Ce este vulvovaginita?

Infectiille aparatului genital reprezinta una din majorele probleme de

sanatate ale femeilor. Pot fi infectiigenitale joase (vulvovaginite si
cervicite) si infectii genitale inalte (boala inflamatorie pelvina ).
Factorii care favorizeaza aparitia infectiilor aparatului genital feminin
includ:
-menstruatia, intrucat sangele eliminat reprezinta un mediu propice de
dezvoltare pentru numeroase bacterii;
-contactul sexual poate determina infectarea aparatului genital
feminine atunci cand sperma contine bacterii sau agenti patogeni;
-avorturile si chiuretajele

biopsice;
-sarcina, nasterea, lehuzia reprezinta momente favorabile pentru contaminarea si producerea infectiilor;
-expunerile prelungite la frig si umezeala;
-stresul;
-malnutritia;
-eforturile fizice mari.
Vaginita este o infectie joasa si reprezinta inflamatia localizata a mucoaseivaginale si poate fi cauzata de bacterii,
ciuperci, protozoare. Vaginitelese mai numesc si colpite.
De obice,i inflamatia vaginului este insotita de inflamatia vulvei (partea externa a aparatului genital feminin),
astfel incat denumirea este devulvovaginita.
Cauzele vulvovaginitei si factorii favorizanti pentru dezvoltarea ei
Factorii favorizanti care pot declansa instalarea vulvovaginitei sunt:
-activitatea sexuala;
-tratamentul cu antibiotice;
-diabetul zaharat, SIDA;
-disfunctiile hormonale(pubertate sau menopauza);
-nivel scazut de igiena sau unele practici igienice(irigatiile vaginale frecvente);
-unele metode contraceptive.
Principala cauza a aparitiei vulvovaginitelor este reprezentata de infectiacu bacterii (Haemophilus
vaginalis), protozoare (Trichomonas vaginalis) si ciuperci (Candida albicans).
Semnele si simptomele vulvovaginitei
Vulvovaginita este o infectie genitala joasa si se poate manifesta prin urmatoatoarele semne si simptome:
-scurgere vaginala sau leucoree caracteristica fiecarui tip de agent patogen.
In vulvo-vaginita micotica determinata de Candida albicans leucoreea estealbicioasa, grunjoasa.
Leucoreea galben-verzuie aerata cu miros specific este determinate deTrichomonas vaginalis.
Haemophilus vaginalis produce o scurgere vaginala de culoare alb-cenusieaerata cu miros dezagreabil si
aderenta uniform de peretii vaginului.
-prurit(mancarime)intens localizat la nivelul organelor genitale externe insotit de senzatia de arsura;
-urere locala;
-mucoasa vaginala este congestionata;
-disurie (dificultate la urinare).
Aceste simptome si semne se atenueaza si reapar in functie de menstruatie si sarcina.
Diagnosticul de vulvovaginita
Simptomele si semnele (leucoree, prurit, disurie, senzatia de arsura), deranjante de cele mai multe ori, ghideaza
pacienta catre un cabinet medical pentru un consult ginecologic. Pentru
stabilirea diagnosticului devulvovaginita sunt necesare urmatoarele examene de laborator:
-determinarea pH-ului vaginal care in mod normal este acid, iar in prezenta vulvovaginitei este bazic sau alcalin ;
- examenul microscopic urmat de cultura si antibiograma;
-investigatii serice si imunologice;
-testarea pe lama a secretiei vaginale.
Tratamentul vulvovaginitei
Pentru ca tratamentul vulvovaginitei sa aiba rezultate, este imperiosnecesar sa se respecte cateva reguli:
-tratamentul sa se aplice ambilor parteneri;
-la femeie tratamentul sa fie local si general;
-tratarea corecta a recidiveor.
Tratamentul vulvovaginitei este individualizat in functie de agentul patogen.
Vulvovaginita micotica beneficiaza de tratament local si principalele medicamente utilizate sunt
: Nistatin, Clotrimazol, Miconazol. Betadina, glicerina boraxata pot fi aplicate sub forma de badijonaj sau capsule
vaginale. Recidivele si reinfectiile sunt frecvente si necesita un tratament mai indelungat.
Vulvovaginita determinata de Trichomonas vaginalis necesitatratament general cu Metronidazol sau Tinidazol si
tratament local cu ovule.
Tratamentul vulvovaginitei bacteriene este reprezentat de antibioticeadministrate general si
local. Antibioticele sunt administrate local sub forma de crema sau tablete vaginale.