esența și spiritul său, se simte legata de Ființa superioară sau energia cosmică și înfăptuiește
acțiuni care îi permit această comunicare
 Emoțiile – emoțiile și impulsurile individului îl determina să realizeze activități
umanitare, religioase
3. Factori sociologici:
 Cultura – toate societățile vehiculează, prin tradițiile lor, credințe și valori față de
practicile religioase sau de aplicarea ideologiilor umanitare; unele societăți permit o practică
religioasă specifică, în timp ce altele aderă la practicireligioase complet diferite; cultura și
istoria popoarelor influențează în mare măsură ființele umane și relațiile lor cu Ființa suprema
sau relațiile lor cu ceilalți.
 Apartenența religioasă – influențează în mare măsură acțiunile pecare le
înfăptuiește individul, pentru a-și satisface nevoile; pe parcursul socializării copilului,
părinții joacă un rol important în obișnuirea cu credințe și valori legate de o apartenență
religioasă ; adultul este, de asemenea, influențat denormele sociale față de apartenența
religioasă ; cu toate acestea, exista o anumită alegere de a adera, sau nu la o religie, în funcție
de convingerilepersonale .
La persoanele vârstnice, practica religioasă se intensifică sau reapare, dacă a fost abandonată
ulterior.

1
Astăzi, în lume sunt cunoscute:
- Creștinismul, cea mai răspândită religie pe glob;
- Islamismul, prezent in Orientul Apropiat si Mijlociu
- Budismul, întâlnit la popoarele asiatice
- Hinduismul, practicat de hinduși
- Mozaismul ( iudismul) religia evreilor.

Manifestări de independență:

1. Credințe - convingeri personale ale individului față de realitate


- Asistarea la ceremoniile religioase.
- Folosirea obiectelor religioase (șirag de mătănii, imagini).
2. Religie - formă a conștiinței sociale, caracterizată prin credință în ființe, forțe
supranaturale
- Observarea regulilor unei religii
- Parcurgerea scrierilor religioase, spirituale sau umanitare
3. Ritual, rit
- Ansamblul de ceremonii religioase proprii unei religii
- Apartenenta la grupuri religioase sau umanitare
4. Spiritualitatea - ansamblul de credințe și practici proprii sufletului
- Timp de rugăciune și meditație
- Gesturi si atitudini corporale
5. Morala - ansamblul de reguli de conduită și valori considerate valabile într-o societate
- Participarea la fapte de umanitate
- Angajarea într-o acțiune socială, umanitară sau creativă
6. Valori: - Ansamblul de credințe și aptitudini care reflecta nu numai ceea ce este dorit, dar, în
aceeași măsură, ceea ce este benefic individului; de exemplu frumusețea, adevărul,
binele
7. Libertatea: - Posibilitatea de a acționa conform propriilor credințe sau dorințe; individul are
libertatea deplină de acțiune și sănătate mentală optimă

Intervențiile asistentei:

- Determină pacientul să-și exprime propriile convingeri și valori


- Planifică împreună cu pacientul, activități religioase;
- Îl informează despre serviciile oferite de comunitate;
- Mijlocește desfășurarea unei activități conforme cu dorințele și credințele bolnavului;

DEPENDENȚA ÎN SATISFACEREA NEVOII

De fiecare dată când această nevoie nu este împlinită pot apărea probleme de dependenta:
1. Culpabilitatea
2. Frustrarea
3. Dificultatea de a acționa după credințele și valorile sale
4. Dificultatea de a participa la activități religioase
5. Neliniște față de semnificația propriei existențe
Codul etic al profesiei medicale prevede:
- îngrijirea bolnavului fără diferențe de rasă, credință, ideologie, culoare;
- păstrarea secretului profesional și a confidențelor făcute de bolnav
2
SURSE DE DIFICULTATE:
1. SURSE DE ORDIN FIZIC: lezare fizică, dezechilibre, supraîncărcare,durere, surmenaj.
2. SURSE DE ORDIN PSIHOLOGIC: tulburări de gândire, anxietate, stres, pierdere,
separare , divorț, doliu, situații de criză , anestezie, bariere lingvistice, spitalizare,
pierderea imaginii si a respectului de sine, pensionare.
3. SURSE DE ORDIN SOCIAL: conflicte sociale, eșecuri, contradicții cu familia și
societatea.
4. LIPSA CUNOAȘTERII: lipsa de cunoaștere a situațiilor, a atitudinilor celorlalți,
insuficienta cunoaștere de sine și a mediului.

1. CULPABILITATE

Sentimentul dureros, resimțit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri și valori,


motiv pentru care individul se simte vinovat.Orice om este susceptibil de a fi confruntat cu
situații în care inițiativeleluate sau evenimentele nefericite îi pot provoca un sentiment de
culpabilitate. Gradul, frecvența și raționalizarea acestui sentiment depind, în mare parte,de
experiențele trăite și de educația primită în copilărie.Culpabilitatea este un sentiment
fundamental și nemotivat, care semanifestă în surdină, în afara cunoașterii adevăratei sale
semnificații. Mai multe situații pot cauza sentimente de culpabilitate: boala, pierderea
stimei și arespectului, anxietatea, conflictele sociale.

Manifestări de dependență:
 Sentiment de culpabilitate: amărăciune, autopedepsire, autoacuzare, mânia de a se scuza
inutil, înțelegerea bolii ca o pedeapsă, sentiment de a fi nedemn, poziție curbată, mișcări
lente.
 Manifestări de depresie: manifestări de furie împotriva lui Dumnezeu,plâns, insomnii,
bâlbâială
 Manifestări de anxietate: tahicardie, tegumente reci, umede, hiperventilatie, furie, mânie.

Intervențiile asistentei pentru menținerea independenței nevoii:

O1: Pacientul să-și păstreze imaginea pozitivă de sine:


- încurajează bolnavul să-și exprime sentimentele în legătură cu problema sa
- facilitează satisfacerea convingerilor sale
- acționează pentru recâștigarea stimei de sine a bolnavului
- planifică, împreună cu bolnavul, activități care să-i dea sentimentul utilității
O2: Pacientul sa fie echilibrat psihic:
- îl pune în legătură cu persoane dorite, apropiate
- administrează, la nevoie, medicație antidepresivă, tranchilizante.

2. FRUSTRARE

Condiția individului care se simte refuzat sau îți refuză satisfacerea unei nevoi .Obstacolele in
îndeplinirea gesturilor sau a actelor conforme părerii personale de bine, rău sau dreptate și
dificultatea de a participa la activitățile religioase dau individului sentiment de frustrare.
Manifestări de dependență
 Senzația de pierdere a libertății de acțiune:

3
- activități oferite de normele sociale, nu pot fi însă folosite de individ, datorita nivelului cultural
scăzut, a carentelor educative ; aceasta îl determină la izolare sau devianță ( agresivitate)
- acțiuni contrare dorințelor individului
 Sentiment de inutilitate: amărăciune, tristețe, plâns
 Supunere la un regim : tratament nedorit, medicație, alăptare.
 Incapacitatea de a exercita practici religioase: incapacitatea de a citi documente religioase,
de a participa la activitățile grupului sau de apartenente, de a urma exigentele propriei
religii, absenta locurilor sau a modalităților de practicare, căderea la pat, constrângeri
fizice, deficit audio-vizual, efecte secundare ale unei medicații.
 Tulburări de gândire, confuzie, dezorientare, halucinații.
 Îngrijorare fațăde sensul propriei sale existențe: grija față de semnificația suferinței sale,
grija față de sensul vieții și al morții, preocupare pentru credințe și valoarea lor.

INTERVENTIILE ASISTENTEI
O1: Pacientul să-ți recapete încrederea în sine
- ajută bolnavul să identifice cauza frustrării
- îl încurajează să-ți exprime sentimentele și nevoile
- îl asigură de confidențialitate și îi păstrează secretele
O2: Pacientul să aibă o stare psihică bună
- comunică des cu bolnavul, arătându-se plină de solicitudine
- caută modalități de practicare a religiei
- administrează la nevoie medicație sedativă.

S-ar putea să vă placă și