CERCETĂRI PRIVIND UNELE ASPECTE DE NATURĂ FIZIOLOGICĂ

ȘI BIOCHIMICĂ ÎNREGISTRATE LA UNELE SOIURI DE VIȚĂ-DE-

VIE PENTRU STRUGRUI DE MASĂ, CULTIVATE ÎN PODGORIA
DRĂGĂȘANI

Drd. Ing. Cristian Vărzaru

REZUMAT

Performanțele de producție cantitative și calitative ale soiurilor de struguri

pentru consumul în stare proaspătă sunt influențate de suprafața foliară a
butucului și caracteristicile ei surprinse prin conținutul frunzelor în
macroelemente. Cercetările întreprinse aduc dovezi privind .... unor soiuri
precum: Victoria, Chasselas doré, Călina, Muscat de Hamburg și Afuz Ali, de a
valorifica condițiile pedoclimatice oferite de același areal viticol, inclusiv poziția
de pe versant pe care o ocupă butucii viței de vie. Suprafața foliară și
caracteristicile ei în cazul tuturor soiurilor luate în studiu este influențată de
perioadele secetoase. Intensitatea fotosintezei este maximă la butucii din
mijlocul pantei, iar respirația cea mai mare se înregistrează la butucii situați în
vârful pantei. În schimb intensitatea transpirației este maximă la butucii de la
baza pantei.

INTRODUCERE

Arealele de cultură ale strugurilor pentru consumul în stare proaspătă din

Oltenia beneficiază de însemnate resurse heliotermice și vitisoluri cu vocație
calitativă (cernoziomuri carbonate, psamosoluri antropice, brune eumezobazice,
pseudorendzimice sau argiloiluviale), structurate, aerisite bine drenate.
Condițiile pedoclimatice de care dispune podgoria Drăgășani oferă acestei
vechi podgorii românești ca pe lângă aproape toate tipurile de vin ce se obțin, să
găzduiască cultura strugurilor pentru masă obținându-se de-a lungul timpului
producții de foarte bună calitate și cu randamente, în producție marfă, dintre cele
mai convenabile din punct de vedere economic (Condei Gh. și colab. , 2003;
Ionică Elena Mira, Olteanu I., 2003; Popa A., 2013, Popa A. și colab. 2015,
Teodorescu St. și colab., 2021).
Studii aprofundate cu privire la cultivarea soiurilor de struguri pentru
masă, dar mai ales referitor la procesele intense, fiziologo-biochimice ce se
petrec în plantă pe parcursul perioadei de vegetație, la care se adaugă o activitate
prodigioasă în domeniul ameliorării viței de vie, al întâlnim în lucrările publicate
de cercetătorii de la Stațiunea de cercetare și producție pentru Viticultură și
Vinificație Drăgășani (Condei Gh, 1974; Condei Gh. și colab. , 1991; Condei
Gh, Lepădatu Victoria 2001; Condei Gh. și colab, 2004; Lepădatu Victoria,
Condei Gh., 1982).
În lucrarea de față prezentăm o parte din rezultatele obținute, în perioada
2020-2021, referitoare la aspecte de natură fiziologo-biochimică ce se petrec în
perioada de vegetație sub influența factorilor pedo-climatică, al soiurile de viță
de vie pentru struguri de masă.

Material și metode

Experiențele au fost amplasate într-o plantație de viță de vie cu soiuri

pentru masă care aparține Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Viticultură
și Vinificație Drăgășani, luând în studii soiurile: Chasselas doré, Călina, Muscat
de Hamburg și Afuz Ali, plantate pe un sol brun argiloiluvial slab pseudogleizat.
Soiul Victoria este plantat în același areal, dar ocupă solurile. Protosol antropic
pseudo...., brun argiloiluvial slab pseudogleizat și brun eumezobazic tipic,
prezentate de-a lungul unui versant.
Cercetările s-au referit la: condițiile climatice ale arealului, caracteristicile
tipurilor de sol, determinarea suprafeței foliare a butucului și caracteristicile ei,
conținutul în macroelemente al frunzelor. Pentru surprinderea condițiilor
climatice, s-au prelucrat datele înregistrate la Stația Autorității Naționale de
Meteorologie. Celelalte determinări s-au făcut în cadrul laboratorului de
fiziologia viței de vie al Stațiunii Viticole Drăgășani, mai puțin analiza solurilor
care a fost realizată la OSPA – Olt.

Rezultate obținute
Ponderea principalelor elemente climatice prezente în perioada de
vegetație sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul nr. 1

Ponderea principalelor elemente climatice din perioada de vegetație

în podgoria Drăgășani

Elementul Anul LUNA

climatic Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie
Temperatura 2020 12,6 16 20,5 23,3 24,3 21,2 13,8
medie lunară
(0C) 2021 9,2 16,4 20,6 25,3 24,2 17,9 10,5
(1.04 – 30.10)
Temperatura 2020 x x x 35,5 35,9 35 x
aerului (0C), x x x 12,1 14,9 9 x
 maximă și x x x 32,2 31,7 24,9 x
minimă 2021 x x x 19,2 18 12,4 x
(1.07 – 30.09)
Durata medie
lunară de 2020 270,4 236,9 237 315,3 301,6 267,7 153,7
strălucire a
soarelui (ore) 2021 166,3 258,9 246,5 355,9 310 236,4 143,4
(1.04 – 30.10)
Precipitațiile 2020 6,2 110,2 76 39,7 31 35,6 56
medii lunare
2021 61,6 85,2 68,2 37,4 32,8 4,2 76,6
(mm)
(1.04 – 30.10)
Umiditatea 2020 x 64 71 60 54 58 x
realizată a
aerului (U%) 2021 x 70,63 68,72 63 58,09 60,54 x
(1.04 – 30.10)

Temperatura medie lunară cunoaște valori mai mici, în perioada când

predomină procesele de creștere vegetativă, dar pe măsură ce ajungem în lunile
iunie-august ea ajunge la valori cuprinse între 20,5 și 25,3 0C, urmând un trend
de scădere până în luna octombrie. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că în
perioada când are loc procesul de maturare al strugurilor arealul oferă
temperaturi ale aerului care stimulează acest proces și protejează componenții
bobului de strugure. Acest aspect este evidențiat și de prezența temperaturilor
maxime și minime ale aerului, prezente uneori în lunile iunie-septembrie,
perioadă când se desfășoară procesul de maturare al strugurilor. Durata medie
lunară de strălucire a soarelui este considerată ca mare, mai ales în lunile iulie –
august. Dar soarele strălucește destul de mult și în luna septembrie și chiar
octombrie, ceea ce face ca procesul de coacere a strugurilor să se desfășoare în
cele mai potrivite condiții.
Precipitațiile atmosferice sunt relativ uniform repartizate de-a lungul
perioadei de vegetație. Ele fiind mai consistente în lunile mai-iunie, suficiente în
lunile iulie-august și mai restrânse în luna septembrie și prima parte a lunii
octombrie, condiții în care strugurii copți sunt mai bine protejați și de agenții
patogeni.
Umiditatea relativă a aerului nu scade sub 54% nici chiar în lunile cele
mai calde, iulie-august.
Relieful podgoriei modelat miraculos de natură, cu o gamă infinită de
forme, de pante și de expoziții și cu os cară fericit dozată de altitudini; trăsăturile
climatice de bază din cele mai favorabile, marcate îndeosebi prin absența
oricăror excesivități sau insuficiente; așezarea ei de-au lungul Văii Oltului ce-i
asigură o permanentă mișcare ușoară a aerului, totdeauna dispunând de o bună
umiditate chiar în iulie-august, lunile cele mai calde – toate acestea sunt condiții
care au decis că cele mai dotate și valoroase soiuri de viță de vie găsesc la
Drăgășani cel mai favorabil mediu pentru a-și exprima integral amploarea
aptitudinilor de calitate de care dispun.
Limitele de variație ale indicatorilor de fizică și c.......... solului, unde este
amplasată plantația de viță de vie cu soiul Victoria, sunt prezentate în tabelul nr.
2.
Tabelul nr. 2

Tipurile de sol și principalelor lor caracteristici de-a lungul

versantului unde este plantat soiul Victoria (Dealul Olt – Drăgășani)

Tipul de sol
(1/3 superioară a (1/3 mijlocie a (1/3 inferioară a
Caracteristicile tipului de
versantului) versantului) versantului)
sol
Protosol antropic Brun argiloiluvial slab brun eumezobazic
pseudo pseudo... tipic
Succesiunea ... genetice AC (0-25 cm) – Cpr (25- II0 (0-40 cm) – BE (w)(45- A0 (0-30 cm) – AB (30-
55 cm) – Cca (55 – 120 820 cm) – Bt (80 – 120 60 cm) – Bv (60-90) –
cm) cm) Bc (90-100)
Fracțiuni Nisip % 70 - 94 45 - 50 56 - 71
granulometric Praf % 2 - 24 16 - 18 8 - 14
e Argilă % 3 - 12 33 - 37 21 – 28
Indicatori de fizica solului

Densitatea aparentă (g/cmc) 1,15 – 1,43 1,40 – 1,41 1,50 – 1,60

Porozitatea totală (%) 48 - 58 48 - 49 41-45

Coeficientul de ofilire 1,6 – 6,7 8,4 – 10,9 5,5 - 7,3
Capacitatea de câmp (%) 7,3 – 21,9 23,4 – 24,1 22,5 – 22,9
Indicatorii de chimia solului

pH în apă 8,1 – 8,5 5,2 – 6,4 6,2 – 6,4

Humus % 0,1 – 0,5 0,60 – 1,34 0,50 – 1,65
Azot total % 0,002 – 0,010 0,009 – 0,080 0,030 – 1,63
Fosfor mobil ppm 6 - 24 16 - 32 10 - 20
Potasiu mobil ppm 4 - 100 110 - 120 80 - 160
V% 28 - 100 85 - 93 92 – 93
 Protocolul antropic pseudorenzinic din treimea superioară a pantei este
luto-argilos, friabil, coeziv, afânat, cu carbonat de calciu difuz în masa solului.
Efervescență violentă în orizontul Cpr. Fracțiunea grosieră se găsește în mare
proporție în detrimentul fracțiunilor fine: slab aprovizionat cu humus, azot și
fosfor, dar foarte bine aprovizionat cu potasiu.
Solul brun argiloiluvial tipic din treimea mijlocie a pantei are textură luto-
argiloasă, este mediu compactat, reavăn, poros. Capacitatea de apă utilă are
valori mici. Este mediu aprovizionat în humus și azot mineral, dar mediocru
aprovizionat în fosfor și potasiu.
La treimea inferioară a pantei este solul brun eumeobazic tipic care are
textura lutoasă. Este poros, slab compactat, umed. Conținutul în humus este
slab-mediu, ca și la azot și fosfor. Rezultatele privind nivelul creșterilor
vegetative ale soiurilor strugurilor de masă cultivate la Drăgășani, în condițiile
pedoclimatice prezentate mai sus sunt prezentate în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3

Suprafața SU* în frunză S.P.** în frunză

foliară mp/but % SU g SU/dmp g SP/dmp
Soiul
2020 2021 2020 2021 2020 2021 2020 2021
(24.07) (4.08) (24.07) (04.08) (24.07) (04.08) (24.07) (04.08)
Victoria – baza 3,24 3,13 34,96 31,07 0,63 0,64 204,12 200
pantei
Victoria – mij. 2,88 4,39 35,23 31,51 0,66 0,69 190,08 303
pantei
Victoria – vârful 3,01 3,06 35,40 27,99 0,68 0,62 204,68 190
pantei
Chasselas doré 3,57 4,07 36,21 28,04 0,59 0,61 210,63 248
Călina 3,52 4,03 33,54 36,50 0,71 0,82 249,92 330
Muscat Hamburg 5,11 2,14 35,32 36,79 0,92 0,87 470,12 186
Afuz Ali 552 3,35 35,16 32,63 0,68 0,64 375,36 214
*SU – substanță uscată
**SP – substanță proaspătă

Suprafața foliară a butucului precum și substanța uscată au fost efectuate

la sfârșitul lunii iulie începutul lunii august când s-au înregistrat valorile
maxime. Din datele prezentate reiese că suprafața foliară a fost ușor afectată
negativ în anul 2020 de perioada de secetă anterioară a butucilor a ajuns să
realizeze un nivel bun, înregistrându-se valori între 2,88 mp (Victoria – 1/3
mijlocie a pantei) și 5,25 mp (Afuz Ali). Valorile substanței uscate (%) ale
limbului frunzei au variat în 2020 între 33,54% (Călina) și 36,22% (Chasselas
doré). În anul 2021, valorile substanței uscate (%) au oscilat între 27,99%
(Victoria – 1/3 superioară a pantei) și 36,79% (Muscat Hamburg).
Nutriția minerală este reliefată prin rezultatele prezentate în tabelul nr. 4.
Determinările fiind făcute în sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august.
 Tabelul nr. 4

Soiul Alimentația Echilibru alimentar, %

globală g%
2020 2021 2020 2021
(06.08) (26.07) (06.080 (26.07)
Victoria – baza pantei 3,146 2,324 75,6 - 3,9 -20,5 72,5- 6,7 - 20,8
Victoria – mij. pantei 2,677 2,141 76,9 – 4,9 – 18,2 70,2 – 8,4 – 21,4
Victoria – vârful pantei 2,457 2,050 75,9 – 9,8 – 14,3 69,4 – 9,7 – 20,9
Chasselas doré 2,869 2,102 76,3 – 4,3 – 19,4 69,4 – 8,8 – 21,8
Călina 2,899 2,128 76,2 – 4,0 – 19,8 68,1 – 8,6 – 23,3
Muscat Hamburg 3,313 2,208 63,7 – 3,9 – 32,4 67,2 – 9,9 – 22,9
Afuz Ali 3,077 2,154 73,1 – 4,5 – 22,4 2,154 – 7,5 – 23,2

Se constată că alimentația globală ca și echilibrul alimentar sunt

influențate de condițiile climatice ale anului viticol și tipul de sol folosit de
plantă. Există deci diferențe notabile între soiuri; anul viticol, poziția de pe pantă
unde se găsește plantația.
În alimentația globală ponderea mai mare o reprezintă azotul. Consumul
de fosfor al butucului se situează în anul 2020 între 3,9 (Victoria vârful pantei)
și 9,8 (Victoria – 1/3 inferioară a pantei).
Analizând rezultatele obținute referitoare la suprafața foliară a butucului și
conținutul frunzelor în macroelemente constatăm că plantarea soiului Victoria în
diferite segmente ale plantei face ca vigoarea butucului, desfășurarea proceselor
fiziologice, biochimice și enzimatice, ca și calitatea strugurilor să fie diferite.

Concluzii

Valorile înregistrate la Drăgășani de către principalele elemente ale

climei, în perioada de vegetație a viței de vie demonstrează că aici solurile de
viță de vie pentru struguri de masă își pot desfășura procesele de creștere și
fructificare în cele mai bune condiții. Durata mare de strălucire a soarelui,
temperatura medie lunară a aerului, temperatura maximă și minimă a aerului
(iulie – septembrie) repartizarea și ponderea precipitațiilor ca și nivelul
umidității relative a aerului sunt cele care arată că nu există excesivități și
insuficiențe climatice.
Caracteristicile principalelor tipuri de sol prezente în Dealul Olt –
Drăgășani, sunt dintre cele preferate de vița de vie, mai ales dacă ne referim la
calitatea solului. Ele fiind diferite de-a lungul unui versant.
 3. Suprafața foliară, substanța uscată a frunzei, conținutul frunzelor în
macroelemente, realizate de soiurile de viță de vie pentru struguri de masă, sunt
dependente de condițiile climatice, tipul de sol și zestrea genetică a soiului.
4. Plantarea soiului Victoria în diferite segmente ale pantei a determinat
influențe marcante asupra vigorii butucilor, echilibrului alimentar și desfășurării
proceselor fiziologo-biochimice și enzimatice.
Rezultatele prezentate de noi într-o lucrare anterioară demonstrăm că
intensitatea fotosintezei este maximă la butucii situați la mijlocul pantei.
Intensitatea respirației este mai mare la butucii din treimea superioară a pantei.
Pe când intensitatea transpirației este maximă la butucii de la baza pantei.

Bibliografie

1. Condei Gh., 1974. „Influența suprafeței foliare asupra cantități și

calității producției de struguri în diferite condiții de sol din podgoria
Drăgășani”;
2. Condei Gh, Ciolacu M., Lepădatu Victoria, 1991. „La nutrition
minerale et la fertilisation du cepage „Victoria”. Atti Simposio Internazionale
sulle uze da Tazola, Bari – Italia;
3. Condei Gh., Lepădatu Victoria, 2001. „Vitis Vinifera C.V. – Victoria –
Creație varietală de vârf a școlii românești de genetică și Ameliorare Viticolă
prezentă și recunoscută în viticultura mondială. Monografie ilustrată
(Manuscris);
4. Condei Gh., Ciolacu M., Șeiculescu M., 2003 – Elaborarea
metodologică de delimitare multicriterială a arealelor de obținere a produselor
vito-vinicole IIOC – IC prin bonitare ecologică vocațională calitativă Analele
I.C.V.V. vol. VIII – București.
5. Condei Gh., Lepădatu Victoria, Popa Daniela, Popa A., 2004, Le
vocation europeene du cru „Victoria”. Congr. Mont. O.I.V. Vienne Austriche;
6. Ionică Elena Mira, Olteanu I., 2003, „Cultura și valorificarea
strugurilor pentru masă în Oltenia”, Editura Universitaria Craiova.
7. Lepădatu Victoria, Condei Gh. 1982, La valeur technologique et les les
particularites de la culture de la nouvelle variete de raisin roumain Victoria
Symp. Intern, O.I.V., Heraklion – Grecia, 179-191;
8. Popa A., 2012, Viticultura din Oltenia între reconstrucție și dezvoltare,
Editura Alma – Craiova.
9. Popa A., Giugea N., Genoiu Traian C., 2015, Oltenia Mica României
Viticolă, Editura Aius – Craiova;
10. Teodorescu St., Popa A., Sandu Gh, 2021, Genoclimatul României –
ediția a II-a, Editura AIUS – Craiova.