12  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr.
5-6 [59-60] 2015
Əiilor ecologice asupra lor (E. Zaharova, Ia. Potapenco, 1975,
A. Adjiev, 2006 – Rusia, Ia. Godelman, 1990, M. Chisil, 1999,
M. Rapcea, 2002 – Moldova, M. Oƍlobeanu, 1990 – România).
Aƍadar, e foarte important de a cunoaƍte care este impac-
tul factorilor ecologici asupra plantaƏiilor viticole, ceea ce ar
facilita ƍi determinarea proprietĴƏilor biologice ale organelor
de creƍtere ale butucilor. Folosind o abordare conformĴ ƍi o
analizĴ de sistem la determinarea condiƏiilor ecologice adec-

vate potenƏialului biologic al plantelor viticole, a fost propus
coeficientul ecologic corespunzĴtor.
viticultură
Reglarea încĴrcĴturii butucilor cu ochi ƍi lĴstari este
un procedeu agrotehnic important pentru dezvoltarea bu-
tucului de viƏĴ-de-vie ƍi obƏinerea unui nivel maxim de
productivitate. Rezultatele obƏinute în urma studierii ele-
mentelor de fructificare la soiurile de viƏĴ-de-vie cerceta-
te sunt prezentate în tabelul 3, acestea variind în funcƏie
de condiƏiile de dezvoltare. Procentul evoluĴrii mugurilor
variazĴ în limitele 68,0–73,0% în regiunea de Centru ƍi
67,5–69,0% în regiunea de Sud. Evaluarea lĴstarilor de
fructificare constituie 80,3–92,0% în regiunea de Centru
ƍi 79,7–93,7% în regiunea de Sud.
CONCLUZII
1. Determinarea potenƏialului biologic al unui soi viti-
col specific asigurĴ amplasarea acestuia în condiƏii ecolo-
gice optime. Cunoaƍterea impactului fiecĴrui factor ecolo-
gic permite stabilirea unui nivel maxim de specializare ƍi
raionare a viticulturii.
2. Toate culturile viticole sunt atribuite la categoria
plantaƏiilor cu plasticitate sporitĴ. Pentru obƏinerea unor
recolte calitative ƍi stabile e necesar de a identifica me-
todele de evaluare reprezentativĴ a resurselor ecologice,
în special determinarea potenƏialului termic al teritoriului
(asigurarea cu cĴldurĴ ƍi pericolul de îngheƏ).
3. În funcƏie de condiƏiile de amplasare a plantaƏiilor viti-
cole, în regiunea de Centru (sectorul Chetrosu, raionul Anenii
Noi, ƍi Colegiul NaƏional de ViticulturĴ ƍi VinificaƏie) a fost
înregistrat un nivel mai sporit la dezvoltarea mugurilor.
4. Au fost stabilite metodele de determinare ƍi progno-
zare a temperaturilor minime ale aerului ƍi de acumulare
a temperaturilor active în regiunile investigate. TotodatĴ,
graƏie obƏinerii unui spectru larg de materiale analitice este
posibilĴ determinarea particularitĴƏilor ecologice ƍi agrobi-
ologice ale soiului de viƏĴ-de-vie ƍi alegerea corectĴ a con-
diƏiilor de amplasare a plantaƏiilor de exploatare, ceea ce în
consecinƏĴ asigurĴ obƏinerea unor recolte înalte ƍi calitati-
ve, de asemenea, ƍi o perioadĴ mai îndelungatĴ a butucilor.
BIBLIOGRAFIE
1. М.Ф. Кисиль. Основы ампелоэкологии. Кишинёв, 2006.
2. M. Oșlobeanu. Viticultura generală. București, 1980.
3. М.П. Рапча. Научные основы ампелоэкологической оценки и
освоения виноградо-винодельческих центров Республики Молдова.
Кишинёв, 2002, 332 с.
4. С. Кисиль, В. Даду, В. Рапча. Создание виноградников, садов и
ягодников в Республике Молдова. 2014, 243 с.
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  N. Perstniov, doctor habilitat
în agricultur , profesor universitar.
Materialul a fost prezentat la 18.11.2015.
CZU: 634. 85:631.5
PARTICULARITĩƄILE
DE DEZVOLTARE
A UNOR SOIURI
DE STRUGURI DE MASĩ
M. CUHARSCHI, M. CONDUR, V. CUCU, T. OLARI, Institutul
tiinţifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare
ABSTRACT. In the paper is presented the assessment
of some new varieties for table grapes. Are indicated
their agrobiological peculiarities (given by the authors),
the action of agrotehnical element and rationing of the
grape production. Are revealed the commercial quality
of grapes that have a special significance for actual
markets.
KEYWORDS: table grapes, resistance, fertility, producti-
vity, quality.
INTRODUCERE
În scopul obƏinerii anuale a recoltelor stabile ƍi de
calitate (struguri ƍi boabe de dimensiuni mari de culoa-
re uniformĴ, aspect atractiv ƍi transportabilitate înaltĴ),
cultivarea soiurilor de struguri de masĴ necesitĴ o abor-
dare diferenƏiatĴ pentru fiecare soi. Toate acestea pot fi
obƏinute doar prin selectarea celor mai valoroase soiuri ƍi
amplasarea lor în locuri favorabile, în funcƏie de condiƏiile
pedoclimatice. Majoritatea soiurilor de masĴ sunt predis-
puse la supraîncĴrcare, meire ƍi mĴrgeluire, diferenƏiindu-
se între ele dupĴ rezistenƏa la boli ƍi dĴunĴtori. În funcƏie
de aceste particularitĴƏi, se aplicĴ diferite sisteme de cul-
tivare: neprotejatĴ (pentru soiurile rezistente la ger), semi-
protejatĴ (cu rezistenƏĴ medie), protejatĴ (slab rezistente).
Atât formele de conducere a butucilor, cât ƍi schemele de
plantare sunt alese în funcƏie de vigoarea de creƍtere a
soiului. O influenƏĴ însemnatĴ asupra calitĴƏii ƍi cantitĴƏii
strugurilor o are tĴierea în uscat a viƏei-de-vie ƍi operaƏiile
în verde ale butucului, care stabileƍte sarcina finalĴ a bu-
tucilor (normarea inflorescenƏelor ƍi a lĴstarilor).
MATERIAL ȡI METODLj
CercetĴrile s-au efectuat în câmpurile experimentale
ale IƌPHTA (Ialoveni, Plopi, Cantemir, ƍi SRL ,,Terra-vitis”,
Cahul ƍ.a). Drept obiect de cercetare au servit soiurile de
masĴ autohtone ƍi cele introduse [1]. Soiurile se cultivĴ
în mare parte în sistem neprotejat pe forme cu tulpinĴ,
iar unele – semiprotejat, cu cepi la capul butucului, care
se muƍuroiesc peste iarnĴ (Arcadia, Codreanca ƍi analo-
gice). Schemele de plantare – 2,5–2,8–3,0 x 1,25–1,5–
1,75 m. Schema experienƏei este consecutivĴ, într-un sin-
gur rând, fiecare variantĴ include câte 3 repetiƏii, în re-
 nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  13
petiƏie – câte 5-10 butuci. Pentru aprecierea eficacitĴƏii
elementelor tehnologice, asupra obiectelor studiate s-au
efectuat observĴri dupĴ S. Macarov, 1964; V. Dospehov,
1979; D. Petraƍ, 1980; M. Lazarevschi, 1971; CernomoreƏ
M., 1985, 1989 ƍi îndrumĴrile agrotehnice. De exemplu,
au fost efectuate analiza stĴrii ochilor dupĴ perioada de
toamnĴ-iarnĴ, evidenƏa elementelor de fertilitate ƍi pro-
ductivitate, estimarea gradului de maturare a coardelor,
aprecierea fertilitĴƏii embrionare ƍ.a.
REZULTATE ȡI DISCUȣII
OperaƏiile în verde. OperaƏiile în verde la viƏa-de-
vie reprezintĴ un complex de mĴsuri fitotehnice aplicate
pe parcursul perioadei de vegetaƏie, care urmĴresc diverse
scopuri: dirijarea corectĴ a organelor butucului în spaƏiu
ƍi a capacitĴƏii de creƍtere ƍi de fructificare a viƏei-de-vie,
finisarea normĴrii sarcinii cu lĴstari ƍi rod, maturarea mai
bunĴ a coardelor ƍi ameliorarea calitĴƏii recoltei etc.
Plivitul lăstarilor de prisos constituie un procedeu de
importanƏĴ majorĴ care contribuie la crearea unor condi-
Əii mai bune de iluminare, aerisire ƍi nutriƏie a lĴstarilor
rĴmaƍi, stabilindu-se un raport favorabil între fructificare
ƍi creƍtere. Prin aplicarea plivitului se definitiveazĴ încĴr-
cĴtura butucului cu lĴstari ƍi rod. Sarcina optimĴ de lĴstari
verzi pe butuc este determinatĴ de proprietĴƏile biologice
ale soiului ƍi sistemul de conducere a butucilor, fiind eva-
luatĴ pentru diferite categorii de soiuri reieƍind din numĴ-
rul optim de lĴstari pe butuc la un metru liniar de spalier
cu conducere verticalĴ.
În funcƏie de acest criteriu, s-a stabilit urmĴtoarea sar-
cina optimĴ de lĴstari verzi pe butuc:
pentru soiurile de masĴ cu strugurii mari – 15-20 de
lĴstari/metru liniar de spalier, pentru cele cu strugurii de
mĴrime medie – 20-25 lĴstari/metru liniar de spalier.
Legatul lăstarilor este o lucrare obligatorie, care con-
tribuie, mai ales în viile tinere, la crearea formei butucu-
lui. Legatul în verde este o operaƏie foarte importantĴ în
viile pe rod cu susƏinerea verticalĴ a lĴstarilor, deoarece
prin dirijarea corectĴ a lĴstarilor în spaƏiu ƍi dispunerea
lor cât mai bunĴ la soare se îmbunĴtĴƏesc situaƏia fitosa-
nitarĴ ƍi maturarea.
Ciupitul constĴ în suprimarea vârfurilor de creƍtere
(2-3 internoduri) a lĴstarilor ƍi se face în diferite scopuri:
- evitarea meierii, a avortĴrii florilor ƍi ovarelor ƍi îm-
bunĴtĴƏirea calitĴƏii strugurilor soiurilor cu flori funcƏi-
onal femele (Lora, Talisman ƍ.a.); prevenirea mĴrgeluirii
boabelor la soiurile cu flori hermafrodite normale: (Cardi-
nal, Codreanca ƍ.a.), cu 2-3 zile înainte de înflorit;
- accelerarea formĴrii scheletului ƍi organelor de fruc-
tificare ale butucului dupĴ afectĴri grave de ger ƍi renova-
rea scheletului în viile îmbĴtrânite (lĴstarii lacomi apĴruƏi
pe braƏe se ciupesc la lungimea de 3-5 internoduri, provo-
când astfel dezvoltarea pe ei a copililor);
- compensarea parƏialĴ a pierderilor recoltei de stru-
guri (2–3 t/ha) se aplicĴ doar la soiurile cu maturare extra-
timpurie ƍi timpurie în cazul afectĴrilor în iernile geroase
(la apariƏia lĴstarilor sterili din ochii dorminzi pe cordoa-
ne aceƍtia se ciupesc, lĴsându-le 3-5 internoduri pentru a
provoca creƍterea copililor, care la multe soiuri (Codrean-
ca) sunt fertili.
Normarea inflorescenţelor şi strugurilor se impune
la soiurile fertile (Muscat timpuriu, Codreanca, Augus-
tovschi), în scopul sporirii producƏiei-marfĴ (80–90%).
NumĴrul exagerat de inflorescenƏe pe butuc poate sĴ re-
zulte fie din atribuirea unor încĴrcĴturi mari de ochi la
tĴiere, fie din cauza fertilitĴƏii ridicate a soiului. În astfel
de situaƏii strugurii se dezvoltĴ neuniform, boabele rĴmân
mici, neuniforme ca mĴrime ƍi culoare, iar maturarea lor
este întârziatĴ. Pentru a avea o recoltĴ cât mai mare de
struguri-marfĴ, de bunĴ calitate, aspectuoƍi, care sĴ poatĴ
fi valorificaƏi mai bine, este necesar sĴ se înlĴture de pe
butuc o parte din inflorescenƏe, proporƏional cu vigoarea
de creƍtere a soiurilor, tehnologia practicatĴ ƍi condiƏiile
pedoclimatice. AceastĴ operaƏie se executĴ imediat dupĴ
apariƏia inflorescenƏelor, când butucii încĴ nu sunt îndesiƏi
de lĴstari, iar a doua reglare se face dupĴ legatul florilor,
concomitent cu rĴritul boabelor sau scurtarea strugurilor.
Cârnitul lăstarilor se aplicĴ mai frecvent la soiurile cu
vigoare mare în perioada când puterea lor de creƍtere sca-
de (vârfurile lĴstarilor se îndreaptĴ în sus), suprimându-se
vârfurile tinere ale lĴstarilor cu ƍi fĴrĴ rod. Se va urmĴri
ca executarea cârnitului sĴ se facĴ în termene optime,
deoarece aceastĴ operaƏie efectuatĴ prematur ƍi prea dur
poate provoca creƍterea unui numĴr mare de copili, ceea
ce influenƏeazĴ negativ maturarea lemnului, cu efecte ne-
gative asupra stĴrii fitosanitare. Cârnitul se executĴ astfel,
ca deasupra ultimului strugure de pe lĴstar sĴ rĴmânĴ cel
puƏin 12 internoduri la soiurile pentru vin ƍi 15 la cele
de masĴ. Fiind aplicat în termene optime, acesta stopeazĴ
creƍterea lĴstarilor, conduce la maturarea lor mai bunĴ,
substanƏele plastice fiind direcƏionate spre boabe. Frec-
venƏa ƍi necesitatea efectuĴrii operaƏiilor în verde la viƏa-
de-vie depind în mare mĴsurĴ de proprietĴƏile biologice
ale soiurilor ƍi condiƏiile climatice ale anului.
ParticularitĴƏile tĴierii viƏei-de-vie. Formarea ƍi
dirijarea creƍterii butucului se realizeazĴ prin aplicarea
lucrĴrilor de tĴiere. Doar la o sarcinĴ optimĴ de rod, asigu-
ratĴ prin efectuarea corectĴ a tĴierii coardelor (dupĴ lun-
gime ƍi numĴrul de ochi), Əinându-se cont ƍi de fertilitatea
embrionarĴ a ochilor de iarnĴ, în asociere cu alte elemente
agrotehnice din ciclul tehnologic al culturii viƏei-de-vie,
pot fi obƏinute recolte de struguri stabile ƍi de calitate.
Termenele executării tăierii în uscat a butucilor. TĴ-
ierea butucilor se executĴ anual, de regulĴ, în perioada de
iarnĴ ƍi primĴvara devreme. Efectuarea tĴierii ƍi legatul
în uscat cu întârziere, în perioadele umflĴrii mugurilor ƍi 
pornirii lor în creƍtere, pot duce la pierderi considerabile
viticultură
de muguri, mai cu seamĴ a celor centrali ƍi la micƍorarea
recoltei, la întârzierea maturĴrii boabelor.
Regulile de tăiere. În timpul executĴrii tĴierii în uscat
se eliminĴ 90% din creƍterile anuale ale viƏei-de-vie, în
urmĴ cĴreia pe organele butucului rĴmân multe rĴni. De
aceea la efectuarea tĴierii în uscat trebuie respectate anu-
mite reguli care permit excluderea formĴrii rĴnilor mari.
De regulĴ, scurtarea coardelor se face imediat deasupra
nodului la distanƏa de 1,0–1,5 cm. La înlĴturarea completĴ
a coardelor de un an, a braƏelor tinere sau a punƏilor de rod
se vor lĴsa cioturi de 0,3–0,5 cm, iar la înlĴturarea braƏelor
sau tulpinilor afectate se vor lasĴ cioturi mai lungi, de la
2–3 pânĴ la 5 cm, care se vor suprima în timpul tĴierii în
uscat din anul urmĴtor. TĴierile executate prea adânc (fĴrĴ
a fi lĴsate cioturi) provoacĴ rĴni mari, duc la pieirea Əesu-
turilor în profunzime, iar ulterior ƍi la pieirea organului
butucului.
Tăierea butucilor viţei-de-vie. TĴierea butucilor este
 14  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

un element important al agrotehnicii soiurilor, care in-

fluenƏeazĴ semnificativ vigoarea de creƍtere a butucilor,
cantitatea ƍi calitatea producƏiei de struguri. Sunt foarte
sensibile la supraîncĴrcare cu rod soiurile de masĴ cu stru-
guri mari (Osennii ciornâi, Codreanca, Arcadia, Cardinal),
iatĴ de ce la stabilirea sarcinii ƍi lungimii de tĴiere se va
Əine cont de starea iernĴrii, fertilitatea ochilor pe lungi-
mea coardei ƍ.a.


Sarcina de rod. Sarcina de rod a butucilor este în

strânsĴ corelaƏie cu alte elemente agrotehnice, cum
viticultură

Tabelul 1
Elementele agrotehnice, calitatea şi productivitatea la unele soiuri de struguri de masă
Sarcina optimă la bu- Calitatea pro-
Lung. Producţia
Schema de plan- tuc cu: ducţiei
de
Soiul tare tota- mar- IGA
tăiere lăs- stru- zahar, acidit.,
(m) ochi lă, fă,
(ochi) tari guri g/dm 3
g/dm 3
t/ha %
Soiuri cu maturare extratimpurie și timpurie
Augustovschi 2,75-3,0 x1,25-1,5 2+3-4 30-35 24-26 26-28 10-12 80 160-190 6-7 25
Carmen 3,0x1,50 2+3-4 30-35 22-24 10-15 12-20 90 180-200 6-8 30
Muscat iantar- 2,75-3,0 x1,25-1,5 2+4-5 30-45 26-30 22-25 10-12 80-85 160-180 6-7 28
nâi
Codreanca 3,0x1,50 2+3-4 30-35 20-25 10-15 14-16 85-90 150-160 6-8 25
Arcadia 3,0x1,50 2+3-4 35-45 20-25 10-15 14-20 90 150-160 5-6 30
Prezentabil 3,00x1,50-1,75 2+3-4 30-35 20-25 20-22 14-16 90 170-190 6-7 24
Muscat tim- 3,00x1,50 2+3-4 30-35 24-28 20-22 10-12 90 170-190 6-8 23
puriu
Cubani 3,0x1,50 2+3-4 35-45 30-35 10-12 14-18 90 180-200 5-6 30
Soiuri cu maturare medie și medie-timpurie
Mărgăritar 2,75-3x1,25 2+4-6 30-35 24-26 18-20 9-12 85 170-190 7-8 24
Victoria (rom.) 2,5 x1,50 (protejat) 2+3-4 30-35 15-20 10-15 14-16 85-90 150-170 6-7 25
Kișmiș lucistâi 3,00x1,25-1,50 2+4-5 35-40 24-26 20-22 10-13 85-90 160-170 7-8 23
Leana 2,75-3,00 x1,50 2+3-4 30-35 24-28 20-24 12-16 90 160-180 6-7 26
Frumoasa albă 2,75-3,00 x1,50 2+3-5 30-35 20-25 18-20 12-14 85 160-170 7-8 21
Startovâi 2,75-3,00 x1,25 2+4-6 30-40 20-25 18-20 12-13 80 190-200 7-8 25
Tudor 2,75-3,0 x1,25-1,5 2+3-4 30-35 20-22 15-20 13-19 85 160-180 6-7 26
Soiuri cu maturare medie-tardivă
Alb de Suru- 2,75-3,00 x1,5 2+4-5 35-40 24-28 20-24 14-16 80 160-180 7-8 25
ceni
Osennii ciornâi 3,0 x 1,50 2+3-4 25-30 20-25 10-15 16-20 90-95 160-170 7-8 21
Ialovenschi 2,75-3,00 x1,50 2+3-4 35-40 24-28 20-22 12-14 85-90 160-170 6-8 21
ust.
Muscat de Bu- 2,75-3,0 x 1,25 2+3-4 30-35 24-28 22-26 10-11 80 150-160 8-9 19
geac
Kișmiș moldo- 2,5-3,0 x 1,50 (pro- 2+3-4 30-35 25-30 18-20 14-16 90-95 190-210 7-9 26
venesc tejat)
Coarnă neagră 2,75-3,00 x 1,50 2+5-6 35-40 18-22 18-20 12-14 90 160-180 6-7 26
Guzun 2,75-3,0 x1,25-1,5 2+3-4 30-35 20-25 15-20 10-12 85-90 160-180 7-8 25
Soiuri cu maturare tardivă
Italia 2,75-3,0 x1,5-1,75 2+4-6 30-35 20-25 12-15 14-16 80-90 150-190 6-10 25
Moldova 3,0 x 1,50 2+4-5 30-35 20-25 18-20 16-18 90-95 160-180 8-9 20
Pamiati Ne- 2,75-3,0 x1,5-1,75 2+3-4 30-40 20-25 12-15 16-18 90-95 160-170 6-7 27
grulea
Iubilei Jura- 2,75 - 3,00 x1,25 2+4-6 30-35 20-25 15-18 14-16 80-90 170-180 8-9 20
velea
 Tabelul 2
Caracteristica agrobiologică a soiurilor de struguri de masă în RM
Perioada Greutatea medie: Rezistenţa soiului la:
Culoa- % lăs- Coef. de Rezis-
de ve- Vigoarea de Cap. de re-
rea boa- tari fer- fertilitate boabe, strugure, tenţa la
Soiul getaţie creștere 0
ger, C boli, notă generare
belor tili (CFR) g g iernare
(zile)
Augustovschi albă 100-110 medie 80-90 1,2 2,5-3 180-200 sporită -25 2-3 ridicată
Carmen neagră 100-115 viguroasă 70-85 1,0 8-12 600-800 sporită -23 2,5-4 ridicată
Muscat iantarnâi albă 110-120 medie 66-72 1-1,2 2,0-2,5 180-240 medie -22 4-5 medie
Codreanca neagră 110-120 mai sus de medie 70-85 1,4 6-7 440 medie -22 3,0-3,5 slabă
Arcadia albă 110-120 medie-viguroasă 55-75 0,9-1,5 8-10 500-700 medie -21 3,0-3,5 medie

nr.
Prezentabil albă 110-120 viguroasă 74 1,2 5-6 300-400 sporită -24 2-3 medie

5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  15

Muscat timpuriu albă 110-120 mai sus de medie 75-90 1,3 6-7 350-400 sporită -23 2,5-3,25 slabă
Cubani neagră 120-125 medie-viguroasă 70-85 1,0-1,2 10-12 700-900 medie -22 3,0-3,5 ridicată
Victoria albă 125-130 medie 50-60 0,8-1,0 12-14 600-800 slabă -18-19 4-5 slabă
Mărgăritar albă 120-130 medie 75-90 1,7 6-7 400 sporită -25 2,5-3 ridicată
Kișmiș lucistâi roz 125 medie-viguroasă 70 0,9 3-4 275 slabă -19-21 4-5 slabă
Leana albă 130-135 medie 85-90 1,4 4-5 215 medie -22 2-3 ridicată
Frumoasa albă albă 130-140 medie 75-90 1,5 6-8 404 sporită -23 2,75-4 ridicată
Startovâi albă 135 medie 70-80 1,4 3-5 560 sporită -24 2,5-5 ridicată
Tudor neagră 135-140 medie 70-80 0,7 6-8 500-700 sporită -23 2-3 ridicată
Alb de Suruceni albă 140-145 medie-viguroasă 75-80 1,5 3-5 280 sporită -24 2,5-3 ridicată
Osennii ciornâi neagră 140-155 viguroasă 70-80 1,1-1,3 6-8 380-420 sporită -23-24 2,0-2,5 medie
Ialovenschi ust. albă 145-150 viguroasă 60-70 1,3 6-8 400-520 sporită -25 2,0-3,0 ridicată
Muscat de Bugeac neagră 145-150 medie 75 0,8 4-5 310 medie -22 2,0-2,5 medie
Kișmiș mold. roz 150-155 viguroasă 60 0,8 4-6 600-1100 slabă -20 4-5 slabă
Coarnă neagră neagră 150-160 viguroasă 60-70 0,8-1,0 3-5 170-200 medie -22 3-4 ridicată
Guzun albă 150-160 medie 79 1,2 4-5 300-400 medie -21-23 2,5-3,0 ridicată
Italia albă 155-160 viguroasă 35-50 0,2-0,5 7-9 500-600 slabă -18-19 4-5 slabă
Moldova neagră 155-165 viguroasă 65-80 1,0 5-6 240-320 sporită -22 2,5-3,0 medie
Pamiati Negrulea neagră 155-165 viguroasă 60-70 0,8-0,9 7-9 500-700 sporită -23 2,5-3,0-4 ridicată
Iubilei Juravelea roz 160-165 medie și înaltă 70-85 1,4 5-7 420 sporită -24 2,5-3,0 medie


viticultură
 16  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015
ar fi: lungimea de tĴiere a coardelor, forma butucului,
schema de plantare etc. Fiind o mĴrime variabilĴ, aceas-
ta se stabileƍte Əinându-se cont de condiƏiile climatice
din anul precedent, starea ochilor dupĴ iernare, ferti-
litatea lor embrionarĴ ƍi depunerea inflorescenƏelor pe
lungimea coardei de rod [2]. InteracƏiunea dintre sarci-
na butucului, lungimea de tĴiere a coardelor ƍi sistemul
de conducere a butucului este în funcƏie de particulari-

tĴƏile biologice ale soiului.
Pentru stabilirea sarcinii de rod, în practica viticolĴ se
viticultură
foloseƍte ƍi metoda biologicĴ de reglare a sarcinii de rod,
elaboratĴ în cadrul INVV:
 DacĴ recolta obƏinutĴ în anul precedent a fost satisfĴ-
cĴtoare din punct de vedere cantitativ ƍi calitativ, iar
lĴstarii au avut o creƍtere normalĴ, atunci la tĴierile din
anul urmĴtor se va stabili aceeaƍi încĴrcĴturĴ cu ochi
ƍi formaƏiuni de rod pe butuc ca ƍi în anul precedent
(pĴstrându-se ƍi forma butucului).
 În cazul în care cantitatea recoltei a fost inferioarĴ celei
caracteristice soiului, iar lĴstarii au crescut prea vigu-
ros, atunci pentru o dezvoltare normalĴ a lĴstarilor ƍi
obƏinerea recoltei planificate încĴrcĴtura butucului în
anul viitor se va majora prin numĴrul de coarde de rod
lĴsate pe butuc. Sarcina butucului poate fi dirijatĴ ƍi
prin mĴrirea lungimii coardelor de rod sau a numĴrului
de cepuri lĴsate pe cordoane ori pe capul butucului.
 DacĴ butucii prezintĴ creƍteri anuale slabe din cauza
supraîncĴrcĴrii cu rod, afectĴrii de secetĴ, grindinĴ sau
maladii, atunci se vor lua mĴsurile necesare pentru re-
stabilirea creƍterii lĴstarilor. Aceasta se realizeazĴ prin
reducerea lungimii de tĴiere a coardelor de rod ƍi mic-
ƍorarea sarcinii cu ochi pe butuc.
 DacĴ încĴrcĴtura cu ochi pe butuc a fost determinatĴ
prin metoda biologicĴ, atunci la tĴierea în uscat a plan-
taƏiilor formate pe tulpinĴ se va Əine cont de lungimea
coardei de rod care trebuie scurtatĴ pânĴ la 3-4 sau
5-6 ochi, în funcƏie de vigoarea de creƍtere a soiului.
La formele protejate ƍi semiprotejate sarcina de rod se
va calcula reieƍind din lungimea coardei de rod, care se
recomandĴ a fi scurtatĴ pânĴ la 6-8 ochi.
La stabilirea lungimii optime de tĴiere a coardelor tre-
buie sĴ se ia în calcul grosimea coardei de rod la bazĴ, gra-
dul de maturare a lemnului, starea ochilor dupĴ iernare.
CONCLUZII
1. Soiurile de masĴ de selecƏie nouĴ se caracterizeazĴ
în general prin rezistenƏĴ complexĴ la boli ƍi temperaturile
critice minime ƍi au o sensibilitate mai mare la condiƏiile
favorabile versante. Trebuie sĴ se ia în calcul ƍi faptul cĴ
majoritatea soiurilor din aceastĴ grupĴ sunt predispuse
supraîncĴrcĴrii cu rod, ceea ce influenƏeazĴ negativ asu-
pra puterii de creƍtere a lĴstarilor, calitĴƏii producƏiei de
struguri, provocând în consecinƏĴ afectĴri frecvente de
geruri ƍi fluctuaƏiile de temperaturĴ din timpul iernii. Im-
plementarea unei tehnologii corespunzĴtoare de culturĴ,
argumentatĴ din punct de vedere biologic, ecologic ƍi eco-
nomic, va îmbunĴtĴƏi potenƏialul productiv al soiurilor noi
de viƏĴ-de-vie în condiƏii de producƏie.
2. La amplasarea soiurilor pe sector se va Əine cont de
relief, condiƏiile climatice specifice locului, însuƍirile fizi-
co-chimice ale solului, perioada de maturare ƍi particula-
Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)
ritĴƏile biologice ale soiului. În funcƏie de regiune, zona
viticolĴ ƍi gradul de rezistenƏĴ a soiurilor, se determinĴ
specificul sistemului de conducere a culturii (protejat–ne-
protejat) ƍi agrotehnica fiecĴrui soi. De aceea soiurile Vic-
toria (rom.), Cardinal, Italia, Muscat de Hamburg trebuie
cultivate pe forme protejate, soiurile Kiƍmiƍ lucistâi, Arca-
dia, Kiƍmiƍ moldovenesc cu rezistenƏĴ medie la ger ƍi ier-
nare se recomandĴ sĴ fie cultivate pe forme semiprotejate
(formele pe cordon cu cep de rezervĴ la capul butucului),
iar soiurile Augustovschi, Muscat timpuriu, Prezentabil,
Leana, Guzun, Osennii ciornâi, Alb de Suruceni, Tudor ƍi
analogice lor pot fi cultivate pe forme neprotejate în regi-
unile de Centru ƍi de Sud, respectându-se toate recoman-
dĴrile de amplasare.
3. TĴierea butucilor în uscat este unul dintre cele mai
importante procedee agrotehnice aplicate viƏei-de-vie,
care determinĴ productivitatea ƍi longevitatea plantaƏii-
lor, mĴrimea ƍi calitatea recoltei, rezistenƏa la ger, boli ƍi
dĴunĴtori. Formarea ƍi reglarea creƍterii butucului se rea-
lizeazĴ prin aplicarea lucrĴrilor de tĴiere, efectuarea ope-
raƏiilor în verde: legatul ƍi dirijarea corectĴ a lĴstarilor în
spaƏiu, înlĴturarea lĴstarilor de prisos, ciupitul, plivitul ƍi
cârnitul. Doar la o sarcinĴ optimĴ de rod, ca urmare a efec-
tuĴrii corecte a tĴierii coardelor (dupĴ lungime ƍi numĴrul
de ochi), Əinându-se cont ƍi de fertilitatea embrionarĴ a
ochilor de iarnĴ, în asociere cu alte elemente agrotehnice
din ciclul tehnologic al culturii viƏei-de-vie, pot fi asigurate
producƏii de struguri stabile ƍi de calitate.
4. Sarcina optimĴ de lĴstari verzi pe butuc este deter-
minatĴ de proprietĴƏile biologice ale soiului ƍi sistemul
de conducere a butucilor, reieƍind din numĴrul optim de
lĴstari pe butuc la un metru liniar de spalier cu condu-
cere verticalĴ. În funcƏie de acest criteriu, s-a stabilit ur-
mĴtoarea sarcina optimĴ de lĴstari verzi pe butuc: pentru
soiurile de masĴ cu strugurii mari – 15-20 lĴstari/metru
liniar de spalier, pentru cele cu strugurii de mĴrime medie
– 20-25 lĴstari/metru liniar de spalier. ÎnsĴ în funcƏie de
sistemul de conducere numĴrul lĴstarilor poate fi mĴrit
cu aproximativ 20%. OperaƏiile în verde de plivit ƍi nor-
mare a strugurilor se recomandĴ sĴ fie efectuate pânĴ la
înflorit. La soiurile cu strugurii foarte mari (Codreanca ƍi
analogice) e necesar ca la butuc sĴ fie lĴsaƏi 10-12 bucĴƏi,
iar la soiurile cu struguri mari – 15-20 de bucĴƏi ƍi 25-30
la soiurile cu struguri mici ƍi medii (Augustovschi ƍi ana-
logice). Normarea repetatĴ a strugurilor se efectueazĴ la
necesitate în funcƏie de soi ƍi condiƏiile de mediu.
BIBLIOGRAFIE
1. Catalogul soiurilor de plante al RM, 2015.
2. Cuharschi M., Botnarenco A., Antoci A., Condur M., Cucu V.
Determinarea fertilităţii, viabilitatea ochilor și a stării ţesuturilor la
coardele viţei-de-vie în urma afectării de îngheţuri și geruri. Revista
„Pomicultura,Viticultura și Viniicaţia”, 2014, nr. 1, p. 8–9. ISSN 1857-3142.
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Alexei Mîţu, doctor în agricul-
tur , cercet tor superior.
Materialul a fost prezentat la 07.10.2015.