SONDAJUL DUODENAL

Cuprins
Scopul sondajului duodenal
Materiale necesare
Poziția pacientului în sondajul duodenal
Pregătirea pacientului
Cum verificam dacă am ajuns cu sonda în duoden?
Captarea bilei
Pregătirea probelor
Extragerea sondei
Accidente/ Incidente
Sondajul duodenal sau tubajul duodenal constă în introducerea unei sonde Einhorn dincolo de
orificiul piloric, realizând o comunicare intre duoden și mediul exterior
Scopul sondajului duodenal
 EXPLORATOR
● Extragerea conținutului duodenal (conținut gastric, bila A, B, C, suc pancreatic și secreție
proprie)
● Aprecierea funcției biliare și a căilor extrahepatice
● Descoperirea unor modificări anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea
și compoziția chimică a sucurilor extrase prin sondaj
● Evidențierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare
 TERAPEUTIC
● Drenarea căilor biliare
● Introducerea unor medicamente asupra ficatului și tubului digestiv
● Alimentație artificială, când se introduc lichide și alimente pacienților comatoși.
SCOP DE ASPIRARE
● In cazul ocluziilor intestinale sau după intervenții chirurgicale.
Materiale necesare
o   Mușama, sorț de cauciuc, prosoape
o   Sonda Einhorn sterilă
o   Pensă hemostatică
 o   Seringi, eprubete
o   Un pahar cu apă aromată
o   O pernă rulată
Poziția pacientului în sondajul duodenal
–          Decubit lateral drept
Pregătirea pacientului
●   Se informează pacientul cu privire la necesitatea tehnicii
●   Se obține consimțământul și colaborarea acestuia
●   Pacientul va fi nemâncat
●   Bolnavul se așează în poziție șezând
●   Se protejează pacientul cu mușamaua
●   I se da tăvița renală și i se indica sa o țină sub barbie
●   Se lubrifiază sonda
●   Se introduce sonda și se invita pacientul sa înghită
●   Când sonda a ajuns în dreptul arcadelor dentare la semnul 45 cm, aceasta a trecut de cardia și
a pătruns în stomac
●   Se așează pacientul în decubit lateral drept
●   Se așează perna sub hipocondrul drept
●   Ritmul de înghițire a sondei trebuie sa fie de 1-2 cm la 5 minute
●   Se împinge ușor sonda, favorizând înaintarea ei către pilor (la 60 cm)
●   Se continuă introducerea sondei încet, cu răbdare și concomitent cu acțiunea de a înghiți
●   Când sonda a ajuns la 75 de cm, ea a ajuns în duoden
●   Timpul în care vom ajunge cu sonda în duoden este de aproximativ o oră, o oră jumătate.
Cum verificam dacă am ajuns cu sonda în duoden?
–          Dacă lichidul scurs nu are aspectul bilei, este posibil ca sonda sa se fi încolăcit în
stomac. In acest caz, se va insufla aproximativ 60 ml de aer, iar după un minut se aspiră. Dacă
recuperăm mai putin de 20 de ml, înseamnă că sonda este în duoden. Dacă se recuperează tot,
înseamnă ca sonda este în stomac.
Captarea bilei
După o oră, o oră și jumătate de la pătrundere, pe sonda o sa apară bila A care provine din
canalul coledoc și care are o culoare galben-aurie
Pentru captarea bilei B și C se introduce pe sonda sulfat de magneziu 40 ml. Se
pensează.  După 15-30 minute se va scurge pe sondă bila B de culoare castanie și care este
bila veziculară, iar mai apoi se va putea colecta bila C, provenită de la ficat.
 Pregătirea probelor
–  Se etichetează
–  Se determină cantitatea de bilă obținută
–  Se trimit la laborator
Extragerea sondei
● Se insuflă câțiva ml de aer,
● Se pensează sonda cu o pensa hemostatică.
● Se extrage sonda încet .
● Se oferă pacientului un pahar cu apă aromată pentru clătirea gurii
● Se așează pacientul într-o poziție comodă.
Accidente/ Incidente
o   Înnodarea sondei ( din cauza contracțiilor pereților abdominali)
o   Încolăcirea sondei
o   Greață, vărsături
o   Imposibilitatea drenării bilei din cauza unui obstacol (exemplu: spasm al sfincterului oddi.
Relaxarea sfincterului oddi se face prin introducerea de 5-10 ml de novocaină, la
recomandarea medicului).
o   De evitat! Grăbirea înaintării sondei în duoden mai devreme de 1 ora, 1 și jumătate,
sau depășirea sondajului peste 3 ore.