2.

NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI

ÎN LIMITE NORMALE

Menţinerea temperaturii corpului în limite normale este necesitatea organismului de a

conserva o temperatură la un grad aproximativ constant, pentru a-şi menţine starea de bine.

I. INDEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOII

Temperatura corpului se menţine constantă datorită echilibrului dintretermogeneză şi

termoliză. Menţinerea acestui echilibru este asigurat de funcţionarea centrilor termoreglării din
hipotalamus.
În producerea de căldură – TERMOGENEZA – intervin procesele biochimice, căldura fiind
rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitatea musculară şi glandulară.
În pierderea de căldură – TERMOLIZA- intervin mecanisme fizice, căldura pierzându-se prin
piele, plămâni, rinichi.
Pierderile de căldură se realizează prin:
- evaporare (transpiraţie şi evaporare prin piele),
- radiaţie (prin unde electromagnetice când temperatura mediului înconjurător e mai
mică decât a corpului),
- conducţie (contactul direct cu obiecte reci: băi reci, cuburi de gheaţă),
- convecţie (pierdereacăldurii prin circulaţia de aer în jurul corpului: evantai, vânt rece).
Temperatura mediului înconjurător influenţează termogeneza astfel:
- când temperatura mediului înconjurător scade, pe cale reflexă,se produce o creştere a activităţii
musculare ( tremurături) şi deci, se intensifică procesele oxidative.
- când temperatura mediului înconjurător creşte – se produce pe cale reflexă o diminuare a
proceselor oxidative.
În pierderile de căldură intervin mecanisme fizice:
- vasoconstricţie, în caz de frig,deci pierderi reduse de căldură.
- vasodilataţie, în caz de temperatură crescută a mediului, deci pierderi mai mari de căldură.
Echilibrul dintre termogeneză şi termolizăse numeşte HOMEOTERMIE.

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii:

 Factori biologici:
- vârsta – nou născutul şi copilul mic au o termoreglare fragilă datorită imaturităţii centrului
respirator. Temp. corpului este între 36,1 şi 37,8 °C.
- Adultul îşi menţine temperatura între 36 – 37 °C.
- Vârstnicul, prin diminuarea proceselor nervoase,este predispus la temperaturi de 35 – 36 °C.
- Exerciţiul – temperatura corpului creşte cu 2,2 – 2,7 °C.
- Alimentaţia, mai ales proteinele cresc temperatura corpului.
- Variaţia diurnă – temperatura este minimă între orele 3 – 5 dimineaţa, datorită diminuării
proceselor metabolice
- Sexul – la femei temperatura este peste 37 °C.
 Factori psihologici – anxietatea, emoţiile cresc temperatura corpului
 Factori sociologici – locul de muncă, climatul, locuinţa influenţează temperatura corpului.
Manifestări de independenţă
- Temperatura corporală – valori normale ce diferă în funcţie de vârstă. Prin măsurarea
temperaturii în cavităţile închise (rect, vagin, cavitatea bucală) valorile sunt cu 0,3 – 0,5 °C mai
mari decât cele axilare.
- Piele – roz – temperatură călduţă,
- transpiraţie minimă
- senzaţie plăcută faţă de frig sau căldură
- Temperatura mediului ambiant : 18 – 25 °C.

Intervenţiile asistentei:
 când temperatura mediului ambiant este crescută, învaţă pacientul :
- săreducă din alimentaţie, alimentele cu valoare calorică mare
- să consume lichide şi alimente reci,
- să aibă o bună ventilaţie în încăpere, îmbrăcăminte lejeră
 când temperatura mediului ambiant este scăzută învaţă pacientul
- să crească cantitatea de alimente,
- să ingere lichide şi alimente calde,
- temperatura în încăpere să fie între 18 - 25°C.

II. DEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOII DE A MENŢINE CONSTANTĂ

TEMPERATURA CORPULUI
1. Hipertermia
2. Hipotermia

Sursele de dificultate ale acestor probleme de dependenţă:

- Surse de ordin fizic: dereglări funcţionale ale ale hipotalamusului, imaturitatea sistemului de
termoreglare.
- Surse de ordin psihologic – anxietate, mânie
- Surse de ordin sociologic: umiditatea ridicată sau scăzută din mediu,
- Lipsa cunoaşterii

1. HIPERTERMIA: temperatura corporala peste valorile normale .

Manifestări de dependenta :
1) Subfebrilitate – temperatura se menţine intre 37-38 grade C
2) Febra moderata – temperatura se menţine intre 38-39 grade C
3) Febra ridicata – temperatura se menţine intre 39-40 grade C
4) Hiperpirexie – temperatura peste 40 grade C
5) Frisoane- contracţii musculare puternice
6) Piele roşie , calda , umeda – pielea la început este palidă, apoi roşie, cladă şi transpirată
7) Piloerecţie : piele de găină, senzaţie de frig
8) Sindrom febril = grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee , inapetenţă, sete ,
oligurie , convulsii , halucinaţii , dezorientare
9) Erupţii cutanate întâlnite in bolile infecţioase: vezicule,

2
Tipuri de febra :
 febra continua (subfebrilitate rigida) – temperatura peste 37 grade C cu diferenţa sub 1
grad C intre valorile înregistrate dimineaţa şi seara
 febra intermitenta – diferenţa de câteva grade intre valorile înregistrate dimineaţa şi seara,
cele mai mici valori scăzând sub 37 grade C
 febra remitenta – diferenţa de câteva grade intre valorile înregistrate dimineaţa si seara , dar
valorile celemai mici nu scad sub 37 grade C
 febra recurenta – perioade febrile de 4-6 zile , ce alternează cu perioade de afebrilitate ,
trecerea făcându-se brusc
 febra ondulantă– perioade febrile ce alternează cu perioade de afebrilitate , trecerea
făcându-se lent

In evoluţia fiecărei febre se disting 3 perioade :

– perioada de debut – brusc- lent;
– perioada de stare – poate dura zile , săptămâni
– perioada de declin – poate fii scurta sau de câteva zile

INTERVENTIILE ASISTENTEI .

Obiectiv 1: Pac. sa-si menţină temperatura corpului in limitele fiziologice in termen de …

- asistenta aeriseşte salonul
- asigura pacientului îmbrăcăminte lejera
- aplica comprese reci , punga cu gheata
- efectuează pacientului împachetări reci
- încălzeşte pacientul in caz de frisoane
- administrează medicaţia prescrisa de medic : antibiotice , antitermice
-
Obiectiv 2: Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de ………
- asistenta face bilanţul hidric
- hidratează pacientul cu lichide reci , in cantităţi mici , la intervale scurte de timp,conform
bilanţului hidric

Obiectiv 3: Pacientul sa aibă o stare de bine fizic si psihic

- asistenta schimba lenjeria de corp si de pat pacientului
- asigura igiena tegumentului
- pregăteşte psihic pacientul in vederea efectuării oricărei tehnici

2)HIPOTERMIA– reprezintă scăderea temperaturii corpului sub limitele normale , cauzata de un

dezechilibru intre termogeneza si termoliza .
Surse de dificultate :
– expunerea prelungita la frig
– dereglări endocrine
– abuzul de sedative si alcool
– încetinirea activităţii sistemului nervos (la vârstnici)
– lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copii)

3
Manifestări de dependenta :
1) HIPOTERMIE = temperatură a corpului sub 36 grade C
2) Hipotensiune arteriala
3) Cianoza
4) Eritem = roşeaţă (a pielii , fetii , urechilor , mâinilor)
5) Edem generalizat – tumefierea întregului corp
6) Durere
7) Oboseala
8) Vorbire lenta
9) Somnolenta
10)Degerături = leziuni de necroza la nivelul pielii , determinate de temperatura scăzuta
11)Apatie = indiferenta
12)Parestezii = senzaţie de amorţeli si furnicături in regiunea expusa la frig

INTERVENTIILE ASISTENTEI.

Obiectiv 1 :Pacientul sa aibă temperatura corpului in limitele normale in termen de ………….

- asistenta încălzeşte pacientul cu paturi
- creste temperatura mediului ambiant
- recoltează sânge pentru examene de laborator
- administrează pacientului lichide calde
- pregăteşte pacientul pentru examen cardiologic

Obiectiv 2 Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de…………….

- asistenta administrează pacientului lichide calde in cantităţi mici la intervale egale de timp
- face bilanţul hidric
-
Obiectiv 3: Pacientul sa aibă o stare de bine fizic si psihic in termen de…………….:
- asistenta schimba pacientului des lenjeria de corp si de pat
- menţine igiena tegumentelor pacientului
- pregăteşte psihic pacientul în vederea efectuării oricăror tehnici

4
 MĂSURAREA ŞI NOTAREA TEMPERATURII (T)

Temperatura = rezultatul proceselor oxidative din organism,generatoare de căldură prin

dezintegrarea alimentelor energetice.
Scop: evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză.
Locul de măsurat:
- cavităţi semiînchise:
• axila,
• plica inghinală,
• cavitatea bucală;
- cavităţi închise:
• rect,
• vagin.

Termoreglare = funcția organismului care menține echilibrul între producerea căldurii

(termogeneza) și pierderea căldurii (tremoliza) pentru păstrarea valorilor constante (homeotermie).

Materiale necesare:
• termometru maximal,
• casoleta cu tampoane de vată şi comprese sterile,
• recipient cu soluţie dezinfectantă (cloramină 1-5 %),
• tăviţa renală,
• flacon cu alcool medicinal,
• ceas,
• foaie de observaţie,
• pix de culoare Albastra,
• carnețel individual.

Intervenţiile asistentei:
- Pregătirea materialelor lângă bolnav.
- Pregătirea psihică a bolnavului.
- Pregătirea fizică
- Spălarea pe mâini.
- Se scoate termometrul din soluţia dezinfectantă, se clăteşte şi se şterge cu o compresă prin
tamponare, se scutură.
- Se verifică dacă este în rezervor mercur.

A) Pentru măsurarea în Axilă:

- Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal sau în poziţie șezândă.
- Se ridică braţul bolnavului.
- Se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului.
- Se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralelcu toracele.
- Se apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui.
- La pacienţii slăbiţi, agitaţi, precum şi la copii, braţul va fi menţinut înaceastă poziţie de către
asistentă.
- Termometrul se menţine timp de 10 min.

5
B) Pentru măsurarea în Cavitatea bucală
- Se introduce termometrul în cavitatea bucală, sub limbă sau pe latura externă a arcadei dentare.
- Pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas.
- Se menţine termometrul timp de 5 min.

C) Pentru măsurarea Rectală:

- Se lubrefiază termometrul.
-Se aşează pacientul în decubit lateral,cu membrele inferioare în semiflexie, asigurându-i
intimitatea.
- Se introduce tubul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înainte.
- Termometrul va fi ţinut cu mâna tot timpul măsurării
- Se menţine termometrul timp de trei minute.
- După terminarea timpului de menţinere, se scoate şi se şterge cu o compresă.
- Se spală termometrul, se scutură.
- Se introduce în recipientul cu soluţia dezinfectantă.
- Se notează valoarea obţinută pe foaia de temperatură.
- Notarea unui punct pe verticală, corespunzătoare datei şi timpului zilei, socotind pentru fiecare
linie orizontală, două diviziuni de grad.
- Se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară, pentru obţinerea curbei termice.
- În alte documente medicale se notează cifric.

Interpretarea rezultatelor:
• Temperatura Normală (fiziologică) = 36-37° C => Afebril
• Valori patologice:
a) Hipertermie 37-38° C
• Subfebrilitate 38-39° C
• Febră Moderată 39-40° C
• Febră Ridicată 40-41° C
• Hiperpirexie>41° C
b) Hipotermie < 36° C

Recomandări:
- Măsurarea temperaturii Dimineaţa între orele 7-8 şi Seara între orele 18-19.
- Susţinerea termometrului la copii, bătrâni, inconştienţi, agitaţi şi măsurarea încavităţile
semiînchise.
- În situaţia unor valori prea ridicate sau scăzute, neprăvăzute, repetaţi măsurarea temperaturii sub
supraveghere.
- Termometrul se menţine în timpul indicat în cavitate, altfel înregistrarea nu este reală.