Sunteți pe pagina 1din 16

Rolul asistentei medicale in ingrijirea

pacientei cu cancer mamar

Lazar Roxana-Catalina
Anul III A
Notiuni de anatomie si fiziologie

Sanii (mamelele) sunt organe glandulare de origine cutanata


pozitionate simetric de-o parte si de alta a liniei mediosternale in
regiunea toracica anterioara. Sunt prezente la ambele sexe, insa
dezvoltarea si comporatamentul lor sunt complet diferite. 
Fiziologia glandei mamare
Dezvoltarea si intrarea in functiune a glandei mamare sunt
declansate de o varietate de stimuli hormonali, reprezentati in
principal de estrogeni, progesteron si prolactina.
In timpul ciclului menstrual apar variatii semnificative in ceea ce
priveste volumul sanului.
In sarcina are loc o crestere marcata a secretiei si eliberarii de
estrogeni si progesteron circulanti, de origine ovariana si
placentara, ce determina modificari majore in ceea ce priveste
forma si structura sanului.
Producerea si evacuarea laptelui sunt fenomene intermediate de
arcuri reflexe neurale, a caror origine se afla la nivelul
terminatiilor nervoase libere ale complexului areolo-mamelonar.
Glanda mamara (sanul) este alcatuita din lobi si ducte. Fiecare
glanda mamara este alcatuita din 15-20 de segmente numite lobi,
care la randul lor sunt formati din segmente mai mici, numite
lobuli. Lobulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule (bulbi) care
produc laptele. Lobii, lobulii si bulbii comunica intre ei prin
tuburi subtiri numite ducte.
Aspecte teoretice privind cancerul
mamar
Cancerul de san este o afectiune in care celulele maligne
(canceroase) se dezvolta necontrolat la nivelul tesutului
sanului. Este cel mai frecvent tip de cancer intalnit la femei si
principala cauza de deces.
Cel mai frecvent tip de cancer mamar este carcinomul ductal,
care se dezvolta de la nivelul ductelor. Cancerul de san care se
dezvolta de la nivelul lobilor sau lobulilor se numeste carcinom
lobular si este cel mai frecvent tip de cancer mamar care afecteaza
ambii sani. Carcinomul mamar inflamator este unul dintre cele mai
rare tipuri de cancer, in care sanul prezinta semne inflamatorii
(roseata, caldura locala si tumefactie). Varsta si prezenta cancerului de
san in familie (la rude) influenteaza riscul de aparitie a cancerului de
san.

Carcinom
ductal
Carcinom lobular

Carcinom mamar inflamator


La baza dezvoltarii neoplasmului mamar exista o multitudine
de factori externi care actioneaza pe un teren genetic
favorizant.
Semne si simptome:
• nodul palpabil nedureros cu suprafața neregulată,
dură (cel mai frecvent), cu limite sterse;
• cresterea asimetrică a consistenței sânului - în
totalitate sau într-o porțiune;
• retracția pielii la nivelul unei zone a sânului;
• retracția mamelonului;
• deformări ale unui sân;
• scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale,
spontane, hemoragice sau incolore);
• roseață (eritem) sau ulcerație tegumentară;
• roseață (eritem) sau ulcerație a mamelonului;
• adenopatii axilare de aceeasi parte, nedureroase;
• durere (foarte rar - numai în stadii foarte avansate)
Rolul asistentei medicale
• Asigura repausul la pat si evitarea efortului fizic
• Linisteste pacienta cu privire la starea sa, explicandu-i scopul si
natura interventiilor
• Recolteaza probe patologice pentru examene de laborator
• Pregateste psihic si fizic pacienta pentru interventiile
chirurgicale
• Familiarizeaza pacienta cu mediul sau ambient
• Asigura un mediu de securitate linistit
• Ofera sfaturi pentru combaterea anxietatii si a fricii de operatie
• Exploreaza nivelul de cunostinte ale pacientei privind boala,
modul de manifestare, masurile preventive, modul de
participare la interventii si la procesul de recuperare
• Aseaza pacienta in pozitia pe care o suporta cel mai bine, se
recomanda pozitia fawler ( permite o relaxare a musculaturii
membrelor inferioare si abdomenului, miscarile respiratorii si
circulatorii se pot efectua mai usor)
• Invata pacienta cu privire la sanul pierdut spunandu-i ca ar putea
purta o proteza ca sa nu se observe sanul pierdut, sau chiar purtarea
unuia din silicon, asadar sa nu se ingrijoreze
• Invata pacienta sa aiba o alimentatie bogata in fibre, legume, fructe,
carne fara grasime, sa bea cel putin 2L de apa pe zi (ceaiuri de
preferinta). Sa evite alcoolul, ceaiul prea cald, afumaturile, aportul
zilnic de grasimi sa nu depaseasca 70g, consumul de sare sa fie mai
mic de 5g, fara conservanti
• Face bilantul lichidelor ingerate si eliminate
• Urmarirea si aprecierea corecta a potentialului infectios al
pacientei, receptivitatea sa si aplicarea masurilor de izolare a
surselor de infectii
• Insoteste pemanent pacienta la investigatii
• Aerisirea camerei zilnic si schimbarea lenjeriei de pat si corp ori de
cate ori este nevoie
• Asigurarea igienei corporale
• Administreaza medicatia indicata de medic
• Observa efectele medicamentelor
• Observarea si notarea functiilor vitale si vegetative, orele de somn,
comportamentul pacientei
• Invata pacienta cum sa efectueze tehnici de relaxare si de cate ore de
somn are nevoie
• Ajuta pacienta sa-si reevalueze capacitatiile sale, sa-si planifice
activitatiile propuse, dreptul de a lua decizii care o privesc, sa fie
responsabila de tot ceea ce face.
• Ajuta pacienta in recuperarea fizica, psihica pentru reducerea
handicapurilor si obtinerea independentei.
• O incurajeaza sa-si exprime sentimentele si nevoile
• Comunica des cu pacienta aratandu-se plina de solicitudine. La dorinta
pacientei chema un preot pentru a-si exprima nelinistea si tristetea
• Sfatuieste familia sa o viziteze frecvent si sa o sprijine moral
• Asistenta devine suportul ei atat psihic, cat si fizic
• Tine lectii de formare a deprinderilor igienice, alimentatia rationala,
mod de viata echilibrat, administrare a diferitelor tratamente
Viziteaza periodic medicul
pentru controalele necesare!!!
Daca nu ai posibilitatea de a
face un control la medic,
Autoexamineaza sânii!!!

S-ar putea să vă placă și