Sunteți pe pagina 1din 76

RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI III

Testarea componentelor sistemelor de combatere integrat cu impact minim asupra mediului

Raportul stadiului de realizare (30 iunie 2008)

Testarea componentelor sistemelor de combatere integrat cu impact minim asupra mediului


Modelarea populaiilor agenilor de dunare i stabilirea rspndirii lor prin interpolare geostatistic GIS/GPS

Protectia chimica a culturilor a devenit astazi foarte costisitoare, atat pentru productia, recolta n sine, ct si pentru mediul nconjurator. Din aceste motive, cercetari tot mai numeroase sunt orientate catre selectia si utilizarea de soiuri rezistente fata de o gama larga de paraziti. Aceasta rezistenta trebuie obtinuta, nsa, fara a neglija insusirile favorabile obtinute n alte planuri (nivel de productie, calitate etc.). Desi prezinta o importanta deosebita n protectia plantelor, de multe ori caracteristica de rezistenta a soiurilor la organismele daunatoare a fost trecuta cu vederea, realizarea starii fitosanitare a culturilor axandu-se n principal pe masuri preventive sau, mai cu seama, pe cele curative de combatere. In fond echilibrul dinamic ntr-un ecosistem / agrosistem se bazeaza pe complementaritatea genelor organismelor plasate n diferite nise ecologice. In timp, se inregistreaza o readaptare a materialului genetic al

organismelor daunatoare dar si al plantelor atacate n ceea ce priveste sistemul gene pentru virulenta / avirulenta gene de rezistenta sau sensibilitate, motiv pentru care procesul de ameliorare n aceasta directie este unul continuu. In cazul n care genele implicate n procesul de rezistenta sunt numeroase, caracterele de rezistenta tind sa devina cantitative, caz n care exprimarea fenotipica este puternic influientata de conditiile de mediu, respectiv de agrotehnica aplicata culturii si de conditiile climatice specifice.

Material si metoda (amplasarea dispozitivului experimental) In vederea testarii procedurilor de modelare a populatiilor agentilor de daunare din culturile de camp pe terenurile nisipoase, au fost infiintate 3 experiente privind identificarea agentilor de daunare, in functie de genotip, la grau, porumb si floarea soarelui.

Au fost luate in studiu 15 genotipuri de grau, 10 genotipuri de porumb si 10 genotipuri de floarea soarelui ( tabelul 1 ), in vederea recomandarii in productie pe solurile nisipoase a celor mai rezistente la infectia cu agentii patogeni. Experientele s-au infiintat pe un psamosol cu fertiltate redusa, caracterizat printr-un continut in humus de 0,41 0,61 %, si un pHH2O = 6,8-7,1 conform tehnologiilor elaborate de CCDCPN Dabuleni, pentru fiecare cultura. In acest semestru se vor prezenta rezultatele obtinute la cultura graului, cele de la porumb si floarea soarelui sunt in curs de realizare si vor fi prezentate in semestru II, 2008.

S-a determinat gradul de atac, care reprezinta expresia extinderii gravitatii atacului agentului patogen asupra numarului total de plante la care se efectueaza observatiile , folosind formula: FxI Ga % = , unde: 100 F = frecvena atacului I = intensitatea atacului S-au monitorizat factorii climatici (temperatura aerului, umiditatea relativa a aerului si precipitatiile) nregistrati la statia meteorologica a CCDCPN Dabuleni n perioada octombrie 2007- mai 2008, comparativ cu aceeasi perioada multianuala.

Tabelul 1 Variante experimentate (2008) Nr. var. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Grau Flamura 85 Dropia Boema Mirela Mioara Litera Liman Glosa Miranda Izvor Gruia Crina Dor Delabrad Faur Rezultate i discuii Avand in vedere elementele care caracterizeaza relatia planta / daunator, s-a impus studiul influentei conditiilor climatice din acest an asupra vegetatiei plantelor si implicit asupra modelaii populaiilor agenilor de dunare din culturile de grau, porumb si floarea soarelui cultivate pe terenuri nisipoase i stabilirea raspandirii lor prin interpolare geostatistica. Literatura de specialitate mentioneaza cresterea gradului de infectie cu agentii de daunare in culturile cu plante slab dezvoltate, cu densitate sub si peste optimul tehnologic recomandat pentru fiecare cultura. Efectele schimbrilor climatice au un impact deosebit asupra agriculturii, perioadele de secet devenind mai frecvente, cu efecte negative asupra agroecosistemelor, evideniate mai ales de distribuia neuniform a unor populaii de organisme duntoare. Deasemenea pentru realizarea unui sistem de agricultur performant n zona de sud a Romaniei i pentru promovarea unei agriculturi durabile, trebuie gsite acele genotipuri de plante care se adapteaz mai uor condiiilor de stres termo-hidric existente n diferite zone ecologice din sudul rii. n Romnia, fenomenul de secet constituie o caracteristic specific, datorit aezrii rii noastre ntr-o zon climatic temperat excesiv, cu abateri foarte mari de la valorile normale ale parametrilor climatici, agroclimatici, hidrologici i pedologici. Analiza condiiilor climatice din ultimul secol a pus n eviden c sub aspectul frecvenei, perioadele secetoase i excesiv de secetoase s-au manifestat n mod deosebit de sever n intervalele 1884-1905, 1942-1953 i 1982-2002. Seceta din ultimul interval poate fi Genotipul Porumb Rapsodia Olt Palatin Generos Campion Brates HSF 189 - 05 HSF 223 - 06 HSF 317 - 06 HSF 179 - 06 Floarea soarelui Favorit Performer F-225 Daniel Splendor Alex Top 75 Venus Saturf HS-2625

comparat ca intensitate cu cea din perioada 1942 -1953, dar ca extindere a cuprins areale mult mai mari, cu consecine socio-economice foarte severe. Regiunile cele mai afectate de secet au fost zonele de cmpie cu cele mai fertile soluri: Dobrogea, Cmpia Olteniei, Cmpia Brganului, Cmpia Moldovei i o parte a Cmpiei de Vest.

Din analiza

conditiilor climatice inregistrate la statia meteo a CCDCPN Dabuleni

(tabelele 2 si 3), se evidentiaza pregnant cresterea temperaturilor medii lunare, comparativ cu media multianuala, incepand cu luna februarie, care coroborate cu

precipitatiile inregistrate conduc la stagnarea procesului de crestere si de dezvoltare a plantelor, la inhibarea proceselor fiziologice din planta si la crearea unor conditii prielnice atacului agentilor patogeni. Anul agricol 2007/2008 este considerat un an favorabil culturii graului in conditiile solurilor nisipoase.

Sub influenta conditiilor climatice din toamna anului 2007, cele 15 genotipuri de grau au inregistrat o uniformitate buna la rasarire (note 1-2,66) si un grad de infratire cuprins intre 1,66 - 2,66 frati/planta ( tabelul 4). Infratirea plantelor s-a desfasurat atat in toamna cat si in primavara, insa observatiile efectuate arata ca in conditiile acestui an spicele formate pe frati sunt sterile. Observatiile efectuate cu privire la rezistenta graului la gerul din acest an subliniaza comportarea foarte buna la toate genotipurile studiate, avand in vedere ca nu s-au inregistrat temperaturi mai mici decat -15,-180C, pragul biologic de rezistenta a plantei la nivelul nodului de infratire. Tinand cont ca la semanat s-a asigurat o densitate a plantelor de 500 b.g./m 2, se observa o corelare pozitiva intre uniformitatea rasaririi si numarul de spice / m 2, acesta variind intre 418,0 -520,7 spice/ m2, cu cele mai bune rezultate la soiurile Flamura 85, Dropia, Boema, Liman, Izvor, la care s-a inregistrat 30,5 37,2 boabe in spic. In conditiile acestui an talia plantei la cele 15 genotipuri a fost cuprinsa intre 68,0 cm, la soiul Dor si 82,6 cm, la soiul Miranda.

Tabelul 2 Temperatura (0C) nregistrat n aer la staia meteorologic a CCDCPN Dbuleni Temperatura (0C)/ perioada Octombri e Decada I minima maxima media Decada II minima maxima media Decada III minima maxima media Media lunar Media multianual (1956-2007) 4,7 28,2 15,6 -0,8 22,7 10,4 1,6 16,1 8,7 11,5 11,9 Anul 2007 Noiembri e -1,6 15,7 6,4 -3,1 11,8 2,8 -7,1 9,0 1,4 3,6 4,8 Decembri e -3,1 12,1 3,2 -9,0 9,8 -1,4 -12,6 1,2 -5,3 -1,3 0,9 -11,4 4,5 -6,4 -10,2 5,5 -3,9 -10,2 9,4 0,2 -3,3 2,4 -5,6 8,2 0,6 -8,6 15,7 -1,0 -3,5 22,0 8,9 2,8 1,9 0,8 24,7 10,0 -3,3 20,4 9,2 -1,2 23,5 9,5 9,6 6,4 2,3 25,9 11,9 5,9 25,9 14,3 5,1 25,5 14,5 13,5 11,9 6,7 25,9 14,8 5,5 30,6 18,3 11,0 36,9 20,6 21,4 17,3 Ianuarie Februarie Anul 2008 Martie Aprilie Mai

Tabelul 3 Umiditatea relativ a aerului (%) i cantitatea de precipitaii (mm) nregistrate la staia meteorologic a CCDCPN Dbuleni Condiii climatice/ perioada octombri e Umiditatea relativ a aerului (%) decada II decada I minima maxima media minima maxima media decada III minima maxima media media lunar Cantitatea de precipitaii lunare (mm) decada I decada II decada III suma Cantitatea de precipitaii multianuale (1956-2007) (mm) 31 100 60,1 29 91 60,4 73 100 92 71,5 11,4 16,0 73,2 100,6 47,9 Anul 2007 noiembri e 61 100 79,7 45 100 81,2 58 100 85,5 82,2 22,0 58,6 14,8 95,4 31,9 decembri e 67 100 85,6 77 100 90,3 83 100 95,8 90,7 31,0 8,2 0,6 39,8 53,6 77 100 91,4 86 100 98,2 50 100 76,6 88,4 5,8 23,4 2,4 31,6 26,1 77 100 94,5 31 77 53,6 31,4 46,3 36,4 62,4 1,8 0,2 0 2,0 28,1 30,6 82,7 49,4 15 92 47,1 38 75 53,6 50,1 2,4 2,6 2,8 7,8 24,9 59 100 80,5 51 100 80,7 51 86 63,9 75,4 30,4 45,0 2,8 78,2 43,7 53 84 65,7 56 100 63,7 47 95 64,5 64,7 15,2 2,0 4,2 21,4 46,7 ianuarie februarie Anul 2008 martie aprilie mai

Tabelul 4 Determinari biometrice la genotipurile de grau studiate pe solurile nisipoase


Genotipul Uniformitatea rasaririi (note 1-9) Nr. frati / planta Rezistenta la ger (note 19) Talia plantei (cm) Nr. mediu spice/planta Nr. mediu boabe in spic

Flamura 85 Dropia Boema Mirela Mioara Litera Liman Glosa Miranda Izvor Gruia Crina Dor Delabrad Faur

1 1 1,33 2,33 2,66 1,33 1,33 2,3 2,33 1 2,33 2,66 2 2 2,66

2,66 2,33 2,66 2,00 2,33 2,00 2,66 2,66 2,.33 2,66 2,66 2,00 2,00 1,66 2,66

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

77,8 71,2 72,6 76,3 69,4 75,0 77,1 73,7 81,6 76,1 70,8 72,0 68,0 82,2 79,4

520,7 495,6 503,9 473,0 471,6 486,3 510,3 450,3 425,6 512,3 421,6 465,6 420,3 435,3 418,0

36,7 33,6 37,2 33,1 34,5 28,9 30,5 34,7 33,5 35,2 36,2 31,2 33,4 30,6 31,9

La soiurile de gru luate n studiu au fost determinai o serie de indici fiziologici cu rol important n desfurarea normal a metabolismului plantelor. n faza de nflorit au fost recoltate probe de frunze din care s-a determinat coninutul de ap al plantelor( ap liber, ap total i ap legat), substana uscat i concentraia sucului celular). De asemenea s-a determinat procesul de transpiraie a plantelor n dou momente ale zilei, la ora 9 i la ora 15. Rezultatele obinute sunt prezentate n tabelul 5. Tabelul 5
Determinarea unor indici fiziologici n plantele de gru, n faza de nflorit, pe solurile nisipoase, n funci e de soiul luat n studiu Transpiraia Ap Ap Ap Substan Concentraia g/la 10 g s.p/h Soiul liber total legat uscat sucului celular Ora 00 % % % % % Ora 9 Media 00 15

Flamura 85 Dropia Boema Mirela Mioara Litera Liman Glosa Miranda Izvor Gruia Crina Dor Delabrad Faur

55,46 55.04 55.88 56.30 57.14 56.30 56.72 56.30 57.98 57.56 55.46 57.58 56.30 57.14 56.30

59.49 59.66 59.24 61.34 61.34 60.50 59.66 60.08 61.34 61.34 59.66 61.76 59.83 61.34 60.08

4,03 4.62 3.36 5.04 4.20 4.20 2.94 3.78 3.36 3.78 4,20 4,18 3.53 4.20 3.78

40.51 40.34 40.76 38.66 38.66 39.50 40.34 39.92 38.66 38.66 40.34 38.24 40.17 38.66 39.92

16.0 14.2 14.0 14.4 14.4 14.0 13.4 14.0 14.0 13.8 15,8 14.0 14.2 14.0 13.8

12.65 4.09 1.83 16.00 4.78 3.01 2.14 11.62 3.47 4.81 4.21 12.66 3.53 4.01 7.31

9,30 8.23 9.23 8.02 6.59 6.06 9.52 4.14 3.84 4.45 6.54 2.40 4.34 3.58 2.60

10,97 6.16 5.53 12.01 5.69 4.54 5.83 7.88 3.66 4.63 5.37 7.53 3.94 3.80 4.96

Regimul de ap al plantelor este unul dintre factorii determinani ai desfurrii normale a ntregului metabolism al organismului vegetal, avnd n acest fel un rol fiziologic deosebit. Dintre fenomenele fiziologice, creterea este procesul cel mai sensibil la lipsa apei, proces care nceteaz la un grad de hidratare ce este ns suficient pentru respiraie i fotosintez. Coninutul de ap este variabil cu specia de plant, cu vrsta, cu organul sau chiar cu estul. n frunzele de gru cantitatea de ap total a oscilat ntre 59,24 % la soiul Boema i 61,76% la soiul Crina. O se rie de soiuri printre care enumerm pe Mioara, Mirela, Miranda, Izvor, Delabrad etc. au prezentat un coninut de ap total mai mare de 60 %, valoare care depete pe al soiurilor Flamura i Dropia cultivate pe solurile nisipoase. Coninutul de ap al pla ntelor sau organelor vegetale variaz i n funcie de evoluia factorilor climatici. n cursul verii, pe timp senin, cu suficient umiditate n sol, frunzele au coninutul maxim de ap n a doua jumtate a nopii, iar coninutul minim n cursul dup amiezii. n cazul de fa probele au fost recoltate n cursul dimineii, iar n perioada recoltrii probelor( data de 12 mai 2008) au fost nregistrate temperaturi maxime de 25,9 0C, cu medii cuprinse ntre 12,8- 17,80C, iar cantitatea de precipitaii a fost doar de 17,2 mm(suma) n perioada 1-12 mai. Din aceast cauz cantitatea de ap din frunzele de gru a fost mai mic, insa scderea coninutului de ap a condus la acumularea de substan uscat n plante (38,24 40,76%). Dac atmosfera are o umiditate relativ de 70-80%, fora ei de deshidratare este de sute de atmosfere, iar dac ajunge la 50%, deshidratarea se face cu o for de peste 1000 de atmosfere. Pentru ca plantele s poat supravieui, ele trebuie s gseasc mijloacele de a compensa aciunea de deshidratare. n acest fel, toate msurile agrotehnice, ca: irigaii, soiuri rezistente, perdele de protecie etc. au ca scop asigurarea unui coninut normal de ap n plante de peste 80%. n condiii nefavorabile de mediu, cnd activitatea vital a plantelor se reduce mult, cantitatea de ap liber scade, iar cea a apei legate crete, ceea ce determin o rezisten mai mare a plantelor. n frunzele de gru cantitatea de ap liber a fost influenat att de soi ct i de factorii climatici. Coninutul de ap liber a fost cuprins ntre 55,04% la soiul Dropia i 57,98 % la soiul Miranda. Apa liber este reinut slab n corpul plantei i de aceea circul foarte uor, att n interiorul celulei, ct i de la o celul la alta, asigurnd stare de turgescen a celulelor. Ea constituie mediul n care au loc procesele biochimice participnd n mod direct la desfurarea acestora. Coninutul de ap legat a oscilat ntre valorile 2,94% la soiul Liman i 5,04% la soiul Mirela. Cu ct cantitatea de ap legat este mai mare cu att soiul respectiv este mai

rezistent la condiii climatice nefavorabile( temperaturi ridicate, secet, umiditate n sol i aer sczut). Se poate observa din tabelul 15 c soiurile de gru care au prezentat o cantitate mare de ap legat au i concentraia sucului celular mare (Flamura 85 16%, Dropia 14,52%, Mirela i Mioara 14,4%, Gruia 15,8%, Delabrad 14%). Concentraia sucului celular crete n condiii de stres termo-hidric. Concomitent cu absorbia i transportul apei n plant are loc eliminarea ei masiv n atmosfer, proces realizat la nivelul tuturor organelor aeriene, mai ales al frunzelor, prin procesul de transpiraie. Acest proces este determinat de deficitul de saturaie cu vapori de ap ai atmosferei. Dintre organele aeriene frunzele transpir cu cea mai mare intensitate. n zilele senine i calde de var intensitatea transpiraiei are valori sczute dimineaa, se intensific n mod treptat pn la orele amiezii, dup care se nregistreaz o scdere continu ctre sear. La plantele anuale transpiraia este intens primvara, apoi scade treptat pn la maturitatea plantelor, categorie din care face parte i grul. Rezultatele obinute la soiurile de gru luate n studiu evideniaz o intensitate diferit a procesului de transpiraie n fucie de soi i condiiile climatice din perioada determinrilor. Astfel, la soiurile Flamura 85, Mirela, Glosa, Crina, Delabrad i Faur procesul de transpiraie prezint un maxim pn la orele prnzului, dup care scade, iar la celelalte soiuri transpiraia se intensific la orele amiezii. Ct privete media zilnic valorile a fost cuprins ntre 3,66g/ 10g s.p/h la soiul Miranda i 10,66g/ 10g s.p/h la soiul Flamura 85. Soiurile de gru care prezint cele mai mari valori ale transpiraiei, acumuleaz i o cantitate mai mare de ap n frunze.

In conditiile anului 2008 au fost identificati la grau urmatorii agenti de daunare : Fainarea (Erysiphe graminis f. sp. Tritici) a fost una dintre cele mai raspandite boli la soiurile de grau, fiind favorizata in primul rand de factorii climatici, in special de temperaturile ridicate, de uscaciunea din sol care a determinat o micsorare a turgescentei frunzelor. Ciuperca a rezistat peste iarna pe resturile de plante atacate sau pe plantele infectate din toamna sub forma de miceliu de rezistenta. Pe frunzele plantelor de grau, s-a manifestat sub forma unor pernite pasloase, proeminente, la inceput de culoare alba-cenusie aparute la inceput pe frunzele de la baza plantei, iar cu timpul si pe celelalte organe vegetative. Neaplicandu-se nici un tratament, in scopul evidentierii rezistentei genetice a soiului, in faza mai avansata a bolii, invelisul paslos a capatat o nuanta galbena-brunie, care in stadiul final a cazut de pe organele atacate, in

acel loc ramanand o pata de culoare bruna, de diferite dimensiuni si de forma neregulata. Se stie ca germinarea ascosporilor i conidiilor are loc n limite mari ale umiditii aerului, pentru dezvoltarea sa ciuperca avnd nevoie de un optim de 20 0C, (la 50C infecia se produce n 14 zile, iar la 18 0C, n 3 zile). Pentru incubaie, ciuperca are nevoie de puin umiditate, boala declanndu-se i n condiii de umiditate mai sczut. Observatiile efectuate in acest an arata ca infectia s-a declansat pe frunzele de grau sporadic pe parcursul lunii martie (fig. 1), insa in mod semnificativ in prima si a doua decada a lunii aprilie, fiind favorizata de temperaturile din aer 11,9 0C si 14,30C asociate cu o cantitate mare de precipitatii de 78,2 mm, precipitatiile avand o durata >60 min./zi. Atacul a continuat pe parcursul lunii mai, cu extindere pe celelalte organe vegetative. Sub aspectul rezistentei la infectia cu ciuperca Erysiphe graminis, cel mai bine s-a comportat soiurile Glosa, Dor si Dropia ( Ga =29,3%; 31,9%) (tabelul 6). Tabelul 6 Observatii privind gradul de atac produs de bolile foliare la genotipurile de grau studiate pe solurile nisipoase Nr spice/m2 Ga (%) Erysiphe Septoria tritici Puccinia graminis recondita 520,7 38,7 16,2 14,8 495,6 31,9 14,8 15,0 503,9 46,3 12,6 14,2 473,0 34,5 27,2 20,6 471,6 31,5 29,5 17,1 486,3 41,2 38,2 26,3 510,3 38,6 22,5 18,2 450,3 29,3 12,0 15,1 425,6 36,1 41,2 15,4 512,3 32,7 18,3 14,9 421,6 45,1 34,9 24,3 465,6 44,9 28,5 21,0 420,3 29,6 27,1 16,1 435,3 45,3 34,1 27,4 418,0 38,8 20,4 22,1

Genotipul

Flamura 85 Dropia Boema Mirela Mioara Litera Liman Glosa Miranda Izvor Gruia Crina Dor Delabrad Faur

n prevenirea atacului de finare, un rol important l prezint msurile agrofitotehnice: distrugerea samulastrei i a resturilor vegetale rmase dup recoltare; semnatul ctre sfritul epocii optime, n zonele n care boala are un caracter endemic; evitarea unor densitti foarte mari, a excesului de azot; utilizarea la semnat a unor soiuri rezistente la fainare.

Septoria tritici, produce la grau boala numita patarea bruna a frunzelor. Infectia cu acest agent patogen a aparut inca din toamna, insa in mod sporadic. Contaminarea a fost mai mare in primavara prin sporii ciupercilor prezente pe resturile vegetale infectate, n care patogenii au rezistat sub form de miceliu i picnidii. Se sti e ca picnosporii germineaz n limite largi de temperatur de 2 -80C, optima fiind de 22-260C. Atacul s-a manifestat sub form de pete brune -deschis, alungite, orientate de-a lungul nervurilor atingnd chiar 1-2 cm. Tesuturile din dreptul petelor au capatat o culoare cenusie albicioasa, ramanand nconjurate de o dung brun. Boala s -a manifestat la inceput pe frunzele de la baza apoi pe cele superioare, plantele incetinandu-si cresterea ca in final sa se usuce mai timpuriu decat cele neatacate. Atacul de Septoria tritici s-a produs si pe spic, determinand infertilitatea florilor prin distrugerea elementelor florale, iar in perioada de formare si acumulare a boabelor, diminuand calitatea glutenului

facandu-l impropriu pentru panificatie. Conditiile climatice, n special lipsa precipitatiilor din toamna, nu au fost favorabile unui atac semnificativ de septorioza. Picnosporii care au aparut n luna martie au produs infecii primare la frunzele bazale ale plantelor de grau i infecii secundare n urma carora au aprut noi pete de septorioza pe frunzele mijlocii i superioare. Atacul s-a intensificat in lunile mai-iunie cand s-au inregistrat conditii meteorologice favorabile infectiilor. Dintre genotipurile studiate in cultura comparativa de concurs s-a remarcat printr-o comportare buna: Glosa, Boema, Dropia si Flamura 85, la care gradul de atac produs de Septoria tritici a fost de 12,0 16,2%.

Puccinia recondita al carui atac a fost semnalat inca din toamna, insa cu intensitate mai mare n primavara, ncepand cu prima decada a lunii martie, cand s-au temperaturi medii de 100 C, cu o umiditate relativ a aerului cuprinsa intre 30,6 82,7%,

manifestandu-se pe partea inferioara a frunzelor sub forma de pustule mici de culoare neagra stralucitoare, acoperite cu epiderma sub care se dezvolta teleutosporii. La infectiile cu Puccinia recondita genotipurile de grau au reacionat in mod diferit, gradul de atac fiind cuprins intre 14,2 27,4%, cea mai buna rezistenta manifestandu-se la soiurile Boema, Flamura 85, Izvor si Dropia, gradul de atac fiind < 15%. In general pe solurile nisipoase infeciile sunt fost favorizate de frecvena i intensitatea mare a vntului care n zona solurilor nisipoase constituie o caracteristic de climat specific in primavara. Infectia cu Puccina recondita a condus la ofilirea si ingalbenirea frunzelor, rezultatul final al acestor infectii fiind uscarea prematura a plantelor si coacerea fortata a boabelor, care vor ramane sistave . Aspecte ale atacului produs de bolile foliare la grau in conditiile acestui an este redat in figura 2.

Eurygaster spp. i Aelia ssp (ploniele cerealelor) pe fondul deficitului de umiditate si temperaturilor ridicate, in acest an au fost semnalate pe soiurile de grau in a doua decada a lunii mai (fig. 3). Atacul produs de plosnite poate fi diferit in functie de mai multi factori. Literatura de specialitate mentioneaza ca pe fondul debilitarii plantelor pagubele sunt mult mai ridicate. Insecta este o mare iubitoare de vreme insorita si secetoasa . Aceasta relatie este cu atat mai relevanta in cazul adultilor hibernanti, care primavara invadeaza culturile, dupa o diapauza prelungita de cca. 220 zile. Dupa migrare din padurile de salcam si instalarea in lanurile de grau, adultii hibernanti se hranesc intepand frunzele si tulpinile plantelor, iar urmarea este ca tesuturile de deasupra zonei intepate se usuca. S-au observat de asemenea nepturi ale duntorului n faza de burduf, atacul conducnd la avortarea spicului ctre vrf. Cele mai frecvente au fost ns nepturile pe rahisul spicului, care au determinat albirea parial a spicului deasupra nepturii. Determinarile privind densitatea numerica a plosnitelor reliefeaza prezenta acestora in functie de soi, osciland intre 0 si 3,6 aduli i nimfe/m 2 ( tabelul 7). Este de precizat ca, in conditiile unor temperaturi ridicate, insectele au trecut la o hranire excesiv de activa, agresivitatea fiecarui adult fiind sporita atat pentru acumularea necesarului de substante nutritive cat si pentru acoperirea nevoii de apa in vederea refacerii dezechilibrului hidric, materializat prin atacarea unui numar sporit de plante. De asemenea, trebuie avut in vedere ca si soiurile de grau se prezinta cu grade variate de dezvoltare fenologica, determinata de biologia plantei , respectiv de rasarire si infratire. Acest fapt determina necesitatea stabilirii pragului economic de daunare (PED), care trebuie cuantificat si recomandat n fiecare an. Tabelul 7
Genotipul Flamura 85 Dropia Boema Mirela Mioara Litera Liman Glosa Miranda Izvor Gruia Crina Dor Delabrad Faur Densitatea numeric a speciilor de duntori din cultura grului 2 E. integriceps Anisoplia aduli/m Lema melanopa 2 2 aduli i nimfe/m (faza lapte cear) larve/m 1,3 5,4 3,5 1,0 3,8 2,8 0,8 5,8 2,0 1,5 8,2 3,5 2,8 6,4 3,7 0 3,2 2,1 1,5 3,8 1,0 0 4,9 2,8 3,6 5,4 3,0 1,8 2,4 1,2 0,1 5,8 3,5 0 5,4 3,4 3,2 5,4 2,0 1,4 3,8 1,3 2,0 4,8 2,4 Haplothrips tritici/spic 8,3 9,5 11,7 9,8 14,5 13,2 6,4 7,6 18,4 12,1 12,8 10,5 16,0 10,4 17,0

Fig. 1 Aspect privind atacul produs de Erysiphe graminis la grau

Fig. 2 Aspect privind atacul produs de bolile foliare la grau

Fig. 3 Infestare la grau cu larve de Eurigaster integriceps in diferite stadii Literatura de specialitate mentioneaza ca in primaverile normale din punct de vedere climatic, pentru culturile bine dezvoltate, cu densitati si o stare de vegetatie normale, PED-ul pentru adultii hibernanti este de 7 exemplare/m2, in conditiile unei primaveri secetoase in care si plantele sunt puternic afectate, acesta poate si trebuie sa fie substantial redus, mai ales pe fondul secetos inregistrat imediat dupa migrarea in camp. In astfel de situatii se impun, pe langa aplicarea tratamentelor de combatere, masuri suplimentare de fertilizare a culturilor, cu rolul de a le spori capacitatea de rezistenta la atac. Anisoplia spp. (carabuseii cerealelor). In zona solurilor nisipoase, atacul a fost diagnosticat prin prezenta pe spicele de gru a carabueilor in tot cursul zilei, fixati cu picioarele posterioare pe ariste si introdusi cu capul ntre palee, pe care le desfac cu pintenii picioarelor anterioare. S-a observat atacul de Anisoplia spp. asupra spicelor, dupa deschiderea paleelor, rezultand distrugerea organele florale. Prezenta adultilor de Anisoplia spp. a fost semnalata n prima decada a lunii mai pe spicele de grau cu o frecventa de 2,4 8,5 exemplare/m2, (tabelul 6). Un rol hotarator n densitatea acestui daunator il are lucrarea de arat, care cand se executa imediat dup recoltarea ceralelor paioase, contribuie la distrugerea n grad mare a oualor si larvelor. Densitatea mare a carabuseilor in lanurile de grau poate produce importante pagube, cunoscut fiind faptul c un carabusel poate distruge prin consum 7 -8 boabe de grau, iar prin scuturare alte 2-3 boabe.

Lema melanopa (gandacul ovazului). In conditiile acestui an, simptome ale atacului produs de Lema melanopa s-au manifestat la nceputul lunii aprilie, cand temperatura medie decadal din aer a fost de 11,9 0C, gandacul reluandu-si activitatea din perioada de diapauza la temperaturi medii de 90C. Adultii ataca frunzele plantelor tinere,

perforandu-le sub forma unor dungi longitudinale scurte, paralele cu nervurile. La inceputul lunii mai a avut loc depunerea oualor pe partea superioara, paralel cu nervura mediana a frunzei. Dupa cca. 2 saptamani au aparut larvele, care s-au hranit pe seama limbului foliar, au ros epiderma superioara si parenchimul frunzelor, tot sub forma de dungi longitudinale, iar epiderma inferioara s-a uscat, albindu-se. Atacul s-a produs in vetre si a putut fi observat de la distanta. Plantele de grau au fost atacate atat de adult cat si de larva. Densitatea numerica a larvelor de Lema melanopa a fost diferentiata in functie de materialul biologic, fiind cuprinsa intre 1,0 3,7 larve/ m2. Haplothrips tritici (tripsul graului). Adultul are corpul de culoare brun - negricioasa de 2 - 3 mm, cu ultimul segment al abdomenului alungit sub forma de tub. Aripile anterioare prezinta o singura nervure longitudinala.

Fig. 4 Infestare la grau cu Haplothrips tritici Are o singura generatie pe an; ierneaza sub forma de larve , iar in conditiile anului 2008 in luna mai au aparut nimfele, iar adultii au aparut la inspicare cand femelele au depus ouale intre paleele spiculetelor (fig. 4). Densitatea numerica a daunatorului la inspicare a fost cuprinsa in limitele 6,418,4 tripsi/spic. Se hranesc prin inteparea si sugerea frunzelor, tulpinilor, organelor florale determinand albirea spicelor, au ariste zburlite, fara

boabe. Tripsii sug boabele in faza de lapte - ceara. Modul de manifestare al atacului: albirea spicului si rasucirea tulpinii.

Testarea mijloacelor biologice de combatere a agenilor de dunare


S-a testat activitatea biologica a unor insecticide biologice entomopatogene pe baza de Beauveria bassiana fata de un daunator important al culturii de gru, Eurygaster integriceps; experimentele desfasurate au urmarit posibilitatea de reducere a rezervei biologice a daunatorului, prin aplicarea de tratamente la sol pentru combaterea adultilor de E. integriceps din generatia hibernanta. Material si metode Microorganism entomopatogen: Beauveria bassiana, tulpina BbEi1/06

- Biopreparate entomopatogene : Suspensie conidiana Pudra pentru prafuire (PP) concentrata (SC)

Granule (G)

cultivare submersa n mediu lichid, n conditii de agitare, timp de 24 ore, pentru obtinerea de miceliu vegetativ, respectiv 72 ore pentru obtinerea suspensiei concentrate de conidiii (SC)

cultivare la suprafata pe mediu sintetic: conidiile aeriene au fost obtinute pe mediu solid (CGA), repartizat n cutii Petri, cu diametrul de 18 cm, inoculate cu cte 3 ml cultura lichida sporulata. Dupa 14 zile de incubare la 250C, biomasa a fost recoltata si pastrata la frigider, obtinndu-se pulberea pentru prafuire (PP)

cultivare la suprafata - pe boabe de porumb autoclavate, incubate la 250C, 30 zile, n saci de polietilena autoclavabili; infestare artificiala pe adulti de E. integriceps, pe care ciuperca a dezvoltat faza saprofita (G/porumb, G/Ei)

Experimentul s-a desfasurat n conditii controlate, n vase de vegetatie continnd pamnt acoperit cu frunzis, substratul de hibernare pentru plosnita cerealelor, pe care sau aplicat biopreparatele fungice, conform schemei experimentale prezentate (tabelul 1). Tabelul 1 Modalitati de aplicare a produselor biologice pe baza de Beauveria bassiana pentru combaterea plosnitei cerealelor din generatia hibernanta (schema experimentala)
Varianta Tip de formulare Concentratie conidii Mod de aplicare Cantitate Umectarea substratului de hibernare cu apa (ml) cu mediu de cultura (ml) 100 100 -

1 2 3 4 5 6

Suspensie concentrata

FORMULARE APOASA pulverizare 4,8x10 /ml pe sol


9

100 ml

100 100 -

200 ml

FORMULARE SOLIDA 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 prafuire Pulbere conidiana 9,5x10 /g nglobare n substrat FORMULARI GRANULATE B.bassiana pe boabe de porumb pe substrat n substrat 9,8x10 / insecta
9 10

1g

100 100 -

100 100 -

1g

10,2x10 /g 75 g

75 g

100 100 100

100 100 100 -

B.bassiana pe E.integriceps

n substratul de hibernare 25 buc. -

Parametrii care au variat pe parcursul experimentului au fost : tipul de formulare fungica, modul de aplicare si umiditatea substratului de hibernare. Au fost examinate patru modalitati de tratament: (a) suspensie apoasa de conidii aplicata la suprafata substratului de hibernare : (b) pulbere conidiana aplicata la suprafata, respectiv prin ncorporare n substrat; (c) conidii pe boabe de porumb, respectiv pe E.integriceps,

ncorporate n substratul de hibernare. Pe substratul tratat conform variantelor prezentate n tabelul 1, au fost asezati cte 10 adulti de E. integriceps. Vasele de experienta au fost tinute la temperatura de 22 - 240 C, n intervalul 30 septembrie 200730 octombrie 2007, apoi n camera termostatat, la 6 - 70 C, pna la 30 martie 2008. Rezultate si discutii Coborrea adultilor n substratul de hibernare s-a esalonat pe durata a 22 zile. In aceasta perioada mortalitatea datorata micozei provocate de B.bassiana a fost foarte scazuta, avnd valoarea 0 atunci cnd conidiile, indiferent de tipul de formulare, s-au aplicat pe solul din vasele experimentale, respectiv 1,6 - 3,3 %, cnd biopreparatele sau aplicat pe suprafata substratului de hibernare. A facut exceptie tratamentul aplicat prin prafuire, V7 - V9, precum si cel granulat V13 - V17 , la care proportia de micozare a indivizilor morti a avut valori cuprinse ntre 40 si 90%. Iesirea din hibernare s-a desfasurat dupa un contact de 154 - 164 zile cu substratul de hibernare tratat biologic.

Fig.1 Probe de sol prelevate din variantele experimentale

Fig. 2 Prelucrarea probelor prin spalarea solului

Analiza probelor de sol prelevate din variantele experimentale (fig.1) si analizate prin metoda spalarii solului (fig. 2) au evidentiat faptul ca n urma aplicarii biopreparatelor au rezultat cantitati diferite de inocul patogen, n functie de tipul de formulare fungica, respectiv: 6,8 x 108 conidii \ g substrat de hibernare (V1 - V3) si 12,8 x 108 conidii \ g substrat de hibernare (V4 - V6), n cazul tratamentului lichid, 1,3 x 108 conidii \ g substrat de hibernare (V7 - V12) atunci cnd s-a facut tratament prin prafuire, 1 x 109 conidii \ g substrat de hibernare (V13 V17), dupa aplicarea boabelor de porumb; n cazul aplicarii de cadavre micozate 3,5 x 108 conidii \ g substrat de hibernare (V18 - V20).

Tabelul 2 Activitatea insecticida a ciupercii entomopatogene Beauveria bassiana fata de Eurygaster integriceps din generatia hibernanta Pna la coborrea n Dupa iesirea din diapauza substratul de hibernare mortalitate micoza(%) mortalitate micoza (%) (%) (%) 1 3 3,3 68,3 65 2 0 0 63,3 63,3 3 3,3 0 73,3 71,6 4 3,3 1,6 35 11 5 3,3 1,6 30 18,3 6 1,6 0 68,3 18,3 7 11,6 10 41,6 41,6 8 25 20 46,6 46,6 9 23,3 20 31,6 28,3 10 0 0 68,3 68,3 11 1,6 0 66,6 66,6 12 1,6 0 48,3 45 13 23,3 20 48,3 48,3 14 23,3 20 45 45 15 20 18,3 31,6 23,3 16 0 0 88,3 88,3 17 0 0 91,6 91,6 18 3,3 1,6 100 100 19 3,3 3,3 100 100 20 5 5 100 100 Martor (fara 0 0 3,3 0 inocul
fungic)

Analiza datelor prezentate n tabelul 2 conduce la observatia ca aceeasi cantitate de inocul poate induce mortalitati diferite (V7 comparativ cu V10, spre exemplu), dupa cum, cantitati diferite de conidii determina aceiasi mortalitate (V 12 comparativ cu V14). Asadar, cantitatea de patogen nu este singura responsabila de eficacitatea tratamentelor cu B.bassiana. De aceea pentru o evaluare corecta a activitatii insecticide a fiecarei forme de tratament am considerat necesar a analiza si alte aspecte care decurg din acestea, cum ar fi repartitia conidiilor n substratul tratat, att cea initiala determinata de modalitatea de aplicare a tratamentului (fig. 3), ct si cea rezultata pe parcursul experimentului, ca urmare a umectarii solului (fig. 4), precum si multiplicarea si persistenta n sol a inoculului patogen (fig. 5), virulenta acestuia.

Variant a

Fig. 3 Repartizarea initiala a conidiilor

Fig. 4 Deplasarea conidiilor dupa umectarea solului

Fig. 5 Persistenta in sol a inocului patogen

Un alt factor care a variat pe parcursul experimentului a fost aportul de substante nutritive, pe de o parte, n functie de tipul de formulare fungica, pe de alta parte, de umectarea periodica a substratului de hibernare cu solutie nutritiva. Astfel, la variantele la care B.bassiana a fost introdusa sub forma de conidii pe substrat nutritiv boabe de porumb (fig. 6), respectiv cadavre de E.integriceps (fig.7) ciuperca a crescut si a sporulat abundent pe substratul de hibernare si pe insecta (fig. 8).

Fig. 6 V13 V15 : biopreparat granulat (G/porumb)

Fig. 7 V18 V20 : biopreparat granulat (G/Ei)

Fig. 8 Micoza produsa de B.bassiana administrata pe substratul nutritiv (V16)

Diferente au aparut chiar si ntre cele doua forme de tratament granulat , n mod evident, nu n legatura cu cantitatea initiala de conidii. Si pentru a sustine acest lucru este sugestiv sa comparam variantele n care formularile granulate au fost aplicate n acelasi mod, prin nglobare n substrat. Astfel, V16-17 (fig. 9), la care cantitatea de conidii a fost de aproape 3 ori mai mare dect la V18-20 (fig. 10), procentele de mortalitate \ micozare au fost cu 514% mai mici. Analiza macroscopica si microscopica a probelor a evidentiat, la aceste variante, acelasi comportament al conidiilor n ceea ce priveste raspndirea, multiplicarea, persistenta. In acest caz eficacitatea Fig. 9 Adulti micozati superioara a tratamentelor cu gndaci acoperiti de V16-17 ciuperca se datoreste diferentei de virulenta ntre (aprilie, 2008) B.bassiana crescuta pe substrat nutritiv (V13-17) si B.bassiana crescuta pe insecta gazda (V18-20 ). Colonizarea solului cu ciuperca sporulata pe insecta gazda mai prezinta si alt avantaj daca avem n vedere modul de sporulare al B.bassiana pe boabe de porumb (fig. 11), respectiv pe insecta (fig. 12) Fig. 10
Adulti micozati

V18-20 (aprilie, 2008)

Fig. 11 Cresterea entomopatogenului Beauveria bassiana pe porumb

Fig. 12
Cresterea entomopatogenului B. bassiana pe E.integriceps

Fig. 13
Conidii de B. bassiana nglobate n psla miceliana

Pe de o parte, numarul de conidii\granula este diferit (9,8 x 109 conidii \ insecta si 5,1 x 109 conidii \ bob porumb), iar pe de alta parte, conidiile crescute pe cuticula insectei sunt foarte pulverulente, pierd cu usurinta contactul cu substratul pe care s-au format, n timp ce, n al doilea caz, conidiile sunt foarte aderente de substrat, adesea nglobate ntr-o psla miceliana (fig. 13) Aceasta face ca raspndirea inoculului patogen sa fie superioara nu numai cantitativ (numar conidii \ granula) si calitativ (virulenta crescuta prin pasajul pe insecta gazda), dar si mai rapida si mai uniforma.

Boabele de porumb reprezinta un suport nutritiv pe care, spre deosebire de cadavrele micozate ale insectelor, ciuperca l mai poate exploata. Faptul ca, n experimentul nostru, acest lucru nu s-a regasit n activitatea biologica a B.basiana dovedeste ca mediul de hibernare, chiar nesuplimentat cu nutrienti, este un substrat potrivit pentru ciuperca. Acest lucru l demonstreaza toate variantele n care umectarea s-a facut cu solutie nutritiva si n care, pna la sfrsitul experimentului, nu s-au nregistrat diferente n privinta procentelor de mortalitate si micozare, comparativ cu variantele n care umectarea s-a facut cu apa. Diferentele sunt nsa evidente ntre variantele n care solul a fost umectat, comparativ cu cele n care acest lucru nu a fost facut. Eficacitatea superioara a conidiilor din variantele la care s-a facut o umectare periodica nu s-a obtinut pe seama unei umiditati sporite, ci a faptului ca lichidul a antrenat deplasarea pe verticala a conidiilor. Acest lucru este evidentiat de faptul ca n variantele n care B.bassiana a fost nglobata n substratul de hibernare, suplimentul de umiditate nu s-a

regasit n cresterea procentului de micozare, n timp ce, n variantele n care tratamentele s-au facut numai la suprafata, procentele de micozare sunt cu 18 - 25 % mai mari atunci cnd substratul a fost umectat. Aceasta nsa, cu conditia ca substratul de hibernare sa nu fi fost inundat cu apa si, prin aceasta, depasita umiditatea optima pentru cresterea ciupercii. Este cazul variantelor 16 (fig. 14), n care procentele de micozare au avut valorile cele mai mari atunci cnd tratamentul lichid nu a mai fost suplimentat cu apa sau cu mediu de cultura. Dupa cum, n cazul n care umiditatea a fost marita prin dublarea cantitatii de biopreparat lichid aplicat initial (variantele 46), umectarea periodica a determinat scaderea de 3 5 ori a procentului de micozare. Fig. 14 Adulti de E. integriceps micozati (V3) Sporul de mortalitate medie datorata altor cauze dect B.bassiana (fig. 15), care s-a nregistrat la variantele tratate comparativ cu varianta martor poate conduce la presupunerea unui efect subletal al

tratamentelor fungice, tradus prin cresterea sensibilitatii insectelor fata de diferiti factori adversi (n cazul nostru, stressul

V13

determinat de transferarea gndacilor din

V8

cmp n laborator).

Fig. 15 Cercetatea fundamentala anticipeaza si Mortalitate indusa adultilor hibernanti de solutii pentru situatia n care tratamentele diferite microorganisme telurice entomogene cu insecticide biologice pe baza de B.bassiana ar determina acumularea n sol de spori fungici n exces. Se are n vedere rolul colembolelor ca antagonisti ai micoinsecticidelor, ca sanitari ai excesului de spori fungici depozitati n mediu. Cresterea unor colembole pe diete alcatuite din spori de B.bassiana a asigurat dezvoltarea completa a insectelor de la ecloziune la ponta, dovedind capacitatea acestora de a contribui la mentinerea balantei microflorei din sol.

Concluzii Formularea biomasei fungice de B.bassiana sub forma de granule este cea mai recomandata pentru tratarea substratului de hibernare al plosnitei cerealelor din generatia hibernanta, eficacitatea ciupercii B.bassiana fiind superioara atunci cnd se aplica pe substrat nutritiv. Biopreparatele entomopatogene pe baza de B.bassiana pot fi considerate o componenta a strategiei generale de protectie a culturilor agricole fata de atacul produs de Eurygaster sp., putnd fi folosite conform uneia dintre urmatoarele modalitati : (a) Colonizarea periodica cu B.bassiana printr-un proces repetitiv de eliberare periodica a patogenului care sa asigure un control imediat prin el nsusi (lansare inundativa). Pentru aceasta recomandam tratamente cu formulari fungice lichide pe baza de conidii de B. bassiana. Conditia aplicarii cu succes a acestei metode este selectia unor tulpini cu grad nalt de specificitate fata de speciile de Eurygaster si cu virulenta crescuta. (b) Colonizarea periodica cu B. bassiana prin eliberarea unei cantitati mici de patogen care sa se propage n habitatul tinta (lansarea inocultiva). Recomandam aplicarea acestei metode mai ales n zonele n care, desi agentul entomopatogen de combatere biologica are o incidenta naturala crescuta, nu poate sa asigure un control satisfacator din punct de vedere economic. Adaugarea la compozitia naturala a microflorei patogene a unui inocul infectios induce o crestere considerabila n procentul de mortalitate a insectei. (c) Crearea de focare epizootice : este o metoda care are n vedere consecintele pe termen lung ale tratamentului cu B. bassiana si presupune tratamente la sol cu formulari fungice granulate (ciuperca crescuta si sporulata pe boabe de porumb sau alt substrat nutritiv solid). B. bassiana introdusa artificial n sol, n ciuda rezistentei naturale a habitatului, si pastreaza caracterul patogen pentru mult timp. Caracterul epizootic este o nsusire destul de constanta a tulpinilor de B. bassiana care poate asigura raspndirea bolii ntr-o populatie de E. integriceps, pe parcursul mai multor generatii. (d) Conservarea n sol a ciupercii B. bassiana - solul nepoluat chimic si substraturile organice de pe sol pot asigura multiplicarea si conservarea ciupercii B. bassiana.

Selectarea metodelor agrotehnice i a mijloacelor chimice cu impact minim asupra mediului i cu aciune de stimulare a aciunii agenilor biologici de combatere
Cultura grului pe soluri nisipoase Material si metoda S-au testat insecticide si fungicide, sistemice si de contact, aplicate singure si in amestec ( tabelul 8). Tratamentele s-au facut la samanta si in timpul vegetatiei, in prima decada a lunii mai, la nspicare. Experimentul s-a realizat pe o cultura de gru amplasata n conditii de irigare, pe un psamosol cu o fertilitate naturala redusa, caracterizat prin: continut in humus = 0,37 0,56 %, Nt = 0,003-0,0038%, P = 23 31 ppm, K = 18 37 ppm si un pHH2O = 6,1-7,2. Graul a fost fertilizat cu N150P80K80, erbicidat in vegetatie cu Prodate 2,4 D 1 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. S-a aplicat o udare de rasarire n toamna cu o norma de udare de 250 m3 apa/ha, iar n vegetatie au fost aplicat 2 udari a 300 m 3 apa/ha. Prima udare n primavara s-a aplicat, din motive tehnice de functionare a Sistemului de irigatii SadovaCorabia, cand deja grul intrase n stress. S-a semanat soiul Dropia n data de 23 octombrie 2007, planta premergatoare fiind pepenii verzi. S-au determinat pierderile de plante (%) datorate ciupercii patogene Erysiphe graminis precum si a insectelor

daunatoare Eurygaster integriceps si Aelia accuminata. Rezultate si discutii Rezultatele obtinute releva superioritatea tratamentului la samnta cu Dithane 75WG, n doza de 2,5 kg/tona de samanta si n vegetatie cu produsele Topsin 500SC n doza de 1,25l/ha + Bravo 500SC n doza de 1,25l/ha + Calypso 480SC n doza de 0,1 l/ha. In cadrul acestei variante experimentale pierderile de plante s-au cifrat la 12%, din care 1,2% s-au datorat patogenului Erysiphe graminis, 0,5% atacului produs de Eurygaster integriceps si Aelia accuminata, restul de 10,3% din pierderi s-au datorat secetei precum si altor daunatori si boli pe care i-am identificat la grul semanat pe solurile nisipoase, (tabelul 10).

Analizand influenta medie a insecticidelor si fungicidelor aplicate la cultura grului, se consatata ca, dintre insecticide, efectul cel mai bun l-a avut produsul sistemic Calypso 480CE in doza de 0,1 l/ha, pierderile totale de plante situandu-se intre 19 30%, (fig. 5), urmat de Actara 25WG, Karate si Faster 10CE. Tratamentul cu Calypso a asigurat o combatere buna a speciilor de plosnite, determinand cele mai reduse pierderi datorate

atacului de Eurigaster integriceps si Aelia accuminata (0,3 - 0,9% plante). Tratamentul cu Calypso 480CE a avut cel mai bun efect cnd s-a asociat cu fungicidul Bravo 500SC n doza de 1,25 l/ha. Dintre fungicide, cele mai bune rezultate s-au obtinut la tratamentul cu Bravo 500SC, n doza de 1,25l/ha, pierderile totale de plante fiind de 19-25%.

Analiznd influenta tratamentului la samnta , aplicat singur sau n asociere cu fungicide si insecticide aplicate n vegetatie, se evidentiaza eficacitatea maxima (12% pierderi totale de plante) a tratamentului cu Dithane 75WG, n doza de 2,5 kg/tona de samnta si n vegetatie cu produsele Topsin 500SC n doza de 1,25l/ha + Bravo 500SC n doza de 1,25l/ha + Calypso 480SC n doza de 0,1 l/ha (fig. 6). S-a urmrit i influena tratamentelor efectuate la gru asupra unor indici fiziologici n faza de formare a bobului. Rezultatele obinute sunt prezentate n tabelul 11. n frunzele de gru a fost determinat un coninut de ap total cuprins ntre 47,54% n v arianta netratat i 52,17% n varianta tratat cu Bravo, precum i n varianta tratat cu Dithane + Topsin +Bravo + Calypso. Rezultatele obinute evidentiaza faptul ca exista un coninut mai mare de ap n frunzele de gru n variantele n care s -au aplicat n amestec fungicide+insecticide, comparativ cu variantele n care s-au aplicat numai insecticide (ex. n varianta tratat cu Calypso coninutul de ap total a fost de 45,65%, iar n varianta tratat cu Topsin + Calypso a fost determinat un coninut de ap de 50,72%). Bolile fungice si duntorii afecteaz plantele difereniat i se pot manifesta n orice stadiu de cretere a culturii. Infeciile timpurii i cele care se produc la mijlocul sezonului sunt de regul boli foliare, care produc leziuni pe frunze i tulpini. Prin daunele produse frunzelor reduc suprafaa pentru fotosintez, ceea ce nseamn c planta nu mai poate produce destule substane nutritive pentru a susine creterea optim a plantelor. De asemenea hidratarea frunzelor este sczut, cantitatea de ap din plant fiind mai mic. Apa liber a prezentat valori mai mari n variantele tratate comparativ cu varianta martor( 43,77% n varianta netratat 48,55% n varianta tratat cu Bravo). n general valorile au fost mai mari n variantele n care s-au aplicat n amestec fungicide + insecticide. Coninutul de ap legat a fost mai puin influenat de aplicarea tratamentelor fiind cuprins ntre valorile 2,89% i 5,90%. Cantitatea de substan uscat din frunze a variat n funcie de cantitatea de ap determinat fiind cuprins ntre valorile 47,83 % n varianta tratat cu Bravo i 52,46% n varianta netratat.

Concentraia sucului celular constituie reacia de rspuns a plantelor la condiii de stres. Valorile obinute s-au ncadrat n intervalul 13,4%, n varianta tratat cu Dithane + Karate i 18 %, n varianta netratat. n toate variantele n care s -au aplicat tratamente pentru combaterea bolilor i duntorilor la gru, concentraia sucului celular a prezentat valori mai mici comparativ cu varianta netratat, ceea ce confirm faptul c n aceste variante plantele sunt mai bine hidratate i prezint o cantitate mai mare de ap n frunze. De asemenea , prin meninerea plantelor mai verzi i mai sntoase nc din primele stadii de dezvoltare, leziunile pe frunze nu vor afecta procesul de fotosintez care este critic pentru maximizarea umplerii bobului. Prin utilizarea preventiv a fungicidelor i insecticidelor se conserv astfel potenialul de producie i de calitate. Intensitatea procesului de transpiraie a plantelor a prezentat diferenieri n funcie de tratamentele aplicate. Dimineaa valorile transpiraiei au fost sczute, 3,28 g/10g s.p./h, n varianta tratat cu Faster i 9,76 g/10g s.p./h, n varianta netratat. Se pot obser va valori mai reduse ale transpiraiei de regul n variantele n care s -au aplicat fungicide n amestec cu insecticide. Dup-amiaza intensitatea transpiraiei prezint o valoare maxima n majoritatea variantelor fiind cuprins ntre 4,45 g/10g s.p./h, n varianta tratat cu Dithane + Topsin + Bravo + Calypso i 18,03 g/10g s.p./h, n varianta netratat. Cele mai sczute valori ale transpiraiei au fost determinate n variantele tratate cu Bravo + Topsin + Calypso i cu Dithane + Topsin + Bravo + Calypso. M edia zilnic a intensitii transpiraiei evideniaz de asemenea valori mai sczute n variantele n care au fost aplicate tratamente, comparativ cu varianta netratat.

45 40

Pierderi de plante (%)

35 30 25 20 15 10 5 0 Netratat Topsin Bravo Dithane Netratat 40 28 25 34 Actara 32 22 24 27 Calypso 30 20 19 25 Faster 38 26 23 30 Karate 36 25 24 31

Variante insecticid

Netratat

Topsin

Bravo

Dithane

Figura 5. Influenta unui sortiment de fungicide si insecticide asupra pierderilor totale de plante la grau cultivat pe soluri nisipoase

50
Pierderi totale de plante (%)

40 30 20 10 0
Netratat 40 Dithane+Topsi Calypso+Faste Bravo+Topsin Topsin+Bravo n+Bravo+Calyp r + Calypso so 25 18 14 12

Pierderi(%)

Variante de tratament

Pierderi(%)

Figura 6. Influenta tratamentului fitosanitar asupra pierderilor de plante la grau cultivat pe soluri nisipoase

Tabelul 10 Influenta tratamentului fitosanitar asupra pierderilor de plante la graul cultivat pe solurile nisipoase Desimea plantelor/m2 Plante total Spice recoltabile

Nr. crt.

Varianta Tratamentul fitosanitar

Doza / ha (t sam.)

Pierderi de plante (%)

Erysiphe graminis f. sp. tritici (7) 23,4 18,5 22,4 24,5 25,3 16,9 8,5 5,5 6,0 5,5 5,5 2,1 10,1 7,2 7,0

(1) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

(2) Netratat Actara 25 WG Calypso 480 SC Faster 10 CE Karate Calypso 480 CE Faster 10CE Topsin 500 SC Topsin 500 SC Actara 25WG Topsin 500 SC Calypso 480SC Topsin 500 SC Faster 10CE Topsin 500 SC Karate Topsin 500 SC Bravo 500 SC Bravo 500 SC Bravo 500 SC Actara 25 WG Bravo 500 SC

(3) 0,1kg 0,1 l 0,1 l 0,15l 0,1 0,1 1,25 l 1,25 0,1 1,25 l 0,1 1,25 0,1 1,25 0,15 1,25 1,5 1,5 l 1,5 0,1 1,5

(4) 570,5 589,0 585,5 618,3 600,9 595,6 537,2 549,6 590,1 513,0 589,0 575,5 600,3 518,8 524,0

(5) 342,3 400,5 409,8 383,0 384,6 446,7 386,7 483,6 472,0 379,6 441,7 471,9 450,2 394,2 424,4

(6) 40 32 30 38 36 25 28 22 20 26 25 18 25 24 19

Din care datorate : Eurygaster Alti factori integriceps si Aelia accuminata (8) (9) 5,2 11,7 0,5 13,0 0,4 7,0 1,2 12,3 0,8 9,9 0,4 8,4 2,0 0,9 0,7 1,3 1,2 3,5 2,8 0,7 0,5 17,5 15,6 13,3 19,2 18,3 12,4 12,1 16,1 10,5

16 17 18

19 20 21 22 23 24

Calypso 480 SC Bravo 500 SC Faster 10 CE Bravo 500 SC Karate Bravo 500 SC Topsin 500 CE Calypso 480 SC Dithane 75 WG Dithane 75 WG Actara 25 WG Dithane 75 WG Calypso 480 SC Dithane 75 WG Faster 10 CE Dithane 75 WG Karate Dithane 75 WG Topsin 500 SC Bravo 500 SC Calypso 480 SC

0,1 1,5 0,1 1,5 0,15 1,5 1,25 0,1 2,5 kg 2,5 0,1 2,5 0,1 2,5 0,1 2,5 0,15 2,5 1,25 1,5 0,1

596,8 530,4 581,0

459,5 403,1 499,6

23 24 14

8,4 8,3 1,5

0,5 1,2 0,3

14,1 14,5 12,2

622,7 611,2 650,1 620,9 590,5 613,2

410,9 446,1 487,5 434,6 407,4 539,6

34 27 25 30 31 12

19,3 16,8 13,9 18,0 15,4 1,3

3,9 0,3 0,9 1,2 0,9 0,5

10,8 9,9 10,2 10,8 14,7 10,3

Tabelul 11 Influena tratamentelor de combatere a bolilor i duntorilor la gru, asupra unor indici fiziologici cu rol important n metabolismul plantelor Varianta Nr crt. (1) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Doza / ha (t sam.) (3) 0,1kg 0,1 l 0,1 l 0,15l 0,1 0,1 1,25 l 1,25 0,1 1,25 l 0,1 1,25 0,1 1,25 0,15 1,25 1,5 1,5 l 1,5 0,1 Ap liber % (4) 43.77 43.88 45.65 46.38 46.67 47.10 46.38 46.23 46.37 46.38 45.65 46.38 48.55 46.38 Ap total % (5) 47.54 49.28 49.28 49.86 49.86 50.72 50.72 50.00 50.72 50.00 49.28 49.57 52.17 50.43 Ap legat % (6) 3.77 5.90 3.63 3.48 3.19 3.62 4.34 3.77 4.35 3.62 3.63 3.19 3.62 4.05 Substan uscat % (7) 52.46 50.72 50.72 50.14 50.14 49.28 49.28 50.00 49.28 50.00 50.72 50.43 47.83 49.57 Concentraia sucului celular % (8) 18.0 16.6 15.0 14.0 15.0 13.6 14.6 15.2 15.0 15.0 14.4 14.2 14.0 14.8 Transpiraia g/la 10 g s.p/h Ora 900 (9) 9.76 8.00 7.38 3.28 9.36 3.85 5.78 6.82 5.86 6.37 6.93 5.21 7.20 6.36 Ora 1500 (10) 18.03 9.92 7.77 5.42 8.60 15.10 17.27 10.21 9.68 15.68 11.06 9.21 9.88 8.85 Media (11) 13.89 8.96 7.57 4.35 8.98 9.47 11.52 8.51 7.77 11.02 8.99 7.21 8.54 7.60

Tratamentul fitosanitar (2) Netratat Actara 25 WG Calypso 480 SC Faster 10 CE Karate Calypso 480 CE Faster 10CE Topsin 500 SC Topsin 500 SC Actara 25WG Topsin 500 SC Calypso 480SC Topsin 500 SC Faster 10CE Topsin 500 SC Karate Topsin 500 SC Bravo 500 SC Bravo 500 SC Bravo 500 SC Actara 25 WG

15 16 17 18

19 20 21 22 23 24

Bravo 500 SC Calypso 480 SC Bravo 500 SC Faster 10 CE Bravo 500 SC Karate Bravo 500 SC Topsin 500 CE Calypso 480 SC Dithane 75 WG Dithane 75 WG Actara 25 WG Dithane 75 WG Calypso 480 SC Dithane 75 WG Faster 10 CE Dithane 75 WG Karate Dithane 75 WG Topsin 500 SC Bravo 500 SC Calypso 480 SC

1,5 0,1 1,5 0,1 1,5 0,15 1,5 1,25 0,1 2,5 kg 2,5 0,1 2,5 0,1 2,5 0,1 2,5 0,15 2,5 1,25 1,5 0,1

47.83 46.38 46.38

50.72 49.28 48.57

2.89 2.90 3.19

49.28 50.72 50.43

13.8 14.2 15.6

7.90 7.83 7.32

9.36 8.95 7.71

8.63 8.39 7.26

47.10 44.93 44.93 47.83 46.38 47.83

50.72 49.28 49.28 50.72 50.72 50.72

3.62 4.35 4.35 2.89 4.34 2.89

49.28 50.72 50.72 49.28 49.28 49.28

16.0 16.4 15.0 14.0 14.2 13.4

6.68 7.80 6.40 9.30 5.81 5.13

6.21 12.16 10.16 9.87 8.05 10.11

6.44 9.98 8.28 9.58 6.93 7.62

46.58

52.17

5.59

49.28

15.0

5.01

4.45

4.73

Culturile de porumb si floarea soarelui pe soluri nisipoase Culturile de porumb i floarea soarelui au fost nfiinate, conform tehnologiei de cultur pentru zona de solurilor nisipoase. Observaiile efectuate pn la data de 10 iunie nu reliefeaz simptome ale atacului de ageni patogeni. Condiiile climatice au fost favorabile pentru executarea lucrrilor de pregtire a solului n bune condiii i a lucrrii de semnat, pentru floarea soarelui n ultima decad a lunii martie, cnd temperatura medie n aer a fost de 9,5 0 C , iar pentru porumb, n decada a II-a a lunii aprilie, cnd temperatura nregistrat n aer a fost de 14,3 0 C. Cantitatea de precipitaii czut n prima si a doua decada a lunii aprilie (75,4 mm) au asigurat o rasarire uniforma atat la porumb cat si la floarea soarelui. In scopul selectarii metodelor agrotehnice i a mijloacelor chimice cu impact minim asupra mediului i cu aciune de stimulare a aciunii agenilor biologici de combatere, s -a testat un sortiment de erbicide la porumb si floarea soarelui (tabelul 12). Pentru

semestrul I, 2008 s-au realizat observatii prifind selectivitatea si eficacitatea erbicidelor testate, completate cu imagini ale efectului tratamentului.

Din analiza gradului de imburuienare de pe solurile nisipoase (tabelul 13) se remarca abundenta infestarii cu buruieni monocotiledonate (75%, la cultura de porumb si 65% la cultura de floarea soarelui), din acest motiv s-au luat in studiu produse ale caror substante active au ca spectru de combatere in proportie mare buruienile monocotiledonate.

Sub aspectul selectivitatii fata de plantele la care au fost testate ( tabelul 14), respectiv porumb si floarea soarelui, toate produsele au fost selective ( nota EWRS 1). Din datele obtinute, ca si din imaginile prezentate, se observa ca la cultura porumbului cel mai bun efect l-a avut erbicidul Nicosulfuron aplicat in vegetatie in doza de 1,5l/ha (nota EWRS 1). La cultura de floarea soarelui ambele produse testate au avut eficacitate buna, un grad de combatere ceva mai bun l-a realizat erbicidul Leopard, aplicat in vegetatie, in doza de 1,75 l/ha.

Tabelul 12 Produse testate Nr. crt. 1 2 3 4 Porumb Erbicidul Neerbicidat Nicosulfuron Dicopur Titus Doza (l/ha) 1,5 1 50 g Nr. crt. 1 Neerbicidat 2 Pantera 3 Leopard Floarea soarelui Erbicidul Doza (l/ha) 1,75 1,75

Tabelul 13 Buruieni existente in momentul aplicarii erbicidelor Porumb Specia Digitaria sanquinalis Agropirum repens Amaranthus retroflexus Portulaca oleraceae Chenopodium album Xanthium strumarium % 65 10 5 5 10 5 Floarea soarelui Specia Agropirum repens Digitaria sanquinalis Amaranthus retroflexus Chenopodium album Xanthium strumarium Solanum nigrum % 40 25 5 15 10 5 Tabelul 14 Selectivitatea si eficacitatea erbicidelor la porumb si floarea soarelui Erbicidul Doza (l/ha) 1,5 1 50 g 1,75 1,75 Selectivitatea Note EWRS 1-9 1 1 1 Porumb Eficacitatea la 15 zile de la aplicare

Neerbicidat Nicosulfuron Dicopur Titus Neerbicidat Pantera Leopard

1,00 5,66 2,33 Floarea soarelui

1 1

2,67 2,33

Porumb erbicidat cu Dicopur 1l/ha

Porumb erbicidat cu Nicosulfuron 1,75 l/ha

Porumb erbicidat cu Titus 50 g/ha

Porumb neerbicidat

Floarea soarelui erbicidata cu Pantera 1,75 l/ha

Floarea soarelui erbicidata cu Leopard 1,75 l/ha

Cultura de floarea soarelui neerbicidata

CONCLUZII

- n conditiile anului 2008 in cultura graului de pe solurile nisipoase s-au identificat urmatorii agenti patogeni: Erysiphe graminis f. Sp. Tritici, Septoria tritici, Puccinia recondita , Eurygaster spp. i Aelia ssp , Anisoplia spp, Lema melanopa., Haplothrips tritici; - sub aspectul rezistentei la infectia cu ciuperca Erysiphe graminis, cel mai bine s-au comportat soiurile Glosa, Dor si Dropia ( Ga =29,3%; 31,9%); - genotipurile de gru Glosa, Boema, Dropia si Flamura 85, s-au remarcat prin rezistenta buna la infectia cu Septoria tritici, (Ga=12,016,2%), iar la infectia cu Puccinia recondita, cel mai scazut grad de atac l-au prezentat genotipurile Boema, Flamura 85, Izvor si Dropia (14,2 27,4%); - soiurile Mioara, Miranda si Dor au prezentat o toleranta mai mica la atacul speciilor Eurygaster integriceps si Aelia accuminata, prezentnd un grad de atac de 2,8-3,6%; - la soiurile Glosa, Dropia, Flamura 85 si Izvor s-a determinat cea mai mica densitate numerica de daunatori; - rezultatele obtinute evidentiaza faptul ca efectul cel mai bun l-a avut produsul sistemic Calypso 480Ce n doza de 0,1 l/ha, la care pierderile totale de plante se situeaza ntre 1930%, dintre acestea 0,3-0,5% datorandu-se lui Eurygaster integriceps; - tratamentul foliar cu Bravo 500SC n doza de 1,25 l/ha a realizat cel mai bun efect de combatere al infectiei cu agentii patogeni; - se evidentiaza eficacitatea maxima a tratamentului cu Dithane 75WG, n doza de 2,5 kg/tona de samanta si n vegetatie cu produsele Topsin 500SC n doza de 1,25l/ha + Bravo 500SC n doza de 1,25l/ha + Calypso 480SC n doza de 0,1 l/ha (12% pierderi totale de plante din care 1,2% s-au datorat lui Erysiphe graminis, 0,5% atacului produs de Eurygaster integriceps si Aelia accuminata, restul de 10,3% din pierderi se datoreaza secetei precum si altor daunatori si boli pe care i-am identificat la grul semanat pe solurile nisipoase) - prin utilizarea preventiv a fungicidelor i insecticidelor se conserv potenialul de producie i de calitate al plantei, prin reglarea proceselor fiziologice, n sensul mar irii rezistentei la factorii de stress ;

- pe solurile nisipoase se remarca abundenta infestarii cu buruieni monocotiledonate (75%, la cultura de porumb si 65% la cultura de floarea soarelui); - la cultura porumbului, cel mai bun efect l-a avut erbicidul Nicosulfuron aplicat n vegetatie, n doza de 1,5l/ha (nota EWRS 1); - la cultura de floarea soarelui, aplicarea postemergenta a erbicidului Leopard, n doza de 1,75 l/ha a realizat cel mai redus grad de mburuienare.

Testarea unor metode de protectie a culturilor de porumb si floarea-soarelui prin tratament la samanta

In conditiile din tara noastra, cerealele paioase de toamna si culturile prasitoare sunt frecvent atacate de un complex de boli si daunatori. Atacul acestora incepe din perioada de germinare rasarire, cauzand pagube importante exploatatiilor agricole. Din aceste considerente, actiunile de protectie a plantelor prezinta un interes major, uneori chiar determinant, privind infiintarea culturilor sau obtinerea recoltei, ceea ce impune cunoasterea de catre persoanele implicate, si in primul rand de catre producatorii agricoli, a organismelor daunatoare si a factorilor care influenteaza negativ evolutia. Avand in vedere ca, la majoritatea culturilor, numeroase organisme daunatoare se transmit prin samanta si sol, iar atacul acestora se manifesta, uneori, imediat dupa semanat, cauznd pagube nsemnate, inclusiv compromiterea culturii, se impune adoptarea unui sistem complex de masuri care se bazeaza pe tratarea semintelor.

Dintre daunatori, cel mai mare pericol pentru culturile de cereale paioase in situatii de monocultura, l prezinta larvele gndacului ghebos (Zabrus tenebrioides). De asemenea, monocultura favorizeaza nmultirea afidelor si a cicadelor, care pe lnga vatamare directa prin ntepare si sugere, dauneaza indirect si prin transmiterea de virusuri si micoplasme.

Pentru culturile prasitoare (porumb, floarea soarelui), larvele gndacilor pocnitori viermi sarma (Agriotes spp) reprezinta un real pericol, mai ales n terenurile grele si umede.

Culturile de plante prasitoare pot suferi n perioada rasaritului si a stadiului de plantula datorita atacului produs de speciile de fitofagi Opatrum sabulosum L., Tanymecus dilaticollis Gyll., Brachycaudus helichrysi Kalt., Ostrinia nubilalis Hbn., Diabrotica virgifera virgifera Le Conte, Rhopalosiphum maydis Fitch., Cricetus cricetus L. De

aceea nfiintarea culturilor fara aplicarea corespunzatoare a metodelor de prevenire si combatere a daunatorilor ce se transmit prin seminte si sol constituie un risc, stiind ca n perioada de vegetatie nu se mai poate interveni cu alte metode de protectie cu nivele similare de eficienta.

Dintre metodele chimice utilizate in protectia culturilor fata de atacul organismelor daunatoare, metoda tratamentului la samnta raspunde cel mai bine cerintelor care stau la baza realizarii unor sisteme de combatere integrata cu impact minim asupra mediului inconjurator.

Combaterea daunatorilor de sol pe o perioada lunga de timp se bazeaza n exclusivitate pe utilizarea insecticidelor de ultima generatie incluse pe Anexa I a CE si care corespund Principiilor Uniforme.

Produsele de protectia plantelor destinate tratamentului la samanta trebuie sa prezinte o serie de caracteristici (fig. 1). Adaptarea tehnicilor de combatere integrat a duntorilor din culturile agricole la principiile conceptului de agricultur durabil presupune aplicarea unui complex de metode i mijloace fitosanitare compatibile, n care elementele cu impact pozitiv sau neutru s dein o pondere nsemnat. n vederea soluionrii problemelor referitoare la creterea compatibilitii dintre elementele chimice i mijloacele biologice utilizate n cadrul sistemelor integrate de protecie a culturilor de cereale, o atenie deosebit a fost acordat cercetrilor privind stabilirea gradului de toxicitate al pesticidelor fa de

insecticidele biologice pe baza de Beauveria bassiana, n scopul identificrii produselor chimice cu selectivitate ridicat fa de acestea i cu impact redus asupra mediului. Aprecierea gradului de selectivitate al pesticidelor a fost realizat pe baza scrii de clasificare prezentate mai jos: Supravieuirea (%) >80 80 - 63 63 - 37 37 - 20 <20 Selectivitatea Foarte selectiv Selectiv Moderat selectiv Slab selectiv Neselectiv
Eficacitate: - actiune biologica nalta si sigura - selectivitate nalta - actiune cu efect rapid - distributie ulterioara n planta - durata optima de actiune - compatibilitate buna cu planta - efecte minime de inducere a rezistentei

Simbol **** *** ** * o

Nepericulos pentru utilizator: - cantitate mica utilizata - toxicitate acuta scazuta - toxicitate scazuta la expunerea de durata (cronica) - ambalare sigura - proprietati bune de preparare - utilizare fara probleme - stabilitate mare la depozitare

PRODUSE DE PROTECTIA PLANTELOR UTILIZATE LA TRATAMENTUL SEMINTELOR

Caracteristici economice: -raport redus cost / performanta -favorabil pentru utilizator -posibilitatea utilizarii n schemele integrate -spectru larg de utilizare -caracteristici noi ale produsului -capacitate de concurenta -brevetabilitate

Caracteristici ecologice: - toxicitate redusa fata de organismele folositoare - descompunere buna in mediu -mobilitate redusa n sol - fara reziduuri importante in alimente si furaje

Fig. 1
Caracteristicile produselor de protectia plantelor utilizate la tratamentul semintelor

Pesticidele si fertilizatorii reprezinta unii dintre cei mai importanti factori care pot influenta eficacitatea ciupercii B.bassiana n combaterea plosnitei cerealelor.

Interactiunea dintre ciuperca entomopatogena si pesticide poate avea loc n una din urmatoarele situatii : (1) aplicarea de pesticide chimice pentru combaterea simultana a bolilor si daunatorilor; (2) aplicarea de pesticide chimice n amestec, sau concomitent, cu biopreparate fungice, n functie de evolutia insectei, pentru rentabilizarea tratamentelor. Metoda are la baza observatia conform careia succesul dezvoltarii

micozei este dependent de starea fiziologica a insectei gazda. S-a constatat ca pe o populatie de Eurygaster slabita de o infectie naturala, Beauveria bassiana se instaleaza mult mai usor, iar micoza este nsotita de septicemii. n mod similar, dozele reduse de insecticide chimice altereaza starea fiziologica a insectelor, favoriznd evolutia bolii. Amestecul de biopreparate fungice pe baza de Beauveria bassiana cu doze reduse de insecticide chimice este, de asemenea, considerata o solutie posibila de crestere a selectivitatii piretroizilor; (3) aplicarea obligatorie a unor pesticide cu biopreparat fungic, ca singura modalitate de a obtine o eficacitate corespunzatoare.

Lucrarile desfasurate n aceasta etapa au urmarit evaluarea influentei produselor fitosanitare utilizate n mod curent pentru protectia chimica a culturilor de cereale asupra ciupercii Beauveria bassiana, substanta activa a bioinsecticidelor fungice utilizate pentru combaterea unor insecte daunatoare culturilor de cereale.

Pentru realizarea prezentei activitati s-au realizat studii privind: Interactiunea in vitro dintre Beauveria bassiana si produse de protectia plantelor destinate tratamentelor n vegatatie; Interactiunea in vitro dintre produsele destinate tratarii semintelor si ciuperca Beauveria bassiana; Studiul eficacitatii produselor de tratament la samanta n combaterea daunatorilor de sol.

Material si metode de lucru Pentru a avea o imagine ct mai veridica a interactiunii dintre produsele chimice si ciuperca Beauveria bassiana am utilizat doua metode de lucru, care se deosebesc prin modul n care a fost realizat contactul ntre ciuperca si pesticidele testate. Prima metoda presupune amestecarea suspensiei de conidii (titrul de 2x107 conidi\ml) cu fiecare dintre produsele chimice testate si pastrarea amestecului, pentru 24 ore, la temperatura camerei. Din aceste suspensii initiale s-au facut dilutii de 2, respectiv 4 ori, apoi s-au nsamntat n cutii Petri, incubate la 240C, timp de 7 zile. A doua metoda difera de prima prin aceea ca suspensia de conidii si solutia de pesticid, n aceleasi concentratii, au fost aplicate succesiv, prin pulverizare, n cutiile Petri, apoi incubate, n aceleasi conditii. Aceasta a fost conceputa n ideea de a reproduce n laborator modul de aplicare a tratamentelor n conditii de cmp. Au fost testate produse chimice din grupele fungicide, insecticide, inhibitori ai metamorfozei artropodelor si erbicide, omologate pentru a fi utilizate n protectia culturilor de gru (tabelele 1 5). Toate produsele au fost testate n 3 concentratii : concentratia (sau doza) de utilizare recomandata (c.u./d.u.), o concentratie (sau doza) de doua ori mai mica (1\2 c.u./d.u.), respectiv o concentratie (sau doza) de patru ori mai mica (1\4 c.u./d.u.). Observatiile au constat n masurarea diametrului coloniilor de B.bassiana, pentru evaluarea cresterii miceliene, respectiv n numararea coloniilor fungice, pentru stabilirea procentului de germinare a conidiilor, n variantele tratate cu pesticide, comparativ cu varianta martor netratat. Tabelul 1 Substanta activa si doza de utilizare n cultura de gru a fungicidelor testate Denumire comerciala Substanta activa Doza de utilizare recomandata

Derivati ai acidului carbamic si benzimidazoli Protect 50 WP carbendazim 50% Derivati ai benzenului si fenolului Bravo 500 SC clorotalonil 500g/l Triazoli si imidazoli Bumper 250 CE Propiconazol 250g/l 0,5 l/ha 1,5 l/ha 0,6 kg/ha

Tabelul 2 Substanta activa si doza de utilizare n cultura de gru a insecticidelor testate: Denumire comerciala Substanta activa Doza de utilizare recomandata Organofosforice Novadim 40 EC dimetoat 400 g/l 3,0 l/ha Onefon 90 triclorfon 90% 1 kg s.a./ha Reldan 40 EC clorpirifos metil 400g/l 1,5 l p.c./ha Sinoratox 35 C dimetoat 35% 3,5 l/ha Piretroizi de sinteza Alfametrin 10 CE alfacipermetrin 100 g/l 100 ml/ha Cipertrin 10 CE alfacipermetrin 100 g/l 0,1 l/ha Dackilin lambda cihalotrin 50g/l 0,15 l/ha Faster 10CE cipermetrin 100g/l 100 ml/ha Precis 5 CE deltametrin 50g/l 150 ml/ha Vantex 60 CS gamacihalotrin 60 g/l 80 ml/ha Diverse Actara 25 WG thiametoxam 25% 0,07 kg/ha Amestecuri Magic Super 20 CE clorpirifos 196 g/l + 1,0 l/ha cipermetrin 4g/l Tabelul 3 Substanta activa si doza de utilizare n cultura de gru a inhibitorului de metamorfoza a artropodelor testat Denumire comerciala Substanta Doza de utilizare recomandata activa Calypso 480 SC Tiacloprid 480 0,1 l p.c./ha g/l Tabelul 4 Substanta activa si doza de utilizare n cultura de gru a erbicidelor testate Denumire comerciala Baza chimica Doza de utilizare recomandata 2,4 D SDMA 600 RV Oltest Ariloxiacizi acid 2,4-D din sare de dimetilamina 600 g/l acid 2,4-D din esterul 2 etil hexilic 500 g/l Toluidine si aminofosfonati trifluralin 480 g/l glifosat 360 g/l 1,0 l/ha 1,5 l/ha

Treflan 48 EC Dominator

1,0 l/ha 4 l/ha

Goldstar 75 WDG Acedin Super 40 CS Radical Super 40 CS

Sulfonilureice tribenuron 75% Amestecuri acid 2,4-D 300 dicamba 100 g/l acid 2,4-D 300 dicamba 100 g/l

20 g/ha g/l g/l + + 1,0 l/ha 1,0 l/ha

Tabelul 5 Substanta activa si doza de utilizare n cultura de gru a regulatorilor de crestere testati Denumire comerciala Baza chimica Doza de utilizare recomandata Cycogan 40 LC clormequat clorura 400 g/l 5 l/ha Stabilan clormequat clorura 400 g/l 2 l/ha Tabelul 6 Denumire comerciala Gaucho 600 FS Cruiser 350 FS Cosmos 500 FS ACH 99-636 FS ACH100-280 FS Produse recomandate pentru tratamentul la samanta Substanta activa Doza de utilizare Cultura recomandata imidacloprid 600 g/l 10l/tona sam. Porumb,floarea soarelui thiametoxam 350 g/l 10l/tona sam. Porumb,floarea soarelui fipronil 500 g/l 2,5l/tona sam. Porumb,floarea soarelui imidacloprid 460 g/l + TMTD 10l/tona sam. Porumb, 176 g/l imidacloprid 210 2,5l/tona sam. grau g/l+tebuconazol 12 g/l +procloraz 58 g/l

Interactiunea dintre acerste produse si ciuperca Beauveria bassiana s-a pus n evident dupa metodele de lucru prezentate mai sus.

In conditiile anului agricol 2008 la SCAZ Secuieni s-au studiat insecticidele Cruiser 350 FS, Gaucho 600 FS si Cosmos 500 FS aplicate n tratamentul semintei de porumb si floarea soarelui, la dozele recomandate n productie. Experienta a cuprins 4 variante pe cultura si a fost amplasata dupa metoda blocurilor randomizate n 4 repetitii, parcela experimentala avnd o suprafata de 28 mp. Hibridul de pormb folosit n experienta a fost T-200, iar cel de floarea soarelui Coril. Experientele s-au amplasat pe un

cernoziom cambic tipic cu pH-ul - 6,29; continutul n humus - 2,3; azot total 2,1; P2O5 39 ppm; K2O 161 ppm. Planta premergatoare a fost fasolea. Terenul a avut o infestare buna cu larve ale genului Agriotes, densitatea acestora variind ntre 79 exemplare/m2. Lucrarile de pregatire a patului germinativ si de ntretinere s-au efectuat conform tehnologiei de cultura a florii soarelui si porumbului pentru zona Moldovei. Semanatul s-a facut cu semanatoarea pentru cmpuri experimentale, samnta fiind tratata nainte de semanat.

Pe parcursul perioadei de vegetatie s-a urmarit frecventa atacului produs de viermii srma la boabe i curs de germinare, frecventa atacului la plante n faza de 3-5 frunze, procentul plantelor salvate n urma atacului, frecventa si gradul de atac produs de specia Tanymecus dilaticolis. Datele obtinute n urma observatiilor au fost calculate statistic folosind analiza variantei. Conditiile climatice au fost favorabile pentru rasarirea, cresterea si dezvoltarea plantelor de floarea soarelui si porumb, dar si pentru aparitia si evolutia daunatorilor (viermi srma, ratisoara etc.).

Rezultate si discutii Rezultatele privind influenta produselor chimice asupra cresterii miceliene si germinarii conidiilor este prezentata n tabelul 7. O analiza de ansamblu a rezultatelor obtinute releva 3 categorii de efecte ale pesticidelor testate asupra B.bassiana, si anume, efect fungicid, fungistatic, respectiv stimulator al proceselor de crestere miceliana si germinare a conidiilor.

Din prima categorie fac parte fungicidele. Astfel produsele PROTECT, BRAVO, BUMPER au inhibat complet cresterea miceliana, chiar si la o doza de 4 ori mai mica dect doza de utilizare recomandata. Viabilitatea conidiilor a fost deasemeni afectata, germinarea acestora fiind inhibata complet la doza de utilizare, respectiv la cea de doua ori mai mica. In variantele n care inocularea mediului s-a facut cu suspensia diluata de 4 ori, germinarea conidiilor a fost inhibata complet numai n cazul fungicidului BUMPER, dupa 24 ore de contact cu patogenul. In celelalte variante conidiile au germinat n proportii cuprinse ntre 4 si 12 %. Aceste rezultate dovedesc faptul ca inhibarea cresterii

miceliene este nsotita de efecte toxice, cum ar fi reducerea viabilitatii conidiilor, ceea ce nseamna ca, n cazul fungicidelor testate de noi afectarea ciclului biologic al ciupercii B.bassiana se regaseste n scaderea patogenitatii acesteia.

Insecticidele testate au manifestat efect partial inhibitor asupra miceliului si conidiilor de B.bassiana si pot fi ncadrate n grade diferite de selectivitate: selectivitate slaba n cazul produsului DACKILIN care a inhibat cresterea miceliana si germinarea conidiilor n proportie de circa 70 %; selectivitate medie n cazul produselor ONEFON, RELDAN, SINORATOX, ALFAMETRIN si CIPERTRIN care au determinat procente de inhibare miceliana cuprinse ntre 40 - 60 % si de inhibare a germinarii de 60 - 70 % si lipsa de selectivitate n cazul insecticidelor FASTER, PRECIS, ACTARA care au inhibat n proportie de 70 - 90 % multiplicarea miceliana, respectiv 76 - 84 % germinarea conidiilor.

Erbicidele testate nu au avut efect toxic asupra B.bassiana. Spre deosebire de celelalte categorii de pesticide studiate, fata de care miceliul si conidiile au manifestat grade diferite de sensibilitate, n cazul erbicidelor este evident faptul ca ele actioneaza numai asupra miceliului vegetativ, fie inhibndu-l usor - 20% n cazul erbicidului RADICAL SUPER, fie stimulndu-l n cazul celorlalte erbicide. Efectul stimulator al unor pesticide, aplicate n doze mici, asupra cresterii ciupercilor entomopatogene rezulta, de altfel, si din alte teste de laborator, apreciindu-se chiar ca neevidentierea lui este datorata numai folosirii produsului n concentratii mari. Este important de semnalat aici faptul ca lipsa oricarei influente asupra cresterii si sporularii ciupercii nu garanteaza absenta unor modificari n activitatea insecticida a acesteia. In acest sens, n literatura de specialitate este citat exemplul unor teste de compatibilitate care au demonstrat o eficacitate sporita a B.bassiana atunci cnd aceasta a fost aplicata simultan cu erbicidul Diquat, care nu avusese efecte notabile asupra cresterii si sporularii ciupercii .

Regulatorii de crestere testati precum si inhibitorul metamorfozei artropodelor au manifestat grad nalt de selectivitate fata de B.bassiana.

Efectul global al pesticidelor testate asupra performantelor n cmp ale ciupercii B.bassiana este dificil de evaluat. Pe de o parte, avem n vedere faptul ca, n cea mai mare parte a timpului, concentratia pesticidelor cu care ciuperca se ntlneste n sol, este mai mica dect cea testata n laborator. Ocazional, mai ales pentru cele care se aplica direct n sol, aceasta poate, nsa, depasi cu mult doza normala. Pe de alta parte, cresterea B.bassiana pe mediu agarizat, n conditii optime, o face mai toleranta fata de substantele chimice, comparativ cu ciuperca crescuta n natura unde are de nfruntat conditii mai putin favorabile si concurenta cu antagonistii. n asemenea conditii, adaugarea unui factor de stress, orict de usor, poate afecta semnificativ nsusirile biologice ale ciupercii si, implicit, scadea potentialul ei entomopatogen.

Asocierea insecticidelor chimice, chiar si n doze reduse, nu trebuie avuta n vedere daca se urmareste predispozitia la boala, pentru ca mortalitatea datorata micozei este, n general mai slaba dupa tratamentul mixt dect dupa contaminarea fungica singura. Dimpotriva, daca scopul aplicarii tratamentului este reducerea rapida a populatiilor de Eurygaster, amestecul insecticidului chimic cu Beauveria bassiana conduce la omorrea, ntr-un interval scurt, a unei parti mari din populatia tinta, urmnd ca restul sa se afle, n timp, sub controlul ciupercii. Studiile cu privire la interactiunea dintre produsele de protectia plantelor (PPP) utilizate pentru tratamentul semintelor si ciuperca B. bassiana, au aratat ca insecticidele pe baza de imidacloprid si fipronil, la doza avizata, au prezentat o selectivitate ridicata (fig.1 si 2), iar thiametoxanul s-a dovedit a fi mediu selectiv (fig.3). insectofungicide Amestecurile de

pe baza de imidacloprid + TMTD si imidacloprid + tebuconazol +

procloraz au fost neselective (fig. 4 si 5), inhiband dezvoltarea ciupercii B.bassiana.

Tabelul 7 Influenta unor produse de uz fitosanitar omologate pentru protectia chimica a culturii de gru asupra multiplicarii si sporularii ciupercii Beauveria bassiana
Produs testat Protect 50 WP Bravo 500 SC Bumper 250 CE Onefon 90 Reldan 40 EC Sinoratox 35 C Alfametrin 10 CE Cipertrin 10 CE Dackilin Faster 10CE Precis 5 CE Actara 25 WG Calypso 480 SC 2,4D-SDMA600 RV Oltest Acedin Super 40 CS Radical Super 40 CS Cycogan 40 LC Stabilan Martor netratat Meto da de lucru Multiplicare vegetativa B.bassiana (diametrul coloniei, cm) 1/1 c.u. 0 0 0 0 0 0 1,9 1,9 2,0 2,1 1,6 2,0 1,5 1,9 1,5 1,9 1 1,1 0,2 0,4 0,2 0,6 0,1 0,2 3,6 3,5 3,9 3,1 3,6 3,6 3,1 3,6 2,8 3,6 3,3 3,5 3,1 3,3 3,5 1/2 c.u. 0 0 0 0 0 0 2,1 2,1 2,1 2,2 1,8 2,4 2,1 2,2 2,1 2,2 1,2 1,4 0,7 0,7 0,5 0,8 0,3 0,5 3,6 3,8 3,1 2,9 2,9 2,9 3,1 3,1 3,1 3,1 3,5 3,8 3,3 3,6 1/4 c.u. 0 0 0 0 0 0 2,1 2,1 2,4 2,2 1,8 2,4 2,1 2,2 2,1 2,2 1,2 1,4 1,0 0,9 0,9 1,0 0,7 0,9 3,3 3,8 3,1 2,6 2,9 2,9 3,1 3,1 3,1 3,1 3,5 3,8 3,3 3,6 1/1 c.u. 0 0 0 0 0 0 9 10 5 8 7 8 6 19 6 19 5 11 6 4 4 4 5 4 24 25 25 25 25 25 23 25 23 25 23 25 21 25 25 1/2 c.u. 0 0 0 0 0 0 10 10 8 8 8 8 8 8 8 8 11 17 22 4 5 6 5 6 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 1/4 c.u. 1 2 1 3 0 2 10 10 9 8 8 8 8 8 8 8 13 17 22 6 5 6 6 6 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25

I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II

Legenda
FUNGICIDE INSECTICIDE INHIBITORI AI METAMORFOZEI ERBICIDE REGULATORI DE CRESTERE

Produs selectiv (Gaucho 600 FS)

Fig. 1 Interactiunea dintre imidacloprid si ciuperca Beauveria bassiana

Martor

Produs selectiv (Cosmos 500 FS)

Fig. 2 Interactiunea dintre fipronil si ciuperca Beauveria bassiana

Martor

Produs mediu selectiv (Cruiser 350 FS)

Fig. 3 Interactiunea dintre thiametoxam si ciuperca B. bassiana

Martor

Amestec neselectiv

Fig. 4 Interactiunea dintre imidacloprid + TMTD si ciuperca B. bassiana

Martor

Amestec neselectiv

Fig. 5 Interactiunea dintre imidacloprid + tebuconazol + procloraz si ciuperca B.bassiana

Martor

Rezultatele prezentate n tabelul 8 se refera la influenta unor insecticide utilizate n protectia culturiii de floarea soarelui mpotriva atacului viermilor srma (Agriotes spp.), si a ratisoarei (Tanymecus spp.).

Datele prezentate evidentiaza un atac foarte intens al larvelor de Agriotes sp.; astfel, la varinatele tratate, frecventa atacului la boabe n curs de germinare a variat ntre 3 % si 8%, iar la martorul netratat a fost de 18%. Frecventa atacului la plante n faza de 3-5 frunze, a fost mai scazut cu valori de pna la 2% la variantele tratate si de 15% la martorul netratat. Procentul plantelor salvate la 25 de zile de la rasarire a variat ntre 90 si 95%, la variantele tratate fata de 67% ct s-a nregistrat la martorul netratat,

diferentele n ceea ce priveste procentul plantelor salvate dintre variantele tratate si martorul netratat au fost foarte semnificative.

Frecventa atacului produs de adultii de Tanymecus dilaticollis a variat ntre 8% si 10% la variantele tratate si de 15% la martorul netratat. Gradul de atac a avut valori cuprinse ntre 0,17% si 0,24%, diferentele dintre variantele tratate si martorul netratat au fost negative semnificative (tabelul 8). In tabelul 9 sunt prezentate date cu privire la influenta insecticidelor folosite n protectia culturii de porumb mpotriva atacului viermilor srma (Agriotes spp.), si a ratisoarei (Tanymecus spp.). Frecventa atacului produs de viermii srma la porumb a variat ntre 1 si 3% la boabele n curs de germinare n cazul variantelor tratate si a fost de 13% la martorul netratat. Atacul la plante n faza de 2 -5 frunze a fost cuprins ntre 1 % si 9% la varinantele tratate si de 17% la martorul netratat. Procentul plantelor salvate la 25 de zile de la rasarire a variat intre 90 si 97%, la varinatele tratate si a fost de 70% la martorul netratat, diferentele ntre variantele tratate si martor fiind foarte semnificative. Frecventa atacului produs de Tanymecus dilaticollis a fost de 6 -10% la variantele tratate, comparativ cu 18% ct s-a nregistrat la martorul netratat. Gradul de atac a variat ntre 0,16% si 0,23% la variantele tratate fata de 1,07% la martorul netratat, diferentele fiind foarte semnificativ negative (tabelul 9).

Tabelul 8 Protectia culturii de floarea-soarelui prin utilizarea unor insecticide de combatere a daunatorilor Agriotes sp. si Tanymecus dilaticollis SCAZ Secuieni - 2008 Produsul Doza l/t; kg/t 10 10 2,5 3,62% 4,11% 5,09%

Cruiser 350 FS Gaucho 600 FS Cosmos 500 FS Martor netratat


DL 5% = 1% = 0,1 % =

P% plante rasarite 93*** 97*** 92*** 82


1,45% 1,89% 2,36%

Atac de Agriotes sp. F% F% atac P% plante atac la la planta salvate bob (la 25 zile) 7000 0000 93*** 000 000 3 2 95*** 000 000 8 2 90*** 18 15 67
1,09% 1,54% 2,01% 3,02% 4,09% 5,12%

F%

Atac de Tanymecus dilaticollis I% GA% Dif. Semnificatie GA% 2,14 2,16 2,36 7,34
0,18% 0,33% 0,41%

8 9 10 15

0,17 0,19 0,24 1,10

- 0,93 - 0,91 - 0,86 -

000 000 000

Tabelul 9 Protectia culturii de porumb prin utilizarea unor insecticide de combatere a daunatorilor Agriotes sp. si Tanymecus dilaticollis SCAZ Secuieni - 2008 Produsul Doza l/t; kg/t 10 10 2,5 2,16% 3,64% 5,01%

Cruiser 350 FS Gaucho 600 FS Cosmos 500 FS Martor netratat


DL 5% = 1% = 0,1 % =

Atac de Agriotes sp. P% F% F% P% plante plante atac atac la salvate rasarite la bob planta (la 25 zile) 97*** 3000 5000 92*** 98*** 2000 1000 97*** 000 000 99*** 1 9 90*** 87 13 17 70
4,01% 5,12% 6,54% 3,09% 4,16% 5,98%

F%

Atac de Tanymecus dilaticollis I% GA% Dif. Semnificatie GA% 2,87 2,76 2,37 5,96 0,20 0,16 0,23 1,07 0,87 0,91 0,84
000 000 000

7 6 10 18

3,74% 4,92% 6,01%

0,17% 0,31% 0,47%

Concluzii Testarea unor produse de protectia plantelor din punct de vedere al selectivitatii fata de insecticidul biologic pe baza de Beauveria bassiana a evidentiat urmatoarele aspecte:

- Fungicidele Protect, Bravo, Bumper au inhibat complet cresterea miceliana; - Insecticidele au manifestat grade diferite de selectivitate, dupa cum urmeaza: o Dackilin - selectiv o Onefon, Reldan, Sinoratox, Alfametrin si Cipertrin - mediu selective o Faster, Preci, Actara neselective - Erbicidele testate nu au avut efect toxic asupra ciupercii Beauveria bassiana - Regulatorii de crestere studiati precum si inhibitorul metamorfozei artropodelor au manifestat grad nalt de selectivitate fata de Beauveria bassiana.

Pe baza studiului privind interactiunea dintre produsele destinate tratamentului la samnta si insecticidul biologic pe baza de Beauveria bassiana s-a stabilit ca: Produsele imidacloprid si fipronil sunt selective; Produsul Thiametoxam este mediu selectiv Amestecurile imidacloprid + TMTD si imidacloprid + tebuconazol + procloraz sunt neselective Produsele utilizate in tratamentul semintelor de porumb si floarea soarelui au asigurat o protectie foarte buna a culturilor fata de atacul speciilor Agriotes sp. si Tanymecus sp.

Testarea unor produse de protectia plantelor pentru combaterea buruienilor


Combaterea buruienilor din culturile de gru Grul este invadat de buruieni ce rasar fie nainte, simultan sau dupa rasarirea culturilor. Desi grul poate concura buruienile, n special cele cu rasarire trzie

primavara, nu acelasi lucru se ntampla cu buruienile care rasar din toamna sau primavara devreme, nainte de acoperirea solului. La fel de pagubitoare sunt si

buruienile bienale si perene al caror ritm de crestere este superior grului. Unele specii sunt daunatoare nu att prin concurenta, ct prin impiedicarea recoltarii si influentei asupra puritatii semintelor (Polygonum convolvulus-hrisca; Gallium aparineturita; Convolvulus arvensis-volbura; Cirsium arvense-palamida). Pentru a avea o

eficacitate ridicata n combaterea buruienilor, trebuie ales foarte bine momentul optim de aplicare a erbicidelor (momentulo n care buruienile au sensibilitatea cea mai mare este cuprins ntre stadiul de rozeta si 2-3 frunze, iar toleranta maxima a culturii este cuprinsa ntre infratire si nceperea formarii primului nod diferentiat. O influenta mare asupra eficacitatii erbicidelor o are temperatura si umiditatea, adica temperaturi medii de peste 8-100C si umiditate suficienta.

Buruienile care invadeaza de regula culturile de gru apartin grupei dicotiledonate, cele mai multe germinnd toamna. In situatiile n care n primavara, culturile sunt mai slab dezvoltate sau au o densitate redusa, apare pericolul rasaririi buruienilor dicotiledonate care germineaza primavara. Nici buruienile monocotiledonate nu trebuiesc neglijate, cum este cazul zonelor din vestul tarii, unde buruieni ca: Avena fatua-ovazul salbatic; Apera-spica-venti-iarba vantului; Agropyron repens-pirul tarator; Sorghum halepense-costreiul, pot provoca pagube importante.

Decizia privind aplicarea erbicidelor trebuie sa tina cont de gradul de imburuienare existent si previzibil, speciile predominante si starea de vegetatie a culturilor din fiecare sola n parte. Nu trebuie neglijata nici influenta erbicidelor asupra mediului, alegndu-se acele erbicide care au un impact ct mai redus asupra mediului. In ultimii ani s-a constatat ca erbicidele combinate (asociate) care contin mai multe substante active (2 sau 3), au un spectru de combatere mai larg, n comparatie cu erbicidele simple. Aplicarea erbicidelor nu nseamna numai combaterea

corespunzatoare a buruienilor pentru cultura n curs, ci si pentru culturile urmatoare.

Buruienile dicotiledonate ocupa ponderea cea mai mare, acestea fiind n functie de sensibilitatea lor : (a) buruieni sensibile la acidul 2,4 D sau sarurile acestuia (Sinapis arvensis-mustarul salbatic; Capsella bursa-pastoris-traista ciobanului; Chenopodium album-loboda; Cirsium arvense-palamida; Raphanum raphanistrum-ridichea

salbatica; Thlaspi arvense- paralute; Atriplex sp- loboda; Sonchus oleraceus-susai moale; Centaurea cyanus- crizantema). Erbicidele recomandate sunt cele din clasa ariloxiacizi, erbicide care se aplica de la inceputul infratirii pana la formarea primului internod, iar temperatura sa fie > 10; (b0 buruieni rezistente la 2,4 D sau sarurile acestuia (Gallium aparine-turita; Matricaria chamomila-musetelul mirositor; Matricaria inodora-musetelul nemirositor; Agrostema githago- neghina; Vicia sp-mazarichea; Papaver rhoeas-macul; Anthemis sp.; Veronica sp.-soparlita, ventrilica, etc. Epoca optima de combatere a buruienilor din aceasta categorie este faza de rozeta (5-7

frunze), cand buruienile au cresterea activa, erbicidele fiind preluate si translocate in planta mult mai rapid. Erbicidele recomandate sunt n special cele din clasa sulfonilureice.

Material si metoda Pe baza celor prezentate, n anul 2008, s-au ncercat 2 strategii de combatere a buruienuilor, att pentru buruienile sensibile la 2,4 D, ct si cele rezistente la 2,4 D. In cazul buruienilor sensibile la 2,4 D s-au aplicat erbicidele DMA 6 (acid 2, 4 D din sare de dimetil amina, 660 g/l)-0,8 l/ha si SDMA Super (acid 2,4 D, 600 g/l)- 1,0 l/ha. In cel de-al doilea caz cu buruieni rezistente la 2,4 D, s-a folosit erbicidele: Granstar 75 DF (tribenurom, 75 %) 0,020 kg/ha si Primstar Super (metsulfuron metil, 60 %)0,010 kg/ha. Tratamentele s-au efectuat cnd buruienile dicotiledonate erau n stadiul de 2-4 frunze. Rezultate Observatiile privind eficaciatea erbicidelor fata de buruieni s-au realizat la 30 si 60 de zile de la tratament. Tabelul 1 Eficacitatea erbicidelor pentru buruieni sensibile la 2,4 D Erbicidele aplicate Netratat DMA 6 SDMA Super Doza (kg,l/ha) Epoca de aplicare postemergent postemergent Nota EWRS Selectivitate 1 1 1 Eficacitate % 30 60 zile zile 80 86 80 84 Tabelul 2 Eficacitatea erbicidelor pentru buruieni rezistente la 2,4 D Erbicidele aplicate Netratat Granstar 75 DF Primstar Super Doza (kg,l/ha) 0,020 0,010 Epoca de aplicare postemergent postemergent Nota EWRS Selectivitate 1 1 1 Eficacitate % 30 60 zile zile 90 94 88 92

0,8 1,0

Erbicidele din clasa sulfonilureice au avut o eficacitate de peste 90 %, eficacitate care s-a mentinut pe tot parcursul perioadei de vegetatie. In concluzie, erbicidele se aleg in functie de speciile dominante n parcela; trebuie respectata epoca optima de aplicare si n special stadiu de dezvoltare al buruienilor.

Combaterea buruienilor din culturile de porumb In culturile de porumb predominante sunt buruienile monocotiledonate, (peste 60 % infestare n zonele de sud, sud-est si vestul tarii) si dicotiledonatele cu dominanta n zonele din centrul si nordul tarii. Numarul buruienilor dominante dintr-o sola variaza n medie ntre 1 si 5 specii. In ultimii ani, datorita agriculturii practicate, au aparut modificari ale structurii de buruieni si frecventei acestora att cantitativ, dar mai ales calitativ. Dintre graminee a crescut frecventa speciilor Echinochloa crus-galli, Setaria sp., Sorghum halepense si Elymus repens. In cazul buruienilor dicotiledonate o importanta mare o are Cirsium arvense, Sonchus arvensis, Chenopodium album si Amaranthus retroflexus.

Unele specii de buruieni, datorita fenomenului de allelopatie influenteaza negativ cresterea plantelor de porumb. Radacinile speciilor de Cirsium arvense, Elymus repens si chiar cele de Sinapis arvensis si Raphanus raphanistrum, elimina unele substante toxice care influenteaza negativ cresterea normala a plantelor.

In cultura de porumb buruienile monocotiledonate si n special cele perene creaza problemele cele mai mari, impunnd gasirea unor noi strategii de combaterereducere a acestora. Speciile perene sunt mai greu de combatut (manual sau

chimic), deoarece regenereaza dupa fiecare prasila sau erbicidare.

Combaterea pe cale chimica se poate realiza prin aplicarea tratamentelor nainte de semanat (ppi), preemergent sau postemergent. In zonele de cultura cu o infestare puternica de buruieni monocotiledonate si indeosebi n zonele cu conditii de seceta prelungita se recomanda utilizarea erbicidelor volatile aplicate nainte de semantat prin ncorporare cu discul (8-10 cm adancime). In conditii de seceta, utilizarea erbicidelor volatile constituie metoda cea mai sigura, ntruct efectul lor nu este dependent de precipitatiile cazute dupa tratament, ele inhibnd germinatia semintelor de buruieni dintr-un volum mare de sol.

Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se pot utiliza si erbicide nevolatile, numai daca exista umiditate n sol. Tot n aceste conditii se recomanda erbicide sistemice si nu de contact, deoarece n conditi de seceta, translocarea erbicidelor se face mult mai lent si incomplet. In stabilirea unei strategii optime de combatere a buruienilor din cultura porumbului trebuie sa se porneasca de la urmatoarele elemente:

- conditii climatice - spectrul si dominanta buruienilor - gradul de infestare - alegerea erbicidului (doza si epoca de aplicare, impact fata de mediu) Material si metoda Tinnd cont de aceste aspecte, n anul 2008, s-au testat doua strategii de combatere a buruienuilor, prin utilizarea erbicidelor att n preemergenta ct si n

postemergenta. In preemergenta s-au aplicat erbicidele: Gardoprim Plus Gold 500 SC ( S-metolaclor 312,5+terbutilazin 87,5)-5 l/ha; Dual Gold 960 EC (S-metolaclor 960 g/l)-1,5 l/ha; Guardian (acetoclor 820-869 g/l +antidot)- 2,2 l/ha. In experienta a existat o infestare puternica cu buruieni (peste 80%), din care monocotiledeonatele au reprezentat 70% (Setaria sp., Echinochloa-crus-galli, Sorgum halepense), urmate de speciile dicotiledonate, 30%, (Xanthium sp., Sinapis arvensis, Solanum nigrum, Polygonum convolvulus, Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Cirsium arvense, Hibiscus trionum, Convolvulus arvensis si Sonchus arvensis. Observatiile privind eficaciatea erbicidelor fata de buruieni s-au programat la 30 si 60 de zile de la tratament. Pana la acest moment s-au efectuat observatii la 30 de zile de la tratament. In postemergenta s-au aplicat erbicidele: Basis (rimsulfuron 50 % + tifensulfuron metil 25 %)- 0,020 kg/ha+Trend (adjuvant) 0,1 %; Mistral 4 SC (nicosulfuron 40 g/l)- 1,5 l/ha; Titus 25 DF (rimsulfuron 250 g/l)- 0,060 kg /ha+sulfactant. In terenul experimental a existat o infestare puternica cu buruieni dicotiledonate si monocotiledonate, in medie 83 %, din care predominante au fost speciile

monocotiledonate 65 % (Setaria sp, Sorghum halepense din samanta si rizomi, Echinochloa crus-galli), urmate de speciile dicotiledonate 35 % (Xanthium sp, Solanum nigrum, Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Cirsium arvense, Hibiscum trionum, Convolvulus arvensis). Erbicidele au fost aplicate la faza optima (porumb 4-6 frunze), fara a provoca simptome de fitotoxicitate la plantele de porumb (F 376).

Rezultate Rezultatele testelor sunt prezentate n tabelele 3 si 4. In cazul erbicidului Gardoprim Plus Gold 500 SC, la 30 de zile de la tratament, s-a realizat o eficacitate buna (95 % ), la aplicarea dozei de 5 l/ha. Erbicidele Dual Gold 960 EC si Guardian au controlat

foarte bine buruienile monocotiledonate anuale, per total avand un procent de combatere de peste 70 % la 30 de zile de la tratament. In conditiile anului 2008, cu o umiditate normala, prin aplicarea erbicidului Basis postemergent n faza optima (costrei max. 15 cm, buruienile monocotiledonate anuale pana la nfratit), s-a realizat o eficacitate foarte buna (93-90 %), la 30 zile de la tratament. Tabelul 3 Eficacitatea erbicidelor aplicate preemergent Erbicidele aplicate Doza (kg,l/ha) Epoca de aplicare Nota EWRS Selectivitate 1 1 1 1

Netratat Gardoprim Plus Gold 500 SC Dual Gold 960 EC Guardian

5 1,5 2,2

preemergent preemergent preemergent

30 zile 0 95 75 73 Tabelul 4

Eficacitatea erbicidelor aplicate postemergent Erbicidele aplicate Netratat Basis +Trend Mistral 4 SC Titus 25 DF Doza (kg,l/ha) 0,020 1,5 0,060 Epoca de aplicare postemergent postemergent postemergent Nota EWRS Selectivitate 1 1 1 1 Eficacitate % 30 60 zile zile 0 92 88 90

Erbicidele Mistral 4 SC si Titus 25 DF, aplicate n aceeasi perioada ca si erbicidul Basis, au realizat o eficacitate de 88%, respectiv 90% la 30 zile de la tratatment. Prin aplicarea celor 3 erbicide n faza optima, a fost combatut si costreiul din rizomi, asa cum rezulta din datele prezentate mai sus. In concluzie, - erbicidele se aleg n functie de speciile dominante n parcela; - n functie de speciile si de spectrul de mburuienare, erbicidarea se face preemergent sau postemergent, dupa cum urmeaza: - cnd predomina buruieni monocotiledonate anuale se recomanda erbicidele aplicate preemergent. - cnd predomina buruienile monocotiledonatele perene si n special Sorghum halepense din rizomi, se recomanda aplicarea erbicidelor n postemergenta, fara a se depasi epoca optima (15-25 cm pentru costrei). - doza de aplicare se stabileste n functie de gradul de imburuienare.

Combaterea buruienilor din culturile de floarea soarelui

Cercetarile efectuate n multe tari cultivatoare de floarea soarelui, inclusiv n tara noastra, demonstreaza ca buruienile n functie de gradul de infestare al terenului, reduc potentialul biologic al hibriozilor cu 70-90 %. Fiind prasitoare, floarea solarelui se n mburuieneaza an de an, dar aceasta planta are si o particularitate ce o diferentieaza de celelalte specii prasitoare n privinta concurentei buruienilor. Acestea pot sa concureze plantele de floarea soarelui numai o perioada de 30-35 zile de la rasarire, denumita si perioada critica, pna cnd floarea soarelui ajunge sa acopere ntreaga suprafata a solului. Pentru reducerea infestarii cu buruieni anuale si perene din cultura florii soarelui, se impune efectuarea corecta n epoca optima a tuturor lucrarilor necesare nfiintarii culturii (aratura de toamna, discuri, pregatirea patului germinativ, fertilizarea). Intr-o strategie completa si complexa de combatere a

buruienilor nu pot lipsi tratamentele chimice, adica folosirea erbicidelor. Floarea soarelui este defavorizata si prin faptul ca specia anuala Xanthium sp., n special n sud si sud-estul tarii, precum si unele dicotiledonate perene ( Cirsium arvense, Convolvulus arvensis si Sonchus arvensis), prezente n majoritatea zonelor de cultura a florii soarelui, nu sunt combatute de majoritatea erbicidelor avizate (omologate) pentru utilizarea n culturile de floarea soarelui. Prin urmare, este greu sa se stabileasca o strategie de combatere a buruienilor din culturile de floarea soarelui, cu att mai mult cu ct se stie ca buruienile problema (Xanthium sp,,

Cirsium arvense, Convolvulus arvensis si Sonchus arvensis) vor fi prezente n culturile de floarea soarelui indiferent de conditii (seceta, ani normali sau cu exces de precipitatii). Recent, s-a gasit o solutie si pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si n special perene, prin crearea hibrizilor de floarea soarelui

modificati genetic, rezistenti la erbicidele sulfonil ureice. Erbicidele sulfonil ureice sunt foarte active n combaterea buruienilor dicotiledonate.

Pentru a se putea realiza o eficacitate ridicata n combaterea buruienilor din culturile de floarea soarelui se pot folosi mai multe strategii: (a) cnd sunt dominante speciile monocotiledonate anuale (Echinochloa crus-galli, Setaria sp., Digitaria sanguinalis) si Sorghum halepense din samanta se recomanda doua tratamente, primul la semanat pentru combaterea gramineelor anuale si al doilea imediat dupa semannat (preemergent) pentru combaterea speciilor dicotiledonate anuale sensibile

(Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Solanum nigrum, Portulaca oleracea );

(b) cnd sunt dominante speciile de burruieni dicotiledonate sensibile ( Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Solanum nigrum, Portulaca oleracea) se recomanda doua tratamente, primul tratament imediat dupa semanat (preemergent), al doilea tratament pe vegetatie (postemergent) cnd floarea soarelui are 4-6 frunze, buruienile graminee anuale 2-4 frunzulite nainte de nfratire; (c) cnd parcele sunt infestate cu buruieni monocotiledonate anuale si perene si dicotiledonate, chiar si Sorghum halepense din rizomi se recomanda 3 tratamente, primul tratament la semanat pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale (Setaria sp, Echinochloa crus-galli, Digitaria sanguinalis) si Sorghum halepense din samnata; al doilea tratament pe vegetatie (postemergent), cnd plantele de floarea soarelui sunt n faza de 2-4 frunze, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale (n faza de 2-4 frunze); al treilea tratament pentru combaterea speciei Sorghum halepense din rizomi se realizeaza tot n vegetatie (postemergent), cnd costreiul are naltimea 1525 cm si plantele de floarea soarelui 4-6 frunze. Avnd n vedere faptul ca n ultimii ani seceta a fost tot mai frecventa, se impune respectarea urmatoarelor reguli: respectarea fazei optime de aplicare att pentru cultura ct si pentru buruiana; realizarea unei cantitati mai mare de solutie (300-400 l/ha), pentru realizarea unei eficacitati sporite, aceasta asigura o mai buna translocare n cazul erbicidelor aplicate postemergent; aplicarea tratamentelor postemergent la temperaturi mai scazute, de regula dimineata si seara; respectarea dozelor si aplicarea uniforma evitandu-se greselile care apar de obicei la pregatirea solutiei sau cnd instalatia de aplicare nu functioneaza corespunzator.

In anul 2008, s-a experimentat o strategie de

combatere a

buruienilor

monocotiledonate, prin aplicarea a doua tratamente, primul la semanat (ppi) prin ncorporare, iar cel de-al doilea n postemergenta cnd floarea soarelui avea 4-6 frunze, buruienile graminee anuale 2-4 frunzulite inainte de infratire, iar costreiul din rizomi inaltimea de 15-25 cm. La primul tratament s-au folosit erbicidele Stomp 330 EC (pendimetalin 330 g/l) - 5 l/ha si Frontier Forte (dimetenamid 720 g/l)-1,2 l/ha. La al doilea tratament s-au folosit erbicidele: Leopard 5 EC (quizalofop-P-etil, 50 g/l) 1,5 l/ha si Fusilade Forte (fluazifop-P-butill, 150 g/l) - 1,3 l/ha. Observatiile privind eficaciatea erbicidelor fata de buruieni s-au programat la 30 si 60 de zile de la

tratament. Pna la acest moment s-au efectuat observatii la 30 de zile de la tratament.

In tabelul 5 si 6 sunt prezentate rezultatele privind testarea acestor erbicide la 30 de zile de la tratament: Tabelul 5 Eficacitatea erbicidelor aplicate inainte de semanat (ppi) Erbicidele aplicate Netratat Stomp 330 EC Frontier Forte Doza (kg,l/ha) 5 1,2 Epoca de aplicare ppi ppi Nota EWRS Selectivitate 1 1 1 Eficacitate % 30 60 zile zile 0 59 55 Tabelul 6 Eficacitatea erbicidelor aplicate in vegetatie (postemergenta) Erbicidele aplicate Netratat Leopard 5 EC Fusilade Forte Doza (kg,l/ha) 1,5 1,3 Epoca de aplicare postemergent postemergent Nota EWRS Selectivitate 1 1 1 Eficacitate % 30 60 zile zile 0 88 90

In cmpul experimental, infestarea cu buruieni a fost de 80 %, predominnd speciile monocotiledonate, 60%, (Setaria sp, Echinochloa crus galli, Sorgum halepense), buruienile dicotiledonatele ocupnd 4 % (Xanthium strumarium, Cirsium arvense, Polygonum convolvulus, Chenopodium album, Amaranthus retroflexus, Solanum nigrum, Sonchus arvensis, Hibiscus trionum). Erbicidele aplicate ppi nu au manifestat fitotoxicitate fata de floarea soarelui. In conditiile unei umiditati satisfacatoare, erbicidele aplicate ppi respectiv Stomp 330 EC si Frontier Forte, au realizat un bun efect de combatere a buruienilor monocotiledonate anuale. Asa cum s-a precizat mai sus, buruienile dicotiledonate n proportie de 40%, au facut ca procentul de combatere sa fie de 59% n cazul erbicidului Stomp 330 EC si 55% n cazul erbicidului Frontier Forte, cele 2 erbicide fiind destinate n principal combaterii buruienilor monocotiledonate anuale si partial buruienilor dicotiledonate.

Nici erbicidele aplicate postemergent nu au manifestat fitotoxicitate fata de plantele de floarea soarelui. Cele doua erbicide Leopard 5 EC si Fusilade Forte, au fost aplicate la doze ridicate pentru a putea combate specia Sorghum halepense din rizomi. In ambele cazuri rezultatele au fost foarte bune cu un procent de combatere

n jur de 90%, procentul de combatere referindu-se numai la specia Sorghum halepense. Concluzii - n functie de speciile si de spectrul de imburuienare, de umiditatea din sol, se alege solutia cea mai buna, aplicnd erbicidele att ppi, preemergent, ct si postemergent: - cnd predomina buruieni monocotiledonate anuale se recomanda erbicidele aplicate ppi sau preemergent. - cnd n parcela exista si buruienile monocotiledonatele perene si n special Sorghum halepense din rizomi, se recomanda si tratament postemergent.

Testarea unor metode agrotehnice si chimice


Cultura de sfecla de zahar Pentru selectarea metodelor agrotehnice i a mijloacelor chimice cu impact minim asupra mediului i cu aciune de stimulare a agenilor biologice de combatere la cultura de sfecl de zahr au fost amplasate experiene de combatere a duntorilor cheie ai culturilor de sfecl de zahr i cartof pe suprafee pe care s -a specific celor dou culturi. Una din problemele eseniale pentru pstrarea echilibrului natural n cadrul agrobiocenozelor culturilor de cartof i sfecl de zahr este folosirea cu discernmnt a produselor chimice de combatere a bolilor i duntorilor. Majoritatea produselor omologate sunt neselective sau au o selectivitate redus pentru entomofauna util. n culturile de cartof i sfecl de zahr exis i activeaz populaii nsemnate de: Carabidae, Coccinelidae, Chrysopidae, diferite specii de Diptere i Hymenopterae. Monitorizarea populaiilor faunei epigee constituie un mijloc foarte important de a cunoate n fiecare an structura i dinamica populaiilor, efectele factorilor adveri asupra compoziiei i activitii acestora. Datele nregistrate pe perioade mari de timp permit evaluarea ncrcturii biologice a culturilor de cartof i sfecl de zahr, evoluia n timp a populaiilor de insecte utile sub aspectul structurii i a dinamicii sezoniere, factorii perturbatori care intervin n dezvoltarea acestora. De asemenea observarea direct a gradului de parazitare a larvelor duntorilor cheie din cele dou culturi, asigurarea densitii de prdtori prin integrarea factorilor agrotehnici i chimici, folosirea acelor produse care perturb cel mai puin activitatera limitatorilor naturali sunt aspecte de care s-a inut cont n punerea la punct a experienei. aplicat tehnologia

Folosirea intens o perioad lung de timp i uneori exclusiv a metodelor chimice de combatere a dus la stimularea producerii unei game foarte diversificate de pesticide i implicit la generalizarea lor ca mijloc de control a bolilor i duntorilor. Utilizarea pe scar mare a pesticidelor a condus i conduce n cont inuare la distrugerea echilibrului ecologic al agroecosistemelor, la poluarea acestora, acumularea de reziduuri n diferitele pri ale plantelor, n sol i la limitarea sau distrugerea populaiilor entomofagilor. De aceea, pe lng inventarierea i studiu l patogenilor i duntorilor din culturile de cartof i sfecl de zahr i a pagubelor produse de acetia n condiii optime de dezvoltare, trebuie stimulat studierea factorilor eco-biologici ce pot reprima apariia i dezvoltarea acestora. Dintre msurile agrofitotehnoce cuprinse n tehnologia de cultivare a sfeclei de zahr cu rol important n protecia culturilor mpotriva duntorilor i de stimulare a aciunii agenilor biologici de combatere menionm urmtoarele aspecte care au stat la baza organizrii cmpului experimental: Alegerea terenului Alegera terenului pe care s-a amplasat cultura sfeclei de zahr a fost fcut ct mai departe de sola n care s-a cultivat sfecl n anul precedect cu scopul de a evita migrarea duntorilor de exemplu Bothynoderes punctiventris. Se recomand evitarea suprafeelor nvecinate cu lucerna deselenit sau cu sole cu Otiorinchus ligusticii. Solurile cele mai favorabile pentru sfecla de zahr sunt cernoziomurile, aluviunile luto -nisipoase, solurile brune i brun-rocate de pdure, deoarece sfecla de zahr este foarte pretenioas fa de sol datorit sistemului radicular profund, cu o mare capacitate de respiraie i cu un consum ridicat de elemente nutritive i ap. Rotaia culturii Cultivarea sfeclei de zahr trebuie fcut ntr-o rotaie de patru ani. n cazul infestrii terenului cu nematozi este indicat ntroducerea n rotaie a culturilor de secar, in, lucen, tutun, ridiche de ulei, mutar, facelia care au rol de capcan. Sfecla de zahr trebuie s urmeze dup plante care prsesc terenul devreme, astfel nct s rmn timp pentru efectuarea lucrrilor solului i a fertilizrii organo minerale. n aceste condiii se asigur acumularea apei n sol, combaterea buruienilor i valorificarea eficient a ngrmintelor. La rndul ei sfecla este o buna premergtoare pentru toate plantele cu care nu are duntori comuni ea lsnd solul curat de buruieni, mobilizat, aerisit i cu rezerve de substane nutritve.

Planta premergtoare Sfecla de zahr nu trebuie cultivat dup leguminoase anuale care las solul mbogit cu azot ce sensibilizeaz plantele de sfecl la atacul duntorilor. De aceea se recomand pentru culturi premergtoare speciile de crucifere rezistente la nematozi, n cultur dubl (ca ngrmnt verede), mai ales dac exist riscul atacului cu nematozi. Pregtirea terenului Se face conform cu cerinele plantei, prevenind astfel atacul duntorilor. Lucrarea corect a terenului, pe lng pregtirea unui pat germinativ corespunztor, contribuie n mare msur la protejarea culturii mpotriva duntorilor din sol. Sfecla de zahr d cele mai bune rezultate, pe cernoziomul puternic levigat, cnd solul este arat la 20-30 cm, cu alternarea adncimii n cadrul rotaiei culturilor. Aratura adnc pentru sfecla de zahr se execut la 30-35 cm adncime n toamn, n lunile septembrieoctombrie n toate zonele pedoclimatice ale arii noastre. Pstrarea apei din precipitaii n sol constituie o problem deosebit care trebuie avut n vedere n special n anii cu tendin de secet n primvar. Valorificarea corespunztoare a rezervei de ap din sol se poate asigura prin respectarea msurilor fitotehnice de cultivare a sfeclei de zahr i executarea lucrrilor solului n aa fel nct s realizeze un raport favorabil pentru aer , ap n special n stratul arabil 0 -30 cm adncime. Lucrrile solului din toamn au o deosebit important i condiioneaz n mare masur lucrrile din primavar i rsrirea corespunztoare i uniform a sfeclei de zahr. Fertilizarea La sfecl, perioada consumului maxim a elementelor nutritive se produce n cea de a doua jumtate a perioadei de vegetaie, ns consumul diferitelor elemente nu este acelai. Potasiul i fosforul se consum n toat perioada de vegetaie aproximativ cu aceeai intensitate, pe cnd azotul se consum mai intens, iar magneziul cel mai intens n a treia perioad a asimilrii sale. Pentru obinerea de recolte mari i de calitate este necesar s se administreze solului doze mari de ngrminte, ns procedeul practicat de a se de ngrminte n ntregime nainte de semnat, este greit deoarece nu corespunde necesitilor plantei. Prin aplicarea diferitelor forme de ingrminte fazial se poate modifica coninutul de zaharoz la sfecla de zahr n special la o aplicare a acestora n perioadele de stres din timpul verii. Folosirea ngrmintelor minerale

Ingrmintele minerale intensific procesele fiziologice ca : transpiraia, deschiderea stomatelor, fotosinteza i respiraia, mresc presiunea osmotic i fora de suciune. Ele determin o cretere mai puternic a prilor aeriene ale sfeclei de zahr, n special cele pe baz de azot. Dozele de ngrminte minerale recomandate oscileaz mult de la un tip de sol la altul. Ele trebuiesc aplicate i n funci e de producia de sfecl prognozat a se realiza. n general s-au recomandat doze de N98P72K40 kg /ha s.a. Lucrrile solului n primvar pentru sfecla de zahr Buna pregtire a solului n vederea semntului sfeclei de zahr a devenit din ce n ce mai important, odat cu generalizarea n practic a folosirii seminelor lefuite, ncrustate i drajate semnte la distane mrite pe rnd (10 -12-15-18 cm). Adncimea prea mare de afnare a solului nainte de semnat, are de obicei, repercursiuni nefavorabile asupra rsririi uniforme a plantelor. Pe de alt parte, se cunoate necesitatea de a ngropa smna de sfecl la mic adncime (2 -3 cm), datorit slabei puteri de strbatere a acesteia fa de alte semine. Principalele cerine agrotehnice, care stau la baza pregtirii corespunztoare a patului germinativ pentru sfecla de zahr sunt urmatoarele : - afnarea stratului de sol la suprafa pe o adncime echivalent cu cea de nsmnare (2-3cm) ; - solul de sub acest strat s rmn nederanjat, pentru a as igura aprovizionarea seminelor cu ap din profunzime ; - solul de la suprafa, din stratul prelucrat, trebuie s fie bine mrunit i s permit accesul aerului spre saman ; - terenul s fie bine nivelat n urma pregtirii i la adncime uniform. n vederea realizrii acestor cerine agrotehnice, exist n unitile de producie o serie de utilaje pentru pregtirea patului germinativ, care se pot folosi de la caz la caz, n funcie de starea solului la desprimvrare. Prin arturile de var i cele adnci de toamn se distrug o serie de insecte duntoare mpreun cu larvele acestora (ou de Noctuide, afide, Chaetognema spp.). Sunt scoase la suprafaa solului larvele de Agriotes spp., Melolontha melolontha, Anisoplia, crisalidele de lepidoptere, pduchi de rdcin (Pemphigus). Alegerea soiului Cu toate c la ora actual exist deja soiuri rezistente la nematozi, la noi n ar aceste soiuri nc nu se cultiv. Smna

n prezent toat smna de sfecl folosit n Romnia este tratat cu produse chim ice pentru protecia plantelor mpotriva bolilor i duntorilor. Toate soiurile noi, poteniale pentru a fi cultivate, sunt n prezent verificate in cmpurile de testare, iar apoi sunt incluse n lista de soiuri, care se modific anual. Cele mai noi tehnologii impun ca smna s fie de ceea mai buna calitate, monogerm, drajat sub form de uniti germinative ( 1UG= 100.000 semine), iar numrul de uniti germinative folosite la hectar trebuie s asigure la recoltare un numr de 80-100.000 de plante. Se recomand utilizarea a 1,2-1,4 UG/ha. Executarea semnatului la timp asigur o rsrire exploziv, o cretere uniform a plantelor, se evit atacul unor boli i duntori care apar odat cu creterea temperaturii i contribuie la obinerea unor culturi ncheiate, care stnjenesc dezvoltarea buruienilor. Calitatea sfeclei de zahr din ara noastr este puternic influenat de temperatura aerului din perioada de ncolire i de rsrire, precum i de scderea temperaturii din timpul nopii, fr a depi 0C, la sfritul verii i nceputul toamnei, nainte de recoltare. Distana de semnat influeneaz coninutul de zahr, optimul fiind de 45 cm ntre rnduri i de 16-18 cm ntre plante pe rnd. Cele mai mari producii de biomas ( rdcini ) de sfecl (peste 80 t/ha n condiii de neirigat) s-au obinut n condiiile de la Braov prin cultivarea soiurilor Canaria, Leila i Corsica. La ora actual constituie un mare succes introducerea insecticidelor la drajarea seminelor. Efectul insecticidelor de contact i a celor sistemice din seminele drajate dureaz 68 sptmni de la rsrit, n funie de substana activ utilizat. Sunt potrivite mpotriva duntorilor de sol, (numai la populaii reduse de Curculionidae), au eficacitate diferit n reducerea populaiilor de purici n funcie de numrul de indivizi i data atacului. Deasemeni, n funcie de substana activ, drajarea cu insecticide reduce coloniile primare ale afidelor migratoare. Nu este nc clarificat efectul asupra speciei Scrobipalpa ocellatela. Pentru tratarea seminelor de sfecl contra duntorilor se folosesc insecticide cu substana activ de carbofuran. Tratarea solului Dezinfectarea solului se execut ntr-o singur trecere, odat cu semnatul, utiliznd aparate pentru distribuit granule sau pompe peristaltice. Sunt procedee eficace de protecie mpotriva larvelor de Noctuidae, larvelor de Melolonthinae i a viermilor srm, care duneaz aproape de suprafaa solului, precum i mpotriva speciilor de Curculionidae i a puricilor sfeclei, care atac n timpul rsririi plantelor. Prin tratamentele efectuate la sol se completeaz efectul tratrii seminelor. Sunt

omologate o serie de produse. Cel mai des se folosesc substanele active: terbufos, carbosulfan, sau mai rar: teflutrin, i carbofuran. Importana acestor tratamente se micoreaz odat cu creterea eficacitii tratrii semninelor. Pregtirea patului germinativ, perioada semnatului Pregtirea unui pat germinativ de bun calitate, puin mai tasat pe adncimea de semnat, mai reavn, favorizeaz rsrirea mai rapid i dezvoltarea plantelor de sfecl n primele faze ceea ce, mpreun cu semnatul ct mai timpuriu, crete rezistena natural a plantelor fa duntori. Plantele de sfecl depesc prin cretere atacul duntorilor. Pentru pstrarea umiditii este important ca semnatul s urmeze ct mai repede dup pregtirea patului germinativ. Mainile moderne de semnat bob cu bob sunt echipate cu echipamente de administrat insecticide granulate pentru dezinfectarea solului, respectiv cu pomp peristaltic. Germinaia, rsritul plantelor Dintre duntori, sfecla n curs de rsrire este atacat n cea mai mare msur de: Bothynoderes punctiventris (i alte specii de Curculionidae), i de Caetocnema tibialis. Uneori, puricele sfeclei prin crpturile solului, poate roade i plntuele nc nersrite, ceea ce duce la distrugerea plantelor. Dac numrul indivizilor de purici, dar mai ales a speciilor de Curculionidae este mare, sunt necesare tratamente n intervalul dintre semnat i faza de 2-4 frunze adevrate, deoarece mpotriva acestor duntori tratarea seminei + dezinfectarea solului, poate fi insuficient. Tratamentele chimice trebuie efectuate, pe ct posibil, cu insecticide cu substan activ combinat, alternnd produsele din diferite grupe de substan activ, de la un tratament la altul. Semnatul sfeclei de zahr ntruct rsrirea seminelor de sfecl este foarte mult condiionat de gradul de aprovizionare a solului cu ap, solul nu trebuie mobilizat pe adncim e mare primavara. Lucrarea aplicat nainte de semnat creeaz condiii favorabile pentru plasarea seminelor la aceeai adncime i deci pentru o rsrire uniform. Un rol foarte important n cazul mririi distanelor de semnat pe rnd i a reducerii numrului de semine la ha trebuie acordat timpului de semnat. Pentru rsrirea sfeclei de zahr este important umiditatea solului din adncimea 0-10 cm din luna aprilie n care s-a realizat semnatul. Rsrirea trebuie s fie bun n toate condiiile i este deosebit de important n special pe solurile n care o desime acceptabil este greu de realizat. De regul o desime a populaiei de plante de cel puin 75.000 /ha este esenial pentru realizarea unei producii bune.

Desimea culturi O plant de sfecl se consider definitiv n cultur dup ce are ase frunze adevrate i este astfel capabil s supraveuiasc pn la recoltare. Numrul acestor plante rezultate din 100 semine ncorporate n sol, definete desimea culturii i se exprim procentual. Populaia de plante care va putea produce o recolt maxim este ntre 75 i 100 mii la ha. Prin lucrarea de rrit se nltur surplusul de plante din cultur, lsnd ntre ele o distan de 22-25 cm. De la primele stadii de dezvoltare pn la ncheierea rndurilor Afidele pot apare nc de la sfritul lunii aprilie. mpotriva lor (dac se constat deja coloniile n plin dezvoltare) trebuiesc luate msuri de protecie, indiferent de tratamentele precedente efectuate la smn sau cu alte ocazii. Este de menionat, c tratamentele efectuate la smn au efect ndelungat i sunt foarte eficiente mpotriva acestor duntori. Translocarea substanelor active n nveliul seminelor, solubilitatea i rolul lor fiziologic poate fi diferit, deoarece foarte muli factori pot nfluena efectul biologic al acestora. Ca urmare, n viitorul apropiat pot apare probleme, deoarece fiind vorba de insecticide sistemice, afidele pot forma n scurt timp rezisten. Combaterea afidelor asigur i protecie mpotriva virusurilor, deoarece aceti duntori sunt principalii vectori ai virozelor sfeclei fe zahr. Scrobipalpa ocellatela ierneaz sub form de pup i larv i zboar, n general n a doua jumtate a lunii aprilie i n prima decad a lunii mai, ptnd fi nregistrate dou vrfuri de zbor. Dup zbor, (care se poate prognoza cu capcane feromonale) apar larvele la 7-0 zile. Tratamentele sunt eficiente numai mpotriva larvelor din stadiul L1-L2 (care se hrnesc nc pe lamelele frunzelor). De la ncheierea rndurilor pn la recoltare Dintre duntori care pot produce pagube nsemnate, n aceast period se menioneaz noctuidele, roztoarele i S. ocellatela, mpotriva creia la aceast dat nu se poate lupta eficient. Dac alegerea terenului i a soiurilor, respectiv msu rile de protecie nu sunt corespunztoare, n aceast perioad pot apare cel mai frecvent simptomele nematodului sfeclei. Combaterea chimic n sola care urmeaz s fie nsmnat cu sfecl de zahr se fac periodic sondaje la sol pentru stabilirea atacului produs de boli i duntori. n funcie de rezultate se vor aplica ncepnd cu pregtirea patului germinativ tratamentele necesare. Combaterea duntorilor de sol se face cu sjutorul insecticidelor sistemice granulate sau lichide aplicate pe rnd la semnat. n perioada de vegetaie pentru limitarea daunelor

produce de insectele care atac aparatul foliar se vor executa tratamente cu produse eficiente dar selective i puin poluante. Entomofauna util Tratamentele fitosanitare cu produse neselective i cu remanen mare conduc la srcirea faunei de insecte utile: Carabidae, Coccinelidae, Chrysopidae, specii de Diptere i Hymenoptere. De aceea monitorizarea permanent a populaiilor de insecte utile trebuie s devin o practic curent a oricrui progra m de combatere a bolilor i duntorilor din culturile de sfecl. Interveniile umane perturb echilibrul att de fragil al ecosistemului agricol iar monitorizarea permanent cu ajutorul surselor de sol permit cercettorului s observe din timp fluctuaiile sezoniere i anuale ale populaiilor de insecte utile. Aceste constituie cel mai precis indicator al strii de sntare al agroecosistemului agricol. Combaterea biologic a duntorilor Pe baza metodelor de prognoz i avertizare la cultura de sfecl de zahr se folosesc o serie de mijloace integrate de combatere a duntorilor. Se vor folosi produse chimice ct mai puin toxice pentru mediu, biopreparate, insecticide biologice i combinaii de biopreparate cu doze subletale de insecticide cu sopul scderii vitalitii duntorilor. Biopreparatele pe baz de Beauveria bassiana (Bas.) Vuill, se utilizeaz cu succes n reducerea populaiilor de B. punctiventris tanymecus spp., larve de Melolontha sp., Anisoplia spp., Utilizarea biopreparatelor necesit cunoaterea biologiei duntorilor int pentru ca interveniile s fie oportune i cu eficacitate maxim. Material si metoda n anul 2008 n cmpul experimental al compartimentului de Sfecl de zahr din cadrul INCDCSZ-Braov au fost amplasate diferite experiene pentru determinarea metodelor agrotehnice i a mijloacelor chimice care au un impact minim asupra mediului i de selectare a acelor metode de stimulare a agenilor biologici de combatere. Experienele luate n studiu au ca factori: soiurile cultivate, sistemele de fertilizare, desimile de nsmnare i lucrrile agrotehnice executate nainte i dup semnatul sfeclei. Un sistem foarte eficient de combatere chimic a duntorilor i a bolilor la sfecla de zahr este tratarea cu substane chimice a seminelor. n acest scop se folosesc semine monogerme drajate, calibrate i tratate n straturi alternative cu insectofungicide. Produsele folosite prezint pericol redus ncadrndu -se n grupa IV de toxicitate.

n funcie de rezerva de boli i duntori se folosesc diferite substane pentru tratarea seminelor: imidacloprid 600 g/l FS imidacloprid 140 g/l + pencicuron 150 g/l FS clorhianidrin 45g + betacyflutrin 6g / UG thiamethoxan 60g + tefluthrin 8g /UG produs comercial Poncho Beta produs comercial Cruiser Force produs comercial Prestige 290 produs comercial Gaucho 600

Materialul biologic folosit este reprezentat de hibrizi de sfecl de zahr de la firmele distribuitoare de smn ce activeaz n ara noastr precum i soiul autohton Brsa. Comparativ cu sistemul clasic n care se folosesc cantiti mari de insectofungicide, aplicate in cursul vegetaiei, acest sistem necesit cantiti reduse de produse (8 -60 g/ha) cea ce micorez considerabil poluarea mediului, protejnd fauna limitatorilor naturali. n cazul infeciilor mari se folosete un sistem mixt n care complementar tratamentului la smn se aplic pesticide in timpul perioadei de vegetaie la avertizare sau in momentul atacurilor de insecte.

Experimentat n combaterea speciilor Bothynoderes punctiventris, Tanymecus dillaticolis, Chaetocnema tibialis insecticidul MCW 784 administrat n vegetaie complementar tratamentului seminelor, a determinat o eficacitate bun, concretizat n sporuri asigurate la producia de zahr. Hibrizii folosii prezint rezisten genetic la cele mai importante boli ale sfeclei de zahr: Cercospora, Rizoctonia i Rizomania reducndu -se astfel numrul de tratamente i implicit cantitile de substane/ unitatea de suprafa. Rotaia culturilor are importan foarte mare n protecia sfeclei de zahr deoarece respectarea acesteia reduce expunerea plantelor la agenii patogeni localizai n sol.

Respectarea epocii optime de semnat, de asemenea, d posibilitatea seminelor sa incoleasc repede, plantele avnd timp sa se dezvolte i sa se fortifice pana la momentul cnd duntorii si paraziii apar in numr mare. La cultura sfeclei de zahr, n anul 2008 a fost amplasat o experien privind combaterea populaiilor viermilor srm prin tratamente cu produsele FORCE 20 CS+CRUISER 350 FS. Produsul Force 20 CS (200 g/l teflutrin) aplicat mpreun cu produsul Cruiser 350 FS (350 g/l tiametoxam) se folosesc pentru tratamentul seminelor de sfecl de zahr nainte de semnat. Doza utilizat: Force 20 CS 6 g s.a. teflutrin/U.G i Cruiser 35 FS la doza de 15 g s.a tiametoxan/U.G X 14G = 100.000 semine. Ca martor se folosete Carbofuran 350 la doza de 28 g/U.G Parametrii urmrii: intensitatea atacului frecvena atacului gradul de dunare

Observaiile i determinrile se fac la apariia duntorului Agriotes sp. Pentru montarea n cmp a experienei s-a primit smna de sfecl de zahr drajat i tratat. Cultura de sfecl de zahr a fost semnat pe data de 6 aprilie 2008. Nu au fost executate alte tratamente cu insecticide pentru combaterea duntorilor n perioada de dup semnat sau n perioada de vegetaie. Pentru monitorizarea populaiilor de insecte din sol au fost montate curse tip Barber n mai multe variante experimentale. Cursele au fost ridicate la interval de 2 zile n luna mai i iunie. Capturile au fost conservate iar insectele sunt n curs de identificare. Au fost executate tratamente cu biopreparatul pe baz de B. bassiana n vederea combaterii larvelor de noctuidae din cultura de sfecl de zahr.

La cultura de cartof La amplasarea culturii cartofului se au n vedere particulariti biologice ale plantei, caracteristica de a-i forma producia n sol i faptul c tuberculii i stolonii, prin natura lor sunt tulpini subterane modificate cu cerine mari pentru regimul de aer din

sol. Amplasarea cartofului se face pe soluri structurate i profunde, permeabile, n care textura solului are un rol determinat. Cele mai potrivite sunt so lurile cu textur nisipo-lutoas, luto-nipoas sau lutoas care se nclzesc uor i au o capacitate bun de reinere i cedare a apei, nu se taseaz i permit creterea uniform i accelerat a tuberculilor. Este recomandat ca ncadrarea cartofului n asolamente s fie fcut cu rotaii de cel puin 3 ani, la culturile pentru consum i de minimum 4 ani la culturile de cartof pentru smn n vederea proteciei integrate a culturilor mpotiva buruienilor, bolilor i duntorilor. Cartoful se ncadreaz n grupa plantelor cu cerine ridicate fa de elementele nutritive, datorit productivitii sale ridicate i sistemului radicular ridicat slab dezvoltat, comparativ cu alte plante de cultur. La cartof, mai mult dect la alte plante de cultur lucrrile solului au un rol hotrtor n formarea i obinerea unor producii mari i de calitate. Prin particularitile sale biologice de a-i forma stolonii i tuberculii n sol, cartoful are nevoie de soluri afnate i bine aerate care ntr-un regim echilibrat cu ap din sol s asigure formarea unui numr mare de tuberculi cu o cretere continu. Din aceast cauz artura adnc este o lucrare obligatorie pe toate tipurile de sol. Artura adnc se face la sfritul verii sau toamna n funcie de planta premergt oare la adncimea de 28-30 cm, (mai mic pe solurile uoare i scheletice) cu ncorporarea complet a resturilor vegetale i a ngrmintelor organice. Ca regul general, artura adnc pentru cartof se efectueaz toamna, la 28-30 cm i de calitate. Lucrrile de pregtire a terenului primvara ncep cnd solul este zvntat, nu ader la roile agregatelor, nu rmn urme umede dup roile tractoarelor ca efect al tasrii excesive i n consecin, nu se formeaz bulgri mari. Primvara se execut mai puine treceri cu mainile agricole pe terenul destinat plantrii. Ca urmare, toate lucrrile mecanice care se fac la cultura cartofului de la desprimvrare pn la recoltare, vor avea n vedere evitarea tasrii i evitarea formrii bulgrilor care duneaz deopotriv, att produciei i calitii tuberculilor. n anumite situaii se recomand ca lucrrile de pregtire a terenului pentru plantare sa se efectueze cu 1-2 zile naintea plantrii, att ca efect asupra combaterii buruienilor n curs de rsrire, ct i ca urmare a posibilitilor de acumulare a unei cantiti mai mari de ap n sol, dac intervin ploi ntre pregtirea terenului i

plantare. n asemenea situaii se impune amnarea plantrii pn la o umiditate corespunztoare a solului. Lucrarea de pregtire a terenului se efectueaz difereniat de la sol la sol, n funcie de nsuirile solului i de starea de umiditate din sol, de gradul de mburuienare i de textura solului. Criteriile care stau la baza operiunilor de plantare a cartofului sunt cele ale umiditii solului i temperaturii minime din sol, respectiv starea de zvntare a acestuia n primvar, care s permit efectuarea plantrii fr ca solul s se taseze i s formeze bulgri, asigurnd n acelai timp, o bun acoperire a tuberculilor, biloane afnate i cu sol mrunit. Plantarea cartofului ntr-un teren cu umiditate ridicat conduce la efecte de tasare, a cror consecin asupra produciei este mai grav dect ntrzirea plantrii cu cteva zile ntr -un sol cu umiditate corespunztoare. Calendaristic, n ara noastr cartoful se planteaz difereniat dup scopul produciei, astfel: ntre 5 i 15 martie pe nisipurile din Oltenia pentru cartof extratimpuriu i timpuriu i ntre 10 i 25 martie n celelalte bazine specializate pentr u acelai scop al culturii; ntre 1 i 20 aprilie, n zona favorabil din punct de vedere climatic pentru cartoful de consum i pn la sfritul lunii aprilie n zonele mai rcoroase din depresiunile intramontane pentru cartoful de consum i cel de smn. Datele calendaristice sunt relative n funcie de data desprimvrrii i nu trebuie ateptat operioada favorabil calendaristic, dac se realizeaz criteriul umiditii solului i cel al temperaturii minime n sol. De la ncheierea lucrrilor de plantare pn la rsrirea cartofului intervalul este de regul, de peste 30 zile uneori depind 40 zile n funcie de evoluia temperaturilor i a precipitaiilor din aceast perioad, precum i de gradul de pornire a colilor pe tuberculii de smn. n acest interval se distrug buruienile i crusta care se poate forma, se reduc biloanele la dimensiumile corespunztoare pentru o bun acoperire a organelor subterane ale cartofului i se erbicideaz pentru combaterea buruienilor i prevenirea nburuienrii c ulturii. n contextul actual al evoluiei agroecosistemelor agricole din ara noastr, combaterea integrat a buruienior reprezint mijlocul cel mai adecvat de abordare a controlul buruienilor n producia de cartof. Gradul foarte mare de mburuienare a te renurilor din ara noastr, presupune folosirea erbicidelor ca mijlocul cel mai eficient de combatere a buruienilor, chiar dac se respect tot ansamblul msurilor cuprinse n sistemul integrat de combatere. Combaterea bolilor i a duntorilor - principalele boli care apar n culturile de cartof n ar noastr sunt mana cartofului (Phytophthora infestans) i alternarioza

(Alternaria porii f. sp. solani), iar principalii duntori, gndacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) i afidele n culturile pentru smn (Myzus persicae, Aphis fabae, Aphid nasturtii, Aulacorthum solani, Macrosiphon euphorbiae, etc.). Celelalte boli ale cartofului se combat selectiv n diferite etape ale proceselor tehnologice de pstrare, sortare etc. Prin tratamentele de combatere efectuate ndeosebi contra manei i a gndacului din Colorado asigurm integritatea foliajului i capacitatea sa fotosintetic. Pentru combaterea manei si a gndacului din Colorado se stabilete o strategie i se ntocmesc programe alternative de combatere. Strategia de combatere se stabilete de ctre fiecare productor avnd n vedere mai multe alternative corelate cu posibilitatea apariiei primului atac mai generalizat sau mai sporadic dup cum boala sau duntorul a fost prezent n zon n anul precedent. n acest caz, primele tratamente se fac cu produse drastice, de regul, sistemice pentru a reduce potenialul de multiplicare. Pentru combaterea gndacului din Colorado se ncepe cu tratamentul la aduli care devine util cnd densitatea acestora depete un examplar la 4 plante, urmat de tratamentele pentru combaterea larvelor prin alternarea produselor pentru evitarea apariia formelor rezistente. Monitorizarea populaiilor entomofaunei epigee reprezin t i pentru cultura cartofului o preocupare permanent. Cursele de sol sunt montate direct n cultura de cartof, i sunt ridicate la un interval de 3 zile. De asemenea sunt monitorizate zilnic populaiile de afide din culturile de cartof pentru smn. Capturarea acestora se face cu ajutorul vaselor galbene, iar deternimarea speciilor, abundena i dinamica populaiilor reprezin indicatori de baz pentru emiterea avertizrii i prognozei tratamentelor fitosanitare. Monitorizarea vectorilor afide este deosebit de important pentru stabilirea momentului optim de ntrerupere a vegetaiei cartofului de smn n vederea limitrii migrrii virusurilor din aparatul foliar la tuberculi. Rezultatele de testare vor fi prezentate n semestrul urmator.

DIRECTOR GENERAL, Prof. dr. Horia Iliescu

DIRECTOR ECONOMIC, Ec. Dragomira Gheorghita

DIRECTOR PROIECT, Dr. Florin Oancea