Sondajul (tubajul) duodenal - reprezinta

introducerea unei sonde Einhorn sau Faucher

dincolo de stomac prin pilor in duoden, astfel
spus, prin faringe si esofag in stomac.
1. Explorator – cand se efectueaza pentru
extragerea continutului duodenal format din
continut gastric, bila, suc pancreatic si secretie
proprie. Examinarile de laborator permit
aprecierea functiei biliare hepatice a cailor
extra-hepatice cat si descoperirea unor
modificari anatomo-patologice ale organelor
care dau aspectul, cantitatea, compozitia
chimica sau morfologica a sucurilor extrase
prin sondaj. De asemenea se pot evidentia si
boli parazitare ale duodenului si cailor biliare;
2. Terapeutic – cand se efectueaza in scop de
drenare a cailor biliare si introducerea de
medicamente care au actiune directa asupra
ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv;
3. Alimentatie artificiala – cand prin sonda se
introduc lichide hidratante si alimente lichide
in organismul pacientilor inconstienti sau cu
imposibilitate de inghitire;
4. Aspiratia continua – se practica in cazul
ocluziilor sau sub-ocluziilor intestinale precum
si dupa interventii chirurgicale pe tubul
digestiv;
Materiale necesare: musama si aleza, tavita
renala, o perna cilindrica dura sau o patura
rulata, solutie de sulfat de magneziu 33%
sterila, prosop curat, sonda duodenala Einhorn
sterila, hartie indicatoare de pH asezata intr-un
cristalizor steril, 2 seringi de 20 ml sterile.
In functie de scopul urmarit se vor mai
pregati: medii de cultura, ulei de masline,
novocaina (dupa indicatia medicului), slutii
necesare hidratarii sau alimentarii bolnavului
care se vor incalzi la temperatura corpului;
1. Pregatirea materialelor:
De protectie: - doua sorturi din cauciuc sau material plastic
- musama si aleza
- prosoape
Sterile: - sonda Faucher sau Einhorn
- 2 seringi de 20ml
- casoleta cu manusi de cauciuc
- pense hemostatice, eprubete
Nesterile: - tavita renala
- tava medicala,
- pahar cu apa aromata
- recipient pentru colectare
În functie de scopul sondajului, se pregatesc instrumentele si
materialele necesare si se transporta langa patul bolnavului;
2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
- Se informeaza pacientul si i se explica necesitatea
tehnici. Este rugat sa respecte indicatiile date in
timpul sondajului.
- Se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza, cu
spatele cat mai drept. Se protejeaza cu sortul de
cauciuc sau de material plastic. Se aseaza tavita
renala sub barbia pacientului pentru a capta saliva
ce se scurge din cavitatea bucala. Este solicitat sa
mentina tavita in aceasta pozitie. Pacientul nu va
manca in dimineata efectuarii examenului.
–Daca sondajul se executa in salon, se izoleaza cu
un paravan patul bolnavului de restul bolnavilor;
– Patul se protejeaza cu o musama si o traversa;
3. Introducerea sondei:
– se umezeste sonda cu apa sterilizata;
– cu mana dreapta se tine capatul sondei ca pe un
creion;
– se introduce cu blandete prin cavitatea bucala sau
nazala pana in faringe;
– se cere bolnavului sa respire adanc cu gura deschisa
(pentru ca sonda sa treaca prin regiunea faringiana
fara a provoca senzatia de voma) si se invita
bolnavul sa inghita de cateva ori pana cand oliva
metalica trece in esofag;
– se invita bolnavul sa inghita in continuare si se ajuta
inaintarea treptata a sondei prin miscari blande,
observand atent marcajul sondei;
– cand semnul 45 cm a ajuns in dreptul arcadelor
dentare sonda a trecut de cardia si a patruns in
stomac;
– ritmul de inghitire a sondei trebuie sa fie de 1-3 cm
la 3-5 min;
– se aseaza bolnavul in pozitia de decubit lateral
drept cu trunchiul usor ridicat, capul mai jos si
coapsele flectate pe bazin;
– pentru aceasta se introduce perna si pledul facute
sul, sub regiunea hepatica a bolnavului;
– se impinge usor sonda, favorizand inaintarea ei spre
pilor unde va ajunge cand la arcada dentara ajunge
diviziunea de 60 cm;
– se continua introducerea sondei cu mare precautie,
cu rabdare, concomitent cu actiunea de inghitire in
acelasi ritm;
4. Verificarea pozitiei sondei:
– daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei,
se verifica daca sonda a patruns in duoden:
(a) sau s-a incolacit in stomac;
(b) verificarea pozitiei se poate verifica astfel:
– se insufla 60 ml aer prin sonda cu ajutorul seringii;
– dupa 1 min se aspira si daca sonda a ajuns in duoden, se
recupereaza mai putin de 20 ml de aer;
– se introduc 10 ml de lapte prin sonda, care nu mai poate
fi extras daca sonda a ajuns in duoden dar poate fi extras
daca sonda se gaseste in stomac;
(c) sau se efectueaza control radiologic in serviciul de
„Radiologie” unde se urmareste sonda sub ecran;
– sonda poate fi vazuta deoarece continutul ei este
impregnat cu saruri de plumb;
– controlul radiologic se va utiliza numai in situatia in care
celelalte 2 metode nu au putut stabili pozitia sondei;
5. Captarea bilei:
– cand diviziunea de 75 cm ajunge in dreptul arcadelor dentare, oliva
sondei a ajuns in duoden (dupa o ora – o ora jumatate de la
patrunderea sondei in stomac)
– la capatul liber al sondei apare bila care se colecteaza intr-o
eprubeta sterila, aceasta fiind bila A coledociana de culoare
galben aurie;
– se verifica reactia alcalina a sucului duodenal cu ajutorul hartiei de
pH;;
– se introduc prin sonda cu seringa 40 ml de solutie sulfat de
magneziu 33% la temperatura de 37 grade C pentru a determina
drenarea bilei veziculare;
– dupa care se inchide extremitatea libera a sondei, printr-o simpla
innodare sau prin pensare cu o pensa anatomica sau clema Mohr;
– dupa 15-30 min se deschide sonda si se colecteaza 30-40 ml de bila
vascoasa de culoare inchisa, castanie denumita bila B veziculara;
– dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara care
provine direct din ficat denumita bila C hepatica;
– cele 3 tipuri de bila vor fi captate separat in eprubete etichetate care
se trimit la laborator cu buletinele de analize;
6. Indepartarea sondei:
– inainte ca sonda sa fie indepartata, se insufla cu
seringa cativa ml de aer in sonda si se inchide
extremitatea ei externa prin comprimare;
– sonda se va extrage printr-o miscare hotarata
dar cu precautie si blandete tinand extremitatea
libera a sondei sub nivelul stomacului
bolnavului pentru ca sa nu se scurga continutul
ei in faringe si cavitatea bucala a bolnavului;
7. Reorganizarea locului de munca:
– se indeparteaza prosopul si tavita renala de la
bolnav;
– acestuia i se ofera un pahar cu apa pentru a-si
clati gura;
– il ajutam sa ocupe o pozitie comoda in pat;
– materiale folosite se spala si se pregatesc pentru
sterilizare;
ACCIDENTE
1. Greata si varsaturi la introducerea sondei.
2. Incolacirea sondei in stomac.
3. Innodarea sondei in stomac datorita contractiei
stomacale datorita senzatiei de voma.
4. Imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol
functional (spasmul sfincterului odim) sau de un
obstacol anatomic care poate fi coagularea bilei
vascoase.
5. Un spasm piloric – se va incerca deschiderea pilorului
prin neutralizarea sucului acid din stomac cu o
cantitate de 20-40 ml bicarbonat de sodiu 10% sau cu
medicamente antispastice administrate inainte si in
timpul sondajului.
6. Aspiratia continutului sondei la extragerea ei.
7. Oboseala bolnavului prin prelungirea duratei
sondajului peste 3 ore.
OBSERVATII
1. Nu se vor folosi sonde moi, uzate deoarece se pot
rupe in timpul manevrarii iar capatul sondei cu
oliva metalica, ramanand in stomac.
2. Nu se va grabi inaintarea sondei.
3. Nu se va depasi durata de executie a sondajului
(3h, 3h si 30min); daca in decurs de trei ore
jumatate nu s-a reusit introducerea sondei in
duoden, se va renunta la sondaj.
4. Extragerea sondei in cazul inodarii ei in stomac se
va face cu blandete si cu foarte mare atentie.
5. Relaxarea sfincterului odim in cazul unui spasm
se poate realiza prin introducerea pe sonda a 5-10
ml Novocaina 1-2%.
Definitie: manevra de golire a vezicii urinare cu
ajutorul unei sonde.
Sonda: - tub din cauciuc, metal sau material plastic
prevazut cu un varf de forma cilindrica
tronconica, in continuarea corpului sondei
sau uşor indoit, cu unul sau mai multe
orificii laterale, pavilion in forma de
palnie, mai gros decat corpul, avand
inscris pe el numarul sondei(la sondele
Foley este inscrisa şi capacitatea
balonetului).
Indicatii: - retentii acute de urina
- interventii chirurgicale in micul bazin
sau pe orgnele genitale
- explorari endoscopice ale uretrei, vezicii
şi ureterelor, etc.
Contraindicatii:
 infectii acute ale uretrei(risc de insamantare)

 ruptura traumatica a uretrei(creare de cai false)

 stricturi uretrale stranse(cistostomie

temporara)
Principii:
 respectare a regulilor de asepsie şi antisepsie;

 selectare a tipului de sonda şi a grosimii ei in

functie de uretra ce trebuie cateterizata;
 manevra blanda de introducere a sondei;

 golire lenta a vezicii, cu pensare a sondei

pentru 1 – 2 minute dupa evacuarea a 150 – 200
ml urina(risc de hemoragie „ex vaquo”);
 fixare a sondei a demeure(umflarea
balonaşului sondei Foley).
Materiale necesare:
 sonde uretrale sterile de diverse tipuri şi dimensiuni
(Nélaton, Foley, Thieman);
 manuşi sterile pentru cel care sondeaza, pensa
porttampon, pean, etc.
 comprese sterile, solutii antiseptice (betadina,
cloramina,etc.) pentru dezinfectia glandului şi a vulvei
 ulei de parafina sau glicerina sterile(lubrefiere a
sondei);
 vase sterile pentru colectarea urinii(tavite renale,
urinare, pungi din plastic);
 seringa şi apa distilata pentru controlul permeabilitatii
sondei, aspirarea microcheagurilor din vezica şi pentru
umplerea balonetului sondei Foley.
 Tehnica sondajului vezical:
Barbat(lungime mai mare a uretrei;
-prezenta celor 2 curburi sagitale, prima convexa
anterior la nivelul uretrei peniene, cea de a
doua convexa posterior la zona de trecere dintre
uretra peniana şi uretra membranoasa
- bolnavul aşezat in decubit dorsal cu medicul la
dreapta bolnavului
- spalare a glandului şi preputului cu apa şi sapun
- decalotare a glandului, cu prindere intre police şi
primele 2 degete ale mainii stangi,
- dezinfectare a glandului şi a meatului uretral cu
mana dreapta
- lubrefiere a sondei tinute in mana dreapta
- introducere a sondei cu blandete pana se trece de
valvula Guérin, apoi sub actiunea de uşoara
tractionare a penisului spre zenit, urmata de
actiunea de basculare a penisului intre coapse
- daca sonda nu progreseaza, se retrage 2 – 3 cm şi se
impinge din nou, cu mişcari fine in sens axial şi
circular
- in caz de retentie urinara repetata sau modificare a
calitatii urinii (hematurie, piurie, etc.) se impune
lasarea sondei pe loc → umplere a balonaşului sau
fixare cu benzi de fasa infasurata trecute intre
sonda şi penis(2 benzi longitudinale şi 2 benzi
circulare), cu ataşare la un recipient de colectare a
urinii.
Femeie(uretra mai scurta: 5 – 7 cm, fara curburi):
- bolnava aşezata pe masa ginecologica sau in pat
pe plosca, cu coapsele indepartate
- departare a labiilor cu degetele mainii stangi,
dezinfectare cu mana dreapta
- introducere a sondei cu blandete in uretra pana
la exteriorizarea urinii
Incidente şi accidente:
- lipsa de progresie a sondei(stricture uretrala,
creare de cale falsa) → retragere a sodei,
reluare a manevrei cu alta sonda, sau punctie
suprapubiana
- absenta scurgerii urinare dupa intrarea in
vezica(cheaguri care au astupat orificiile
sondei) → spalare sau aspirare cu seringa
Guyon
- sangerare uretrala(creare de cale falsa),
hemoragie
OBIECTIVELE PROCEDURII
 Introducerea prin anus in rect si colon a unor
lichide pentru indepartarea materiilor fecale
 Introducerea unor produse medicamentoase

 Hidratarea intrarectală
PREGATIREA MATERIALELOR pentru Clisma evacuatorie
 Masa de tratament sau tava
 Irigator (recipient), tub de cauciuc cu diametrul de 10 mm si
lungimea de 1,5 - 2m
 Canula rectala
 Tavita renala
 Musuama, traversa
 Invelitoare de flanela sau cearseaf
 Substanta lubrefianta
 Casoleta cu comprese sterile
 Material pentru toaleta perineala
 Plosca (bazinet)
 Stativ pentru irigator
 Ap cald 35 - 37°C (500-1000 ml adul i, 250 ml adolescen a a
t ti, 150 ml copii)
 Sare (1 lingurita/1 l apa)/ ulei (4 linguri/1 1 apa)/ glicerina
(40 g/500 ml apa)/ sapun (1 lingurita rasa/1 l apa)
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA:
 Explicati pacientului procedura, solicitandu-i colaborarea
 Explicati scopul procedurii, efectele asteptate dar si
eventualele efecte nedorite
 Obtineti consimtamantul informat
b) FIZICA:
 Asigurati intimitatea pacientului (paravan)
 Dezbracati partea inferioara a corpului pacientului
 Pozitionati pacientul in decubit lateral stang cu membrul
inferior stang intins si membrul inferior drept flectat (in
pozitie SIMS), cu anusul expus sau in decubil dorsal cu
membrele inferioare flectate (in functie de starea si confortul
pacientului)
 Asezati musamaua si aleza sub bazinul pacientului
 Asezati bazinetul sub regiunea sacrala si acoperiti pacientul
cu o invelitoare
EFECTUAREA PROCEDURII

 Verificati prescriptia
 Spalati-va pe maini cu apa si sapun
 Imbracati manusile de unica folosinta
 Pozitionati irigatorul (recipientul) pe stativ la o inaltime de 45 cm
deasupra nivelului anusului pacientului si eliminati aerul din
tubul irigatorului dupa care inchideti circuitul
 Lubrifiati canula rectala pe o lungime de 5-7 cm (setul de unica
folosinta pentru clisma poate avea canula prelubrifiata)
 Indepartati fesele pacientului cu mana stanga iar cu mana dreapta
introduceti canula 7-10 cm prin anus in rect, perpendicular pe
suprafata subadiacenta, cu varful indreptat inainte, in directia
vezicii urinare, prin miscari de rotatie, pana invingeti rezistenta
sfincterului anal
 Daca rezistenta se mentine si dupa trecerea de anus, lasati sa se
scurga o cantitate mica din solutia pentru clisma, retrageti putin
canula si apoi continuati introducerea, rugand pacientul sa respire
adanc de cateva ori - nu fortati introducerea canulei!
 Indreptati varful canulei in axul ampulei rectale
 Deschideti circuitul si introduceti solutia incet, pe o perioada de 5
- 10 minute, comunicand in permanenta cu pacientul pentru a afla
cum se simte
 Inainte de terminarea solutiei pensati tubul, extrageti canula
rectala si asezati-o in tavita renala
 Explicati-i pacientului ca este nevoie sa retina solutia timp de 10-
15 minute
 Aduceti pacientul in decubit lateral drept si peste cateva minute in
decubit dorsal pentru a facilita patrunderea lichidului la o
adancime mai mare (daca este posibil si nu exista contraindicatii)
 Daca pacientul se poate deplasa, va merge la toaleta - atentionati
pacientul sa nu traga apa inainte de a va chema pentru a vedea
rezultatul clismei!
 Folositi bazinetul pentru captarea scaunului, la pat, in cazul
pacientilor imobilizati
 Inlaturati manusile si aruncati-le in recipientul special destinat
 Spalati-va pe maini
INGRIJIREA PACIENTULUI
 Dupa eliminarea scaunului verificati starea de
igiena a zonei anale si daca este nevoie oferiti
pacientului apa, sapun si prosop
 Daca pacientul este imobilizat efectuati toaleta
zonei folosind un alt bazinet
 Verificati aspectul, culoarea si cantitatea
materiilor fecale eliminate
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
 Indepartati paravanul si aerisiti salonul

 Indepartati materialele utilizate iar pe cele

refolosibile curatati-le si asezati-le in locul
obisnuit de depozitare
 Asigurati-va ca plosca a fost golita si curatata

 Spalati-va pe maini cu apa si sapun

NOTAREA PROCEDURII
Notati:
 Efectuarea clismei

 Cantitatea, aspectul si culoarea materiilor fecale

in foaia de temperatura sau in planul de
ingrijiri
 Consemnati eventuale aspecte patologice
(culoare, consistenta, prezenta sangelui,
puroiului, mucusului)
 Comportamentul pacientului pe durata
procedurii
EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII
Rezultate asteptate/dorite:
 pacientul exprima confort
 continutul intestinal gros este eliminat
 materiile fecale au aspect normal

Rezultate nedorite / Ce facem daca:

 Canula intampina rezistenta dupa patrunderea in anus
 Nu fortati introducerea canulei
 Retrageti usor, lasati sa curga o cantitate mica de apa si continuati
introducerea cu miscari usoare de rotatie
 Pacientul acuza dureri, crampe, senzatie puternica de defecatie
 Presiunea sau viteza de introducere a lichidului este mare - opriti
cateva momente introducerea lichidului, coborati irigatorul sau
reglati presiunea cu ajutorul robinetului (daca exista)
 Pacientul este slabit si nu poate retine lichidul
 Tineti fesele pacientului stranse ajutandu-l sa tina lichidul