BOALA

HODGKIN
 DEFINITIE
 Neoplazie a tesutului limfoid
 – 1% din totalul neoplasmelor
 - 30% din totalul limfoamelor

 Caracteristica histologica a bolii: prezenta

celulelor tipice – CELULE REED –
STERNBERG – situate intr-un mediu de
celule inflamatorii
 Studii moleculare – 98% cazuri – celulele
tumorale = celule B clonale cu originea in
centrul germinal al ganglionului limfatic 
B. Hodgkin = LIMFOM CU CELULE B
 Istoric
 1832 – Sir Thomas Hodgkin – descrie
evolutia clinica si aspectul necroptic – adeno-
si splenomegalie la 7 pacienti
 1898 – Carl Sternberg si 1902 – Dorothy
Reed – descrierea caracteristicilor
histopatologice ale celulelor tumorale din BH
 1944 – Jakson si Parker – prima clasificare
 1994 – clasificarea REAL (Revised European
– American Lymphoma Classification) –
criterii morfologice, fenotipice, genotipice,
clinice
 Date de epidemiologie
 Incidenta
 Boala rara – 2-3/100.000 loc. in Europa, SUA
 Repartitie bimodala a incidentei pe grupe de
varsta:

20- 29 ani > 60 ani

 Date de epidemiologie (II)
 ♂:♀ = 1,4:1
 Diferente in functie de statusul economic – mai
frecvent la copii si incidenta creste cu varsta in
tarile in curs de dezvoltare
 Mai frecvent la rasa alba
 Agregari familiale: risc  de 99 ori la gemeni
univitelini si de 7 ori la rudele unui adult tanar -
Fact. genetici/mediu
 Infectii virale
 Histopatologie
 Infiltrat heterogen ce cuprinde celule tipice
tumorale – gigante, multinucleate – (< 2%
din masa tumorala) situate pe un fond
inflamator format din:
 - limfocite

 - histiocite
 - eozinofile
 - monocite
 - stroma
 Celulele tumorale
 Celula RS – celule gigante, cu diam. de
20-60 , multinucleate – cu cel putin 2
nuclei , care prezinta mai multi nucleoli
care acopera > 50% din aria nucleara, iar
la periferie – citoplasma bogata
 Celula H (Hodgkin) – celula
mononucleata cu caracteristici morfologice
asemanatoare celulei RS
Celula RS
 Clasificarea histopatologica
REAL
 Limfom Hodgkin nodular predominant

PROGNOSTIC
limfocitar
 Limfom Hodgkin clasic
 Bogat limfocitar

 Scleroza nodulara

 Celularitate mixta

 Depletie limfocitara
 L H nodular predominat
limfocitar
(LH-nPL)
 ~5% din cazuri
 Celule tumorale limfocite B atipice mari
denumite celule limfohistiocitice (L&H)
“popcorn”
 Fenotip
 CD 30 -; CD 15 -; CD 20+; CD 45+; CD 75+;
CD 79a+
 L H clasic
 Celule tumorale: celule RS si H
 Fenotip
 CD 30+, CD 15+, CD 20-, CD 45-, CD 75-,
CD 79a-
 Celulele predominante – infiltrat de
limfocite, plasmocite, eozinofile, histiocite
care contine celule tumorale imprastiate si
un grad variabil de fibroza
 Scleroza nodulara (SN)
 80% cazuri
 Benzi de fibroza
 Model de dezvoltare
nodular
 Celule H lacunare
 Celule RS rare
 Celularitate mixta (CM)
 17% din cazuri
 Infiltrat mixt de
limfocite,eozinofile,
histiocite si celule RS
clasice
 Depletie limfocitara (DL)
 1% din cazuri
 Infiltrat difuz,
hipocelular, cu necroza,
fibroza, plaje de celule
RS
 Bogat limfocitar (BL)
 5-6% din cazuri
 Infiltrat difuz
predominat limfocitar
cuprinzand rare celule RS
clasice
 Tablou clinic
 Debut – adenopatii elastice, nedureroase
– cel mai frecvent laterocervicale,
supraclaviculare
 - debut supradiafragmatic
 – debut subdiafrgmatic +/- afectare organica
 Lanturile ggl: mezenteric, hipogastric, popliteal –
rar afectate
 Inelul Waldeyer – rar afectat
 Afectarea strict subdiafragmatica – rara
 Tablou clinic
 Splenomegalia ~ 30% cazuri
 De obicei asociata cu adenopatii abdominale
 Hepatomegalia 5%
 Masele tumorale mari (bulky, > 10 cm) pot
determina sdr. compresive:
 mediastinale sau hilare - dispnee sau sindrom
mediastinal, compresie VCS;
 hilare hepatice – colestaza,
 abdominale – sdr subocluzive;
 retroperitoneale – anurie, IR postrenala
 Extensie directa la nivel pulmonar, pericardic
(pericardita), pleural (pleurezie), costal (lize), etc
 Tablou clinic
 In general, in stadiile initiale - extensie
prin contiguitate – la lanturile ggl
invecinate

 Diseminarea hematogena – in general in

stadii avansate, evolutive – poate afecta
MO, organe parenchimatoase (ficat,
plaman); trebuie diferentiata de extensia
prin contiguitate de la o masa tumorala de
vecinatate
 Tablou clinic
 Simptome generale ~33% din cazuri la
debut
 Simptome “B”:
 1)↓ Greut. > 10% in ultimele 6 luni,

 2) febra neexplicata, subfebrilitati

 3) transpiratii profuze nocturne

 Altele:

 prurit generalizat ( de obicei dupa baie);

 durere ganglionara dupa ingestia de alcool;

 astenie;

 paloare  icter
 Tablou clinic
 Suceptibilitate la infectii (defect
imunitate celulara):
 TBC,
 fungi,
 virale (HZV),
 protozoare (P. carinii)
 Paraclinic
 HLG: - anemie normocroma, normocitara – std
avansate)
- leucocitoza moderata, limfopenie, eozinofilie
- trombocitoza reactiva
 Sdr. Inflamator : VSH, Fbg, PCR
 Ex MO: modif reactive
 Hiperuricemie
 Fosfataza alcalina serica 
 TGO, TGP crescute
 Diagnostic
 = HISTOPATOLOGIC
 Biopsie ganglionara excizionala
 Ganglioni periferici (laterocervicali > inghinali)
 Ganglioni profunzi (mediastinoscopie, laparoscopie)

 Biopsie osoasa
 Biopsii dirijate imagistic din organe afectate
primar (splina, ficat, plaman…)
 Stadializare - metode
 Anamneza – simptome de boala
 Ex clinic – adenopatii(localizare, nr, dimensiuni)-
se considera si locul biopsiei ggl, splenomegalie,
hepatomegalie, alte det.
 Biopsie chirurgicala – confirmare diagnostic
 Biopsie osoasa
 Rg toracica (F+P)
 Echo abdomen, (imagini hipoecogene hepatice, splenice)
pelvis, cord
 CT toraco-abdomino-pelvin (Ggl > 1cm)
 RMN,
 PET,
 Scintigrafie osoasa
Stadialzarea Ann – Arbor - modificata la Cotswolds
 Tratament
 In lipsa tratamentului – 90% mortalitate in decurs
de 2-3 ani
 Terapii actuale – curabilitate 80%
 STRATEGIE TERAPEUTICA
- obiectiv: de a oferi fiecarui pacient cea mai
mare sansa de vindecare in conditiile unui risc
cat mai scazut de morbiditate cauzata de
tratament
- in functie de factori prognostici legati de
boala si legati de pacient
 Tratament
 RADIOTERAPIE (RxT)
 Tendinta actuala - ↓ DOZELOR
 Dozele 20-40 Gy
 Radioterapie
 EF- RT (extended field)
- in manta: ggl submentonieri, laterocervicali,
supra – si infraclaviculari, axilari, mediastinali, hilari
- Y inversat :ggl. paraaortici si pelvini
 STLI (subtotal lymph node irradiation)
- manta + paraaortici (MPA) +/- splina
 TNI (total nodal irradiation)
- MPA + camp pelvin
 IF – RT (Involved Field)
- limitata la grupul ggl afectat +/- grupul imediat
alaturat
 Tratament
 CHIMIOTERAPIE (PCT)
 Scheme de polichimioterapie – contin 4 – 7 agenti
citostatici
 Administrare periodica – cicluri de 21 – 28 zile

 Nr de cicluri – dependent de stadiul de boala,

protocolul terapeutic
 COMBINATIE RADIOTERAPIE -
CHIMIOTERAPIE
 Strategii terapeutice
- stratificarea cazurilor in functie de grupe de risc -
 Tratament
 Stadii precoce, pgn nefavorabil

 Obiectiv – vindecare cu efecte adverse acceptabile

 Terapie combinata PCT + RxT

4-6 cicluri ABVD, BEACOPP-baseline, Stanford V

sau MOPP/ABV  IF RT 20 – 30 Gy
 Rezultate - > 85% SFR, ~90% SG la 5 ani
 Tratament
 Stadii avansate
 Rezulate – pacienti fara nici un factor de risc – 84% SFR la 5 ani
- pacienti cu 4-7 factori de risc – 40% SFR la 5 ani
 Tratament – masuri generale
 Hidratare > 3000 ml/zi + diureza coresp.
 Hipouricemiante + alcalinizarea urinii
 Antiemetice
 Profilaxia infectiilor (Abiotic, Aciclovir)
 Factori de crestere
 Protectoare gastrice
 Tratamentul durerii, depresiei…
 Evaluarea raspunsului
 Examen clinic
 Repetarea investigatiilor cu rezultate
anormale la evaluarea initiala
 Obligatoriu – reevalaure imagistica (CT,
PET, MRI)
 Criterii de raspuns
 RC – rezolutia completa a tuturor modificarilor
clinice, biologice si radiologice
 Boala progresiva primara si
recaderea
 BP primara (~ 10%
cazuri)
 Recaderea precoce
(~ 15% cazuri) < 12
luni RC
 Recadere tardiva
(~15% cazuri )>12
luni RC