COLEGIUL TEHNIC ,,ION MINCU” TG-JIU

DOMENIUL/CALIFICARE PROFESIONALĂ:

SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
(ABSOLVIRE)

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

TG-JIU

2019

COLEGIUL TEHNIC ,,ION MINCU” TG-JIU

 DOMENIUL/CALIFICARE PROFESIONALĂ:

SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
(ABSOLVIRE)
ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU CANCER DE SÂN

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

TG-JIU

2019
 CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................... Error! Bookmark not defined.

ARGUMENT ......................................................................... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL I. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A GLANDEI
MAMARE ............................................................................................................................ 6
1.1 Anatomia şi fiziologia glandei mamare: ...................................................................... 6
1.2 Structura glandei mamare: ........................................................................................... 6
1.3 Vascularizaţia glandei mamare: ................................................................................... 6
1.4 Inervaţia glandei mamare: ........................................................................................... 7
1.5 Fiziologia glandei mamare: ......................................................................................... 7
CAPITOLUL II. CANCERUL DE SÂN – PREZENTARE GENERALĂ .................... 9
2.1 Definiţia bolii: .............................................................................................................. 9
2.2 Clasificarea neoplasmului mamar: ............................................................................... 9
2.3 Etiopatogenia neoplasmului mamar: ......................................................................... 10
2.4 Stadializarea tumorilor maligne: ................................................................................ 10
2.5 Tabloul clinic: ............................................................................................................ 13
2.6 Diagnosticul neoplasmului mamar: ........................................................................... 13
2.7 Evoluție: ..................................................................................................................... 18
2.8 Prognostic: ................................................................................................................. 18
2.9 Tratament: .................................................................................................................. 19
CAPITOLUL III ................................................................................................................ 22
3.1 Cazul clinic nr. 1: ....................................................................................................... 22
3.2 Cazul clinic nr. 2: ....................................................................................................... 35
3.3 Cazul clinic nr. 3: ....................................................................................................... 44
3.4 Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientei cu cancer de sân: ............................ 51
CONCLUZII ...................................................................................................................... 53
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 54
 MOTOO
,,,SANATATEA ESTE CALITATEA CEA MAI MERITORIE A CORPULUI UMAN,,,
Aristotel

ARGUMENT

Cancerul îmbracă la acest sfârșit de mileniu un aspect pandemic, constituie un

mănunchi sau un model de probleme și dileme bioetice. În practica medicală, cele două
principii primordiale în îngrijirea pacienților sunt: cel de a face bine și cel de a nu face rău.
Explozia progresului tehnico-ştiinţific în ultimii 15 ani a permis succese fără
precedent în confruntarea cu boala canceroasă. Spre deosebire de trecut, cancerul este
astăzi mult mai tratabil; pentru fiecare tip de tumora, pentru fiecare stadiu de boală
canceroasă, sunt disponibile strategii particulare de tratament. Asistentei medicale îi revine
un rol vital în coordonarea echipei de îngrijire a unui pacient cu cancer .
Acționând expresiv, moral, responsabil, cu multă înțelegere, relația cu pacientul va
fi de încredere, de egală valoare, considerându-l ca pe o persoană valoroasă și
independentă, vom putea cunoaște și înțelege gândurile pacientului pe cale de a muri. Este
o înțelegere pe care o vom putea folosi și când acționăm pe plan cognitiv și în ceea ce
privește intervențiile; lucru de mare interes pentru tratamentul durerii, administrarea de
perfuzii, hrana la pat etc. și acțiunile vor fi de asemenea, înfăptuite pe baza cerinței
conţinută de îngrijirea etică.
Am preferat să susţin la examen, lucrarea de diplomă „ÎNGRIJIREA PACIENTEI
CU CANCER DE SÂN”, din mai multe motive: mi-am dorit să cunosc şi să-mi însuşesc
cât mai multe cunoştinţe despre această afecţiune, cu ocazia alcătuirii lucrării, am reţinut
mai bine cauzele care pot duce la o asemenea afecţiune, importanţa autoexaminării, a
screeningului, a diagnosticului precoce, a începerii tratamentului, din timp şi respectarea
etapelor de tratament conform indicaţiilor medicilor.
Rolul esenţial al asistentei medicale constă, în a ajuta persoana bolnavă sau
sănătoasă să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea (sau să-l ajute în ultima clipă) prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singură dacă ar fi putut. Asistenta medicală
trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât să ajute bolnavii să-şi recapete
independenţa cât mai repede posi

5
 CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A GLANDEI MAMARE

1.1 Anatomia şi fiziologia glandei mamare:

Aparatele de reproducere sunt reprezentate de aparatul genital feminin şi aparatului
genital masculin. Aparatul genital feminin este alcătuit din: organe genitale externe, organe
genitale interne şi organele genitale externe cuprind: muntele lui Venus, formaţiunile
labiale (labiile mari şi labiile mici) şi organele erectile (constituite de bulbii vestibulari,
clitoris şi corpusculii tactili speciali ai labiilor mici). Organele genitale interne cuprind:
vaginul, uterul, trompele uterine şi ovarele (în număr de două). Acestea sunt situate în
micul bazin.
Glandele anexe ale aparatului genital feminin sunt: glandele lui Bartholin, glandele
periuretrale, glandele vestibulare şi glandele mamare. Glanda mamară sau mamela aparţine
exclusiv mamiferelor, şi are rolul de a secreta laptele matern, substanţă nutritivă pentru
creşterea copilului. Evoluţia glandei mamare este în strânsă legătură cu evoluţia ovarelor şi
dezvoltarea ei constituie unul din caracterele sexuale secundare feminine. Aşezare şi
formă. Este situată pe peretele toracic într-o regiune numită regiunea mamară, cuprinsă
între coastele a 3-a şi a 7-a. Este separată de torace prin şanţul submamar.
1.2 Structura glandei mamare:
Este formată din 12-20 lobi, separaţi prin septuri conjunctive. Lobii se divid în
lobuli, iar ultimele diviziuni se deschid în acinii glandulari care secretă laptele matern.
Glanda mamară are o structură neregulată, prezentând numeroase prelungiri, cea mai
frecventă fiind cea axilară. Posterior glanda mamară este separată de muşchiul pectoral
prin faseta retromamară.

1.3 Vascularizaţia glandei mamare:

Arterele provin din: artera toracică internă, ramură a arterei subclavii; artera
toracală laterală, ramură din artera axilară; artere intercostale; venele sunt paralele cu
arterele şi au acelaşi nume; limfaticele se varsă în ganglionii: axilari; supraclaviculari;
toracici interni.

6
 1.4 Inervaţia glandei mamare:
Este asigurată de: nervii intercostali 4, 5, 6; ramurile supraclaviculare ale plexului
cervical; ramurile toracice ale plexului brahial; simpaticul toracal (fibre secretorii).

Fig.2 Glanda mamară

1.5 Fiziologia glandei mamare:
Conturul glandei prezintă 4 prelungiri:
Axilara sau externă, care e cea mai frecventă şi cea mai important din punct de
vedere patologic, constituind o "coadă" axilară. Este atât de mare, încât formează o masă
axilară vizibilă care se măreşte premenstrual, în cursul lactaţiei sau în congestiile mamare
postpartum. Această prelungire poate preta la confuzii cu lipoamele sau adeno-patiile
regiunii axilare: de asemenea, când e sediul unui carcinom, poate induce în eroare pe
clinician.
a. Superioară sau subclaviculă;
b. Internă sau parastemală;
c. Inferioară.
Pe secţiune verticală sânul prezintă următoarele straturi:
 Pielea;
 Ţesutul celuloadipos pre- şi retromamar; fascia glandei mamare şi fascia axilară;
 Glanda mamară.
Pielea este fină, subțire, cu puțini foliculi pilosebacei. Aspectul pielii sub formă de
"coajă de portocală" care apare în cancerul mamar prin mărirea foliculilor piloși cauzată de
edemul. Dermic, consecință a stazei limfatice, secundară blocajului limfatic prin celule
canceroase.

7
 Pielea sânului din şanţul submamar îşi pierde mobilitatea și este fixată la fascia
pectoralului prin fibre conjunctive. Areola mamară este o arie discoidală delimitată la
periferie de o linie neregulat circulară, având un diametru intre 15-25 mm. Ea conţine
glande sudoripare, sebacee, unele cu structura intermediară şi chiar glande mamare
accesorii. Glandele sebacee sunt mari, situate superficial, proiectându-se adesea sub formă
de mici noduli pe suprafața areolei, numiți tuberculii Morgagni.
Țesutul celuloadipos înconjoară glanda mamară în totalitate cu excepția zonei
areolo-mamelonare. El este dispus într-un strat premamar care devine mai gros spre
periferia glandei unde fuzionează cu stratul retromamar.
Fascia glandei mamare glanda mamară este învelita de o fascie (capsulă) fibroasă,
dependentă de fascia superficială, care la nivelul sânului se împarte într-un strat superficial
și altul profund, care fuzionează la periferia glandei și se continuă în sus până la claviculă,
printr-un fel de lamă conjunctivă imprecis delimitată, constituind un fel de ligament
suspensor al mamelei, iar în jos fuzionează cu fascia pretoracică. Fascia superficială are o
structură foarte fină, e fenestrată "ca un ciorap", dar bine delimitată, aderă intim cu masa
glandulară. Fascia e mai dezvoltată în partea inferioară a sânului. Fascia axilară în regiunea
mamară în afară de fascia glandei mamare pe care am descris-o și care îmbracă ca un
ciorap glanda, mai există un întreg sistem de fascii fibro-conjuctice care învelesc mușchii
pectorali și iau parte la structura axilei.
Glanda mamară de formă hemisferică și puțin conică prezintă o față anterioară
convexă și una posterioară uşor concavă. Volumul glandei variază, atât în funcție de
cantitatea țesutului celulo-grăsos cât și de dezvoltarea parenchimului glandular în cursul
vieții, sub influența factorilor neuroendocrini sau constituționali.

8
 CAPITOLUL II
CANCERUL DE SÂN – PREZENTARE GENERALĂ

2.1 Definiţia bolii:

Cancerul mamar este o tumoră malignă, dezvoltată de obicei din epiteliul canalelor
galactofore sau al acinilor glandulari.

Fig.3 Cancerul mamar

2.2 Clasificarea neoplasmului mamar:

Macroscopic, se descriu următoarele forme de cancer mamar:
 Forme encefaloide comune;
 Forme sferice cu scleroza retractilă pronunțată;
 Forme inflamatorii – mastită carcinomatoasă acută și cancerul nodular în puseu
acut.
Microscopic, după Bourjat, se descriu:
a) Forme histologice fundamentale:
 Cancerul glandular;
 Mastită carcinomatoasă acută;
 Cancerul glandular hipermucipar (cancerul coloid);
 Cancerul dendritic intracanalicular;
 Cancerul hidrosadenoid;
 Cancerul pavimentos stratificat.
b) Forme histologice particulare:
 Maladia Paget a mamelonului;

9
  Epiteliosarcoamele;
 Sarcoamele primitive.
2.3 Etiopatogenia neoplasmului mamar:
Frecvenţa - dacă în anul 1960 cancerul glandei mamare avea o pondere de 6,9 %
din totalitatea tumorilor maligne, în 1978 ponderea acestei localizări s-a ridicat, ajungând
la 13,5 %, fiind pe primul loc în patologia oncologică la femei.
Distribuția pe sexe și grupe de vârstă – după Trestioreanu când se vorbește de
cancer mamar se vorbește despre cancerul mamar întâlnit la femei, cel la bărbați fiind rar,
raportul dintre cele două sexe este de 98/2.
În ceea ce privește vârsta, grupele cele mai afectate sunt cuprinse între 45-50 de
ani, deci înainte de instalarea menopauzei și mai ales între 55-65 de ani, deci în
postmenopauză. Acest lucru este datorat tulburărilor metabolismului hormonal, care joacă
un rol deosebit în patogenia cancerului de sân, recunoscut ca fiind în mare măsură
hormonodependent.
Hormonodependența – această noțiune se aplică tumorilor care îşi au originea într-
un țesut a cărei dezvoltare este sub control endocrin și a căror evoluție poate fi modificată
printr-un tratament hormonal. Dependența hormonală înseamnă, de fapt, ca în anumite
situații tumora malignă îşi menține unele asemănări biologice cu țesutul din care a
provenit.
2.4 Stadializarea tumorilor maligne:
După diagnosticarea cancerului de sân se fac investigații pentru a depista dacă
celulele canceroase s-au răspândit în interiorul glandei mamare sau în alte părți ale
organismului. Procesul prin care se depistează dacă tumora s-a răspândit în interiorul
glandei mamare sau în alte părți ale organismului se numește stadializare. Informația
obținută în urma realizării procesului de stadializare determină stadiul de boală.
Cunoașterea stadiului bolii este foarte importantă pentru a institui terapia corespunzătoare.
Pentru cancerul de sân sunt folosite următoarele stadii: Stadiul 0 (carcinomul
în situ):
Sunt două tipuri de carcinom în situ: carcinomul ductal în situ este o tumoră
neinvazivă, un stadiu precanceros în care are loc proliferarea celulelor modificate ale
stratului superficial ce căptuşeşte ductele glandei mamare.
Aceste celule modificate sunt limitate la nivelul ductelor, nerăspândindu-se la alte
țesuturi din sân. Cu toate că în prezent nu se cunosc factorii care predispun la
transformarea carcinomului ductal în situ într-o tumoră invazivă, în unele cazuri,
10
carcinomul ductal în situ poate deveni tumoră invazivă și se poate răspândi la nivelul altor
țesuturi.
Carcinomul lobular în situ este stadiul tumorii în care celulele modificate au ca
punct de plecare lobulii de la nivelul glandei mamare.
În cazuri rare, carcinomul lobular în situ poate deveni o tumoră invazivă, cu toate
că prezența carcinomului lobular în situ la nivelul unei glande mamare determină creșterea
riscului de a dezvolta cancer de sân și la nivelul celeilalte glande mamare. Dimensiunea
tumorilor glandei mamare poate fi de mărimea unui bob de mazăre, a unei arahide, nuci
sau lămâi.
Stadiul I
În acest stadiu, tumora este de 2 centimetri sau mai mică și nu se răspândește în
afara sânului.
Stadiul II A
În acest stadiu:
 Tumora nu este depistată la nivelul glandei mamare, dar este detectată la nivelul
ganglionilor limfatici axilari (ganglionii limfatici de sub braț);
 Tumora este de 2 centimetri sau mai mică și s-a răspândit la nivelul ganglionilor
limfatici axilari;
 Tumora este mai mare de 2 centimetri dar nu depășește 5 centimetri și nu s-a
răspândit la nivelul ganglionilor limfatici axilari.
Stadiul II B
În stadiul II B, tumora glandei mamare poate fi:
 Mai mare de 2 centimetri dar nu depăşeşte 5 centimetri şi s-a răspândit la nivelul
ganglionilor limfatici axilari;
 Mai mare de 5 centimetri dar nu s-a răspândit la nivelul ganglionilor limfatici
axilari.
Stadiul III A
În stadiul III A:
 Tumora nu este depistată la nivelul sânilor, dar tumora este detectată la nivelul
ganglionilor limfatici axilari care sunt ca o masă conglomerată, atașați unul de
celălalt sau sunt atașați de alte structuri;

11
  Tumora este de 5 centimetri sau mai mică și s-a răspândit la nivelul ganglionilor
limfatici care sunt ca o masă conglomerată, atașați unul de celălalt sau sunt atașați
de alte structuri;
 Tumora este mai mare de 5 centimetri și s-a răspândit la nivelul ganglionilor
limfatici care pot forma o masă conglomerată, atașați unul de celălalt sau sunt
atașați de alte structuri.
Stadiul III B:
În stadiul III B tumora: poate avea orice dimensiune și: s-a răspândit la nivelul
țesuturilor din apropierea sânilor (la nivelul pielii sau a peretelui toracic, inclusiv la nivelul
coastelor și țesutului muscular al toracelui); se poate răspândi la nivelul ganglionilor
limfatici din interiorul sânului sau de sub braț.
Stadiu III C
În stadiul III C, tumora:
 S-a răspândit la nivelul ganglionilor limfatici subclaviculari și la nivelul
ganglionilor limfatici din apropierea gâtului;
 Se poate răspândi la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul glandei mamare sau
de sub braț (axilari) și la nivelul țesuturilor din apropierea sânului. Cancerul de sân
în stadiul III C este clasificat în stadiul III C ce se poate opera și în stadiul III C
care nu se poate opera.
În stadiul III C operabil, tumora:
 Este depistată la nivelul a 10 ganglioni limfatici sau mai mulţi de sub braț;
 Este depistată în ganglionii limfatici subclaviculari și în apropierea gâtului de
aceeași parte a organismului cu tumora de sân;
 Este depistată la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul sânului afectat și la
nivelul ganglionilor axilari sateliți. În stadiul III C inoperabil, tumora s-a răspândit
la nivelul ganglionilor limfatici supraclaviculari și din apropierea gâtului de aceeași
parte a organismului ca și sânul afectat de cancer.
Stadiul IV
În stadiul IV, tumora s-a răspândit la nivelul altor organe din corp, cel mai adesea la
nivelul oaselor, plămânului, ficatului sau creierului.

12
 2.5 Tabloul clinic:
Bolile neoplazice hematologice și nonhematologice pot induce o paletă variată de
modificări ale tabloului sangvin periferic. Modificările tabloului sanguin pot include
citopenii izolate (frecvent anemie, mai rar leucopenie sau trombocitopenie izolată),
pancitopenii, bicitiopenii precum și creșteri ale numărului de leucocite și modificări ale
formulei leucocitare constituindu-se în așa numitul tablou leucoeritroblastic.
Mecanismele patogenice implicate în aceste modificări sunt complexe și nu în
totalitate elucidate. Este știut în prezent că modificările hematologice descoperite la
pacienții cu cancer pot fi consecință directă a bolii sau secundare unor complicații ale
cancerului. Tumorile maligne și în special cele hematopoietice pot fi cauza primară a uneia
sau mai multor citopenii. La pacienții cu sindroame mielodisplazice sau mieloproliferative,
o clonă anormală de celule stem hematopoietice înlocuiește hematopoieza normală în
măduva osoasă. Această clonă prezintă frecvent anomalii genetice care determină atât
modificări privind citologia medulară, cât și funcția acestor celule, scăzând capacitatea de
maturație a precursorilor medulari, cât și durata de supraviețuire a celulelor mature. Dintre
neoplaziile solide, carcinoamele de sân și prostată afectează mai frecvent măduva osoasă.
Aceste tumori produc în măduvă o reacție desmoidă sau fibroasă cu fibroză medulară care
determină distrugerea spațiului medular și sinusoidal, ceea ce poate afecta eliberarea
celulelor mature (diabaza) și poate produce tablou hematologic leucoeritroblastic.
Metastazele din măduva osoasă pot afecta hematopoieza normală prin dislocarea sau
distrugerea celulelor progenitoare, afectarea micromediului medular, producție inadecvată
a factorilor hematopoetici de creștere sau producerea de citokine care inhibă hematopoieza.

2.6 Diagnosticul neoplasmului mamar:

Diagnosticul clinic presupune:
 Anamneza;
 Inspecția;
 Palparea.
Anamneza: o anamneză atentă trebuie să urmărească în primul rând obținerea de
date privind factorii de risc în etiologia cancerului mamar: antecedentele heredocolaterale
privind patologia mamară sau existentă altei localizări a bolii canceroase, antecedentele
personale fiziologice privind data primei menstruații, numărul sarcinilor și a nașterilor,
vârsta de instalare a menopauzei, antecedentele personale patologice, cu referiri mai ales la

13
existența leziunilor displazice sau tumorale benigne ale sânului și la eventualele
traumatisme sau tratamente hormonale efectuate.
În al doilea rând, anamneza va stabili natura acuzelor mamare, mai ales data
apariţiei primului simptom, felul și ritmul evoluției ulterioare a bolii. Cel mai frecvent
simptom întâlnit este tumora, în descoperită de obicei de bolnavă însăși, fie prin palpare
întâmplătoare, fie prin autoexaminare. În aproximativ 8 % din cazuri, primul simptom
pentru care se prezintă bolnavă este durerea, care are cele mai diverse caractere: localizată
sau cu iradiere la distanță, continuă sau intermitentă, sub formă de înțepături, junghiuri sau
arsuri. De subliniat faptul că durerea nu este caracteristică pentru cancer, dar atrăgând
atenția bolnavei asupra sânului, o alarmează și o determină să consulte medicul.
Inspecția: necesită o bună iluminare; se face în ortostatism și/sau în poziție
șezândă, inițial cu brațele pe șolduri și apoi cu ele pe ceafă sau întinse deasupra capului.
Prin inspecție se va acorda o atenție specială simetriei, aspectului exterior, stării areolei, și
mamelonului și retracției pielii. Se va observa comparativ conturul și volumul ambilor
sâni, notând anomaliile de formă, asimetria, creșterea în dimensiuni a unui sân, existența
de depresiuni exterioare sau de proeminente anormale. Aspectul exterior, starea
tegumentelor au, de asemenea, o mare importanță semiologică, observând culoarea
(roșeața, eritemul), dilatarea venelor subcutanate, edemul.
Edemul care însoțește cancerul de sân este dat de un blocaj mecanic al vaselor
limfatice cutanate de către celulele neoplazice. Acest tip de edem, cauzat de obstrucția
limfaticelor, este denumit limfedem. Aspectul edematos al tegumentelor într-un cancer de
sân este frecvent desemnat sub denumirea de „coajă de portocală”. Se continuă apoi cu
inspecția atentă a areolei și mamelonului, pentru a evidenția o eventuală scurgere, anomalii
de formă și de volum, existența de cruste sau de ulcerații, retracția pielii. În stadiile inițiale
ale cancerului de sân și în particular la obeze, o ușoară retracție a pielii poate constitui un
semn fizic foarte precoce, permițând orientarea diagnosticului. Se continuă cu inspecția
regiunilor axilare și foselor supraclaviculare. Principalele zone de drenaj limfatic, pentru a
descoperi o eventuală adenopatie care deformează această regiune, edem sau o modificare
în tenta tegumentelor.
Palparea: constituie cea mai importantă metoda clinică pentru stabilirea
diagnosticului de cancer mamar. Pentru un examen complet al sânului, bolnavă va fi
examinată în poziție şezândă și în poziție culcată (decubit dorsal). În ambele situații, se
face mai întâi examenul cu brațele întinse pe lângă corp, apoi cu brațele ridicate și așezate
pe cap.

14
 Pentru perceperea unei eventuale tumori, poziția cea mai favorabilă este dată de
introducerea unei perne sub hemitoracele examinat. Palparea se execută cu mâna întinsă și
cu degetele apropiate, explorând sânul în întregime, de la stern și până la marginea
anterioară a marelui dorsal și de la clavicula până la şanţul submamar, folosind mâna
stângă pentru jumătatea dreaptă.
Dimensiunile tumorii trebuie obligatoriu exprimate în centimetri, după diametrul
sau cel mai mare, deoarece atât clasificarea stadială, cât și urmărirea evoluției ei în timp țin
seama de această primă apreciere dimensională. Cât privește caracterele tumorii, se vor
cerceta: forma, conturul, consistența, limitele, mobilitatea și sensibilitatea, cunoscut fiind
faptul că o tumoră malignă este de obicei dură, cu margini neregulate, cu limite difuze,
imobilă (devenind fixă pe măsura ce invadează țesuturile învecinate) și în cele mai multe
cazuri, indoloră (nedureroasă) – deși există și excepții de la această regulă. Raporturile
tumorii cu tegumentele constituie un element important pentru diagnostic, în special în
fazele precoce, prin aceasta înţelegându-se semnele cutanate ale neoplaziei subiacente, care
atrag atenția asupra malignității acesteia.
Cât privește raporturile tumorii cu mușchiul pectoral sau peretele toracic, prezența
acestora sunt de domeniul stadiilor avansate, având prognostic rezervat. Pentru a evidenția
aceste raporturi, mobilitatea sânului se cercetează inițial, cu pectoralul relaxat, și apoi în
timpul contracției mușchiului, realizată prin presiunea pe un plan tare pe care bolnavă o
face cu brațul de aceeași parte, sau punând bolnava să apropie cu putere de corp în timp ce
examinatorul se opune acestei mișcări (manevra lui Tillaux). În acest fel se apreciază
diferențele de mobilitate, stabilind cele două grade de fixare: completă și incompletă. Dacă
sânul este imobil pe torace, chiar și atunci când mușchiul pectoral este relaxat, această
situație este considerată ca fixare la peretele toracic.
În continuare, se trece la explorarea ganglionilor limfatici regionali, începând cu
regiunea axilară, moment fundamental pentru diagnostic și continuând cu regiunea
supraclaviculară și subclaviculară (ganglionii loco-regionali).
Dat fiind faptul că 90 % din cancerele de sân sunt descoperite de bolnave, a apărut
un aspect deosebit al depistării precoce – autoexaminarea. Într-adevăr, în depistarea
precoce a cancerului de sân, femeile pot avea o contribuție importantă, printr-o observație
atentă, periodică și sistematică, putând să-și descopere singure modificările anormale de la
nivelul sânului. Femeia trebuie să-și stabilească un plan regulat de examinare lunară a
sânului. Este recomandat ca autoexaminarea să se facă imediat după menstruații (la 1-2
zile), deoarece un examen făcut în timpul menstruației poate fi nesatisfăcător, din cauza

15
modificărilor temporare în consistență și sensibilitate sau în aceeași săptămână din lună la
femeile aflate la menopauză. Femeia va fi instruită să consulte medicul imediat ce
descoperă formațiunea tumorală, palparea atentă a sânilor putând depista noduli mici care
se traduc prin modificările precoce date de un proces neoplazic. Ea va fi de asemenea
prevenită să se alerteze de îngroșarea pielii sau a mamelonului, impastarea sau schimbarea
consistenței, de orice modificare a simetriei sânilor sau de o eventuală scurgere din
mamelon. Ca tehnică, autoexaminarea lunară se efectuează în oglindă, inițial cu mâinile pe
șolduri, observând și căutând cu atenție orice modificare anormală la nivelul sânului.
În continuare, femeia îşi va schimba poziția capului și brațelor, modificările sânilor
fiind astfel mai evidente, după cum urmează: femeia va sta în picioare, în fața oglinzii, cu
brațele în jos; femeia se apleacă apoi în fața, prin înclinarea de la mijloc, poziție în care
sânii, atârnând departe de corp, o eventuală retracție sau neregularitate, invizibilă anterior,
devine evidentă; se ridică apoi brațele și se apasă ceafă cu mâinile; femeia va apăsa cu
putere mâinile pe șolduri, încordându-și mușchii pectorali și ai brațelor.
În continuare, femeia se aşează în decubit dorsal, întinsă în pat, cu o pernă sub
umeri; brațul din partea sânului ce urmează a fi controlat îl va ține sub cap, palparea
făcându-se cu mâna din partea opusă (mâna dreaptă pentru sânul stâng și invers).
Palparea trebuie efectuată cu grijă și blândețe, cu palma întinsă și degetele lipite și
nu cu vârful acestora. Prin palpare se va căuta prezența unor eventuali noduli, o modificare
de consistență sau prezența unor ganglioni măriţi la nivelul axilei (subsuoară).
Palparea se efectuează în următoarea ordine:
 Se ridică mâna stângă deasupra capului, iar cu mâna dreaptă se palpează jumătatea
internă a sânului stâng de sus și de la mamelon spre stern;
 Se palpează jumătatea externă de jos în sus și de la mamelon spre partea laterală a
toracelui;
 Se palpează cu mare atenție zona axilară;
 Se repetă aceeași manevră pentru sânul și axila dreaptă, folosind pentru palpare
mâna stângă.
Executată corect, și numai dacă este folosită regulat, autoexaminarea dă rezultate
foarte bune, fiind popularizată ca mijloc eficace de depistare precoce a cancerului mamar.
În sfârșit, un examen clinic complet va aprecia starea generală, cercetând și
prezența, următoarelor metastaze: pleuro-pulmonare, viscerale (hepatice, cerebrale,
ovariene) sau osoase.

16
 Diagnosticul paraclinic:
Mamografia - constă din examinarea radiologică standard a sânului, în câte două
incidente obligatorii, evidențiind, fără palpare, aspectul părților moi.
În cancerul de sân, mamografia arată o opacitate densă mai mult sau mai puțin
omogenă, cu contur neregulat, conținând microcalcifieri în mijlocul zonei opace și
distorsionarea țesutului conjunctiv în contact cu tumora tradusă prin imagini radiologice de
spiculi, coada de cometă sau nodul stelat și în sfârșit, aspectul de edem peritumoral sau
cutanat, care se poate observa radiologic cu mult înainte de a deveni evident clinic, sub
forma unui lizereu cutanat îngroşat.
Termografia de contact - această tehnică se bazează pe observația că temperatura
pielii este crescută deasupra unui cancer mamar.
Punctele termice de pe suprafața sânilor se înregistrează electronic, cu un aparat de
concepție românească, fie la distanță, printr-un dispozitiv electronic utilizând o cameră de
infraroșu, fie prin termoviziune (teletermografia). Fiind o metodă caracterizată prin
inocuitate și având și un cost redus, termografia este deosebit de utilă în acțiunile de
screening.
Ecografia ultrasonică - permite localizarea leziunilor, dar în special diferenţierea
formaţiunilor chistice de cele solide, proporţia rezultatelor corecte fiind de 85 % din cazuri.
Această metodă se bazează pe principiul absorbţiei diferenţiate a undelor ultrasonice în
funcţie de caracteristicile fizice ale mediului examinat şi de frecvenţă de emisie a
fasciculului utilizat.
Ecografia de sâni este prima investigație indicată mai ales tinerelor sub 35 ani,
gravidelor, celor care alăptează, femeilor cu sâni mici. Ecografia sânului este indicată
pacientelor cu simptomatologie clinică și o mamografie neconcludentă, pentru evaluare și
urmărirea modificărilor diagnosticate anterior, pentru ghidarea puncţiilor diagnostice și/sau
terapeutice.
Avantajele ecografiei mamare față de alte metode sunt: lipsa iradierii, metoda
neinvazivă, se poate efectua oricând în cursul ciclului menstrual, durează 20-30 minute și
are un cost redus. Leziuni lichidiene: chist mamar, abces, galactocel sau leziuni nodulare:
fibroadenom, lipom, fibrolipom, fibroepiteliom și mai ales carcinom, precum adenopatii
regionale pot fi diagnosticate precoce prin investigații medicale periodice.
Examenul citologic al secrețiilor mamelonare - arată prezența unor anomalii
morfologice și de colorabilitate ale celulelor descuamate. Deși acuratețea metodei este de
aproximativ 80 %, diagnosticul nu este decât de suspiciune, fiind necesară verificarea și

17
confirmarea prin examenul histopatologic, lucru valabil și pentru o altă metodă, larg
răspândită și de mare valoare, folosită astăzi ca examen de rutină – examenul citologic prin
puncție aspirativă.
Alte metode paraclinice sunt destinate aprecierii extensiei cancerului: limfografia,
pentru constatarea unei invazii ganglionare, flebografia mamară internă, tehnica delicată,
trasajul cu radioizotopi vizând decelarea metastazelor.
Diagnosticul diferențial al cancerului mamar trebuie să elimine o serie de
afecțiuni tumorale, distrofice sau inflamatorii cronice:
Fibroadenomul mamar - este o tumoră benignă întâlnită la femeile tinere, fiind
bine delimitată și mobilă, cu dimensiuni care nu depășesc 1-5 cm, caractere care
diferențiază ușor cancerul de sân, în ultimă instanță examenul histopatologic trasând
diagnosticul.
Papilomul intracanalicular - se manifestă clinic printr-o secreție mamelonară
seroasă, sero-sangvinolentă sau chiar sangvinolentă, fie spontană, fie provocată prin
presiunea areolei, la care se adaugă, când papilomul atinge dimensiuni mari, prezența unei
tumorete în regiunea acesteia, investigațiile paraclinice și examenul histopatologic
stabilind diagnosticul.
Mastoza sclerochistică Reclus - cea mai frecventă a sânului apare la femei tinere,
de obicei fiind bilaterală, tumoră bine delimitată, de consistență elastică, mobilă.

2.7 Evoluție:
Neoplasmul mamar se caracterizează printr-o evoluție cu variabilitate foarte mare,
de la o pacientă la alta. De cele mai multe ori, are inițial o evoluție locală ce poate dura mai
mulți ani, tumora având diametru de mai puțin de 1 cm. Acest interval de timp este foarte
prețios, deoarece diagnosticul afecțiunii în această perioadă acordă șanse maxime de
vindecare. Totuși, o proporție de aproximativ 7% au o evoluție foarte rapidă, boala
generalizându-se în câteva luni, nelăsând nici o speranță nici pacientei, nici medicului, de a
pune un diagnostic într-o fază terapeutică utilă.
2.8 Prognostic:
În stadiul I supraviețuirea peste 5 ani atinge 80 %, în stadiul II 40 %, în stadiul III
procentul supraviețuitoarelor la 5 ani este doar de 10-15 %, stadiul clinic fiind deci un
important factor de prognostic: cu cât stadiul clinic este mai avansat, cu atât prognosticul
este mai nefast.

18
 Alte elemente de prognostic nefavorabil: dezvoltarea rapidă a volumului tumorii,
localizarea tumorii – cele situate în cadranele interne și cadranul central dau mai frecvent
metastaze, vârsta tumorii, sarcina și mai ales starea ganglionilor axilari – cu cât numărul
ganglionilor invadați este mai mare cu atât prognosticul este mai rezervat. Cancerul mamar
recidivant este acea formă de cancer care reapare după ce a fost tratat. Cancerul poate
reapărea la sân, în peretele toracelui sau în alte părți ale corpului. Riscul de recidivă a
cancerului de sân este mai mare în primii 5 ani de la încetarea tratamentului, însă maladia
poate reapărea și până la 30 de ani după diagnosticul inițial.
Recidiva locală indică reapariția bolii în sân, după extirparea tumorii și
radioterapie, sau pe pielea peretelui toracic, după mastectomie.
Recidiva regională arată reapariția cancerului mamar în apropierea nodulilor
limfatici, spre exemplu la nivelul nodulilor limfatici axilari (de sub braț) sau a nodulilor
limfatici supraclaviculari (cei din zona gâtului). Recidiva la distanța semnifică răspândirea
cancerului în alte părți ale corpului, ca de exemplu în ficat, plămân, oase său creier. Vestea
reapariției bolii poate fi devastatoare, fiind urmată de reacții emoționale cum ar fi frică,
anxietate și incertitudine referitoare la ceea ce urmează. În această situație, pacienta nu
trebuie să dispere, dimpotrivă, având în plus experiența anterioară, trebuie să-și folosească
cunoștințele și resursele psiho-fizice pentru a face fața situației.
Există multe posibilități de tratament și control al bolii, păstrând în același timp
calitatea vieții. Totodată, bolnavă poate apela la diverse modalități de eliberare a tensiunii
emoționale (de exemplu, masajul). Pacienta trebuie să fie permanent informată cu privire
la posibilitățile disponibile în cazul ei, pentru a putea face față cât mai bine noii situații.

2.9 Tratament:
Tratamentul profilactic - profilaxia cancerului mamar implică, în primul rând,
evitarea factorilor de risc implicați în etiologia acestei afecțiuni. Astfel, este cunoscut
faptul că neoplasmul mamar apare mai frecvent la femeile care nu alăptează, eforturile
medicului se vor îndrepta spre muncă de convingere a viitoarelor mame, insistând asupra
avantajelor alăptării la sân și pledând pentru alimentația naturală a nou-născutului. La fel
se vor evita traumatismele mamare, mai ales cele mici și repetate și traumatismele psihice,
tratamentele hormonale intempestive și dezordonate, în special cu estrogeni, ca și
expunerile prelungite, intense și repetate la acțiunea razelor solare.

19
 Tratamentul curativ - indicația terapeutică trebuie să fie pluridisciplinară
individualizată și strict adaptată fiecărui caz în parte, ţinând cont de biologia foarte
complexă a cancerului mamar.
Tratamentul chirurgical - cu intenția de radicalizare, constituie terapeutica de
bază în cancerul mamar. Principiul radicalității constă din extirparea glandei mamare
împreuna cu tumora, a țesutului perimamar, a tegumentelor de înveliș ale glandei, a căilor
limfatice și a principalelor grupe ganglionare regionale.
Radioterapia - are un rol important în tratamentul cancerului de sân, iradiațiile fiind
în funcție de stadiul bolii. În formele operabile, se asociază la tratamentul chirurgical, iar în
formele avansate la chimioterapie și hormonoterapie. În formele cu metastaze, radioterapia
are un caracter paleativ. Ca modalitate de iradiere se folosește roentgenoterapia, deci
radiația convenţională, cu energie mică, care realizează foarte greu doza totală cu efect
tumoricid, motiv pentru care se asociază cu telegammaterapie, telecobaltoterapia, fie
preoperator dar cel mai frecvent postoperator.
Chimioterapia - constituie o armă eficace în arsenalul terapeutic al cancerului
mamar, fiind indicată sub formă de polichimioterapie, postoperatorie, ca și în recidive și
metastaze. Curele de polichimioterapie se aplică secvențial intensiv, intermitent și
prelungit, în medie la 3 săptămâni, timp necesar pentru refacerea țesuturilor expuse la
acțiunea toxică a citostaticelor, mai ales a țesutului hematopoetic. O subliniere aparte
merită asocierea postoperator, a chimioterapiei și radioterapiei. Dacă radioterapia vizează
distrugerea celulelor tumorale rămase în regiunea operației, chimioterapia distruge și
celulele neoplazice care au pătruns în circulația generală. Dezavantajul asocierii
chimioterapiei cu radioterapia constă în acțiunea inhibitorie asupra hematopoiezei. Din
acest considerent, pentru refacerea hematopoiezei se recomandă o pauză de 30-45 de zile
între terminarea seriei de chimioterapie și începerea radioterapiei.
Hormonoterapia - are la bază conceptul de hormonodependență a cancerului de
sân, recurgându-se la la mai multe metode:
Hormonoterapia de adiție - este eficace mai ales în recidivele locale și metastaze.
Se utilizează progesteron sau derivate de 17-hidroxiprogesteron. Androgenii
(testosteronul), datorită posibilităţii de metabolizare în estrogeni și efectelor masculinizate,
se folosesc astăzi tot mai puțin, ca și estrogenii (dietilstilbestrol, etinilestradiol), datorită
efectelor secundare (hipercalciurie, accidente tromboembolice, retenție hidrică 0. Tot
datorită efectelor secundare, în special metabolice și corticoizii folosiți pe scară largă
pentru activitatea antitumorală asociați la polichimioterapie, trebuie administrați cu

20
prudență. În sfârșit, pentru inhibiția prolactinei, se poate recurge la administrarea de
bromergocriptină.
Hormonoterapia de supresie - principalele surse naturale de estrogeni (ovarele,
suprarenalele și chiar hipofiza anterioară) pot fi suprimate pe cale radiologică sau
chirurgicală, noțiunea de chirurgie endocrină în cancerul mamar fiind corolară cu cea de
hormono-dependentă.
Imunoterapia - întărește mecanismele naturale de apărare organismului, stimularea
prin vaccin BCG preconizată de Mathe dând rezultate încurajatoare, promițătoare.

21
 CAPITOLUL III
CAZURI CLINICE

3.1 Cazul clinic nr. 1:

Iniţialele pacient S.A vârsta 52 sexul F starea civilă căsătorită nr. copii 4 religia
ortodoxă profesia contabilă ocupaţia – casnică condiţii la locul de muncă -.
Mediul de locuit (urban/rural) rural casă/apartament casă nr. cameră 5
locuieşte (singur/cu soţ (ie)/cu copii/cu părinţi/instituţionalizat locuieşte împreună cu
soţul în condiţii corespunzătoare.

STIL DE VIAŢĂ:
Obiceiuri:
 Alimentare: dietă bogată în glucide, zaharuri;
 Dietă/regim: nu;
 De muncă: satisfăcătoare;
 De a se odihni şi dormi: uşoară insomnie;
 De a practica exerciţii fizice/mişcare: mobilitate în limite normale;
 De a petrece timpul liber: declară că îi place să petreacă timpul citind;
 Consumă alcool (da/nu/ocazional) nu felul băuturii - cantitatea-.
 Fumează (da/nu/ocazional): da, 1 pachet/zi.

Antecedente patologice:
 Afecţiuni respiratorii: nu se cunosc;
 Afecţiuni cardiace: neagă;
 Afecţiuni locomotorii: nu se cunosc;
 Afecţiuni senzoriale: nu se cunosc;
 Alte afecţiuni: neagă alte afecţiuni;
 Operaţii/intervenţii/anul: apendicectomie la 21 ani de ani;
 Alergii cunoscute la: nu se ştie alergică la nici un medicament sau aliment.
Proteză dentară (da/nu) nu stimulator cardiac (da/nu) nu din anul - alte
proteze nu lentile de contact/ochelari (da/nu) nu dioptrii - tratamente urmate în
prezent (da/nu) nu.

22
 Motivul internării/prezentării la medic/dată: 20.02.2019.
Durere, greţuri, vărsături, diaree, stare generală alterată, scădere în greutate,
modificări cutanate la nivelul sânului drept.
Istoricul bolii actuale:
În urmă cu câteva luni s-a prezentat la medical de familie pentru un control mai
detaliat deoarece în ultimul timp nu se simţea prea bine. În urma examenului clinic s-a
descoperit că are un nodul la sânul drept de dimensiuni medii.

Parametri actuali al stării de sănătate:

 T.A: 120/60 mm/Hg;
 Puls: 72 b/min.;
 Temp.: 37 0C;
 Resp.: 16 r/min.;
 G.: 60 kg;
 I: 1,65 m;
 Diureza: 1500 ml/24 ore;
 Scaun: 6/24 ore;
 Alimentaţie: refuza să se alimenteze din cauza greţurilor şi a vărsăturilor;
 Somn: necalitativ;
 Tegumente: curate şi integre;
 Comunicare: deficitară la aflarea diagnosticului.
În urma investigaţiilor efectuate şi analizelor de laborator se confirmă diagnosticul
de cancer mamar, la sânul drept instituindu-se ca metodă de tratament şi vindecare
masectomia.
 Diagnostic medical: Cancer la sânul drept stadiul III.
Investigaţii paraclinice/analize de laborator:
Analiza Valori obţinute Valori normale
CA – 15-3 60 U/ml 35 – 40 U/ml
Glicemie 112 mg% 70 – 120 mg%
Hematocrit 42 g%0 36 – 47 g%0
Colesterol 175 mg/dl 200 mg/dl

23
 Examen sumar urină:
 Culoare: galben;
 Aspect: clar.
 Ph: 5,5.
 G: 1200/24 h. albumina: absent.
 Urobilirogen: uşor crescut.
 Pigmenţi biliari: absenţi.
 EKG: traseu electric normal.
 Mamografie: pune în evidenţă nodulul;
 Biopsie transcutanată a sânului.

Tratament instituit:
 Metoclopramid f VI;
 Arnetin V;
 Farmorubicin 50 mg/ zi;
 Algocalmin f VI;
 Diclofenac f III;
 Oxacilina f V;
 Taxoter 140 mg/ zi.

Analiza şi interpretarea datelor culese:

Nevoi perturbate preoperator:
1) Nevoia de a evita pericolele - vulnerabilitate faţă de pericole;
2) Nevoia de a se alimenta şi hidrata - dificultate în a urma regimul;
3) Nevoia de a comunica - comunicare ineficace la nivel afectiv;
4) Nevoia de a dormi şi a se odihni - insomnie;
5) Nevoia de a elimina - diaree.

Diagnostic de nursing:
 Vulnerabilitate faţă de pericole datorită stării depresive manifestată prin apatie,
slăbiciune, inapetenta, tristeţe;

24
 Dificultate în a urma regimul datorită neacceptării bolii manifestată prin
deshidratare, refuz de a se alimenta;
 Comunicare ineficace la nivel afectiv datorită fricii de intervenţia chirurgicală
manifestată prin facies crispat, iritabilitate, idei pesimiste;
 Insomnie datorită mediului spitalicesc, manifestată prin oboseala, ochi încercănaţi,
slăbiciune, nelinişte;
 Diaree datorită stresului, procesului bolii manifestată prin deshidratare, uscăciunea
pielii şi a mucoaselor.

Planificarea îngrijirilor:
Stabilirea obiectivelor de îngrijire:
 Pacienta să se poată alimenta şi hidrata fără probleme;
 Pacienta să nu mai prezinte greţuri şi vărsături;
 Pacienta să-şi dea acordul pentru intervenţia chirurgicală;
 Pacienta să fie pregătită pentru intervenţia chirurgicală;
 Pacienta să nu mai prezinte durere;
 Pacienta să prezinte un somn odihnitor;
 Pacienta să se poată recrea.
Planificarea intervenţiilor autonome şi delegate:
 Asigur pacientei condiţii de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin
accidentare;
 Ajut pacienta să adopte o poziţie care să-i favorizeze respiraţia şi să-i amelioreze pe
cât posibil durerea;
 Pregătesc pacienta pentru intervenţia chirurgicală;
 Încurajez în permanenţă pacienta;
 Ajut pacienta în satisfacerea nevoilor;
 Deservesc pacientă la pat cu tot ce are nevoie;
 Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative;
 Educ pacienta să apeleze la echipa medicală ori de câte ori are nevoie;
 Educ pacienta privind intervenţia chirurgicală;
 Comunic cu pacienta;
 Supraveghez în permanenţă pacienta;
 Familiarizez pacienta cu mediul spitalicesc.

25
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME INTERVENŢII EVALUARE
NURSING DELEGATE
(PES)
P - vulnerabilitate Pacienta să -Recomand pacientei terapii de relaxare (muzică, Pacienta a beneficiat de
faţă de pericole; beneficieze de citit); un mediu ambient şi nu a
E - stare depresivă; un mediu -Discut în permanentă cu pacienta şi îi dau voie suferit nici un accident pe
S - apatie, ambient fără să îşi exprime liber nemulţumirile şi nu o toata durata spitalizării.
slăbiciune, accidente. întrerup;
inapetență, tristeţe. -Aerisesc salonul, asigur condiţii de mediu
adecvate pentru a evita pericolele prin
accidentare; -
-Asigur pacienta că poate apela cu încredere ori
de câte ori are nevoie la personalul medical;
-Furnizez informaţii clare şi deschise asupra
îngrijirilor programate;
-Permit unui membru al familiei să stea lângă
pacienta pentru ai oferi sprijinul ori de câte ori
are nevoie.
P - dificultate în a Pacienta să -Explic pacientei importanța regimului -Administrez Pacienta a înţeles
urma regimul; înţeleagă alimentar; medicaţia prescrisă importanţa regimului şi îl
E - neacceptarea importanţa -Calculez necesarul de calorii pe 24 h; de medic respectă incă din prima zi

26
bolii; regimului şi să-l -Asigur hidratarea corespunzătoare; (vitamine). de internare.
S - deshidratare, respecte. -Explorez gustul şi obiceiul alimentar al
refuz de a se pacientului;
alimenta. -Servesc pacientul cu alimente la o temperatură
moderată, la ore regulate;
-Las pacientul să-şi aleagă alimentele după gust,
respectând contraindicaţiile regimului;
-Măsor greutatea corporală.

P - comunicare Pacienta să fie -Explic pacientei în ce va consta intervenţia -Administrez Pacienta este echilibrată
ineficace la nivel echilibrată chirurgicală; medicaţia prescrisă psihic, prezintă o stare de
afectiv; psihic şi să -Asigur pacienta ca se afla pe mâna celor mai de medic bine şi comunică eficient
E - teama de comunice cu buni profesionişti; (antidepresive atât cu personalul medical
intervenţie; personalul -Încurajez pacienta să apeleze cu încredere la anxiolitice). cât şi cu familia pe toata
S - facies crispat, medical. personalul medical ori de câte ori are nevoie; durata spitalizării.
iritabilitate, idei -Asigur un mediu ambient, salon aerisit, lenjerie
pesimiste. curate;
-Supraveghez în permanenţă pacientă;
-Ofer pacientei prilejul să se exprime liber
temerile, sentimentele, ideile;
-Învăţ pacientul tehnici de afirmare de sine,

27
 tehnici de comunicare, tehnici de relaxare.
P - insomnia; Pacienta să -Învăţ pacientei să practice tehnici de relaxare, -Administrez Pacienta prezintă un somn
E - mediul prezinte un exerciţii respiratorii; medicaţia prescrisă atât calitativ şi cantitativ.
spitalicesc; somn atât -Observ şi notez orarul somnului, gradul de de medic.
S - oboseală, ochi calitativ cât şi satisfacere celorlalte nevoi;
încercănaţi, cantitativ. -Asigur un climat de linişte şi confort;
slăbiciune, nelinişte. -Aerisesc salonul;
-Favorizez odihna pacientei prin suprimarea
surselor care-i pot determina disconfortul.
P - diaree; Pacienta să fie -Am cântărit pacientul zilnic; -Administrez Pacienta este echilibrată
E - stresul; echilibrată -Asigur pacientei o igienă corporală riguroasă; medicaţia prescrisă hidroelectorlitic în
S - deshidratare, hidroelectrolitic. -Schimb lenjeria pacientei, de pat şi de corp ori de medic. primele 24 de ore.
uscăciunea pielii şi a de câte ori este nevoie;
mucoaselor. -Încurajez pacientul să-şi exprime gândurile şi
sentimentele în legătură cu problema de
dependenţă;
-Asigur un climat cald, confortabil, aerisesc
salonul.
-Asigur pacientei o stare de nutritive adecvată.

28
 În urma efectuării mastectomiei simple pacienta prezintă următoarele valori ale funcţiilor vitale:
TA 110/50 mm Hg; Puls 60b/min; Resp. 17 min;
În etapa postoperatorie consider că sunt afectate următoarele nevoi:
1) Nevoia de a evita pericolele;
2) Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele;
3) Nevoia de a se alimenta şi hidrata;
4) Nevoia de a elimina;
5) Nevoia de a comunica;
6) Nevoia de a dormi şi a se odihni;
7) Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea.
Ziua a 2-a de boala

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME INTERVENŢII EVALUARE

NURSING DELEGATE
(PES)
P - durerea acută; Pacienta să nu -Încurajez pacienta, asigurând că ce este mai greu a -Administrez medicaţia În prima zi pacienta
E - traumatism mai prezinte trecut; prescrisă de medic. prezintă durere
chirurgical; durere. -Observ faciesul şi tegumentele pacientei; moderată, din a doua zi
S - facies crispat, -Controlez plaga să nu sângereze; durerea este controlată
iritabilitate, plânsete, -Asigur pacientei poziţie antalgică; cu antalgice pacienta
transpiraţii -Liniştesc pacientă; prezentând o stare de

29
abundente. -Învăţ pacienta noţiuni despre boala, tehnici pentru bine.
reducerea anxietăţii;
-Asigur legătura pacientei cu familia prin vizite
frecvente;
-Încurajez pacienta să comunice cu cei din jur, să-şi
exprime emoţiile, frică, opiniile - asigur condiţii de
mediu adecvate.
P - alterarea Pacienta să nu -Ajut pacienta să-şi facă baia generală sau să se spele -Administrez medicaţia Pacienta nu mai prezintă
integrităţii prezinte roşeaţă pe regiuni; prescrisă de medic. roşeaţă la nivelul plăgii.
tegumentelor; şi să îşi -Pregătesc materialele pentru baie; -Educ pacienta cu
E - masectomie diminueze în -Asigur temperatura camerei la 20-22°C şi a apei 37- privire la protejarea
simplă; timp leziunea. 38 0C; pansamentului, si o
S - roşeaţă, pagă. -Îl ajut să se îmbrace, să se pieptene, să-şi facă toaleta pozitie corecta in pat.
cavităţii bucale, să-şi taie unghiile;
-Pentru efectuarea toaletei pe regiuni pregătesc
salonul şi materialele necesare;
-Protejez pacientă cu paravan şi îl conving cu tact şi
blândeţe;
-Ajut pacienta să-şi schimbe atitudinea faţă de
aspectul său fizic;
-Conştientizez pacienta în legătură cu importanţa

30
 menţinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea
îmbolnăvirilor;
-Iau măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale;
-Protejez plaga operatorie cu pansament efectuat în
condiţii de perfectă asepsie;
-Supraveghez pansamentul să nu fie prea strâns;
-Încurajez pacientul în permanenţă.
P - dificultate în a se Pacienta să se -Calculez necesarul de calorii pe 24 h în funcţie de Pacienta să alimentat
alimenta şi hidrata; alimenteze activitatea, vârsta; corespunzător.
E - stare depresivă; corespunzător. -Cercetez gusturile şi deprindere alimentare ale
S - pierdere în pacientei;
greutate, semene de -Aleg alimentele ţinând seama de preferinţele, -
deshidratare. deprinderile şi nevoile pacientei;
-Calculez bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate;
-Servesc pacientul cu alimente la o temperatură
moderată la ore regulate;
-Învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul
alimentar în vederea înlocuirii unui aliment cu altul;
-Conştientizez bolnavul de importanta activităţilor
fizice moderate.
P - deshidratare; Pacienta să nu -Aşez pacienta în poziţie semişezând, şezând sau în -La indicaţia medicului Pacienta este echilibrată

31
E - vărsături; prezinte nici un decubit dorsal cu capul într-o pare aproape de administrez medicaţie hidroelectrolitic şi nu
S - uscăciunea pielii semn de marginea patului; simptomatică prezintă semene de
şi a mucoaselor, sete. deshidratare şi -Ajut pacientul în timpul vărsăturii, îi ofer un pahar (antivomitive), perfuzii deshidratare.
să prezinte o cu apă să-şi clătească gura după vărsături; cu glucoza hipertona,
piele suplă şi -Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative; amestecuri de
bine hidratată. -Calculez bilanţul lichidelor intrate şi eliminate; aminoacizi, vitamine şi
-Suprim alimentarea pe gură şi alimentez pacientul electroliţi.
parenteral.
P - agresivitate; Pacienta să-şi -Liniştesc pacienta cu privire la starea sa explicându-i -Administrez medicaţia Pacienta prezintă o stare
E - diminuarea stimei diminueze scopul şi natura intervenţiilor; prescrisă: antidepresive, de bine psihic şi
de sine; agresivitatea şi -Asigur un mediu liniştit, de securitate; anxiolitice, comunică cu calm.
S - nervozitate, să-şi exprime cu -Supraveghez în permanenţă pacienta; tranchilizante.
nelinişte. calm -Dau posibilitate pacientei să-şi exprime nevoile,
sentimentele. sentimentele, ideile şi dorinţele sale;
-Comunic în permanentă cu pacienta.

P - incapacitate în a Pacienta să -Învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, -Administrez medicaţia Pacienta este odihnită,
se odihni; prezinte un exerciţii respiratorii; prescrisă de medic, prezintă un somn
E - anxietatea, somn atât -Observ şi notez orarul somnului, gradul de somnifere. calitativ şi cantitativ.
durerea; calitativ cât şi satisfacere celorlalte nevoi;
S - ochi încercănaţi, cantitativ; să-şi -Asigur un climat de linişte şi confort - aerisesc

32
oboseală, apatie. exprime salonul;
diminuarea -Favorizez odihna pacientei prin suprimarea surselor
epuizării. care-i pot determina disconfortul.
-Întocmesc un program de odihnă corespunzător
organismului.
P - lipsa de Pacienta să -Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale Pacienta a acumulat
cunoştinţe; acumuleze bolnavului şi le corectez prin discuţii cu pacienta; informaţii noi cu privire
E - inaccesibilitate la informaţii noi -Încurajez pacienta şi ajut la dobândirea noilor la boala sa.
informaţii; cu privire la deprinderi;
S - pacienta pune boală, -Conştientizez pacienta asupra propriei
întrebări cu privire la tratamentul responsabilităţi privind sănătatea;
boală, tratament. medical, -Organizez activităţi educative folosind metode de
îngrijirile învăţământ cunoscute: conversaţia, demonstraţia; -
necesare. -Folosesc un limbaj clar şi concis care să ajute
pacienta să acumuleze cât mai multe informaţii.

33
 Evaluare finală:
Pacienta S.A în vârstă de 52 ani se internează pe secţia Oncologie a Spitalului
Judeţean....... pe data de 20.02.2019. În urma investigaţiilor paraclinice şi de laborator să
stabilit diagnosticul de neoplasm mamar la sânul drept.
În urma tratamentului chirurgical, masectomie, pacienta evoluează favorabil; se
externează în stare ameliorată, plaga post operatorie în curs de vindecare. Pe tot parcursul
spitalizării pacienta a prezentat o igienă bună, a acumulat informaţii noi cu privire la boala
să şi nu a dezvoltat complicaţii. Trebuie să revină o dată pe lună la chimioterapie.
Se externează cu următoarele recomandări:
 Consum de lichide 2,5l/zi;
 Evitarea efortului fizic, frigului şi a umezelii;
 Regim alimentar echilibrat;
 Să evite consumul de alcool, tutun, cafea;
 Să se prezinte la medic pentru orice modificare apărută;
 Să revină la control periodic;
 Să evite pe cât posibil stresul, efortul;
 Adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

34
 3.2 Cazul clinic nr. 2:
Iniţialele pacient H.J vârsta 47 sexul F starea civilă căsătorită nr. copii 1 religia
ortodoxă profesia învăţătoare ocupaţia învăţătoare condiţii la locul de muncă
satisfăcătoare.
Mediul de locuit (urban/rural) rural casă/apartament casă nr. camere 3
locuieşte (singur/cu soţ(ie)/cu copii/cu părinţi/instituţionalizat locuieşte împreună cu
soţul în condiţii de trai adecvate.

STIL DE VIAŢĂ:
Obiceiuri:
 Alimentare: hrana bogată în proteine;
 Dietă/regim nu;
 De muncă: satisfăcătoare;
 De a se odihni şi dormi: în limite normale;
 De a practica exerciţii fizice/mişcare: îi place să facă plimbări în aer liber, să
petreacă timp cu elevii săi;
 De a petrece timpul liber: îi place să gătească dulciuri;
 Consumă alcool (da/nu/ocazional): nu; felul băuturii – cantitatea - .
 Fumează (da/nu/ocazional) da nr. ţigări/zi 5/8 ţigări/zi.

Antecedente patologice:
 Afecţiuni respiratorii: neagă;
 Afecţiuni cardiace: nu se cunosc;
 Afecţiuni locomotorii: nu;
 Afecţiuni senzoriale: nu;
 Operaţii/intervenţii/anul: nu;
 Alte afecţiuni: neagă;
 Alergii cunoscute la: nu se cunosc.
Proteză dentară (da/nu) nu stimulator cardiac (da/nu) nu din anul - alte proteze
- lentile de contact/ochelari (da/nu) ochelari dioptrii + 1 tratamente urmate în prezent
(da/nu) nu.

35
 Motivul internării/prezentării la medic/dată: 26.01.2019.
Formaţiune tumorală la nivelul sânului drept, durere locală.
Istoricul bolii actuale:
Boala actuală a debutat în urmă cu 5-6 luni prin durere din ce în ce mai abundenta
motiv pentru care pacienta se internează pentru diagnostic şi tratament de specialitate
(intervenţie chirurgicală).

Parametri actuali al stării de sănătate: 26.01.2019.

 R: 14 r/min;
 TA: 140/50 mmHg;
 Puls: 66 b/min;
 Temperatură: 35,50C;
 Greutate: 66 kg;
 Înălţime: 1,68 m;
 Diureză: aspect normal; micţiuni spontane nedureroase;
 Scaun: prezent, aspect normal;
 Tranzit intestinal: prezent;
 Alimentaţie: apetit diminuat;
 Somn: în limite normale;
 Igienă: în limite normale;
 Tegumente: normal colorate;
 Comunicare: anxioasă.
 Diagnostic medical: Carcinom mamar drept.

Investigaţii paraclinice/analize de laborator:

Analiza Valori obţinute Valori normale
HT 39% 26 – 46%
HB 11,5% 13 – 18%
L 12400 mm3 6000 – 8000 mm3
VSH 12 mm 6 – 10 mm
Uree 35 mg/dl 15 – 40 mg/dl
TS 2 min. 1 – 4 min.

36
 TC 6 min.
Amilazenie 16 u.i 20 – 40 u.i
Amilazurie. 32 u.i – 64 u.i

Examen clinic general:

 Stare generală: uşor alterată.
 Tegumente şi mucoase: monocrome.
 Ţesut musculo adipos: normal dezvoltat.
 Sistem osteoarticular: integru.
 Aparat cardio-vascular: cord situate în limite normale.
 Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic
 Aparat renal: loje renale libere, nedureroase la palpare şi percuţie.
Examen sumar urină:
 Culoare: galben;
 Aspect: clar.
 Ph: 5,5.
 G: 1200/24 h.
 Albumină: absent.
 Urobilirogen: uşor crescut.
 Pigmenţi biliari: absenţi.
 EKG: traseu electric normal.
 Examenul clinic și mamografic releva prezenţa unui neoplasm mamar;
 Examenul biopsic: din tumora releva prezenţa unui carcinom mamar drept;
 Examenul radiologic (RX): nimic activ pulmonar.

Tratament instituit:
 Algocalmin;
 Diazepam;
 Dormicum;
 Glucoză 5%;
 Ser fiziologic;
 Metoclopramid.

37
 Analiza şi interpretarea datelor culese:
1) Nevoia de a evita pericolele - durere;
2) Nevoia de a bea şi a mânca - regim alimentar impus;
3) Nevoia de a dormi şi a se odihni - incapacitate de a se odihni;
4) Nevoia de a comunica - izolare socială.

Diagnostic de nursing:
 Durere datorită procesului inflamator manifestată prin facies crispat, gemete,
iritabilitate, mişcări continui.
 Regim alimentar impus datorită intervenţiei chirurgicale, manifestată prin
suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
 Incapacitate de a se odihni, datorită mediului spitalicesc, frica de intervenţia
chirurgicală manifestată prin ochi încercănaţi, oboseală, apatie.
 Izolare socială datorită cancerului la sân, manifestată prin închidere în sine, refuza
vizitele prietenilor.

Planificarea îngrijirilor:
Stabilirea obiectivelor de îngrijire:
 Pacienta să nu prezinte risc de complicaţii şi infecţii nosocomiale;
 Pacienta să nu mai prezinte durere;
 Pacienta să prezinte eliminări în limite fiziologice;
 Pacienta să prezinte o igienă riguroasă;
 Pacienta să fie pregătită pentru intervenţia chirurgicală;
 Pacienta să dobândească cunoştinţe noi.
Planificare intervenţiilor autonome şi delegate:
 Monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative zilnic;
 Asigurarea unui climat corespunzător în salon;
 Administrarea tratamentului prescris de medic;
 Asigurarea unei igiene riguroase;
 Asigurarea unei stări de bine fizic şi psihic;
 Pregătirea pacientei pentru intervenţia chirurgicală;
 Pregătirea fizică şi psihică a pacientei pentru explorări şi analize.

38
 DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME INTERVENŢII EVALUARE
NURSING DELEGATE
(PES)
P- durere; Pacienta să nu -Aşez pacienta într-o poziţie care să-i amelioreze -Administrez În prima zi de
E - procesul bolii; mai prezinte pe cât posibil durerea; medicaţia prescrisă spitalizare pacienta
S - facies crispat, gemete, durere în decurs -Comunic în permanență cu pacienta asigurând-o, de medic simte durere și este
iritabilitate, mişcări continui. de 4-6 ore. că este în atenţia echipei medicale de îngrijire; (antalgice). agitată.
-Asigur pacientei un pat confortabil, lenjerie Pacienta are o
curată, salon aerisit; atitudine negativista,
-Monitorizez funcţiile vitale.

P - regim alimentar impus; Pacienta să -Suspend alimentaţia şi hidratarea pacientei pe cale -La indicaţia Pacienta a respectat
E - pregătirea preoperatorie; respecte regimul orală; medicului recoltez regimul alimentar.
S - se suspendă alimentaţia şi alimentar impus -Explic pacientei importanţa respectării regimului sânge pentru
hidratarea pe cale orală, pe toată perioada alimentar. analizele de
pacienta va fi alimentată şi indicată de laborator.
hidratată parenteral. medic.
P - incapacitate de a se odihni; Pacienta să -Aerisesc salonul; -Administrez la Pacienta prezintă o
E - mediul spitalicesc; prezinte o stare -Asigur pacientei un pat confortabil şi lenjerie indicaţia medicului stare de bine,

39
S - ochi încercănaţi, oboseală, de bine şi să aibă curată; sedative. doarme şi se
apatie. un somn calitativ -Îndepărtez sursele de zgomot şi rog pacientele din odihneşte
şi cantitativ. salon să păstreze liniştea; corespunzător
-Liniștesc pacientă cu privire la stare să, nevoilor
explicându-i că e o stare trecătoare; organismului.
-Ofer pacientei un ceai sau un pahar de lapte
înainte de culcare.

P - izolare socială; Pacienta să-şi -Liniştesc pacientă cu privire la starea sa, Pacienta prezintă o
E - cancer la sân; diminueze explicându-i scopul şi natura investigaţiilor; comunicare eficientă
S - închidere în sine, refuză sentimental de -Asigur pacientei un mediu ambient cu salon şi o stare de bine
vizitele prietenilor. izolare şi să aerisit; psihic.
comunice cu -Dau posibilitatea pacientei să-şi exprime nevoile,
familia şi sentimentele şi ideile liber; -
personalul -Pun în valoare realizările anterioare ale pacientei,
medical. o încurajez spunându-i că boala să este doar o stare
trecătoare;
-Încurajez pacienta prezentându-i cazuri similare
de boala care sau vindecat.

40
 În urma masectomiei simple, pacienta nu prezintă complicaţii, cum ar fi sângerări, infecţii sau încetiniri ale mişcării umărului, pacienta
având o stare de bine fără complicaţii. După intervenţia chirurgicală pacienta prezintă următoarele valori ale constantelor vitale: T.A = 110/60
mm Hg; R = 16 r/min.; P = 65 b/min.;
În etapa postoperatorie consider că sunt afectate următoarele nevoi:
1) Nevoia de a evita pericolele;
2) Nevoia de a păstra tegumentele şi mucoasele integre şi curate;
3) Nevoia de a se alimenta şi hidrata;
4) Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea.
Ziua a2-a de boala

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME INTERVENŢII EVALUARE

NURSING DELEGATE
(PES)
P - risc de complicaţii şi Pacienta să nu -Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative; -La indicaţia Pacientul prezintă un risc
infecţii nosocomiale; prezinte risc de -Aşez pacienta într-o poziţie confortabilă; medicului minim de a dezvolta
E - mediul spitalicesc, complicaţii şi -Respect regulile de asepsie şi antisepsie; recoltez produse complicaţii şi infecţii pe
intervenţia chirurgicală; infecţii -Încurajez pacientă cu privire la starea sa pentru laborator; toată durata spitalizării.
S - posibile manifestări nosocomiale pe explicându-i că ce a fost mai greu a trecut; -Administrez
nosocomiale, posibilă toată durata -Izolez pacienta de restul pacienţilor pentru a nu tratamentul
deshidratare. spitalizării. deveni sursa de infecţii nosocomiale pentru alţi prescris de medic.
pacienţi sau să nu contacteze alte infecţii în

41
 perioada spitalizării.
P - deficit de Pacienta să -Ajut pacienta în efectuarea toaletei; Pacienta prezintă
autoîngrijire; prezinte -Pregătesc materialele pentru baie; tegumente şi mucoase
E - durerea; tegumente şi -Asigur lenjerie de pat şi de corp curate; integre pe tot parcursul
S - pacienta necesită mucoase integre -Supraveghez în permanenţă plaga pentru a sesiza - spitalizării.
ajutor pentru igienă. pe parcursul apariţia sângerării, infecţie.
spitalizării. -Efectuez pansamentul steril al plagii operatorii.

P - regim alimentar Pacienta să -Explic pacientei necesitatea respectării regimului -Administrez În urma îngrijirilor
impus; acumuleze alimentar în reuşita intervenţiei chirurgicale; medicaţia acordate pacientei aceasta
E - intervenţia informaţii noi -Informez pacientă cu privire la alimentele prescrisă de a respectat regimul
chirurgicală; privind boala sa, premise şi interzise; medic. alimentar şi este
S - mese neechilibrate. regimul echilibrată hidroelectrolitic
alimentar pe şi nutriţional.
toată durata
spitalizării.
P - cunoştinţe Pacienta să -Ofer pacientei informaţii clare pe măsură Pacienta a acumulat
insuficiente despre acumuleze înţelegerii sale; informaţiile cu privire la
boala, evoluţie, informaţii noi -Învăţ pacienta ca după încetarea regimului să boala sa.
prognostic, regim privind boala să, consume alimente bogate în fier;
alimentar; regimul -Informez pacienta asupra importanţei

42
E - lipsa surselor de alimentar pe chimioterapiei;
informare; toată durata -Explic pacientei complicaţiile la care se supune -
S - pacienta solicita spitalizării. dacă nu respecta indicaţiile echipei de îngrijire;
informaţii cu privire la -Sfătuiesc pacienta să evite emoţiile externe,
boala sa, evoluţie şi munca grea.
prognostic.

43
 Evaluare finală:
Pacienta H.J în vârstă de 47 ani ani se internează pe secţia Oncologie a Spitalului
Judeţean........ pe data de 26.01.2019. În urma investigaţiilor paraclinice şi de laborator să
stabilit diagnosticul de neoplasm mamar la sânul drept. În urma tratamentului chirurgical,
masectomie pacienta evoluează favorabil; se externează în stare ameliorată, plaga post
operatorie în curs de vindecare. Pe tot parcursul spitalizării pacienta a prezentat o igienă
bună, a acumulat informaţii noi cu privire la boala sa şi nu a dezvoltat complicaţii. Trebuie
să revină o dată pe lună la chimioterapie.
Se externează cu următoarele recomandări:
 Pacienta să revină la nivelul său optim de sănătate, să-şi reia rolul obişnuit în
familie şi societate;
 Să încerce să se obişnuiască cu imaginea corporală nouă, să manifeste optimism şi
încredere;
 Să evite eforturile fizice mari;
 Să vină la control conform indicaţiilor;
 Regim alimentar echilibrat;
 Să evite consumul de alcool, tutun, cafea;
 Adoptarea unui stil de viaţă sănăt

3.3 Cazul clinic nr. 3:

Iniţialele pacient R.T vârsta 42 sexul F starea civilă căsătorită nr. copii 0 religia
ortodoxă profesia asistent manager ocupaţia casnică condiţii la locul de muncă
satisfăcătoare.
Mediul de locuit (urban/rural) urban casă/apartament apartament nr. camere 2
locuieşte (singur/cu soţ(ie)/cu copii/cu părinţi/instituţionalizat locuieşte într-un
apartament cu 2 camere.

STIL DE VIAŢĂ
Obiceiuri:
 Alimentare: alimentaţie bogată în fructe şi legume;
 Dietă/regim nu;
 De muncă: satisfăcătoare;
 De a se odihni şi dormi: odihnă insuficientă;

44
  De a practica exerciţii fizice/mişcare: în limite normale;
 De a petrece timpul liber: îi place să citească;
 Consumă alcool (da/nu/ocazional) ocazional felul băuturii – cantitatea -.
 Fumează (da/nu/ocazional) nu nr. ţigări/zi:.

Antecedente patologice:
 Afecţiuni respiratorii: astm bronşic;
 Afecţiuni cardiace: HTA stadiul II;
 Afecţiuni locomotorii: nu se cunosc;
 Afecţiuni Senzoriale: nu se cunosc;
 Operaţii/intervenţii/anul: apendicectomie la 15 ani;
 Alte afecţiuni: chisturi de natura hormonala la nivelul sanului drept in urma cu
4ani.
 Alergii cunoscute la: Aspirină.
Proteză dentară (da/nu) nu stimulator cardiac (da/nu) nu din anul - alte
proteze nu lentile de contact/ochelari (da/nu) nu dioptrii - tratamente urmate în
prezent (da/nu) nu.
Motivul internării/prezentării la medic/dată: 12.12.2018.Control de rutină.,
deoarece ,in antecedent a avut chisturi hormonale la sanul drept.
Istoricul bolii actuale:
Pacientă cu antecedente în familie de cancer la sân, se prezintă pentru un consult de
specialitate; pentru a descoperi dacă este sau nu bolnavă de cancer mamar, iar dacă nu ce
trebuie să facă pentru a se feri de această boală.

Parametri actuali ai stării de sănătate: 12.12.2018;

 R: 14 r/min.;
 TA: 160/60 mmHg;
 Puls: 62 b/min.;
 Temperatură: 35,70C;
 Greutate: 75 kg;
 Înălţime: 1,65 m;
 Diureză: micţiuni spontane;
 Scaun: în limite normale;

45
  Tranzit intestinal: prezent;
 Alimentaţie: consum mare de fructe şi legume;
 Somn: alterat;
 Igienă: în limite normale;
 Tegumente: curate şi integre;
 Comunicare: în limite normale.

Investigaţii paraclinice/analize de laborator:

Analiza Valori obţinute Valori normale
Uree 36 mg% 20 – 40 mg%
Glicemie 85 mg% 70 – 110 mg%
Hemoglobină 12,1 g% 11 – 15 g%
Leucocite 11000/ mm3 4000 – 8000 mm3
Hematocrit 37% 36 – 46%
Hematii 4 mil/ mm3 4 – 4,5 mil/ mm3
T Quick 13 “ 12 – 15 “
T Howell 71 “ 60 – 120 “
 Mamografie: nimic activ radiologic.
În urma analizei acestor date sa constat că pacientă nu este diagnosticată cu cancer
mamar dar are un risc crescut deoarece fumează, are T.A un pic mărită, este stresată şi are
antecedente de cancer mamar în familie.

Analiza şi interpretarea datelor culese:

1) Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea - cunoştinţe insuficiente despre
boală;
2) Nevoia de a evita pericolele - anxietatea;
3) Nevoia de a comunica - comunicare ineficientă la nivel afectiv.

Diagnostic de nursing:
 Cunoştinţe insuficiente despre boala datorită lipsei surselor de informare
manifestată prin solicitarea de informaţii cu privire la boală, metode de prevenire;
 Anxietate datorită fricii de prognostic, manifestată prin stare depresivă, tristeţe,
apatie.

46
 Comunicare ineficientă la nivel afectiv datorită mediului necunoscut, anxietăţii
manifestată prin neîncredere, dificultate de a se exprima, închidere în sine.

47
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME INTERVENŢII EVALUARE
DE NURSING DELEGATE
(PES)
P - cunoştinţe Pacienta să -Învăţ pacienta cu să-şi palpeze sânii; În urma
insuficiente cumuleze cât mai -Sfătuiesc pacienta ca în fiecare an să efectueze o intervenţiilor cu
despre boală; multe informații mamografie; rol propriu
E - lipsa cu privire la -Sfătuiesc pacienta să renunţe la obiceiurile dăunătoare pacienta a cumulat
surselor de boală, evoluţie, (alcool, tutun cafea); cunoştinţe noi, cu
informare; metode de -Sfătuiesc pacienta să reducă grăsimile, prăjelile şi să - privire la metode
S - pacienta prevenire consume cât mai multe fructe şi legume; de prevenire a
solicită -Furnizez pacientei informaţii clare, cu privire la boala; bolii şi noţiuni
informaţii cu -Explic pacientei importanţa unei igiene precare; despre boală.
privire la boală, -Învăţ pacienta să consume 1500-2000 ml lichide pe zi;
metode de -Informez pacienta de importanta controlului medical
prevenire. periodic;
-Verific dacă pacienta a înţeles clar mesajul transmis.
P - anxietate; Pacienta să fie -Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu; În urma
E - frica de echilibrată psihic -Învăţ pacienta tehnici de relaxare; intervenţiilor
prognostic; şi să nu mai -Încurajez pacienta să citească să ia parte la diferite pacienta și-a
S - stare prezinte activităţi pentru a înlătura starea de anxietate; diminuat
depresivă, anxietate. -Solicit familia în ai fi aproape pacientei; anxietatea.

48
tristeţe, apatie. -Informez pacienta ca adoptând un stil de viaţă sănătos, -
riscul de a dezvolta un cancer mamar este scăzut;
-Încurajez pacienta să comunice cu cei din jur.
P - comunicare Pacienta să -Liniştesc pacienta cu privire la starea sa spunându-i că Pacienta a căpătat
ineficientă a comunice nu e nimic grav; încredere şi
nivel afectiv; eficient cu -Comunic în permanență cu pacienta; comunică cu
E - frica de a familia. -Dau posibilitatea pacientei saşi exprime temerile; personalul
afla -Asigur pacienta ca echipa medicală de îngrijire îi stă la medical şi cu
prognosticul; dispoziție la nevoie. - familia.
S - neîncredere,
dificultate de a
se exprima,
închidere în
sine.

49
 Evaluare finală:
Pacienta R.T în vârstă de 42 ani din........ se internează la Spitalul Judeţean... pentru
mai multe investigații deoarece are antecedente de cancer mamar în familie şi îi este teamă
să nu prezinte şi ea această boală.
În urma investigaţiilor efectuate se neagă acest diagnostic. Pe durata spitalizării
pacienta nu a prezentat complicaţii şi a învăţat să îşi păstreze sănătatea.
Se externează cu următoarele, recomandări:
 Să-şi examineze sânii periodic;
 Să adopte un stil de viaţă sănătos;
 Să evite frigul, stresul, efortul fizic intens;
 Pentru orice modificare să se prezinte la medic.

50
 3.4 Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientei cu cancer de sân:
Îngrijirea pacienţilor pentru a fi o artă şi ştiinţă în acelaşi timp, trebuie să necesite
îngrijirea persoanei ca un întreg, nu numai punerea accentului pe nevoile fiziologice, ci şi
pe cele psihologice, emoţionale şi social ale pacienţilor şi familiilor acestora.
Procesul de nursing reprezintă aplicarea modului ştiinţific de rezolvare a
problemelor şi îngrijirilor, pentru a răspunde nevoilor fizice, psihosociale ale pacienţilor,
îngrijire ce trebuie adaptată fiecărui pacient în parte. Nu se pot acorda îngrijirile
corespunzătoare fără a întocmi un plan de îngrijire complet, fără a avea suficiente
informaţii despre pacient. Scopul îngrijirilor este restabilirea independenţei individului în
satisfacerea nevoilor, până la realizarea acestora, rolul nursei este de a suplini ceea ce el nu
poate face singur. Procesul de nursing pe lângă aflarea nevoilor alterate, ne ajută la găsirea
surselor de dificultate care împiedică satisfacerea acestora, intervenţii care aplicate pot să
reducă influenţa surselor de dificultate, ajutând pacientul să-şi redobândească autonomia
atât cât este posibil.
Asistenta efectuează recoltarea de produse biologice şi patologice, pregătind
pacienta pentru examinările paraclinice:
 Radiologice;
 Examene citologice.
Ea efectuează:
 Formele legale de internare și de ieşire din spital;
 Ţine la curent evidenţele administrative şi medicale ale pacientei;
 În funcţie de indicaţiile medicului pregăteşte condica de medicamente;
 Administrează medicaţia prescrisă de medic şi supraveghează efectul acesteia;
 În cazul unor accidente le va semnala medicului.
Comportarea şi atitudinea personalului medical are influenţa asupra psihicului
bolnavei, de acea atitudinea asistentei faţă de bolnavă trebuie să fie corespunzătoare
gravităţii şi temperamentului acesteia. Cadrele medicale trebuie să cunoască bine
psihologia pacientei pentru a putea câştiga încrederea ei. Asistenta medicală trebuie să-şi
păstreze calmul, blândeţea, să imprime optimism, mai ales celor care se află în stare gravă.
Câştigându-i încrederea asistenta va încerca să-i explice că tratamentul este necesar, dar că
în urma lui pot apărea efecte secundare. Bolnava trebuie să fie convinsă că tot ce se

51
întreprinde e în folosul ei în scopul vindecării, de aceea asistenta încă de la internare
trebuie să-i ofere factorii de necesitate obligatorie:
 Ajutor psihologic;
 Ajutor biologic;
 Incluzând hrana;
 Protecţia necesară şi eficienţa, căldură.
Îngrijiri postoperatorii:
Unul din rolul asistenţei medicale în îngrijirea unei paciente operate la sân este de a
urmări plaga, pansamentul şi drenajul. Tubul de dren trebuie să fie permeabil şi
dispozitivul de vacum să fie în permanenţă vidată pentru a asigura o aspiraţie constantă,
pentru a se evita colectarea de lichid sub piele şi a favoriza vindecarea rapidă.
Asistenta trebuie să inspecteze plaga pentru secreţii patologice, iar orice modificare
trebuie raportată chirurgului, la fel şi urmarea pansamentului în primele ore pentru a
identifica o hemoragie locală sau o scurgere din regiunea axilară înspre spate, care
murdăreşte aşternutul.
Din cauza durerii de la nivelul pieptului, pacienta va respira superficial şi frecvent.
O uşoară apăsare pe rană din apropierea plăgii în timp ce pacienta va respira profund sau
tuşeşte, îi poate fi abnubulantă din cauza sedării, asistenta va rămâne în preajma ei, pentru
a urmării efectuarea acestor exerciţii. După ce pacienta îşi revine de sub efectul anesteziei,
pentru a se ridica mai uşor se poate ajuta de o funie legată de pat. Ea va fi încurajată să bea
lichide pe gură imediat după ce şi-a revenit complet din anestezie. Dacă are nevoie să
urineze va fi ajutată. De obicei după recuperarea de sub efectul anesteziei, chirurgul îi
spune pacientei ce s-a întâmplat şi dacă sânul a fost îndepărtat sau nu. Aceasta este prima
ei întrebare şi va încerca să afle răspunsul palpând rana operată. Reacţii de nervozitate sau
mânie pot apărea, iar asistenta va trebui să răspundă cu înţelegere. Pacientei i se poate
spune că va putea purta costum de baie sau bluze scurte fără ca incizia să se vadă.
.

52
 CONCLUZII

Prin această lucrare am vrut să evidenţiez responsabilităţile ce îmi revin mie, ca

viitoare asistentă medicală, în cazul îngrijirilor celor 3 pacienţi, cu diagnostic medical de
CANCER MAMAR, pe care i-am luat în studiu.
Orice CANCER MAMAR reprezintă o urgenţă medicală, pacientul necesitând
internare şi asistenţă medicală de specialitate.
În urma analizării celor trei cazuri studiate şi a altor cazuri întâlnite în decursul
efectuării stagiului practic, am constatat că CANCERUL MAMAR este o afecţiune destul
de frecventă, de o gravitatea moderată, dar care poate duce la complicaţii grave dacă nu se
intervine prompt şi nu se respectă cu stricteţe regimul igieno-dietetic şi medicamentos.
În cazul pacienţilor internaţi în spital, cadrul medical are un rol hotărâtor în bună
evoluţie a bolii prin crearea unor condiţii igienice şi de mediu corespunzătoare, prin
asigurarea unui regim dietetic în conformitate cu pacientul. Acest lucru este posibil printr-
o colaborare foarte strânsă între asistentă, pacient şi familia acestuia pentru a se putea
realiza un plan de îngrijire ca să aibă în vedere toate nevoile pacientului şi să poată
interveni prompt în vederea satisfacerii acestor nevoi. Pentru a putea favoriza o evoluţie
bună a bolii pe lângă tratamentul medicamentos asistenta alături de echipa de sănătate, de
îngrijire trebuie să rezerve mai mult timp discuţiilor cu pacienţii şi reţeaua lui de susţinere.
Consider că introducerea metodei de îngrijire în Nursing a pacientului precum şi a
dosarului de Nursing în practică curentă trebuie făcută numai după o pregătire
corespunzătoare a tuturor asistentelor. În activitatea de îngrijire a pacientului asistenta
medicală generalistă trebuie să se bazeze şi pe ajutorul concret al familiei care poate
influenţa pozitiv moralul pacientului grăbindu-i vindecarea. O atenţie deosebită trebuie să
o acordăm educaţiei pentru sănătate a pacientului atât în timpul internării acestora cât şi
după externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).
Pentru întocmirea prezentei lucrări am luat în studiu 3 cazuri de si am folosit ca
materiale de documentare Foaia de Observaţie clinică a pacienţilor amintiţi, cărţi de
specialitate şi Nursing. La început am cules datele de la pacient (prin interviu), de la
aparţinătorii acestuia, echipa de sănătate, din Foia de observaţie. Acestea le-am analizat,
interpretat grupându-le pe cele 14 nevoi fundamentale.

53
 BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia și fiziologia omului, Dr. Roxana Maria Albu, Dr Valeriu Bistriceanu, Dr.
Mioara Mincu (coordonator), Editura Universal, București, 2001.
2. Anatomia omului Vol II, Victor Papilian, Ediția V, Editura didactică și pedagogică,
București, 1982.
3. Forme clinice particulare ale cancerului de sân, Radu Şerban Palade, Dănuţ Vasile,
Ed. BIC ALL, Bucureşti 2001.
4. Tratamentul complex al cancerului, U. Bunescu O. Costachel, Editura Medicală,
București 1961.
5. Tehnica îngrijirii bolnavului, Lucreția Titircă, Editura Viața Medicală Românească,
2008.

54
6. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Lucreția Titircă,
Editura Viața Medicală Românească, 2008.
7. Titircă Lucreția - “Ghid de nursing”.
8. Practica medicală - vol 2, Nr4(8), an 2007.
9. Nu hrăni cancerul, editura Christiana, 2012, dr. Pavel Chirilă (medic primar boli
interne), Mădălina Popescu (specialistă în inumologie şi alergologie clinică) şi
Cristela Georgescu.

55