Sunteți pe pagina 1din 9

Scoala Postliceala Sanitara Traian Lalescu

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI CU


HEMORAGIE UTERINA:
MENORAGIE SI METRORAGIE
- Ginecologie Coordonator: Asistenta Draghina Mariana

Eleva: Dascaleanu Roxana

AMG III C

RESITA

MOTTO:

Snatatea este o comoar pe care puini tiu s o


preuiasc,dei aproape toi se nasc cu ea
Hipocrate
MENORAGA reprezinta o afeciune a uterului, manifestat prin pierderea unei
cantiti excesive de snge n timpul menstruaiei.
Cauze:
fibromul uterin
polipp endometriali
hiperplazia( ingrosarea) endometrului
endometrioza (inflamatia)

METRORAGA reprezinta eliminarea de snge provenit din uter, n afara


ciclului menstrual; hemoragie uterin.
Cauze:
polipii endometriali
sindromul intermanstrual
tratanentele estrogenice
fibroame uterine
cauze endocrine

NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL


FEMININ
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup
de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge)
si ovarele.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa
interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de
dezvoltare.

Organele genital externe:


VULVA - reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .
Este constituita din: - muntele lui Venus, labiile mari, labiile mici ,clitorisul ,
himenul , glandele Bertholin, glandele Skene, bulbii vestibulari , glandele anexe
regionale, perineul .
Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene,
acoperita, de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv,
oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale de "perinita".
Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si
tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea
interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi
polisebatici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie debuteaza la
pubertate.
Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre
care se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un
epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.
Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept
incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu
un fren.
Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut
conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos. Forma
orificiului himenal poate fi: semilunara, circular, cribiforma, septata, fibriata.

Glandele anexe ale aparatului genital feminin sunt:


Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii
inferioare a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate,
alcatuite din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie mucosecretorie.
Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale
orificiului uretral.

Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.


Glandele mamare: organe pereche cu rol esential in hranirea nou-nascutului,
incep sa se dezvolte vizibil in timpul pubertatii si foarte mult in timpul sarcinii si
alaptarii.

Organele genitale interne :


VAGINUL
Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior.
Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste drept canal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se
deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in
raport cu vezica si uretra.
UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care
produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea
pelviana, pe linia mediana .Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.
CORPUL UTERIN - are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se
descriu doua fete si doua margini.
ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.
COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are
forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite.
Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand
colul in portiune supra si subvaginala.
Trompele uterine
Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in partea
superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata
superioara a ovarelor.

La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea


initiala a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe
traiectul lor intra 2 - 4 cm pana la 6 - 8 cm, in partea terminala.
Ovarele
Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie
endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor.Sunt situate in cavitatea in
cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.

Simptomele ce apar in metroragie:


Crampe sau dureri abdominale;
Dureri severe abdominale, pelvine sau n regiunea inferioar a spatelui;
Fatigabilitate;
Infecii frecvente, mai ales infecii micotice;
Hemoragii puternice n timpul menstruaiilor (menoragie);
Cicluri menstruale neregulate;
Iritabilitate i schimbri de dispoziie;
Lipsa unor menstruaii;
Dureri n timpul actului sexual.
Alte simptome:
Modificarea tranzitului intestinal;
Constipaie;
Fatigabilitate;
Febr i frisoane;
Stare general alterat;
Letargie;
Tahicardie (accelerarea frecvenei cardiace);
Cretere sau scdere inexplicabil n greutate

Semnele si simptomele in menoragiei:


Durere constanta in abdomenul inferior in timpul menstruatiilor;

Oboseala, extenuare sau dificultati in a respira (simptome de anemie).


Menstruatiile care dureaza mai mult de 7 zile;
Fluxul menstrual care include cheaguri mari de sange;
Fluxul menstrual abundent care iti afecteaza stilul de viata normal;

Problemele pacientei :

hemoragii
durerii mai mult sau mai putin accentuate
disconfort
somn alterat
stare generala alterata
pacienta prezinta :febra.cefalee,vertij

Obiective:

combaterea durerii i asigurarea unui somn suficient.


mentinerea unei circulatii adecvate prin oprirea hemoragiei
asigurarea aportului de oxigen
pacienta s nu prezinte complicaii
mentinerea unei stari nutritionale prin alimente si lichide in cantitate si
calitate corespunzatoare
combaterea cefaleei si a vertijului
mentinerea temperaturii corpului in limite normale
evitarea aparitiei complicatiilor
igiena locala

Interventii:

monitorizarea functiilor vitale dimineaa i seara


meninerea temperaturi corpului n limite normale;
recoltarea probelor biologice pentru examenele de laborator
stabileste nivelul de constienta
asigura confortul fizic si psihic
explica necesitatile tehnicilor ce urmeaza a fi efectuate
obtine consimtamantul pacientei asupra aplicarii masurilor de prim ajutor
administrarea medicamentelor prescrise de medic
aseaza bolnava in pozitie confortabila pentru efectuarea tamponamentului
vaginal, care consta in introducerea in vagin a unor mese care se aseaza in
fundurile de sac vaginal.
asigurarea unui climat corespunzator.

Ingrijirea ulterioara a pacientei :

supravegheaza pacienta pana la stabilizare


urmareste coloratia tegumentelor

Spalatura vaginala
Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de
lichid care poate fi apa sterila sau solutii medicamentoase care dupa ce spala peretii
vaginali, se evacueaza pe langa canula.
SCOPUL este terapeutic cand se executa pentru indepartarea continutului vaginal
sau cand se efectueaza pentru dezinfectia locala inaintea interventiilor chirurgicale,
ginecologice si calmarea durerilor.
ETAPE DE EXECUTIE
1,Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:
Materiale necesare: un paravan , tavita renala, vata, o canula vaginala din sticla
sau ebonita lunga de 15-20 cm prevazut cu o serie de orificii pe varf si
imprejurul lui, sapun, musama si traversa, un irigator sterilizat, solutie
medicamentoasa aproximativ 2 l, vaselina.
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavei:
- se anunta bolnava si i se explica necesitatea dar si modul de efectuare al tehnicii;
- se aseaza sub bolnava musamaua si aleza;
- se va aseza in decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartati si se
aseaza plosca in regiunea genitala sub bazinul bolnavei;
- se acopera bolnava cu cele 2 invelitori lasand accesibila numai regiunea vulvara;
- in spalaturile calde, regiunea vulvei se acopera cu un strat subtire din vaselina;
- in celelalte situatii se spala organele genitale externe cu apa si sapun;
3. Efectuarea tehnicii:
- spalare pe maini cu apa si sapun;
- se imbraca manusile de cauciuc sterile;
- se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase;

- se adapteaza canula pe tubul irigatorului si se goleste aerul de pe tub lasand sa


curga apa din tubul irigatorului in plosca asezand rezervorul irigatorului la o
inaltime de 50-75 cm fata de nivelul simfizei pubiene a bolnavei;
- cu degetele mainii drepte se indeparteaza labiile si mici, se descopera orificiul de
intrare al vaginului;
- se deschide robinetul si cu afluxul de apa se introduce canula in vagin;
- canula se introduce in directia inauntru prin miscari rotative si apoi pana la o
distanta de 10-11 cm cand ea intampina o rezistenta a fundului de sac posterior al
vaginului;
- se spala bine fundul de sac posterior al vaginului si se plimba apoi canula pe toata
suprafata vaginului;
- se scoate canula din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca, rugand bolnava sa
tuseasca pentru eliminarea apei din vagin;
- se penseaza tubul irigatorului si se depune in tavita renala;
4. ingrijirea bolnavei dupa tehnica:
- se usuca regiunea genitala a bolnavei cu vata si prosoape curate;
- se indeparteaza plosca, musamaua si aleza;
- daca este nevoie se schimba lenjeria de pat;
- se ajuta bolnava sa se imbrace si sa se aseze comod in pat;
- se aeriseste salonul;
5. pregatirea lichidului de spalatura pentru laborator:
- lichidul de spalatura se examineaza deoarece poate contine flocoane de mucus, de
puroi sau cheaguri de sange;
- eprubetele cu lichidul recoltat, se eticheteaza si se trimit la laborator;
- tehnica se noteaza in F.O. a bolnavei, mentionand data si numele celui care a
efectuat tehnica;

Bibliografie
1.Urgente Medico Chirurgicale- Lucretia Titirica
2.www.romedic.ro
3.http://www.academia.edu
4.Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali-Lucretia Titirica
5.www.scritub.com/medicina/PLAN-DE-INGRIJIRE

S-ar putea să vă placă și