Ministerul Educaţiei și Cercetării

Şcoala Postliceală F.E.G. Drăgășani

Specializarea
Asistent Medical Generalist

NIVEL DE CALIFICARE 5

PROIECT DE ABSOLVIRE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
As. med. STOCHECI VERONICA

ABSOLVENT:
CROITORU GH. MIOARA

- 2020-
 CUPRINS

CAPITOLUL I. Argument ..............................................................................................pag. 3

CAPITOLUL II. Anatomia şi fiziologia aparatului genital feminin ...........................pag. 4
2.1. Anatomia aparatului genital feminin ......................................................................pag. 4
2.2. Fiziologia aparatului genital feminin ....................................................................pag. 11
CAPITOLUL III. HEMORAGIA UTERINĂ .............................................................pag. 13
3.1. Definiţie ....................................................................................................................pag. 13
3.2. Clasificare ................................................................................................................pag. 13
3.3. Etiologie ...................................................................................................................pag. 13
3.4. Simptomatologie ......................................................................................................pag. 16
3.5. Investigaţii clinice și paraclinice ............................................................................pag. 16
3.6. Diagnostic ................................................................................................................pag. 17
3.7. Tratament ................................................................................................................pag. 17
3.8. Complicaţii ..............................................................................................................pag. 21
CAPITOLUL IV. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientei cu hemoragie uterină
..........................................................................................................................................pag. 22
4.1. Rolul autonom al asistentei medicale în îngrijirea pacientei cu hemoragie uterină
..........................................................................................................................................pag. 23
4.2. Rolul delegat al asistentei medicale în îngrijirea pacientei cu hemoragie uterină
..........................................................................................................................................pag. 27
CAPITOLUL V. Cazuri clinice ....................................................................................pag. 32
5.1. Caz nr. 1 ...................................................................................................................pag. 32
5.2. Caz nr. 2 ...................................................................................................................pag. 50
5.3. Caz nr. 3 ...................................................................................................................pag. 57
CAPITOLUL VI. Concluzii ..........................................................................................pag. 68
Bibliografie .....................................................................................................................pag. 69

3
 CAPITOLUL I. ARGUMENT

Trecând un membru din familie printr-o situație de acest gen, înțeleg ce înseamnă
suferința și mai ales ce înseamnă viața, de aceea consider ca problemele de îngrijire trebuie
bine cunoscute și stăpânite deoarece de aplicarea lor corecta și prompta depinde vindecarea
bolnavilor și evitarea sau prevenirea complicațiilor.

Am ales să vin in sprijinul femeilor cu probleme genitale, atât ca asistent medical cât
și în prisma problemelor pe care le ridica educația sanitară cât și profilaxia.

Lucrarea de față se ocupă cu studiul uneia dintre cele mai întâlnite afecțiuni genitale
feminine: sângerările uterine cu incidenta crescută care afectează o categorie larga de femei.

Am ales să aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi însuși cunoștințe noi despre
afecțiunile aparatului genital feminin.

Scopul acestei lucrări este acela de a scoate în evidenta multitudinea îngrijirilor

acordate bolnavelor cu hemoragie uterină. Medicul specialist nu poate să acționeze singur în
vederea obținerii succesului scontat. Pentru a efectua operația și a acorda bolnavei îngrijirile
corespunzătoare este nevoie de o echipă completă în care cadrele medii au un rol important.
Actul operator necesită o pregătire minuțioasă, preoperator și apoi urmărirea atentă a stării de
sănătate.

În viață e bine să ne conducem după un motto ca acesta:

„Fericit ori nefericit omul are nevoie de altul și nu trăiește decât pe jumătate pentru el”.

4
 CAPITOLUL II. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI
GENITAL FEMININ

2.1. Anatomia aparatului genital feminin

Aparatul genital ca şi aparatul urinar ia naştere din metanefros. Aparatul genital

feminin, poate fi împărţit în două grupuri de formaţiuni, respectiv organe genitale interne şi
externe.

Organele genitale interne sunt reprezentate prin: ovare, trompe uterine, uter şi vagin.
Ovarul este glanda sexuală feminină, un organ pereche situat în bazin, are formă
ovoidă şi este unit prin ligamente cu peretele posterior al bazinului, cu uterul şi cu trompa
uterină.
Ovulul (gametul feminin) este o celulă sferică, cea mai mare din organism, cu
diametrul de 0,2 mm, având în citoplasmă rezerve nutritive care hrănesc embrionul în primele
stadii de dezvoltare.
Trompa uterină este un conduct pereche ce se întinde între ovar şi uter, lung de 10-12
cm. Capătul său, în contact cu ovarul are o formă de pâlnie cu marginile franjurate şi serveşte
pentru captarea ovulului ce a fost expulzat din foliculul matur.

5
 Vaginul (vagina) este organul de copulaţie al femeii, un organ cavitar, care se
deschide la exterior în regiunea vulvei ce formează aparatul genital al femeii. Este un canal
musculo-membranos, turtit antero-posterior, lung de 8-12 cm. şi larg de 2,5 cm. EI este
continuarea uterului, începând de la colul uterin şi terminându-se la vulvă, în vestibulul
vaginal, fiind îndreptat oblic în jos şi înainte, determinând un unghi faţă de uter.
Organele genitale externe sunt situate la nivelul perineului, ele sunt cunoscute sub denumirea
de vulvă şi sunt reprezentate prin: formaţiunile labiale, spaţiul interlabial şi aparatul erectil.
Uterul sau mitra este un organ musculos cavitar nepereche, aşezat în partea mediană a
cavităţii pelvine între rect şi vezica urinară, unde au loc fenomene legate de gestaţie şi de
naştere.
Formă: uterul are formă conică, turtită, comparată cu o pară cu porţiunea mai mare în
sus, iar cea mică în jos.
Dimensiunile medii: au o lungime de 6–8 cm, iar lărgimea este de 4 cm. Este turtit
antero-posterior astfel încât cavitatea uterină este triunghiulară şi virtuală. Are o capacitate de
3–4 cm3 la nulipare şi 5–6 cm 3 la multipare. Ritmul de creştere a colului uterin este mai rapid
între 1 şi 5 ani, apoi se intensifică creşterea corpului, în morfologia externă a uterului
observăm:
·o faţă anterioară orientată spre vezica urinară;
·o faţă posterioară orientată spre rect şi ansele intestinului subţire;
·o margine laterală stângă şi alta dreaptă.
Diviziune. Uterul prezintă următoarele diviziuni:
a)     fundul uterului - extremitate superioară, loc de inserţie a trompelor;
b)     corpul uterului - porţiune mijlocie;
c)     istmul - nu se poate distinge de corp; ajunge până la 1 cm deasupra orificiului

6
intern uterin, formează în ultimul trimestru al sarcinii segmentul inferior;
d)    colul uterin - pe circumferinţa sa se înseră vaginul, care urcă mai sus pe faţa
posterioară; i se descriu o porţiune supravaginală şi alta vaginală.
Corpul uterului este puţin turtit antero-posterior, de aspect canoid, cu o faţă
anterioară plană şi o faţă posterioară uşor bombată. Marginile dreaptă şi stângă sunt convexe
la multipare şi concave la nulipare. El este implantat oblic faţă de vagin, axul uterului făcând
cu axul vaginului un unghi deschis înainte numit unghiul de versiune. Această deschidere
înainte a fost numită anteflexia fiziologică a uterului. Înclinaţia uterului pe vagin poate varia
în mod fiziologic sau patologic, astfel că: axul corpului uterin face cu axul colului uterin un
unghi deschis înainte denumit unghiul de flexiune. În mod normal uterul este situat în plan
sagital, uşor anteversat şi anteflectat. El are o mare mobilitate şi îşi menţine poziţia datorită
ligamentelor sale largi, rotunde şi utero-sacrate. În afară de acestea, uterul mai este menţinut,
şi de ţesutul conjunctiv pelvin, cât şi de sistemul de susţinere constituit din planşeul
pelviperineal. Peretele colului uterin este constituit dintr-un strat muscular dens:
- miometru,
- endometru,
- perimetru.
 Miometrul din punct de vedere morfologic prezintă importanţă în înţelegerea
dezvoltării în timpul gestației şi a dinamicii uterine din travaliu. Uterul are două straturi
musculare:
· unul exterior, longitudinal, numit perimiometru;
· unul circular, intern, numit arhimiometru;
· între ele se dezvoltă un al treilea strat ce derivă din întreţeserea unor unităţi
musculo-vasculare (metrom) – numit neomiometru.
Endometrul, din punct de vedere morfologic, este format dintr-un epiteliu cilindric,
ciliat, unistratificat, care trimite în adâncime tubi glandulari. La nivelul colului acest epiteliu
secretă mucus. La nivelul orificiului exterior se continuă cu epiteliul pavimentos.

7
 Colul uterin este reprezentat de extremitatea inferioară a uterului, are o formă conică,
şi este separat de linia inserţiei vaginului într-o porţiune intravaginală şi una supravaginală.
Are o lungime de 3 cm. Linia de inserţie a vaginei pe col este circulară, deci situată mai mult
posterior, decât anterior, astfel că fundul de sac vaginal posterior este mai adânc decât cel
anterior. Porţiunea vaginală prezintă în centrul ei deschiderea canalului cervical prin orificiul
extern. Canalul cervical se continuă în sus în porţiunea vaginală deschizându-se în cavitatea
uterină printr-un orificiu numit orificiul intern.

Istmul uterin este un şanţ semicircular vizibil pe faţa anterioară, situat între corp şi

8
colul uterin. La nivelul lui întâlnim aceeaşi structură musculară, dar cu straturi mult mai
subţiri, cu o densitate scăzută a fasciculelor musculare şi dezvoltarea în schimb a unui ţesut
conjunctiv-elastic. La nivelul colului uterin se constată o musculatură dezvoltată în contul
stratului plexiform, constituind un sfincter important la nivelul orificiului cervical interior.
Restul colului, ca şi orificiul exterior prezintă numai o structură vasculo-conjunctivă, fibrele
musculare fiind foarte rare şi dispersate. În timpul gestaţiei, în stratul plexiform, alături de
fibrele musculare, unite între ele prin celule conjunctive, mezenchimale (elastice, argentafile
cu punţi protoplasmatice), se găsesc numeroase vase venoase mari al căror perete este redus,
pe alocuri numai la un endoteliu, ce căptuşeşte cavităţile dintre fibrele musculare. Se
constituie astfel lacuri sau sinusuri venoase la care s-au descris formaţii simetrice cu rol în
circulaţie. Din punct de vedere al capacităţii dinamice, la naştere, corpul uterin este cel mai
puternic, devenind singurul element activ, în timp ce istmul devenit segment inferior, slab
constituit muscular, este învins şi destins, la fel ca şi colul, în mod pasiv.
Ostiul uterin este orificiul extern al colului ce variază ca formă la virgine, nulipare sau
multipare. În general, are forma unei depresiuni transversale, ce prezintă două buze: una
anterioară şi alta posterioară, unite prin două comisuri laterale. La multipare ostiul este
întredeschis.
Dimensiunile uterului la nulipare sunt: lungimea 6-7 cm, lăţimea 4–5 cm, grosimea 2-
2,5 cm, pentru ca la multipare aceste dimensiuni să crească aproximativ cu 1–2 cm, iar în
timpul sarcinii să atingă valori foarte mari, uterul devenind un organ abdominal.
Poziţia uterului prezintă de asemenea o importanţă deosebită, astfel axele
longitudinale ale corpului şi colului formează un unghi numit unghi de flexie, deschis spre
simfiza pubiană, având valori situate între 140–170°, uterul fiind astfel în anteflexie. Anexele
longitudinale ale colului uterin şi vaginei formează un unghi descris tot anterior, numit unghi
de versiune, cu o valoare de 90–100°, uterul fiind astfel şi-n anteversie. Poziţia normală a
uterului este de uşoară anteflexiune şi anteversiune. 
Deviaţii de la normal sunt retroversiunea, retroflexiunea, lateroversiunea (dreaptă,
stângă). Punctul central al uterului este locul de intersectare al axelor corpului şi colului,
istmul fiind punctul cel mai fix al organului. Uterul fiind un organ mobil, corpul se deplasează
faţă de gât, la nivelul istmului, fie înspre îndărăt, când rectul este plin, fie în ambele sensuri
prin prezenţa anselor intestinale, revenind apoi la normal. În condiţii patologice revenirea nu
se mai produce şi în locul poziţiei de anteversiune şi anteflexiune apare retroversiunea
asociată cu retroflexiunea sau lateroversiunea. Menţinerea uterului în poziţia sa normală se
face prin: mijloace de suspensie care-1 fixează de pereţii excavației pelvine şi mijloace de

9
susţinere.
Mijloace de fixare:
- de suspensie - ligamentele rotunde, uterosacrate, largi şi peritoneu;
- de susţinere - conexiunile cu vaginul, ridicători anali sau perineul;
- de fixare a colului şi conului vaginul: condensarea ţesutului celular
pelvisubperitoneal, care leagă uterul de pereţii pelvisului şi care dă naştere unui sistem
transversal (ligamentul transvers Mackenroth) şi un sistem longitudinal (aponevrozele sacro-
recto-genitale).
Mijloace de suspensie:
Ligamentele rotunde sunt două cordoane fibromusculare, care îşi au originea în
unghiul tubar al uterului, dedesubtul tubei. El se întinde de la coarnele uterine până la
regiunea pubiană, ridică un pliu peritoneal pe faţa anterioară a ligamentului larg, parcurgând
canalele inghinale şi se termină în regiunea muntelui venerian şi în labiile mari. Rolul lor este
de orientare a uterului şi mai puţin de suspensie.
Ligamentele uterosacrate şi uterolombare sunt constituite din fibre musculare netede
şi fibre conjunctive. Ligamentele uterosacrate se înseră pe istmul uterin, înconjoară rectul şi se
înseră pe faţa anterioară a sacrului. Contribuie în mare măsură la susţinerea uterului în poziţia
sa normală de anteversie-flexie. Ele delimitează intrarea în fundul de sac Douglas.
  Ligamentele largi sau late reprezintă ligamentele principale de suspensie uterină. Ele
iau naştere printr-o dedublare a peritoneului, care înveleşte uterul şi trompele.
Faţa anterioară a ligamentului larg trece prin ligamentul rotund şi peste faţa laterală a
vezicii urinare; faţa posterioară este în raport cu ovarul care este singurul organ
intraabdominal care nu are înveliş peritoneal; marginea superioară liberă în care se găseşte
tuba uterină, pe care seroasa peritoneală o îmbracă pe feţele sale: anterioară, superioară şi
posterioară.
Faţa inferioară lăţită constituie baza ligamentului larg. În această porţiune se găseşte
o cantitate mai mare de ţesut conjunctiv lax şi grăsos, care se continuă cu ţesutul
pelvisubperitoneal; tot la acest nivel se află plexul venos hipogastric şi încrucişarea dintre
artera uterină şi ureter.
Marginea medială este situată de-a lungul marginii uterine, care sprijină inserţiile
ligamentului larg pe uter. La acest nivel, ligamentul conţine porţiunea ascendentă a arterei
uterine şi plexuri venoase, limfatice şi nervi.
Marginea laterală este subţire şi are două porţiuni:
- o porţiune superioară, ce corespunde marginii libere a mezosalpingelui;

10
 - o porţiune inferioară care se înseră pe peretele lateral al pelvisului, la nivelul
muşchiului obturator intern. Cele două foiţe ale ligamentului larg se răsfrâng pe
peretele pelvin anterior şi posterior.

Peritoneul trecând de pe faţa posterioară a vezicii spre uter, acoperă acest organ
începând cu istmul, apoi faţa anterioară (excavația vezico-uterină), fundul şi faţa posterioară,
până la nivelul porţiunii supravaginale a gâtului; de unde trece pe faţa anterioară a rectului
(excavația rectouterină) formând fundul de sac Douglas.
Raporturile uterului: faţa anterioară – cu vezica urinară, de care este separat prin
fundul de sac peritoneal, vezico-uterin; faţa posterioară cu colonul sigmoid, ansele intestinului
subţire şi rectul, de care este separat prin fundul de sac peritoneal recto-uterin; marginile
laterale cu cele două foiţe peritoneale ale ligamentului larg şi cu vasele uterine, limfatice,
nervii, ureterul, care sunt surprinse în acestea; fundul uterului cu ansele intestinului subţire.
Configurația interioară a uterului prezintă câteva particularităţi: cavitatea uterină – virtuală
în afara sarcinii, comunică cu trompele şi vaginul; are un aspect triunghiular la nivelul
corpului şi fusiform, la acela al colului; o  mucoasă cervicală prezintă o serie de ridicături,
comparate cu nervurile unei frunze (plierile palmate); orificiul intern al colului uterin are un
diametru de 4–5 cm; acestea diminuează progresiv după menopauză.
Structura uterului constă din 3 tunici care alcătuiesc pereţii săi:
- tunica seroasă este alcătuită din peritoneul care acoperă uterul, dublat de un strat
de ţesut conjunctiv ce formează stratul subseros;
- tunica musculară este caracterizată de orientarea funcţională a fibrelor musculare

11
netede care se dispun în jurul istmului, fundului şi a coarnelor uterine şi se continuă cu fibrele
musculare ale ligamentelor largi;
- tunica mucoasă sau endometrul care căptuşeşte toată suprafaţa internă a uterului.
Vascularizaţia uterului este dată de artera uterină şi artera ovariană.
Artera uterină este o ramură a arterei hipogastrice, este în raport imediat cu uterul. Ia
naştere din trunchiul anterior al arterei iliace interne, fie izolat, fie printr-un trunchi comun cu
artera ombilicală la nivelul fosei ovariene. Traiectul său prezintă 3 segmente:
- retroligamentar;
- subligamentar;
- intraligamentar.
Venele se adună în sinusurile uterine, de unde drenează în plexurile venoase uterine,
de aici sângele merge, fie spre venele uterine ce se varsă în vena iliacă internă, fie spre venele
tubei şi ovarului cu vena ovariană, care se va vărsa în dreapta, în vena cavă inferioară, iar în
stânga în vena renală.
Limfaticele corpului uterin sunt: o parte merg împreună cu cele ale ovarului în
ganglionii lombari; cele ale colului în ganglionii iliaci; altele ajung în ligamentele rotunde la
ganglionii inghinali.
Inervaţia uterului este dată în cea mai mare parte de plexul pelvic. Mai participă
nervul abdomeno-genital. Fibrele aferente la plexul uterin provin din plexul hipogastric şi o
mică parte din plexul ovarian. Plexul pelvic are aspectul unei lame late, situate pe laturile
colului uterin. Plexul ovarian este alcătuit din fibre care vin din plexul aortico-renal de-a
lungul arterelor lomboovariene. Plexul hipogastric este o lamă neuroganglionară aşezată între
viscere şi pereţii pelvisului. Inervaţia vegetativă simpatică şi parasimpatică provine din plexul
aortic caudal şi nervii sacrali 3 şi 4. Plexul aortic caudal formează plexul uterovaginal la care
mai ajung şi fibre parasimpatice din nervul pelvic. Anexele primesc fibrele simpatice din
plexul ovarian, iar fibrele nervului pelvic îşi au traiectul în plica rectouterină.

2.2. Fiziologia aparatului genital feminin

Mucoasa uterină  este divizată în două straturi:

- profund sau bazal ce nu suferă nici o modificare în timpul ciclului menstrual.
- un strat spongios, în care se află glande cu rol secretor.
  Ciclul endometrial are mai multe faze: faza de linişte postmenstruală – durează 3 zile;
faza proliferativă: endometrul se dezvoltă, vasele se refac, glandele devin sinuoase, substanţa

12
fundamentală a corionului devine abundentă; faza secretorie: endometrul continuă să se
dezvolte, glandele se dilată, celulele glandulare produc glicogen, vasele se dezvoltă; corion
lax (2 zile după ovulaţie); faza de regresie (2-6 zile înaintea menstruaţiei) apar modificări:
stază, vasoconstricţie, ischemie, endometrul se reduce; cu 2 zile înainte de menstruaţie apar
leucocite în corion; hematiile extravazează şi ele; faza de menstruaţie: endometrul se reduce şi
mai mult, glandele devin mici, extravazarea leucocitară şi eritrocitară se intensifică.
Modificările histochimice ale endometrului sunt caracterizate prin bazofilie, activitate
enzimatică, producţie de mucopolizaharide şi de glicogen.
Mecanismul menstruației. Sângele menstrual este incoagulabil; factorii de coagulare
arată: lipsa fibrinogenului, scăderea accentuată a complexului protrobinic, scăderea numărului
de trombocite. Aceste două procese de coagulare şi fibrinolizare se produc simultan.     
Ciclul colului uterin
În faza proliferativă, epiteliul, glandele şi stroma cervicală prezintă modificări
histologice: glandele se hipertrofiază şi încep să secrete mucus; această secreţie este maximă
în faza de ovulaţie, atingând 120 mg în 24 de ore. În faza secretorie, secreţia de mucus scade,
devine mai consistentă, creşte cantitatea reziduului uscat, a celulelor descuamate şi a
leucocitelor. Începând din ziua a 17-a a ciclului, cristalizarea este dezagregată. După ziua a
20-a mucusul devine impermeabil pentru spermatozoizi.

13
 CAPITOLUL III. HEMORAGIA UTERINĂ

3.1. Definiţie

Hemoragiile uterine sunt pierderi de sânge, neregulate, care se exteriorizează prin

căile genitale externe, dar provin din uter.

3.2. Clasificare

În funcţie de momentul în care se produc, hemoragiile pot fi:

 hemoragii primare, care se produc odată cu lezarea vasului sangvin;
 hemoragii secundare, care apar la un anumit interval,
În funcţie de cantitatea de sânge pierdut, hemoragiile se clasifică în:
 hemoragii mortale în care pierderea de sânge depăşeşte 50% din volumul de sânge
al organismului;
 hemoragii mari în care se pierde aproximativ 20% din volumul total de sânge;
 hemoragii mijlocii şi mici, în care pierderea de sânge nu depăşeşte 20% din
volumul sangvin.
În concluzie, clasificarea hemoragiilor se poate face după diferite criterii, dar oricare
ar fi forma de hemoragie, ea pune în pericol viaţa individului, fie imediat prin pierderea unei
cantităţi mari de sânge, fie tardiv, prin posibilitatea repetării şi extinderii sau intensificării
sale.

3.3. Etiologie

Hemoragiile uterine pot apărea în:

Afecțiuni organice locale - fibrom uterin, metroanexite, endometrite, polipi cervicali,
neoplasme de corp sau col uterin
Afecțiuni generale – boli cardiace (boala mitrală), hipertensiune arterială, boli hepatice
Afecțiuni la gravide – avort, molă hidatiformă, sarcină extrauterină, hemoragia post
partum.

14
 Hemoragiile post menopauză
Hemoragiile juvenile
Cauze hormonale - deficit de estrogeni, insuficienţă de corp galben, exces de
foliculină
Hemoragiile uterine funcționale se pot manifesta sub una din următoarele forme:
- menoragie: menstră prelungită şi abundentă;
- metroragie: sângerare uterină survenită în afara menstrei, deci între menstre;
- menometroragie: sângerare uterină neîntreruptă, menoragia fiind continuată cu
metroragia.
Hemoragiile uterine funcționale sunt consecința unei dereglări
estrogenoprogesteronice, implicând hormonii care produc în mod normal menstruația. În
consecință, ele sunt o formă de anomalie menstruală.
Menstra normală presupune eliminarea endometrului care a atins un anumit nivel de
prelucrare estro-progesteronică. Prelucrarea are loc într-un răstimp de circa 28 de zile. Este
durata unui "ciclu", care începe din prima zi a unei menstre şi se termină în prima zi a
menstrei viitoare.
De-a lungul acestui ciclu au loc următoarele evenimente principale privind secreția
hormonilor ovarieni:
— Estrogenii: cresc progresiv în sânge din a 5-a zi a ciclului, ating valoarea maximă
către a 14-a zi, scad ușor odată cu ovulația, pentru a creşte din nou formând un al doilea vârf,
inferior precedentului, către a 21-a zi, se mențin crescuți până către a 25-a zi, apoi scad brusc
anulându-se către a 28-a zi.
Paralel cu creșterea estrogenilor şi ca o consecință a lor, proliferează mucoasa uterină,
glandele şi vascularizația sa. Nivelul maxim de proliferare fiziologică este atins odată cu
valorile maxime de estrogeni, deci către a 14-a zi şi se menține până către a 25-a zi. Din acest
moment estrogenii scad, dar prezenţa lor nu mai este capabilă să menţină mucoasa decât
câteva zile. Din a 23-a — a 25-a zi endometrul începe să degenereze, se sfacelează, vasele se
rup şi către a 28-a zi, odată cu hemoragia, începe eliminarea sa. Eliminarea întregii mucoase
uterine, până la stratul bazal, durează 3—4 zile: este menstruația.
Rezumând, estrogenii proliferează endometrul, carenţa estrogenică distruge şi elimină
eșafodajul. Fiziologic, procesul are loc într-un timp-limită în care se ating valori estrogenice şi
proliferative limită.
— Progesteronul se secretă numai în a doua parte a ciclului, după ovulație. Creşte
vertiginos, atinge valoarea maximă către a 2-a zi, apoi scade de asemenea vertiginos

15
anulându-se, ca şi estrogenii, către a 28-a zi.
Progesteronul nu operează decât pe un endometru prelucrat în prealabil de estrogeni.
Efectul lui exclusiv este de a pune în postura secretorie glandele endometriale.
Prăbușirea premenstruală a progesteronului are un efect similar cu prăbușirea
estrogenilor, ruperea şi eliminarea hemoragică a mucoasei, menstruația.
"Așadar, menstra normală este consecința unei duble prăbușiri, a unei duble carenţe,
estrogeno-progesteronice".
— Hiperestrogenia. Creșterea estrogenilor peste limită fiziologică, precum şi
prelungirea timpului lor de acțiune au drept efect o proliferare endometrială anormală.
Morfopatologic, aceasta se poate prezenta ca: simplă hiperplazie endometrială sau ca
hiperplazie glandulo-chistică, atunci când glandele endometriale hiperplaziate devin chistice.
Indiferent de forma morfopatologică, această proliferare endometrială anormală
persistă un timp — mai prelungit decât cel normal — dar termină prin a se degenera şi rupe
producând hemoragie. Se elimină însă numai straturile superficiale ale  mucoasei - eliminare
incompletă, care nu penetrează până la stratul bazal. Mucoasa deci nu se mai poate regenera şi
hemoragia se continuă atâta timp cât persistă cauza care a determinat hiperestrogenia, adică
foliculul implicat. Când cauza dispare, estrogenii se prăbușesc şi carenţa lor induce o menstră
asemănătoare celei fiziologice, urmată de posibilitatea regenerării unei noi mucoase care
oprește hemoragia. Fenomenele sunt aleatorii: nu se poate preciza nici când se va produce,
nici cât timp va dura hemoragia.
Acest tip de hiperestrogenie este determinat de un defect de formare a foliculului
(rezultat al unui dezechilibru hipotalamo-hipofizar), care persistă ca atare sau degenerat
chistic dincolo de limitele fiziologice. Ruperea sa şi formarea corpului galben sunt întârziate.
Sângerarea se va produce atunci când foliculul se va rupe şi când se va produce şi carenţa
estrogenică sau estro-progesteronică (atunci când corpul galben își va încheia evoluția).
Acest tip de hemoragie este caracteristic începutului activității ovariene (pubertatea) şi
sfârșitului ei (premenopauza).
Insuficienţa progesteronică. Deficienţa de formare a corpului galben (consecință tot a
unui dezechilibru hipotalamo-hipofizar) induce insuficienţa progesteronică şi prelungirea
efectului estrogenic prin persistenţa foliculului. Se produc efecte asemănătoare hiper-
estrogeniei fără ca estrogenii să fie modificați cantitativ (hiperestrogenia relativă).

16
 3.4. Simptomatologie
- metroragii
- polimenoree
- oligomenoree
- hirsutism
- bufeuri
- dureri abdominale sau pelvine
- sângerări între menstre
- sângerări în timpul sarcinii
- cefalee, lipotimie
- hipotensiune arterială
- infertilitatea

3.5. Investigaţii clinice și paraclinice

În cazul în care sângerările apar în urma folosirii contraceptivelor orale sau a folosirii
steriletului, grijile nu sunt foarte mari cu privire la ele. Odată ce se repoziţionează clinic
steriletul şi se ridică o doză corectă de contraceptiv, acestea vor dispărea.
 Dacă se constată că sângerările sunt din ce în ce mai frecvente, apar de mai multe ori
între două menstre şi devin abundente, consultul de specialitate este obligatoriu.
 Consultul poate fi urmat de un examen pelvin sau intern, testele de rutină includ:
hemoleucograma, VSH, sumar de urină, test de sarcină, biochimia, ANA, coagulograma,
profilul tiroidian, radiografie simplă abdominală. Se pot face un test Papanicolau, examen
microscopic secreţie vaginală, cultură secreţie vaginală.
Dacă aceste teste sunt negative, se recomandă consultaţia unui ginecolog, înaintea
solicitării unor investigaţii precum ecografia sau tomografia abdomino-pelvină.
Alternativ se poate face un test terapeutic cu estrogen ciclic şi progesteron, dacă se
suspectează o sângerare uterină disfuncţională. Ginecologul poate rezolva problema de
diagnostic prin simpla examinare a pelvisului sau prin laparoscopie sau colposcopie. Printre
alte metode se numără şi dilataţia şi chiuretajul sau biopsia endometrială.
Endocrinologul poate stabili dacă disfuncţia este pituitară sau ovariană. Un nivel al
FSH mai mare de 40ml sugerează insuficienţă ovariană. Endocrinologul poate să observe
hirsutismul şi să solicite dozarea testosteronului liber şi al 17-OH-progesteronului pentru
excluderea unui neoplasm adrenal sau ovarian.

17
 3.6. Diagnostic

Diagnosticul pozitiv se pune pe baza anamnezei a examenului clinic cu valve.

Evaluarea sângerărilor uterine anormale se realizează prin ultrasunetele sau prin
biopsie endometrială. Diagnosticul tipic include: sarcină neașteptată, uter fibroid, polipi,
endometrioză, modificări uterine perimenopauzale sau menopauzale, chisturi și tumori.
Diagnosticul diferențial
Hemoragii extrauterine:
1.   varice vulvare sau vaginale;
2.   exocervicita, polipii, fibroamele de col;
3.   cancerul de col uterin.
Hemoragii uterine:
1.   decolarea de placentă normal inserată (hemoragie în cantitate redusă, sânge
negricios, hipertonie uterină, suferința fetală);
2.    ruptură uterină (şoc hemoragic, palparea a 2 tumori: uterul şi fătul);
3.    ruptura unui sinus marginal al placentei.

3.7. Tratament

Tratamentul trebuie să vizeze în primul rând:

 Sângerarea este oprită cât mai curând posibil;
 Tratamentul anemiei cu pierderi mari de sânge;
 Eliminarea însăși cauzei sângerării pentru a preveni reapariția acestei situații.
Datele cu privire la hemoragiile uterine funcționale stabilesc şi principiile
tratamentului lor.
Scopul principal este oprirea hemoragiei (tratamentul curativ), apoi prevenirea
repetării ei (tratamentul preventiv).
Oprirea hemoragiei necesită: eliminarea totală a endometrului incompetent şi
crearea condițiilor de regenerare a unui endometru normal.
În acest scop se propun: estrogenii, progesteronii şi testosteronul.
Estrogenii. Prin administrarea lor exogenă se supralicitează încărcarea estrogenică;
după care administrarea se suspendă  brusc. Sunt doi timpi terapeutici importanți:
administrarea unei doze mari într-un interval scurt, apoi privarea bruscă a organismului.

18
 Prin încărcarea estrogenică excesivă se urmărește:     
- blocarea eliberării de gonadotrofine (feed-back negativ) consecutiv căreia se
scontează scoaterea  din funcțiune a foliculului implicat, sistându-se astfel producerea
endogenă de estrogeni; o intensificare a efectelor estrogenice de la nivelul endometrului
incompetent.
Prin oprirea bruscă a administrării de estrogeni se urmărește:
- distrugerea şi eliminarea brutală şi totală a endometrului, până la stratul bazal, ca
într-o menstră normală;
- deblocarea, gonadotropilor hipofizari cu formarea unui nou folicul şi cu reluarea
secreției de estrogeni, prin care se regenerează o mucoasă nouă care oprește hemoragia.
Tratamentul modelează întrucâtva fenomenele care au loc într-o menstră normală.
Progesteronul. În cazul hemoragiei uterine funcționale, survenită pe fondul unei
insuficienţe progesteronice, administrarea progesteronului este firească: se aduce la valoare
normală unul din factorii implicați în   producerea unei menstre normale.
Administrarea progesteronului în timpul unei hemoragii uterine funcționale are, după
cel mult 48 ore, un efect hemostatic asupra endometrului. Dacă tratamentul se mai continuă
câteva zile, la oprirea lui se produce o menstră — menstra de privaţie progesteronică — un
veritabil chiuretaj regenerator al mucoasei uterine;
Mecanismul hemostatic al progesteronului este discutabil: se presupune că s-ar
exercita prin intermediul vaselor endometriale.
De asemenea poate fi incriminat antagonismul estrogen-progesteronic, competiția la
nivelul receptorului, progesteronul determinând carenţa estrogenică prin anularea efectului.
Testosteronul. Ca şi progesteronul, testosteronul antagonizează puternic efectele 
estrogenice şi probabil prin același mecanism competitiv.
În plus, el exercită un blocaj gonadotrofic hipofizar accentuat, consecutiv căruia este
scos din funcțiune foliculul implicat.
Preventiv, evitarea hemoragiilor se poate face fie prin combaterea hiperestrogeniei, fie
prin suspendarea pentru o perioadă de timp a funcției ovariene. În acest ultim caz la
suspendarea tratamentului se produce prin rebound (fenomen de descărcare), deblocarea
hipofizei gonadotrope consecutiv căreia este posibil ca ovarul să-şi reia funcția normală.
Tratamentul curativ se face în timpul hemoragiei. Dacă nu dă rezultate, nu se insistă
şi se recurge la îndepărtarea endometrului prin chiuretaj.

19
 Tratamentul curativ, metode şi mijloace
Tratamentul estrogenic. Se folosesc estrogeni naturali (Estradiol) sau semisintetici
(Sintofolin).
Administrarea estrogenilor se face în timpul hemoragiei şi este de scurtă durată. Dacă
hemoragia se oprește în timpul tratamentului, acesta se suspendă fie atunci, fie în următoarele
24-48 ore de la administrarea dozei propuse.
De exemplu:
- Estradiol: fiole a 25 000 u.i. conținând 2,5 mg estradiol. Se administrează o doză
totală de 7,5-10 mg, câte 2,5 mg zilnic sau la 2 zile; sau:
- Sintofolin: fiole a 5 mg. Se administrează zilnic 10-15 mg, în total 2-3 zile;
- Presomen (R.F.G.): estrogeni naturali conjugați; fiole a 20 mg administrate i.v. sau
i.m., una sau două zile.
Tratamentul progesteronic. Se folosește tratamentul natural:
- Progesteronul  fiole a 25 mg. Se administrează o doză totală de 75-100 mg,
repartizată în prize zilnice de 25 mg.
Tratamentul estrogen-progesteronic. Se administrează simultan estrogeni şi
progesteron.
Tratamentul se poate face şi pe cale orală, folosindu-se ca estrogeni Etinilestradiol sau
Sintofolin tablete, iar ca progesteronic Medroxiprogesteron, Orgametril sau Endometril
tablete. De exemplu, se administrează în timpul hemoragiei, zilnic, timp de 10 zile,
Etinilestradiol 0,05 (1 tabl.) şi Medroxiprogesteron (2 tabl.). Metroragia se oprește după 2-3
zile de tratament; după oprirea tratamentului, se produce o menstră care durează 3-4 zile.
Tratamentul cu testosteron. În timpul hemoragiei se administrează:
- Testosteron: fiole a 25 mg, injecții i.v., în doză totală de 75-100 mg, administrate
zilnic sau la 2 zile.
Se mai pot folosi în aceleași doze: Perandren (Ciba), Testoviron (Schering), Androjort
(R.P.U.).
Tratamentul adjuvant. Tratamentului hormonal i se pot asocia — pentru a creşte
forța şi frecvenţa contracțiilor uterine, fenomene cu efect uterin hemostatic:
a) Preparate de ocitocină de tipul:
- Oxitocină S:   oxitocină sintetică în fiole conținând 1 u.i. şi 5 u.i./ml. Se
administrează i.v. 0,5-2 u.i.;

20
 - Syntocinon (Sandoz): comprimate orale a 100 u.i. ocitocină sintetică. Se
administrează 1-5 comprimate/zi (1 compr. la 2 ore). Se lasă să se dezagrege comprimatul în
vestibulul bucal (nu se suge, nu se înghite!).
b) Preparate uterotonice pe bază de alcaloizi:
Ergomet în injecții i.v. sau per os,   1-2 fiole/zi; Methergine (Sandoz) în injecții i.m. 1
fiolă/zi sau 10-15 picături de 3 ori/zi sau 1-3 tabl/zi. Tratamentul se efectuează timp de 3-4
zile.
Alte preparate cu efect hemostatic:
- Venostat — enzime care activează transformarea fibrinogenului în fibrină. Se
administrează  1-2 fiole a 1 ml/zi;
- Vitamina K: 1-3 fiole/zi, i.m. sau s.c.;
- Clorocalcin: 3 lingurițe pe zi - sau alte produse de calciu;
- Alchemilla: sirop 3 linguriţe pe zi.
Tratamentul preventiv
Prevenirea recidivelor hemoragiei uterine funcționale se face diferit, în funcție de
forma clinică a hemoragiei.
A) În hiperestrogeniile relative — prin insuficienţă progesteronică — este suficientă
administrarea progesteronului în a doua jumătate a ciclului, timp de mai multe luni.
- Progesteron: în doze de  50-100  mg, în fiole a 25 mg, una la 3 zile i.m.;
- Medroxiprogesteron: 1-2  tabl./zi, din a 15-a zi< până în a 25-a zi a ciclului;
- Linestrenol (Endometril sau Orgametril): 1-2 tabl./zi, timp de  10 zile, din a  15-a zi
de la venirea menstrei.
B) În hiperestrogeniile absolute, unde există un dezechilibru hipotalamo-hipofizo-
ovarian este indicat un tratament de supresie ovariană. După circa 6 luni, suspendarea acestui
tratament poate  restabili o  funcționalitate normală a axului de funcționalitate ovariană.
Se administrează:
- Etinilestradiol: tabl. de 0,02 mg, 1 tabl./zi, timp de 15 zile, din a 5-a zi de la data
venirii menstrei şi
- Medroxiprogesteron (sau similar): 1 tabl./zi, timp de 10 zile, din a  15-a zi de la date
venirii menstrei, sau combinații standardizate estro-progesteronice.
C) În hiperestrogeniile absolute tumorale singurul tratament eficace este cel
chirurgical, cu ablația parțială sau totală a ovarului.
D) Se mai poate dobândi suspendarea funcției ovariene blocând secreția de
gonadotropi. Pentru aceasta se pot folosi:

21
 - Luprovi (TAP-Pharm) — agonist sintetic al LRH în administrare continuă sau
- Danol (Sterling-Winthrop) - danazol — în doză zilnică de 100-400 mg (în medie 200
mg/zi).
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical constă în dilatare și chiuretaj cu sau fără histeroscopie. Nu
este totuși un tratament de primă alegere în hemoragiile uterine disfuncționale; se aplică
pacientelor cu sângerări refractare la tratament sau în cazul celor care nu tolerează terapia
hormonală.
Histerectomia este indicată doar în câteva situații, cum ar fi:
- femeile care au deja copii și care nu își mai doresc, iar sângerările sunt importante
cantitativ și ridică probleme clinice;
- femeile care nu pot tolera, din diverse motive, tratamentul medicamentos sau
hormonal;
- femeile care au fost diagnosticate cu hiperplazie atipică de entometru (și care au risc
crescut de a dezvolta cancer).
Ablația de endometru - este o obține chirurgicală în cazul pacientelor care nu sunt
candidate pentru histerectomie sau nu vor tratament hormonal. Ablația se realizează utilizând
laserul, electrocauterul sau tehnica de distrucția termică a țesutului. Ablația este o metodă
introdusă de curând în practica medicală care asociază un risc mare de incidente, cum ar fi
perforări uterine, deoarece este o tehnică efectuată în orb. De aceea se recomandă verificarea
histeroscopică anterioară și ulterioară efectuării inrtervenției.

3.8. Complicaţii

Complicaţiile cele mai des întâlnite sunt:

- anemiile severe ca rezultat al sângerărilor menstruale intense
- infertilitate (în cazurile anovulatorii)
- hiperplazie endometrială (cu risc de apariție a cancerului endometrial)
- infecţiile.

22
 CAPITOLUL IV. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTEI CU HEMORAGIE UTERINĂ

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientelor cu hemoragii uterine este foarte

important. Nursele sunt practicante autonome, responsabile pentru îngrijirile ce le asigură.
Efectuarea lucrărilor de îngrijire trebuie să se bazeze pe toate acele considerente ce
formează baza acţiunilor asistentei medicale.
Ansamblul acestor activităţi de nursing se desfăşoară metodic ca o structură a unui
proces cunoscut sub denumirea de plan de îngrijire (nursing) ce cuprinde 5 etape:
1. culegerea şi aprecierea datelor;
2. identificarea problemelor de îngrijire;
3. planificarea îngrijirilor;
a. fixarea scopurilor şi obiectivelor;
b. determinarea intervenţiilor.
4. aplicarea în practică a planului de îngrijire: intervenţii autonome şi delegate;
5. evaluarea îngrijirilor.
Asistenta medicală, împreună cu pacienta şi familia acesteia, pe parcursul acestui
proces poate influenţa implicarea lor în autoîngrijire şi poate furniza o cale importantă de
evaluare a calităţii îngrijirilor asigurate. Asistenta are rolul de a înştiinţa de afecţiunea de care
suferă, astfel ea poate elabora un program de educare a pacientei. Asistenta trebuie să
informeze pacienta cu privire la tratamentele medicale şi alimentele care sunt corelate cu o
hiperestrogenie. De asemenea pacienta trebuie să ştie că hiperestrogenia stă la baza
hiperplaziei endometriale cu diferitele ei grade şi conversia acesteia în cancer de endometru.
Prin îngrijirile acordate, asistenta medicală intervine în satisfacerea nevoilor pacientei cu
hemoragii uterine.

23
 4.1. Rolul autonom al asistentei medicale în îngrijirea pacientei cu hemoragie
uterină

Asigurarea condiţiilor de spitalizare a pacientei

Pacienta este condusă de asistentă în salonul prealabil hotărât de către medic. Salonul
se alege în funcţie de starea pacientei (diagnostic, gravitatea şi stadiul bolii) şi sex. Asistenta
conduce pacienta în salon, o ajută să-şi aranjeze obiectele personale în noptieră şi să se
instaleze comod şi în poziţia indicată de medic în pat.
Bolnavei i se aduce la cunoştinţă regulamentul de ordine interioară a secţiei precum şi
indicaţiile medicului referitoare la alimentaţie, poziţie indicată dacă este cazul şi scopul
acestuia. Asemenea i se explică necesitatea şi modul recoltării de produse biologice şi
patologice în vederea efectuării analizelor de laborator indicate de medic.
Se vor asigura condiţiile de mediu necesare ameliorării şi vindecării bolii. Pentru a
crea un mediu de securitate şi confort şi pentru a diminua factorii de stres este indicat ca
saloanele să aibă o capacitate de 4, maxim 6 paturi cu o temperatură de 18-20°C, să fie curate,
liniştite şi bine aerisite cu aer umidificat.
Asistenta va completa o anexă la foaia de alimentaţie pe care o va trimite la blocul
alimentar, astfel noul pacient va primi alimentaţia necesară încă din prima zi de internare.
Bolnavilor li se acordă o pregătire preoperatorie şi postoperatorie în vederea asigurării
condiţiilor optime necesare intervenţiei şi a procesului de vindecare precum şi pentru evitarea
unor complicaţii grave şi nedorite.
Asistenta observă şi este obligată să consemneze aspectul general, înălţimea,
greutatea, vârsta, aspectul tegumentelor şi mucoaselor, faciesul şi starea psihică a bolnavei. Ea
va urmări necesităţile pacientei, manifestările de dependenţă în vederea satisfacerii acestora.

24
 Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale şi patologice ale
pacientei precum şi bolile care au influenţă asupra anesteziei şi intervenţiei (afecţiuni
pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie, etc.).
Mobilizarea pacientei
Începe cu mişcări active şi pasive: mişcarea capului, degetelor, mâinii, gleznelor,
mişcarea şi schimbarea de poziţie a membrelor superioare şi inferioare, păstrând poziţia de
decubit.
Urmează:
- aşezarea în poziţia şezând, în mod pasiv la început
- aşezarea în poziţia şezând – în mod activ, de mai multe ori/zi - crescându-se numărul
de minute
- aşezarea în poziţie şezând la marginea patului, fotoliu în mod pasiv, apoi activ
- aşezarea pacientei în poziţie ortostatică şi primii paşi

Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale pacientei

Funcţiile vitale (respiraţia, pulsul, tensiunea arterială, temperatura) sunt frecvent
utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de boală.
Acestea se măsoară în următoarele cazuri:
· când intervine o schimbare în starea de sănătate a unei persoane
· când este admis într-o unitate spitalicească (la internare, pe toată perioada
spitalizării şi la externare)
· înainte şi după proceduri invazive de diagnostic
· înainte şi după intervenţii chirurgicale
· înainte şi după efectuarea intervenţiilor de îngrijire care pot influenţa funcţiile
vitale.
Respiraţia
Evaluarea funcţiei respiratorii a pacientei e un indiciu al evoluţiei bolii, al apariţiei
unor complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat
- tipul respiraţiei
- amplitudinea mişcărilor respiratorii
- ritmul
- frecvenţa

25
 Intervenţiile asistentei:
- aşezarea pacientei în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată
- plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui
- numărarea inspiraţiilor timp de un minut
- consemnarea valorii obţinute pe foaia de temperatură
R= 16-18 r/min
Pulsul
Evaluarea funcţiei cardio-vasculare
Elemente de apreciat
- ritmicitatea
- frecvenţa
- celeritatea
- amplitudinea
Locuri de măsurare
- orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos (artera
radială, humerală, carotidă, femurală, temporală, tibială, superficială, pedioasă)
Intervenţiile asistentei
- pregătirea psihică a pacientei
- spălarea pe mâini
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe tractul arterei
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor
- numărarea pulsaţiilor timp de un minut
- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură
P = 60-80/min
Tensiunea arterială
Evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinate
de elasticitatea şi calibrul vaselor)
Elemente de evaluat
- tensiunea arterială sistolică (maximă)
- tensiunea arterială diastolică (minimă)
- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală roşie

26
 Alimentaţia pacientei
Alimentaţia pacientei trebuie să respecte următoarele principii:
Ø înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului – cele necesare
creşterii (la copii) sau cele necesare refacerii pierderilor prin consum (la adulţi)
Ø asigurarea aportului de vitamine, mai ales alimentele ce conţin vitamina B şi
săruri minerale necesare metabolismului normal
Ø favorizarea procesului de vindecare prin curăţarea organelor bolnave; alimentaţia
raţională poate influenţa tabloul clinic, caracterul procesului infecţios (patologic) şi ritmul
evoluţiei acestuia, devenind astfel un factor terapeutic
Ø consolidarea rezultatelor terapeutice obţinute prin alte tratamente
În funcţie de starea bolnavei, alimentarea ei se face:
Ø activ - pacienta mănâncă singură în sala de mese sau salon
Ø pasiv - pacientei i se introduc alimentele în gură

Educaţia pentru sănătate

În perioada de spitalizare, pacientele cu hemoragii uterine trebuie să fie educate şi
deprinse cu noul ritm de viaţă şi activitate, pe care va trebui să-l continue cu mici modificări
şi acasă, pentru că odată cu părăsirea spitalului ele să fie înarmate cu cunoştinţele necesare
pentru a se putea proteja.
Procesul de educare şi informare se adresează atât pacientei cât şi familiei sale.
Instrucţiunile cu privire la activitatea fizică trebuie să se refere concret la repaus,
muncă, activităţi recreative, antrenament fizic, activităţi din viaţa zilnică, contactul sexual şi
călătoriile. Trebuie precizat modul în care se intercalează repausul cu efortul fizic.
Asistenta va explica pacientei necesitatea unei igiene riguroase ale zonei intime, să
practice sexul protejat dacă nu are partener stabil.
Trebuie să li se atragă atenţia că ori de câte ori au impresia că ceva nu este în regulă cu
sănătatea lor să se adreseze medicului, fără a amâna momentul gândind că este ceva trecător.

27
 4.2 Rolul delegat al asistentei medicale în îngrijirea pacientei cu hemoragie
uterină

Recoltarea produselor biologice şi patologice

Examinările de laborator efectuate produselor biologice şi patologice completează
simptomatologia bolii, reflectă evoluţia acesteia şi eficacitatea tratamentului aplicat,
semnalează apariţia unor complicaţii. Recoltarea produselor este efectuată de asistentă în
majoritatea cazurilor. Aceasta trebuie să respecte orarul recoltărilor, să cunoască tehnicile
corecte de recoltare a diferitelor produse, să completeze buletinul de analize, să eticheteze
produsul rezultat pentru a evita înlocuirea rezultatelor între ele, fapt ce poate duce la erori
grave.
Asistenta va instrui bolnava privind comportamentul său în timpul recoltării şi
comportamentul său pentru reuşita acesteia. Fizic bolnava va fi pregătită printr-o dietă
adecvată, repaus la pat şi aşezarea ei în poziţia necesară recoltării.
Se va avea grijă la sterilitatea recoltării pentru a evita suprainfectarea produsului
recoltat. Transportul produselor recoltate se efectuează astfel încât acestea să ajungă la
laborator cât mai repede şi în starea în care au fost eliberate din organism. Există o serie de
examene de laborator efectuate înaintea tuturor intervenţiilor chirurgicale indiferent de timpul
avut la dispoziţie pentru pregătirea pacientei şi indiferent de starea sa generală cum ar fi:
- fierul
- calcemia
- determinarea grupului sanguin
- hematocritul (Ht)
- hemograma
- glicemie
- uree sanguină

Administrarea medicamentelor şi hidratarea pacientei

Administrarea medicamentelor trebuie făcută cu mare punctualitate căci orice
întârziere cât de mică provoacă emoţii inutile acestor pacienţi anxioşi.
Deşi medicamentele se administrează la indicaţia medicului, asistenta va trebui să
intervină de urgenţă în unele cazuri extreme până la sosirea medicului cu unele medicamente
ca: nitroglicerina sau oxigenoterapia.

28
 Asistenta trebuie să sesizeze cât mai repede supradozarea sau efectul nefavorabil ca
inapetenţa, greţurile, bradicardia ce pot interveni după administrarea medicaţiei.
Calea naturală de administrare a preparatelor medicamentoase pentru mixedem este
cea orală. În unele stări de extremă urgenţă se administrează HHC intravenos, foarte lent,
diluată cu ser fiziologic sau cu soluţie de glucoză, pacienta fiind sub observaţie în tot cursul
injectării.

Puncţia venoasă
Obiectivele procedurii
Crearea accesului la o venă pentru:
• recoltare de sânge în siguranţă pentru examene de laborator
• extragerea unei cantităţi de sânge
• introducerea medicamentelor în circulaţia venoasă
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Garou
- Mănuşi de unică folosinţă
- Seringi; ace; o canulă Butterfly (fluturaş); sistem vacutainer (după scop)
- Tampon
- Alcool
- Muşama, aleză
- Etichetă
- Eprubete
- Bandă adezivă non alergică
- Formulare pentru laborator
- Alte materiale în funcţie de obiectivul urmărit, tăviţa renală
- Recipient pentru colectarea materialelor
PREGĂTIREA PACIENTULUI
Verificaţi indicaţia medicului privind scopul puncţiei venoase)
PSIHICĂ:
- Informaţi şi explicaţi pacientului necesitatea procedurii
- Explicaţi pacientului cum poate participa la procedură, anunţaţi-l că e puţin dureroasă
- Explicaţi-i pacientului că îi veţi recolta sânge sau veţi introduce medicamente
- Încurajaţi pacientul pentru a reduce anxietatea

29
 - Întrebaţi-l dacă i s-a mai recoltat sânge altă dată; dacă a simţit leşin, transpiraţie, stare
de greaţă, vărsătură
- Obţineţi consimţământul (informativ)
FIZICĂ:
- Asiguraţi poziţia corespunzătoare în conformitate cu starea pacientului, cu scopul şi
locul puncţiei (decubit dorsal sau mai rar şezând)
- Examinaţi calitatea şi starea venelor şi alegeţi locul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Identificaţi pacientul
- Spălaţi mâinile şi puneţi mănuşile pentru a preveni contaminarea
- Selectaţi locul potrivit (venele distale sau proximale), venele de la plica cotului, mai
rar cele de pe faţa dorsală a mâinii
- Puneţi muşamaua sub braţul pacientului
- Aplicaţi garoul la 5-8 cm deasupra locului de puncţie; capetele garoului fiind
direcţionate departe de zona de puncţie
- Palpaţi vena
- Verificaţi prezenţa pulsului distal, radial
- Montaţi seringa şi ataşaţi acul
- Recomandaţi pacientului să strângă pumnul
- Dacă venele nu sunt vizibile şi nu se pot simţi la palpare încercaţi următoarea
tehnică:
a) Rugaţi pacientul să închidă şi să deschidă pumnul
b) Daţi drumul la garou şi rugaţi pacientul să-şi coboare mâna sub nivelul inimii
pentru a i se umple venele, apoi reaplicaţi garoul şi bateţi încet pe venă pentru a deveni mai
vizibilă
c) Înlăturaţi garoul şi puneţi o compresă caldă şi umedă pe venă timp de 10-15'
- Dezinfectaţi tegumentul (cu un tampon cu alcool), 60" folosind mişcări circulare de
la centru în afară cu câţiva cm, pentru a evita introducerea potenţialei flore de pe piele în
interiorul vaselor pe perioada efectuării procedurii
- Poziţionaţi mâna nedominantă la 4-5 cm sub locul de puncţie şi cu policele se întinde
pielea dreaptă pe venă
- Ţineţi acul cu bizoul în sus în mâna dominantă şi introduceţi-l la un unghi de 10-30°,
de deasupra venei sau dintr-o parte a venei, în poziţie oblică

30
 - Urmăriţi cursul venei şi când sângele se întoarce prin lumenul acului avansaţi cu acul
în venă 1-2 cm
- În cazul recoltării continuaţi puncţia conform obiectivului
- Aspiraţi sângele în seringă (cantitatea necesară pentru efectuarea analizelor indicate
de medic)
- Dacă curgerea sângelui este rapidă dezlegaţi garoul pentru a preveni staza şi
hemoconcentraţia care pot modifica rezultatele testelor de laborator
- Dacă curgerea sângelui este lentă, nu dezlegaţi garoul decât înainte de a retrage acul
cu seringa cu sânge (dacă tehnica nu impune altfel)
- Plasaţi un tampon cu alcool pe locul puncţiei venoase şi uşor retrageţi acul cu seringa
- Aplicaţi o presiune blândă pe tamponul cu alcool, pe locul puncţiei 2-3' sau până se
opreşte sângerarea; aceasta previne extravazarea în ţesuturile din jur, cu cauzarea
hematomului
- După oprirea sângerării aplicaţi o bandă adezivă peste tampon
- Transferaţi sângele din seringă în eprubete, după ce aţi detaşat acul de la seringă
- Aplicaţi etichetele pe eprubete, indicând numele şi prenumele bolnavului, proba
recoltată, secţia care trimite proba de sânge la laborator
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezaţi pacientul în poziţie comodă
- Observaţi faciesul pacientului, culoarea tegumentelor şi măsuraţi pulsul
- Întrebaţi pacientul dacă are stare de greaţă sau vomă
- Verificaţi locul puncţiei venoase pentru a fi siguri că nu s-a dezvoltat un hematom
- Sfătuiţi pacientul să nu flecteze antebraţul pe braţ
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Colectaţi deşeurile conform P.U. în recipiente speciale
- Îndepărtaţi mănuşile
- Spălaţi mâinile
NOTAREA PROCEDURII
- Notaţi procedura în fişa de proceduri şi în dosarul/planul de îngrijire
- Notaţi data, ora, locul puncţiei venoase, timpul când proba a fost trimisă la laborator
- Notaţi orice observaţie legat de starea şi reacţia pacientului
- Notaţi dacă puncţia a fost făcută pentru recoltarea analizelor şi specificaţi ce probe
aţi recoltat, când au fost trimise la laborator

31
 EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII
Rezultate aşteptate/dorite:
- Pacientul are tegumente şi mucoase normal colorate
- Semnele vitale sunt normale
- Pacientul a înţeles scopul puncţiei venoase
- Pacientul nu a prezentat leşin, stare de greaţă, vomă, hematom
Rezultate nedorite/ce faceţi?
- Leşinul, starea de greaţă sau vomă - anunţaţi medicul
- Anxietatea - discutaţi cu pacientul şi încurajaţi-l
- Refuzul pacientului privind puncţia venoasă - anunţaţi medicul
- Extravazarea sângelui în ţesuturile din jur
- Hematomul - comprimaţi locul cu un tampon steril
- nu repetaţi înţepătura în aceeaşi zonă
- aplicaţi compresă rece
- aplicaţi unguente care favorizează resorbţia
- Hemoliza sângelui recoltat - repetaţi recoltarea cu acordul pacientului:
- Recoltarea nu s-a făcut în condiţii corespunzătoare
- Infecţia - evitarea prin efectuarea procedurii în siguranţă
CONSIDERAŢII SPECIALE
- Niciodată nu efectuaţi puncţia venoasă pentru recoltarea sângelui dintr-un braţ, o
venă deja utilizată pentru terapia i.v. sau opriţi perfuzia şi aşteptaţi 5 min.
- Nu recoltaţi din locuri aflate deasupra liniei intravenoase, risc de hemodiluţie
- Nu efectuaţi puncţia venoasă pe un loc deja infectat
- Evitaţi vena care este dureroasă la palpare
- Nu efectuaţi puncţia venoasă, nu recoltaţi sânge dintr-o arie edematoasă, şunt arterio-
venos, locuri ale hematomului anterior, sau răniri
- Dacă pacientul are tulburări de coagulare sau primeşte terapie anticoagulantă, se
menţine o presiune fermă pe locul puncţiei venoase, minim 5' după retragerea acului din venă
pentru a preveni formarea unui hematom
- Evitarea folosirii venelor de la picioare pentru puncţia venoasă, deoarece aceasta
creşte riscul de tromboflebită

32
 CAPITOLUL V. CAZURI CLINICE

5.1. Caz nr. 1

Date privind identitatea pacientei:

Date fixe:
- Nume şi prenume: T.I.
- Vârsta: 29 ani
- Sex: feminin
- Religie: ortodoxă
- Naţionalitate: română
- Stare civilă: căsătorită
- Ocupaţie: învăţătoare
Date variabile:
- Domiciliul: Rural
- Locul de muncă: Şcoala Generală
- Condiţii de viaţă: Bune
- Mod de petrecere a timpului liber: majoritatea timpului liber şi-l petrece în
natură (la pădure, la munte), îi place să asculte muzică
Starea de sănătate anterioară:
a) Date antropometrice:
- greutate: 66 kg
- înălţime: 1,69 m
- grup sangvin: 0
b) Limite senzoriale:
- alergii: nu se ştie cu alergii
- proteze: prezintă proteze dentare fixe pe ambele maxilare
- acuitate vizuală: bună
- acuitate auditivă: bună
- somn: uşor agitat
- mobilitate: bună
- alimentaţie: îi plac supele, carnea de pasăre şi peşte, legumele şi fructele, consumă 1
cafea pe zi şi rar alcool, fumează 10 ţigări pe zi

33
 - eliminări:
- tranzit intestinal normal
- micţiuni fiziologice nedureroase
- sângerare vaginală cantitativă
c) Antecedente heredo-colaterale: - suflu sistolic
d) Antecedente personale fiziologice:
- menarha la 12 ani
- ciclu regulat
- flux normal 4 zile
-N=0
-A=3
Informaţii legate de boală:
a) Motivele internării:
- sarcină 9 săptămâni
- sângerare vaginală
- cefalee
- stare generală alterată
- anxietate
b) Istoricul bolii:
Pacienta semnalează sângerare vaginală de aproximativ 2 h cantitativ şi se prezintă la
ginecolog.
To = 36oC
T.A. = 110/60mmHg, P-76b/min
c) Diagnostic la internare:
- sarcină 9 săptămâni
- avort în curs
d) Examinări pe aparate:
Examen clinic general
- Facies - palid
- Tegumente - palide
- Sistemul ganglionar - normal
- Sistemul muscular - normal
- Sistemul osteo-articular - integru
- Aparatul respirator - normal

34
 - Aparatul cardio-vascular:
- cord în limite normale
- zgomote cardiace prezente
- Aparatul digestiv:
- apetit uşor diminuat
- tranzit intestinal normal
- Ficat, căi biliare, splină – în limite normale
- Aparatul uro-genital:
- loje renale libere
- micţiuni fiziologice nedureroase
- Sistemul nervos - echilibrat
- Organele de simţ – orientate în timp şi spaţiu
Probleme actuale: Sângerare vaginală evoluată.
Col lung cu orificiul extern întredeschis, cu fragment tisular în aria colului.

Culegerea datelor pe cele 14 nevoi fundamentale

Nevoia Manifestări de Manifestări de Sursa de
Problema
fundamentală independenţă dependenţă dificultate
1. Nevoia de a - torace autonom - respiraţie - sângerare, - modificarea
respira şi de a - torace normal superficială anxietate, stres, amplitudinii
avea o bună conformat - T.A. uşor durere respiraţiei
circulaţie - amplitudine modificată =
normală 110/60 mmHg
- murmur
vezicular
fiziologic
2. Nevoia de a - masticaţie - tegumente - stres - dificultate de a
bea şi a se uşoară uscate, pierderea - durere se alimenta şi
alimenta - dentiţie bună elasticităţii hidrata
- reflex de - consum redus corespunzător
deglutiţie prezent de lichide şi
- mucoasa bucală săruri minerale
umedă şi rozată
3. Nevoia de a - eliminări - sângerare - sângerare - sângerare

35
elimina urinare şi de vaginală vaginală
fecale normal accentuată accentuată
fiziologice cantitativ cantitativ
4. Nevoia de a - - durere - postura - imposibilitatea
se mişca şi a inadecvată menţinerii unei
avea o bună - imobilizare la posturi adecvate
postură pat datorită
- restricţii în a se imobilizării
mobiliza tranzitorii la pat
5. Nevoia de a - - faţă – palidă, - durere - insomnie,
dormi şi a se exprimă tristeţe - spitalizare epuizare fizică şi
odihni - ochii - psihică, treziri
încercănaţi frecvente de
- T.A. – tendinţă durată (2-3 ore
de scădere a pe noapte)
valorii normale
- aspectul
tegumentelor -
palide
6. Nevoia de a - - dezinteres faţă - stres - alterarea
se îmbrăca şi de ţinuta sa - pierderea confortului – din
dezbrăca vestimentară imaginii de sine cauza sângerării
vaginale
7. Nevoia de a - temperatura - - -
menţine corporală: 37oC
temperatura - Piele:
corpului în - culoare roz,
limite normale temperatura
călduţă
- transpiraţie
minimă

8. Nevoia de a fi - - sângerare - durere - dificultate de a-

curat vaginală - imobilizare şi acorda îngrijiri
tranzitorie la pat igienice

36
9. Nevoia de a - - idei pesimiste - efecte - anxietate
evita pericolele - lipsă de interes secundare ale
- tristeţe avortului
- stare depresivă
- izolare
10. Nevoia de a - - comunicare - stări depresive - tristeţe –
comunica insuficientă la - durere datorită
nivel afectiv - spitalizare comunicării
- insatisfacţie ineficace la nivel
faţă de sexul afectiv
opus
11. Nevoia de a - pacienta este - - -
acţiona conform ortodoxă
propriilor practicantă.
convingeri şi
valori
12. Nevoia de a - - pacienta nu este - stare depresivă - nerealizarea pe
fi preocupat în realizată pe plan - spitalizare plan familial –
vederea familial - avort datorită avortului
realizării - dificultate în a spontan
controla sarcina

13. Nevoia de a - - neparticiparea - durere - dificultate de a

se recrea la activităţi - stare depresivă efectua o
recreative - imobilitate activitate
- spitalizare preferată
- tratament
14. Nevoia de a - - - lipsa de - insuficienţa
învăţa să-şi informaţii cunoaşterii bolii
păstreze
sănătatea
Plan de îngrijire

Nevoia Diagnostic Intervenţii Intervenţii

Obiective Evaluare
afectată de nursing autonome delegate
1. Nevoia Alterarea Pacienta să - asigur condiţii de În urma

37
de a respira respiraţiei şi prezinte microclimat (cameră îngrijirilor
și a avea o circulaţiei din circulaţie şi curată, aerisită, aer acordate,
bună cauza respiraţie umidificat) pacienta
circulaţie anxietăţii, adecvată - asigur aport prezintă valori
stresului, suficient de lichide în limite
durerii, pe 24 h normale: P-
supărării, - pregătesc psihic 76b/min, TA-
manifestată pacienta în vederea 125/70mmHg,
prin modificări aplicării tehnicilor R-19r/min
ale de îngrijire
amplitudinii - învăţ pacienta să
respiraţiei şi a facă gimnastică
TA respiratorie
- învăţ şi execut cu
pacienta tehnici de
relaxare
- măsor şi
monitorizez valorile
funcţiilor vitale
- aplic tehnici de
favorizare a
circulaţiei, masaj,
exerciţii pasive
- măsor şi notez
valorile funcţiilor
vitale
2. Nevoia Alimentaţie Pacienta să fie - explorez După 12 h
de a bea și inadecvată echilibrată preferinţele pacienta se
a mânca prin deficit nutriţional şi pacientei asupra alimentează şi
din cauza hidric alimentelor permise se
anxietăţii, şi hidratează
stresului, interzise corespunzător.
stării - asigur echilibrul Comunică
depresive, între elementele eficient cu

38
 durerii, energetice şi cele asistenta în
manifestată neenergetice (apă, vederea
prin lipsa vitamine, săruri aflării
poftei de minerale) categoriilor de
mâncare şi - asigur echilibrul alimente din
hidratare între principiile ghidul
insuficientă. nutritive alimentar şi
fundamentale, echivalentele
astfel: 50-55% cantitative
hidraţi de carbon, şi calitative
10-15% proteine, ale
30-40% lipide principiilor
- asigur echilibrul alimentare.
între produsele de Are o evoluţie
origine animală şi bună în
vegetală: 40 % ceea ce
proteine de origine priveşte
animală, 60 % alimentaţia şi
proteine de origine hidratarea.
vegetală
- servesc pacienta cu
alimente la o
temperatură
moderată, la ore
regulate şi
prezentate atrăgător
- las pacienta să
aleagă alimentele
după gusturile sale
3. Nevoia Modificarea Pacienta să - asigur repausul la - pregătesc După 24 h
de a eliminărilor aibă o stare de pat seringă şi ace sângerarea
elimina vaginale din bine, de - efectuez toaleta sterile. continuă.
cauza confort şi organelor externe cu Pregătesc fiola Col
avortului, securitate, să soluţie antiseptică cu Xilină întredeschis.

39
manifestată prezinte - aplic pansament pentru În aria colului
prin eliminări absorbant steril şi îl anestezie, resturi
scurgerea fiziologice fixez în „T” verificând ovulare.
vaginală Pregătirea - schimb aspectul şi Corp uterin
accentuată pacientei pansamentul des termenul de mărit de
cantitativ pentru - protejez patul cu valabilitate. volum.
chiuretaj muşama şi aleză - cu un tampon Se recomandă
- liniştesc pacienta de vată chiuretaj
în legătură cu îmbibat în uterin pozitiv
problema sa alcool în decurs de 6
- îi explic scopul - dezinfectez h.
intervenţiilor şi gâtul fiolei După 6 h,
obţin de Xilină, rup pacienta
consimțimântul scris gâtul fiolei, prezintă
al pacientei ataşez un ac respiraţie şi
- asigur condiţii de steril la circulaţie în
asepsie perfectă seringă, extrag limite
- pregătesc conţinutul normale, este
materialele şi fiolei în afebrilă.
instrumentele seringă Sângerarea
necesare - schimb acul este diminuată
chiuretajului uterin, şi servesc ca flux.
având în grijă ca medicul cu Se recomandă
acestea să fie seringă pentru repaus
sterilizare a efectua la pat.
corespunzător anestezia
- pregătesc locală
materialele şi - după
instrumentele pentru aşezarea
anestezia locală pacientei în
- încurajez pacienta, salon,
pregătind-o fizic şi administrez
psihic, astfel: tratamentul
efectuez prescris de

40
spălătura organelor medic în
genitale externe cu dozele şi
soluţie antiseptică, la orele
rad pilozităţile, indicate: Zinat
dezinfectez regiunea 1flx2/zi,
vulvară Ergomet i.m.
- anunţ pacienta că 2/zi, Calciu
nu o să aibă dureri gluconic i.v.
datorită anesteziei lent 1 fiolă,
ce urmează a fi Ser fiziologic
efectuată 500ml/zi
- îi explic Metronidazol
necesitatea 250 mg/zi
colaborării deoarece - se recomandă
numai aşa vom avea spălături ale
un rezultat organelor
corespunzător genitale
- servesc medicul cu externe cu
seringă pentru soluţie
anestezie locală Betadine
- după ce s-a instalat
anestezia, servesc
medicul cu
instrumentele pe
care le solicită, în
condiţii de asepsie
perfectă
- după efectuarea
chiuretajului
uterin, curăţ, spăl şi
degresez cu alcool
instrumentarul
chirurgical, îl aşez
în cutii speciale şi îl

41
 trimit la sterilizare.
- ajut pacienta să
coboare de pe masa
ginecologică, o
conduc la pat şi o
ajut să se aşeze într-
o poziţie comodă
- liniştesc pacienta
în legătură cu
problema sa,
asigurând-o că
pericolul a trecut
- monitorizez
funcţiile vitale:
respiraţia şi
circulaţia, şi notez în
foaia de observaţie
data, ora şi
rezultatul
monitorizării.
- măsor temperatura
pacientei la
intervale regulate
(6 h)

4. Nevoia Postura Pacienta să - instalez pacienta în - la indicaţia După 8 h,

de a se inadecvată aibă o pat în poziţie medicului pacienta se
mişca și a din cauza postură comodă: decubit administrez poate ridica
avea o bună anxietăţii, adecvată şi să dorsal cu o pernă pacientei din pat,
postură stresului, se mobilizeze sub cap Algocalmin poate merge
durerii, în cel mai - redau încrederea 1fi/zi însă nu
manifestată scurt timp pacientei că este
prin imobilitatea sa este recomandată
imobilizare o stare trecătoare, că staţionarea în

42
 tranzitorie la după câteva ore se picioare
pat. poate ridica din pat, şi nici mersul
însă cu atenţie, fără mai
a sta prea mult în mult decât îi
picioare este
- pentru ca pacienta necesar.
să-şi menţină Se recomandă
satisfăcute celelalte evitarea
nevoi fundamentale efortului
în timpul prelungit
imobilizării
5. Nevoia Perturbarea Pacienta să - învăţ pacienta să - administrez Pacienta
de a dormi somnului din beneficieze de practice tehnici de tratament prezintă somn
și odihni cauza somn relaxare, exerciţii sedativ la liniştit de 7
anxietăţii, corespunzător respiratorii câteva indicaţia ore pe noapte,
stresului, cantitativ şi minute, înainte de medicului se trezeşte
stării de calitativ culcare Diazepam odihnită şi îşi
depresie, - menţin condiţiile 1cp/zi seara aminteşte
durerii, necesare somnului, - observ visele
spitalizării, respectând dorinţele efectul
manifestată şi deprinderile acestuia asupra
prin somn pacientei organismului
uşor agitat, - păstrez
ore temperatura optimă
insuficiente în salon (18-20oC)
de somn - asigur lenjerie de
pat şi de corp curate
- identific nivelul
anxietăţii pacientei
- întocmesc un
program de odihnă
corespunzător
organismului
- observ şi notez

43
 funcţiile vitale şi
vegetative, perioada
somn/odihnă,
comportamentul
pacientei
6. Nevoia Alterarea Pacienta să - identific împreună Pacienta este
de a avea integrităţii prezinte cu pacienta cauzele conştientă că
tegumentel tegumentelor tegumente şi şi motivaţia este singura
e curate și şi a mucoase preocupării care poate
integre mucoaselor curate în cel pentru aspectul fizic lua o atitudine
din cauza mai scurt timp şi îngrijirile igienice cu privire la
imobilizării - conştientizez aspectul său
la pat, pacienta în legătură fizic şi la
manifestată cu importanţa îngrijirile
prin menţinerii curate a igienice.
dificultatea tegumentelor Acceptă
de a-şi pentru prevenirea ajutorul
acorda îmbolnăvirilor acordat din
îngrijiri - învăţ pacienta partea
igienice măsuri de igienă asistentei
- ajut pacienta să îşi medicale
facă toaleta pe Pacienta îşi
regiuni, deoarece nu face toaleta pe
îi sunt regiuni în
indicate băi calde mod
generale corespunzător.
- efectuez spălături Tegumentele
ale organelor şi mucoasele
genitale externe cu din regiunea
soluţie antiseptică vulvară nu pot
- pun pansament fi menţinute
absorbant steril curate şi
- schimb integre
pansamentul des datorită

44
 - schimb lenjeria de sângerării
pat şi de corp de vaginale
câte ori este nevoie
7. Nevoia Anxietatea Pacienta să - asigur condiţiile de - administrez Pacienta este
de a evita din cauza beneficieze de mediu adecvate medicaţia mai relaxată,
pericolele avortului, un mediu de pentru a evita prescrisă de îşi poate
manifestată siguranţă fără pericolele prin medic exprima liber
prin apatie, accidente şi accidentare nevoile, frica,
idei infecţii - urmăresc şi emoţiile şi
pesimiste, apreciez corect opiniile
lipsite de potenţialul infecţios
interes, al pacientei,
tristeţe. receptivitatea sa şi
aplic măsurile de
izolare a surselor de
infecţie
- aleg procedurile de
investigaţie şi
tratament cu risc
minim de
infecţie
- informez şi
stabilesc împreună
cu pacienta planul
de recuperare a
stării de sănătate şi
creştere a rezistenţei
organismului
- ajut pacienta să-şi
recunoască
anxietatea
- asigur legătura
pacientei cu familia
ei prin vizite

45
 frecvente
8. Nevoia Comunicare Pacienta să - pun în valoare Se observă o
de a a ineficientă comunice capacităţile, comunicare
comunica la nivelul adecvat cu cei talentele şi adecvată
afectiv din din jur şi cu realizările anterioare cu celelalte
cauza familia ale pacientei paciente,
absenţei - ofer posibilitatea cu cadrele
persoanelor pacientei să ia medicale şi
apropiate, a singură decizii nu în ultimul
stării - învăţ pacienta: rând cu
depresive, - tehnici de familia
manifestată afirmare de sine
prin tristeţe, - tehnici de
izolare. relaxare
- ajut pacienta să
identifice
posibilităţile sale de
a asculta, de a
schimba idei cu alţii,
de a se crea legături
semnificative
- antrenez pacienta
în diferite activităţi
care să-i dea
sentimentul de
utilitate
- îmi mobilizez
întreaga atenţie
pentru a înţelege
mesajul pacientei:
stau în faţa ei când
vorbeşte; o privesc
în ochi pentru a-i
demonstra dorinţa

46
 de a o asculta; adopt
o atitudine
liniştitoare; o aprob
când spune
lucruri importante
- dovedesc toleranţă
faţă de pacientă prin
ascultare
9. Nevoia Perturbarea Pacienta să-şi - identific prin - administrarea Pacienta îşi
de a se realizării pe redobândeasc observaţie şi medicaţiei recapătă
realiza plan familial ă stima de conversaţie cu prescrise de stima de sine,
din cauza sine pacienta, cauzele medic evaluează
avortului, neputinţei sale şi capacităţile
manifestată situaţiile care îi sale.
prin provoacă După
dificultatea sentimentul de externare
de a controla inutilitate doreşte
sarcina - câştig încrederea să facă
pacientei prin modul tratament
meu de comportare ambulator cu
şi prin discuţiile consult
purtate periodic în
- ajut pacienta în policlinică
cunoaşterea şi în vederea
aprecierea rămânerii
capacităţilor sale însărcinată şi
- o consult în bunei
planificarea desfăşurări a
activităţilor propuse evoluţiei
- informez pacienta sarcinii până
asupra dreptului său la naştere
de a lua decizii care
o privesc
- observ reacţiile

47
 pacientei la luarea
deciziilor
- o conving de
importanţa lor şi de
responsabilitatea ce-
i revine
- observ
obiectivitatea
aprecierilor
10. Nevoia Dificultate Pacienta să - orientez pacienta Pacienta are o
de a se de a efectua participe la spre alte activităţi stare de
recrea activităţi activităţi decât cele dispoziţie
recreative – recreative anterioare, în satisfăcătoare.
din cauza raport cu Îi place să
spitalizării, capacităţile sale citească, de
imobilităţii - ajut pacienta în aceea o bună
manifestată recuperarea fizică şi parte din
prin psihică şi obţinerea timpul liber
dificultatea independenţei şi-l acordă
de a efectua - ajut pacienta să lecturii.
o activitate cunoască şi să-şi
preferată. însuşească criteriile
de control care o
ajută în aprecierea
activităţii sale
zilnice
- observ
obiectivitatea
aprecierilor
pacientei
- explorez ce
activităţi recreative
îi produc plăcere
pacientei

48
 - planific activităţi
recreative împreună
cu pacienta
- am în vedere ca
activităţile să nu o
suprasolicite, să nu
o obosească, ci să-i
creeze o stare de
bună dispoziţie

11. Nevoia Cunoaşterea Pacienta să - explorez nevoile Pacienta ştie

de a învăţa insuficientă acumuleze noi de cunoaştere ale în mare
a bolii – din cunoştinţe pe pacientei măsură sunt
cauza lipsei perioada - elaborez obiective problemele ei
de informaţii spitalizării de studiu cu şi încearcă să
- manifestată pacienta le înlăture cu
prin cererea - o informez cu ajutorul
de privire la mijloacele asistentei
informaţii, şi resursele pe care medicale.
nelinişte faţă le pot asigura: Doreşte să
de sensul broşuri, cărţi, cunoască
vieţii pliante, reviste mai multe
- implic familia şi o amănunte
rog să o susţină legate de
moral pe pacientă problema
pentru a trece peste principală:
pierderea suferită avortul
- verific dacă
pacienta a înţeles
corect mesajul şi
dacă şi-a însuşit
noile cunoştinţe

49
 EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate

Uree Puncţie venoasă 40 mg/100 ml
Amilazemie Puncţie venoasă 150 U/l
TGO Puncţie venoasă 38 U/L
TGP Puncţie venoasă 30 U/L
Na Puncţie venoasă 285 mg/100 ml
K Puncţie venoasă 2,5 mEq/l
VSH 1h= 17 mm
2h= 24 mm
Hemoglobină Puncţie venoasă 10,25 mg/l
Hematocrit Puncţie venoasă 34,5%
Grupa sanguină Puncţie venoasă 0I
Leucocite Puncţie venoasă 9500/mm3
Sumar urină Urină Densitatea 1,015, tulbure, rare hematii şi
leucocite, albumină prezentă

Externarea
Anunţ pacienta cu o zi înainte că i se va face externarea, ajut pacienta să-şi strângă
lucrurile personale. Anunţ familia pacientei că a doua zi i se va face externarea.
Asigur pacienta că s-a făcut tot ce era necesar pentru a se reface după avortul pe care l-
a suferit. Pacienta se externează afebrilă, stare generală bună, nu sângerează.
La externare se recomandă:
- igiena organelor genitale
- repaus fizic şi sexual 30 de zile
- control periodic în policlinică

5.2. Caz nr. 2

Date generale
Nume: P.
Prenume: L.
Vârsta: 34 ani
Domiciliu: urban
Religie: ortodoxă

50
 Ocupaţie: ingineră
Data internării: 12.03.2020 ora 10:15
Data externării: 19.03.2020 ora 13:30
Diagnostic internare: placentă praevia poziționată anterior ce acoperă parțial cervixul
Motivele internării: hemoragie, stare generală alterată, anxietate, ușoare contrații
Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă patologică
APF: menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata 4 zile.
Naşteri: 0, Avorturi: 0
APP: bolile infecto-contagioase ale copilăriei, masa ginecopatei fără antecedente şi
alte boli cronice. Nu este alergică la alimente sau medicamente.
Istoricul bolii: Pacienta P.L. s-a prezentat la secţia de Obstetrică şi Ginecologie a
Spitalului Municipal Drăgășani, cu hemoragie medie şi ușoare contracții despre care afirmă că
a apărut în urmă cu 5 ore. Declară că are sarcina în 29 săptămâni.
În urmă cu 5 săptămâni a fost luată în evidenţa secţiei, când în urma examenului
ecografic i s-a pus diagnosticul de placentă praevia laterală.
Examene paraclinice:
Hemoleucogramă: Ht: 32%; Hb: 9,6%; Hematii 4 190 000; Leucocite 8 600;
Trombocite 285 000; TGP: 34 U/L; TGO: 55 U/L; Glicemie 80 mg/dl; VDRL= negativ, Ca
ionic= 4.8 mg%, Mg= 4 mg%; VSH: 8 mm/h
Ø Temperatura: 36,7oC
Ø Puls: 90 pulsaţii/minut
Ø T.A.: 100/60 mmHg
Ø Respiraţia: fiziologică
Ø ECG - morfologie normală
Ecografia evidenţiază:
- greutatea bebeluşului;
- se stabileşte prezentaţia şi poziţia în care acesta va veni pe lume;
- viabilitatea fătului;
- se verifică din nou lungimea şi continența colului uterin;
- se verifică bătăile cordului fetal;
- varietatea placentei praevia.

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

51
 Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de
Problema
fundamentală independență dependenţă dificultate
1. De a respira şi - respiraţie de tip - dispnee, uşoară - anxietate şi -
de a avea o bună costal cu mişcări tahicardie durerea
circulaţie ale ambilor
hemitorace
2. De a bea şi a - dificultate în a se - dureri - inapetența
mânca alimenta abdominale, cu
- reechilibrare posibilitatea de
hidroelectrolitică afectare a
mucoasei gastrice
3. De a elimina - urina clară diluată - - -
sau concentrată
- pH 4,5-7,5
- cantitate 900-1000
ml/24h
- scaun normal, de
consistenţă bună
- frecvenţă scaun
1/zi
4. De a se mişca şi - sistem - postura viciată - poziţii antalgice - durere
a păstra o osteoarticular datorită durerii şi a - dificultate în a
postură corectă integru stării generale se deplasa (a
modificate merge, aşeza,
ridica)
5. De a dormi şi a - somn fiziologic - - -
se odihni normal
6. A se îmbrăca şi - se îmbracă şi se - - -
dezbrăca dezbracă singură
7. De a menţine - temperatura - - -
temperatura în mediului între 19-
limite normale 25oC
- temperatura
36,5oC
8. De a fi curat şi - prezintă - - -
de a proteja deprinderi igienice

52
mucoasele şi - prezintă (după
tegumentele baie) căile nazale
libere, urechi curate
- păr, unghii curate
bine îngrijite
9. De a evita - - neacceptarea bolii - iritabilitate - anxietate
pericolele - mediul neadecvat - anxioasă - frică şi teamă
- durere

10. De a - - comunicare - neliniştită - anxietate

comunica ineficientă la nivel
afectiv

11. De a practica - credincioasă - - anxietatea - boala

religia - participă la slujbe
religioase
12. De a fi - este fericită de ce - -
preocupat în a realizat pană
vederea realizării acum
13. De a se recrea - - spitalizare - capacitate - izolare
- anxietate redusă de a se
recrea

14. De a învăţa - - stres - explorarea - lipsa de

- necesită educată nivelului de cunoaştere
în vederea aderării cunoştinţe al
la un stil de viaţă pacientei
sănătos

Plan de îngrijire

Nevoia Diagnostic de Intervenţii

Obiective Intervenţii autonome Evaluare
afectată nursing delegate
1. Nevoia Vulnerabilitate - pacienta să - se preia pacienta şi - pregătesc - pacienta
de a evita faţă de fie echilibrată se însoțește la salon materialele este liniștită

53
pericolelepericole din fizic şi psihic - se măsoară şi se necesare și
cauza notează valorile recoltez sânge și
complicațiilor funcțiilor vitale si se urină pentru
manifestată trec grafic in foaia de laborator
prin anxietate temperatura - etichetez probele
- se poziţionează recoltate și le
pacienta în decubit trimit la
lateral cu capul mai laboratorul
sus spitalului
- se cere pacientei să - la indicaţia
stea în pat să nu facă medicului se
efort administrează
- se suplineşte endovenos Ser
pacienta în fiziologic 9%
satisfacerea celorlalte 500ml, Calciu 2
nevoi fi/zi, Magneziu 1
- se linişteşte şi se fi/zi, No-spa 2 fi/zi
calmează pacienta
- se execută cu
pacienta exerciţii de
relaxare şi respiraţie
2. Nevoia Eliminări - pacienta să - se urmăreşte - la indicaţia - pacienta
de a alterate din nu mai cantitatea de sânge medicului se nu mai
elimina cauza prezinte pierdută administrează prezintă
hemoragiei hemoragie - se urmăreşte Acid folic 1tb/zi, hemoragie
culoarea tegumentelor Utrogeston 4tb/zi
- se alimentează
pacienta cu alimente
ce conţin fier, calciu
(spanac, ciuperci,
brânză de vaci,
caşcaval, grătar de
pasăre, ficăţei, peşte,
lapte, etc.)

54
 - se hidratează
pacienta cu: suc, apă
plată, supe, etc.
- fac zilnic bilanţul
ingesta excreta
3. Nevoia Neplăcerea de Pacienta să - se explorez ce - pacienta
de a se a participa la participe la activităţi recreative îi participă la
recrea activităţi activităţi plac pacientei activităţi şi
recreative recreative - planific activităţi prezintă
datorită recreative cu pacienta stare de
tristeţii dar care să nu o solicite bine
- asigur un mediu
corespunzător
4. Nevoia Comunicarea - pacienta să - asigur pacientei un - pacienta
de a ineficientă la comunice cu climat confortabil, comunică
comunica nivel afectiv alte persoane familiar în salon cu echipa
- dau posibilitatea medicală şi
pacientei să-şi exprime cu cei din
nevoile, sentimentele, jur
ideile, dorinţele
- învăţ pacienta tehnici
de relaxare şi
comunicare
- facilitez vizitele
aparţinătorilor
- punerea în valoare a
calităţilor pacientei
5. Nevoia Insuficiente - pacienta să - explorez nivelul de - pacienta
de a cunoştinţe acumuleze noi cunoştinţe al pacientei înţelege
învăţa cunoştinţe pe privind boala, modul informaţiile
tot parcursul de manifestare, primite, şi-a
spitalizării măsurile preventive şi îmbogăţit
- pacienta să curative, modul de cunoştinţele
dobândească participare la despre
atitudini, intervenţii şi procesul boala sa pe

55
 obiceiuri şi de recuperare perioada
deprinderi noi - verific dacă a înţeles spitalizării
mesajul corect şi dacă
şi-a însuşit noile
cunoştinţe
- să aibă un mod de
viaţă raţional
- sănătatea o fac prin
conversaţie, ocazie cu
care şi verific dacă
înţelege ceea ce îi
explic

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate

Uree Puncţie venoasă 40 mg/100 ml
Amilazemie Puncţie venoasă 135 U/l
TGO Puncţie venoasă 21 U/L
TGP Puncţie venoasă 24 U/L
Na Puncţie venoasă 285 mg/100 ml
K Puncţie venoasă 2,5 mEq/l
VSH 1h= 12mm
2h= 14 mm
Hemoglobină Puncţie venoasă 10,25 mg/l
Hematocrit Puncţie venoasă 34,5%
Grupa sanguină Puncţie venoasă 0I
Leucocite Puncţie venoasă 9500/mm3
Sumar urină Urină Densitatea 1,015, tulbure, rare hematii şi
leucocite, albumină prezentă

Evaluare
Evoluţia pacientei a fost favorabilă. Pacienta prezintă o stare de bine, cunoaşte şi
respectă tratamentul medicamentos şi indicațiile medicului. Se externează cu recomandarea de
a reveni pentru control după 4 săptămâni sau mai repede dacă apar probleme.
5.3. Caz nr. 3

56
 Numele şi prenumele - S.F.
Sexul - F
Vârsta - 43 ani
Domiciliul - Rural
Starea civilă - căsătorită
Naţionalitatea - Română
Religia - ortodoxă
Ocupaţia - casnică
Grup sanguin - Rh –AII (-)
Alergii - nu se ştie cu alergii
Diagnosticul clinic - metroragie
Data internării - 20.03.2020 ora 18:50
Data luării în evidenţă - 20.03.2020
Modalitatea de culegere a datelor - pacientă, familie sau aparţinători, membrii echipei
de îngrijire.
Stabilirea legăturii cu pacienta (din momentul internării) - interviu
Modul de comunicare - interviu
Condiţii de viaţă:
- obişnuinţe alimentare - îi plac fructele şi ciorbele
- odihna - doarme 6-7 ore pe noapte
- muncă - nu este angajată
- veniturile - ale soţului şi ale mamei
- gradul de pregătire/cultură sanitară - are 12 clase, nu are cunoştinţe medicale
- deprinderi igienice - duş zilnic şi baie generală o dată pe săptămână
- aspectul vestimentar - curau şi îngrijit
- hobby-uri - împleteşte şi lucrează goblen
Antecedente - fiziologice (menarha, naşteri): menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata
4 zile, naşteri: 2
- patologice (avorturi, alte afecţiuni) - 0
- heredo-colaterale (mamă, tată, fraţi) - fără importanţă patologică
Istoricul bolii
Bolnava afirmă că în seara zilei de 19.03.2020 are hemoragie abundentă, acuză stare
generală alterată, cu durere puternică în toată zona inferioară a abdomenului; se prezintă la un
consult medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament.

57
 Starea la internare - greutate - 75 kg
- înălţime - 160 cm
- T.A.- 120/80 mm Hg
- temperatură - 36,6°C
- respiraţie - 16 respiraţii pe minut
- puls - 78 pulsaţii pe minut
Semne - subiective: durere la nivelul abdomenului inferior, transpiraţie
- obiective, metroragie, facies palid, anxietate
Examenul ecografic evidențiază existenţa fibromului torsionat
Se recomandă pacientei de către medic efectuarea histerectomiei totale.
La internare s-au efectuat următoarele investigaţii:
Examen clinic general:
- tegumente şi mucoase: palide;
- ţesut celular subcutanat: normal reprezentat;
- sistemul ganglionar superficial: nu se palpează;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistemul osteoarticular: integru, mobil;
- aparat renal: micţiuni spontane;
- aparat cardio-respirator: torace normal conformat, simetric, participă la mişcările
respiratorii;

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de

Problema
fundamentală independență dependenţă dificultate
1. De a respira şi - respiraţie de tip - dispnee, uşoară - anxietate şi - frica de
de a avea o bună costal cu mişcări ale tahicardie durerea intervenţia
circulaţie ambilor hemitorace chirurgicală
2. De a bea şi a - - dificultate în a - dureri - inapetența
mânca se alimenta abdominale,
- reechilibrare
hidroelectrolitică
3. De a elimina - urina clară diluată - - -
- pH 4,5-7,5

58
 - cantitate 900-1000
ml/24h
- scaun normal, de
consistenţă bună
- frecvenţă scaun 1/zi
4. De a se mişca şi -sistem osteoarticular - postura viciată - poziţii antalgice - durere
a păstra o integri datorită durerii - dificultate în a se
postură corectă şi a stării deplasa (a merge,
generale aşeza, ridica)
modificate
5. De a dormi şi a - somn fiziologic - - -
se odihni normal
6. A se îmbrăca şi - se îmbracă şi se - - -
dezbrăca dezbracă singură
7. De a menţine - temperatura 36,5oC - - -
temperatura în
limite normale
8. De a fi curat şi - prezintă (după baie) - igiena precară - igiena - oboseala
de a proteja căile nazale libere, necorespunzătoare
mucoasele şi urechi curate
tegumentele - păr, unghii curate
bine îngrijite
9. De a evita - - neacceptarea - iritabilitate - anxietate
pericolele bolii - frică şi teamă
- mediul
neadecvat
- durere
10. De a - - - -
comunica
11. De a practica - credincioasă - - anxietatea - boala
religia - participă la slujbe
religioase
12. De a fi - este fericită de ce a - - -
preocupat în realizat până acum
vederea realizării
13. De a se recrea - - spitalizare - capacitate redusă- izolare

59
 - anxietate de a se recrea

14. De a învăţa - - stres - explorarea - lipsa de

- necesită nivelului de cunoaştere
educată în cunoştinţe al
vederea aderării pacientei
la un stil de viaţă
sănătos

Planul de îngrijire al pacientei

Nevoia
Diagnostic de Intervenţii Intervenţii
fundamental Obiective Evaluare
nursing autonome delegate
ă
1. Nevoia de a- posibilă - pacienta să - se asigură condiţii - la indicaţia - pacienta îşi
respira şi a alterare a prezinte de microclimat medicului se satisface
avea o bună ritmului respiraţie şi (cameră aerisită, recoltează singură
circulaţie cardiac şi al circulaţie în curată, temperatura probele de nevoia în
respiraţiei din limite normale de 21-22 de grade laborator şi se urma
cauza fricii de - pacienta să-şi C, lumină naturală) însoţeşte intervenţiilo
intervenţia poată controla - se observă reacția pacienta la r autonome
chirurgicală pierderile de pacientei privind explorările - pierderile
- sângerări sânge intervenția paraclinice de sânge se
postoperatorii determinate de chirurgicală şi - se diminuează
operație pregătirile administrează
preoperatorii postoperator
- se fac exerciţii medicaţia
respiratorii cu prescrisă de
pacienta medic: Ser
- clasificarea fiziologic,
oricăror Ampiplus 3 fl
neînţelegeri legate perfuzabil,
de consecințele Heparină 2 fi
operației de perfuzabil,

60
întrerupere a vieții Tramadol
sexuale 1fi/zi,
- se informează Metocloprami
bolnava că după d 1fix2/zi
intervenție va intra
în menopauză
artificială
- se susține moral
pacienta şi
partenerul ei,
membrii familiei
- preoperator se
sfătuie pacienta să-
şi înlăture oja de pe
unghii şi să nu se
rujeze pentru a
putea fi observată o
eventuală cianoză
- postoperator se
măsoară funcțiile
vitale din 4 în 4 ore
şi se notează
valorile în F.O.
- se verifică
tampoanele
(torşoanele)
vaginale din 4 în 4
ore
- se recoltează
sânge pentru
hemoglobină,
hematocrit spre a
depista anemia
- se observă

61
 faciesul,
tegumentele,
unghiile
2. Nevoia de a- diminuarea - pacienta să - se observă - pacienta se
se mişca mobilităţii, aibă tonusul membrele ridică
manifestată Muscular inferioare la nivelul singură la
prin normal şi forţa moletului (apariţia marginea
dificultatea musculară de zone roșii, patului
schimbării de păstrată temperatura locală - pacienta se
poziţie ridicată, indurația plimbă
- posibilă de-a lungul venei, singură în
alterare a dureri severe) salon la un
irigării - se observă interval de
țesuturilor eventuala 2-3 zile de
periferice discordanţă între la stabilirea
datorită temperatură şi puls intervenţiilo
repausului la - se fac mişcări r
pat pasive şi apoi
- tromboflebite active cu pacienta
şi i se explică
necesitatea
mobilizării precoce
- se învaţă pacienta
cum să tuşească şi
să protejeze cu
mâna plaga
3. Nevoia de aAlterarea - pacienta să - se explică - pacienta
fi curat şi de a igienei din prezinte stare pacientei este capabilă
păstra cauza stării de de igienă importanța igienei să-şi
tegumentele disconfort, corespunzătoar corporale efectueze
integre manifestată e - se ajută la toaleta
prin igienă - evaluare efectuarea igienei organelor
precară zilnică personale genitale,
- se asigură un respectând

62
 microclimat timpii şi
corespunzător regulile de
- se ajută la asepsie şi
efectuarea băii antisepsie
parţiale zilnice - pacienta
- se sfătuie să-şi este
schimbe tamponul mulţumită
de câte ori este de îngrijirile
nevoie acordate
- se învaţă să se
spele pe mâini
înainte şi după
efectuarea toaletei
- se urmăreşte
aspectul
tegumentelor și
mucoaselor
- se ajută pacienta
să schimbe lenjeria
de corp
- se respectă
regulile de asepsie
și antisepsie

4. Nevoia de a- - pacienta să - se explorează - pacienta

se recrea neparticiparea prezinte interes gusturile şi prezintă
la activităţi pentru a interesul pacientei stare de
recreative din participa la pentru activităţi bună
cauza lipsei activităţi recreative, pentru dispoziţie
bunei recreative petrecerea timpului
dispoziţii liber
manifestată - se planifică
prin plictiseală activităţi recreative
şi frică de împreună cu

63
 complicaţii pacienta, şi se
asigură condiţiile
necesare
5. Nevoia de a- alterarea - pacienta nu - se găseşte - se ajută - pacienta se
evita stării de va prezenta împreună cu medicul la simte bine şi
pericolele confort prin complicaţii la pacienta o poziţie scoaterea a înţeles
durere şi frică nivelul plăgii antialgică firelor indicaţiile
de complicaţii. operatorii - se face toaleta postoperator şi date
Se manifestă plăgii cu tinctură de la pansarea
prin facies iod şi cu benzină plăgii
palid, ochi iodată - la indicaţia
încercănaţi şi - se tamponează medicului se
diaforeză plaga cu apă administrează
oxigenată, Algocalmin
tampoane uscate, 1fix2/zi i.m.
apoi se pansează
plaga. După 4 zile
se scoate tubul de
dren

- se urmăreşte
evoluţia plăgi
- se explică
pacientei că trebuie
să păstreze plaga
curată
6. Nevoia de a- deficit de - pacienta să - se educă pacienta - pacienta
păstra cunoștințe înţeleagă toate şi familia şi-a însuşit
sănătatea despre restricțiile, - contactul sexual noile
autoîngrijirea dieta, controlul va fi permis după cunoştinţe
după externare durerii şi 4-8 săptămâni primite şi
limitarea - se explică este
activității pacientei că trebuie cooperantă
sexuale să evite efortul

64
 fizic, nu urcă pe
scaun 1-2
săptămâni; apoi se
acomodează treptat,
până ajunge la
normal; să limiteze
munca grea în
gospodărie, să nu
ridice obiecte grele
4 săptămâni
(obiectele care nu
pot fi ridicate cu o
singură mână sunt
considerate grele)
- se verifică cu
pacienta dacă şi-a
însuşit noile
cunoştinţe

Examene de laborator

Examene de
Mod de recoltare Valori obţinute Valori normale
laborator
Glucoză glucometru 80 mg/dl 65-120 mg/dl
Uree Puncție venoasă 3-5 ml sânge 26 mg/dl 15,0-45,0 mg/dl
Creatinină Puncție venoasă 3-5 ml sânge 7,5 mg/dl 6-1,3 mg/dl
T.G.O. Puncție venoasă 3-5 ml sânge 17 U/L 15-50 U/L
T.G.P. Puncție venoasă 3-5 ml sânge 33 U/L 15-65 U/L
Fibrinogen vacutainer cu citrat de Na 285 mg % 180-350 mg %

65
 0.105M, 3 ml
APTT Puncție venoasă 3-5 ml sânge 40,1˝ 26-36˝
Hemoglobină Puncție venoasă 3-5 ml sânge 9,7 g% 11,5-17 g%
Hematocrit Puncție venoasă 3-5 ml sânge 31,7 % 35-74 %

Externarea pacientei
Starea la externare: ameliorată, nu mai prezintă metroragie, bolnava fiind echilibrată
din punct de vedere hemodinamic.
Recomandări la externare
Pentru ca bolnava să se reintegreze socio-profesional, trebuie pregătită cu ideea că
revenirea la activitatea anterioară bolii nu este periculoasă şi că după unele dificultăţi iniţiale
de readaptare, randamentul său va fi corespunzător.
Bolnava trebuie să aibă în vedere următoarele obiective:
ü să se prezinte la control periodic;
ü să respecte regimul igieno-dietetic, să evite mesele abundente, alimente interzise
şi condimentate;
ü să evite medicamentele;
ü să evite consumul de excitante (alcool, cafea);
ü evitarea stresului, a tensiunii nervoase, a oboselii;
ü evitarea eforturilor fizice;
Bolnava a înţeles recomandările prescrise şi este decisă să le respecte.

66
 CAPITOLUL VI. CONCLUZII

„A fost necesar să treacă 30 de secole pentru a cunoaşte ceva din structura omului.
Ar trebui o veşnicie pentru a ştii câte ceva despre sufletul său. Nu este nevoie decât de o clipă
pentru a-1 ucide”(Voltaire „Homme”)
Profesiunea trebuie să ne facă să devenim înţelepţi, să găsim locul şi rolul cuvântului
plin de bunătate. Dă bolnavului ştiinţa şi talentul tău, dar nu uita dragostea şi compasiunea.
Lipsa de sensibilitate este o infirmitate. Sensibilitatea noastră, însă, nu trebuie să
depăşească cugetarea dreaptă şi munca metodică. A îngrijii un bolnav înseamnă să faci totul
ca bolnavul să sufere numai din cauza bolii sale şi nu de frig sau de căldură, din cauza poziţiei
incomode, pentru că nu i s-a dat să bea sau pentru că nu a avut scaun. Viaţa nu are nici o
valoare dacă nu poţi fi de folos altuia. Boala, sub o falsă aparenţă de localizare, atinge fiinţa în
totalitatea ei. Cel care este atins de boală nu este un fizic standard, ci o fiinţă care, pe
deasupra, poartă cu ea iubirile şi urile, amărăciunile şi neliniştile.
Observaţia directă, experienţa proprie, puterea de discernământ specifică fiinţei umane
au dat sens şi valoare luptei cu boala şi au rezistat în confruntarea, adeseori dramatică, cu
disperarea, cu suferinţa, bizuindu-se pe încrederea în actul de tămăduire şi pe gestul de
alinare.
Semnificaţia lucrului „bine făcut” în îngrijirea bolnavului implică o bună pregătire
teoretică, o temeinică pregătire practică, pe fondul bunului simţ care însumează receptivitatea,
bunătatea, altruismul, implicarea, curiozitatea de a ştii, la care. cu timpul se adaugă
experienţa, ca procent care nu trebuie să cunoască stagnare.
Rezultatul lucrului bine făcut se regăseşte în aprecierea şi recunoştinţa bolnavului,
aprecierea medicului, satisfacţia de a fi participat cu competenţă şi eficienţă la salvarea unei
vieţi.
Relaţia bolnav – asistentă medicală are ca punct de plecare cunoaşterea nevoilor
bolnavului şi adaptarea activităţii de îngrijire la nevoile lui.
Cu toată tehnicizarea actului de îngrijire, cuvântul ce încurajează, gestul ce alină,
privirea ce inspiră încredere, dau sens şi valoare dragostei faţă de oameni, respectul pentru
viaţă, măreţia profesiei care are privilegiul de a îngriji sănătatea corpului, minţii şi a sufletului
oamenilor.

67
 BIBLIOGRAFIE

1. Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali, Autor Titircă L. - Editura Viaţa

Medicală Românească, Bucureşti, 2000.
2. Bazele medicinei de familie, Autor Adrian Restian, Editura Medicală Bucureşti.
3. Ghid de nursing, Autor Titircă Lucreţia, Editura Viaţa-Românească, Bucureşti, 2007.
4. Îngrijirea pacienţilor vol. II-IV, Autori, Tatiana Oglindă, Liliana Rogozea - Editura:
ROMPRINT.
5 . Farmacologie – manual pentru învăţământul postliceal, Autor dr. Mioara Mincu,
Editura Carol Davila, Bucureşti.
6. Manual de obstetrică şi ginecologie pentru cadre medii, Autori - Lemnete I.,
Rădulescu I., Editura Medicală Bucureşti, 1975.
7. https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=antibiotice+folosite+in+ginecologie.

68