Explorari paraclinice si de laborator in ginecologie

Examenul secretiei vaginale

Secretia vaginala reprezinta un transudat al mucoasei vaginale.
- contine celule epiteliale de descuamare si germeni a caror varietate este in functie de
diferiti factori (varsta, stari fiziologice sau patologice)
- prezenta glicogenuli, aacidului lactic si Lactobacilus, dau secretiei vaginale un pH acid
cu rol in aparare; perturbarea acestei prezente determina aparitia inflamatiilor
(vaginitelor)
Pregatire
o pacienta
- pshic: se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examinarii
- fizic: - cu 2 zile inainte de recoltare se recomanda repaus terapeutic si sexual
- se aseaza pacienta in pozitie ginecologica pe masa ginecologica
- se efectuaeaza toaleta organelor genitale externe
o materiale
- de protectie: manusi sterile de cauciuc
- sterile specule vaginale, valve
- eprubete
- lame de sticla
- tampon exudat cu mediu de transport
- periute cervicale, spatula Ayre, fixator citologic (pentru testul BabesPapanicolau)
nesterile: aleza, fisa de insotire a probei, containar cu solutii dezinfectante pentru
instrumente, containar de deseuri medicale
Executie
- asistenta se va spala pe maini,
- imbraca manusi sterile,
- indeparteaza labiile mari si mici,
- recoltarea se face cu valve si specule sterile evitand atingerea vulvei sau a peretilor
vaginului,
Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginalea
- se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele
- pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac
vaginal
- persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de exsudat pe valva
posterioara si recolteaza o mica cantitate din secretia vaginala exprimata pe
aceasta; retrage tamponul
- se extrage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame de
microscop (stearsa in prealabil cu alcool si uscata)
- peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se executa o miscare
energica de alunecare pe axul lung al celor doua lame. Secretia astfel intinsa
trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa cuprinda cca 4/5 din
lungimea lamei
- cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala

Pentru examenul citobacteriologic si cultura din secretia de col

se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele cu colul exprimat intre
ele
- persoana care recolteaza sterge cu o compresa sterila exocolul indepartand
secretia vaginala de pe suprafata acestuia
- cu un tampon de exsudat se patrunde cca 1.5 cm in endocol si se imprima miscari
de rotatie completa, insistand pentru o buna stergere a mucoasei.
- tamponul se descarca prin miscari de rotatie pe doua lame de microscop; lamele
se lasa sa se usuce
- pentru cultura se introduce un al doilea tampon la cca 2 cm in colul uterin
imprimandu-se miscari de rotatie pentru stergerea mucoasei endocolului
Pentru examenul citologic Babes-Papanicolau
-

se pune in evidenta colul uterin prin montarea unui specul vaginal sau a doua valve.

Pentru a diminua discomfortul pacientei speculul poate fi trecut printr-un jet de apa calduta (orice alti lub
refianti sunt contraindicati deoarece genereaza artefacte citologice).

- se indeparteaza cu delicatete mucusul si secretiile de la nivelul colului uterin cu ajutorul unui

tampon de vata montat pe o pensa port-tampon, inainte de prelevare, dac se consider
necesar.
- se introduce periuta endocervicala in endocol si se roteste 90-180 0.
- materialul endocervical se transfera primul pe lama prin rularea periutei pe o zona de 1-2
cm,situata langa partea opaca a lamei; pe suprafata lamei care a ramas neacoperita se intinde apoi
materialul recoltat cu spatula Ayre intr-un strat cat mai subtire si mai uniform.
- frotiul astfel obtinut se fixeaza prin picurare pe lama a 3-4 picaturi fixator.
Dupa evaporarea fixatorului, frotiul se introduce in cutiuta de plastic pentru transport catre laborator
si se trimite impreuna cu formularul de solicitare completat.

La sfarsitul recoltarii valvele se pun in containerul cu solutie dezinfectanta pentru

instrumentar; compresele sterile se arunca in containerul de deseuri medicale.
Pe lame si pe tamponul de exsudat se lipesc etichete cu codul de bare identic cu cea
lipita pe cerere sau pe alte recipiente de recolta din aceeasi zi la acelasi pacient.
-

Interpretarea examenului bacteriologic al secretiei vaginale:

tipul I epitelii si lactobacili (secretie normala)
tipul II - epitelii, lactobacili,rar bacili gram-negativi sau leucocite
tipul III- epitelii, foarte rar lactobacili, foarte frecventi baciligram-negativi, coci
gram-pozitivi si negativi, frecvent leucocite
tipul IV- rare epitelii, lactobacili absenti, foarte frecvente leucocite,foarte abundenta
flora mixta, Trichomonas prezent.
Interpretare test Babes-Papanicolau
Celulele impartite in 5 clase, p[ot avea urmatoarele semnificatii:
C I sunt celule normale
C II sunt celule cu modificari minime
C III celule anormale, suspecte, neconcludente pentru malignitate
C IV celule cu caracter puternic sugestiv neoplazic
C V numeroase celule neoplazice concludente.

Colposcopia
Definitie:
Colposcopia metoda de inspectie a colului uterin la femei cu ajutorul aparatului
numit colposcop, pentru depistarea leziunilor colului uterin.
Colposcop instrument optic, stereotipic, destinat vizualizarii colului uterin, care este
prevazut cu un instrument de iluminat propriu si asezat pe un suport.
-

Pregatirea materialelor si instrumentelor

masa ginecologica
materiale necesare efectuarii toaletei organelor externe
specul vaginal bivalv
pense vaginale lungi
tampoane mici de vata
comprese si mese
solutiile necesare colposcopiei largite: acid acetic 3% in solutie apoasa, solutie Lugol,
solutie de nitrat de argint 5%
materiale pentru recoltarea frotiurilor vaginale: lame, spatule, tampon exudat cu mediu
de transport, fixatori
instrumente pentru biopsie (biotom, bisturiu, foarfece, pense Pozii, chiurete,pense
pentru extirparea polipilor) si fizatori : formol
instrumente pentru distructie tisulara: Electrocauter, criocoagulator sau modul laser.
Pregatirea pacientei si efectuarea tehnicii
educatia sanitara inaintea examinarii pentru acceptarea acestei examinari
asezarea pacientei pe masa ginecologica
toaleta organelor genitale externe
evidentiera colului uterin cu ajutorul unui specul (valve) nelubrifiate si care sa evite
traumatizarea tesuturilor
in primul rand se observa aspectul secretiei vaginale si se recolteaza frotiu citologic
dupa indepartarea mucusului si a depozitelor celulare de pe colul uterin acesta se
badijoneaza cu o solutie de acid acetic 3%: asigura in urmatoarele 15-20 sec, o
individualizare a imaginilor cu o durata de 2-4 min
stergerea, apoi, a colului uterin cu un tampon uscat si badijonarea lui cu o solutie
Lugol (testul LAHM-SCHILLER); acesta coloreaza mucoasa normala in castaniu;
leziunile colului nu fixeaza iodul
in continuare, medicul examineaza colul uterin si vaginul
Ingrijirea pacientei dupa tehnica:
pacienta va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica
ea nu necesita o ingrijire deosebita dupa examinare
Reorganizarea locului de munca
se pun instrumentele in cutia cu solutii dezinfectante, apoi se spala si se aseaza in
cutiile in care se vor steriliza
se arunca materialele infectate in recipiente speciale

Testul Lahm-Schiller (testul cu Lugol)

- detecteaza starile precanceroase ale colului uterin, bazandu-se pe proprietatea epitelului
normal exocervical si vaginal de a se colora in brun-acaju cu o solutie iodo-iodurata. Poate fi

folosita pentru depistarea in masa a cancerului de col uterin. Leziunile nu se coloreaza, ceea
ce permite efectuarea biopsiei dirijate.
Biopsi de col, biopsia de endometru
- consta in prelevarea unui fragment de tesut pentru examenul histopatologic
- endometrul se recolteaza prin metoda chiuretajului uterin.
Histerometria masoara cavitatea uterina si precizeaza directia acesteia. Nu se face
in sarcina.
Histeroscopie reprezinta una dintre cele mai eficiente si putin invazive metode de
diagnostic in ceea ce priveste patologia cavitatii uterine. Beneficiile sale sunt imense in
cazurile de infertilitate de cauza anatomica ce privesc uterul, atat din punct de vedere al
diagnosticului extrem de precis cat si din punctul de vedere al abordului terapeutic chirurgical
al respectivei afectiuni, care poate fi facut in cadrul aceleasi sedinte histeroscopice.
Metoda consta in introducerea unui telescop extrem de subtire, intre 3 si 5 mm
diametru, prin canalul cervical, cu ajutorul unei teci speciale de lucru, care are un diametru
ceva mai mare (intre 7 si 10 mm). La capatul celalalt al telescopului se monteaza o camera
video asemanatoare celei folosite in laparoscopie.
Afeciuni ce pot fi diagnosticate prin histeroscopie: fibrom uterin, polipi intracavitari,
extirparea corpilor strini intrauterini (sterilet rupt sau degradat n cavitatea intrauterin),
secionarea aderenelor intrauterine aprute ca urmare a chiuretajelor sau altor afeciuni.
Histerosalpingografia examenul radiologic al corpului si istmului uterin, al
trompelor, prin instilarea unei substane de contrast iodate, verificand permeabilitatea. Poate
sa evidentieze malformatii uterine, deviatii ale uterului, sterilitate de cauza uterina sau tubara,
tumori endocavitare, noduli, uter infantil, sinecgie uterina.
Tehnica
Dup evidenierea colului uterin, cu ajutorul unei seringi speciale se injecteaz n uter cca
10-20 ml substan de contrast iodat. Se execut minimum dou radiografii, prima imediat
dup terminarea injectrii,urmrindu-se aspectul cavitii uterine, precum i aspectul i
permeabilitatea trompelor uterine. Injectareasubstantei de contrast este efectuata de catre
medicul ginecolog/radiolog.
Pregtirea pacientei
- examenul trebuie realizat n primele 10 zile ale ciclului menstrual.
-prevenirea unui accident alergic cauzat de substana de contrast iodat. Acest lucru se
realizeaz printr-o anamneza amanuntita si, atunci cand este cazul, printr-o premedicaie
desensibilizanta/antialergic, indicata de medicul curant/radiolog.
- tratamentul anxietii (fric, emoii) provocate unor paciente de examenul
histerosalpingografic.
- golirea colonului prin administrarea unei medicaii laxative moderate.
Durata examinrii este de aprox. 20-30 minute.
Meniuni
- metroragia reprezint o contraindicaie ferm a histerosalpingografiei.
- alte contraindicatii: infectii vaginale, infectii ale colului uterin, suspiciunea de sarcina.
- pacienta trebuie s atenioneze medicul curant sau medicul radiolog asupra oricrei stri
alergice cunoscute, recente sau mai vechi!
- pacienta trebuie s atenioneze medicul radiolog asupra unor examinri radiologice cu
substan de contrast efectuate cu 2-5 zile naintea prezentei investigaii.

- se pot simti eventual mici intepaturi si crampe de genul celor menstruale in timpul sau dupa
investigatie. Poate aparea o oarecare durere daca una din trompe este obstruata, daca exista un
proces aderential perivisceral sau atunci cand substanta de contrast patrunde in cavitatea
abdominala. Durerea este degrad redus, asemenatoare colicilor abdominale menstruale.
- deseori, femeia poate ramane insarcinata dupa histerosalpingografie, datorita efectului de
"lavaj mecanic" pe care il are aceasta investigatie.
- este obligatoriu ca femeia sa NU ramana insarcinata in luna in care s-a facut examinarea
(situatie exceptionala) deoarece ovulul a fost iradiat si poate sa induca malformatii.
Ecografia examen cu ultrasunete ce evidentiaza tumori, sarcina asociata cu fibrom
uterin.
Desfasurare - Dupa zona de explorat, pacientul este lungit pe spate sau pe o parte, cu
toracele sau abdomenul dezgolit. Ecografia endovaginala se desfasoara in pozitie
ginecologica. Pentru ecografiile efectuate din exterior, zona este in prealabil unsa cu gel
pentru a favoriza transmiterea ultrasunctelor. Medicul aplica atunci sonda si o deplaseaza
observand continuu organele studiate pe ecranul sau de control. El poate da imediat indicatii
privind rezultatul.
Unele ecografii necesita ingerarea unei cantitati suficiente de apa pentru a umple
vezica, care astfel nu apare, alte ecografii fiind facute pe nemancate sau cu ingerarea unui
preparat destinat reducerii cantitatii de gaze intestinale Examenul este nedureros si dureaza
intre 10 si 20 minute.