REZUMAT

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA DENSITĂȚII ȘI A

FERTILIZĂRII ASUPRA PRODUCȚIEI ȘI CALITĂȚII ACESTEIA LA
CULTURA DE FLOAREA-SOARELUI PE CERNOZIOMUL CAMBIC
DE LA FUNDULEA

Elaborată de Eremia Florentina sub îndrumarea Prof. univ. dr. Ciontu Costică

Cuvinte cheie: floarea-soarelui, hibrizi, densitatea plantelor, fertilizarea culturilor,

calitatea producției, eficiența economică

Teza de doctorat denumită „CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA DENSITĂȚII ȘI

FERTILIZĂRII ASUPRA PRODUCȚIEI ȘI CALITĂȚII ACESTEIA LA CULTURA DE
FLOAREA-SOARELUI PE CERNOZIOMUL CAMBIC DE LA FUNDULEA“ redă
rezultatele obținute privind cercetările realizate punând în evidența densitatea plantelor și
fertilizarea culturii asupra producţiei precum și calitatea, cu scopul identificării și stabilirii
unor verigi tehnologice novative, necesare îmbunătățirii tehnologiei de cultură la floarea-
soarelui. Cercetările s-au desfașurat în perioada anilor de experimentare agricoli 2012 - 2013
- 2014 și s-au realizat la cultura de floarea-soarelui.
În prezenta teză de doctorat sunt prezentate verigile agrofitotehnice necesare pentru
perfecţionarea tehnologiei de cultură, în vederea creșterii și stabilizării producțiilor și
îmbunătățirii calității acesteia la cultura de floarea-soarelui. Pentru îmbunătățirea
tehnologiilor de cultură sunt necesare cercetări şi experimentări, îndeosebi privind influenţa
verigilor tehnologice (densitatea plantelor, fertilizarea culturii, soiurile/hibrizii, etc.,) asupra
producţiei și calităţii acesteia şi nu în ultimul rând al eficienței economice, în vederea
asigurării unui echilibru între ecosistemele agricole, resursele disponibile şi aspectele sociale.
Floarea-soarelui ocupă un loc important în agricultura ţării din punct de vedere a valorii
nutritive cât și a posibilității de obţinerea a unei diversități de produse.
Lucrarea cuprinde 220 pagini fiind împărțită în 9 capitole, conținând 90 figuri, 99
tabele, 13 fotografii şi 112 surse bibliografice.
Capitolul I, denumit „CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CULTURA FLORII-
SOARELUI” prezintă originea şi importanţa economică a florii-soarelui, atât la nivel național
cât şi mondial. Tot aici se regăsesc descrise particularităţile agrobiologice ale florii-soarelui şi
suprafeţele cultivate pe plan mondial şi în România. Având în vedere realizările pe plan
mondial în ameliorarea florii-soarelui, cultura se cere a fi extinsă şi hibrizii îmbunătăţiţi,
atribuind acestei plante de cultură şi multiplele avantaje sub aspect agrofitotehnic, economic
şi social, în lume şi în România. Conţinutul seminţelor de floarea-soarelui în substanțe grase
(între 30-55 %) şi calitatea ridicată a uleiului rezultat prin extracţie, recomandă planta ca fiind
una dintre sursele de grăsimi vegetale. Pentru ţara noastră este cea mai importantă şi utilizată
sursa de ulei, iar pe plan mondial, ocupă locul patru, având în faţă soia, palmierul şi rapiţa.
Capitolul II, intitulat „TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A FLORII-SOARELUI”
tratează problemele legate de tehnologiile de cultură care si-au găsit aplicabilitate la culturile
de floarea-soarelui, atât în ţara noastră, cât şi pe plan internațional. Tehnologia de cultivare a
florii-soarelui are ca parametrii amplasarea culturii, aplicarea îngrăşămintelor, lucrările
solului, sămânţa şi semănatul (hibridul cultivat, densitatea optimă a plantelor, epoca optimă de
semănat), lucrările de întreţinere a culturilor (combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor)
şi irigarea. Toate aceste verigi tehnologice trebuie să fie coroborate şi să fie parte integrantă
într-o agricultură inteligentă.
În România, cultura de floarea-soarelui înregistrează o tendinţă de diversificare a
sistemelor de cultură, tot mai rentabile în ansamblul managerial al culturii. Sistemele de
cultură apărute pe piaţa din România, se împart în funcţie de toleranţa plantelor de floarea-
soarelui la o serie de erbicide, şi anume: convențional, rezistentă la erbicidele sulfonil-ureice
şi rezistentă la imidazolinone. Ultimele două sisteme tehnologice aplicate recent în România,
fac obiectul unor opinii diferite, cu privire la eficacitatea acestora, bazate pe experienţa
fermierilor ce le utilizează.
Capitolul III, intitulat „STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND
EVOLUȚIA CULTURII DE FLOAREA-SOARELUI SUB INFLUENȚA TEHNOLOGIEI”
are în prim plan cercetările efectuate în lume şi în ţara noastră pentru ameliorarea
caracteristicilor genetice în prvința stabilirii tehnologiei de cultură şi îmbunătăţirii secvenţelor
tehnologice. Aceste cercetări au ca scop menţinerea caracterelor genetice şi manifestarea
acestora la un nivel maxim şi stabiliarea şi maximizarea producţiei de floarea-soarelui.
România s-a înscris pe harta agricolă mondială prin introducerea în cultură, pentru
prima dată, a hibrizilor de floarea-soarelui iar rezultatele au fost extraordinare. Având în
vedere ponderea culturii în structura agricolă, producţiile medii realízate în România variază
între 1500 - 3000 kg/ha, însă în fermele agricole cu experiență se obţin producţii de peste
3000 kg/ha. La nivel internațional, producţiile medii pentru ţările producătoare de floarea-
soarelui, se situează între 1300-3000 kg/ha.
Luând în considerare evoluţia imprevizibilă a elementelor climatice, de multe ori
nefavorabilă culturilor agricole, în ultimul deceniu s-a pus accent pe rezolvarea problemelor
legate de umiditatea în sol, datorate lipsei precipitaţiilor. Astfel că, înmagazinarea unei
cantităţi mai mari de apă şi păstrarea ei în sol corelată cu celelalte elemente tehnologice,
conduc la obţinerea unor producţii competitive şi indici de calitate ridicaţi.
Capitolul IV, intitulat „CADRUL NATURAL ÎN CARE S-AU DESFĂȘURAT
CERCETĂRILE” prezintă caracteristicile geografice, pedologice şi climatice ale arealului de
cercetare, care se află poziţionat în zona Câmpiei Române de Est, într-o zonă temperată cu
climat extrem continental.
Din punct de vedere climatic, distribuţia precipitaţiilor şi evoluţia temperaturilor a fost
analizată pe etape corespunzătoare cerinţelor culturii de floarea-soarelui (respectiv, sezonul de
vegetaţie activă, de acumulare şi de maturitate), pentru o mai bună corelare cu aspectele
agrofitotehnice urmărite în cadrul tezei. Cantităţile şi distribuţia precipitaţiilor asociate cu
temperaturile înregistrate, au caracterizat fiecare an de studiu, prin contribuţia concretă la
creşterea, dezvoltarea şi parcurgerea etapelor de vegetaţie a plantelor.
Evoluţia hibrizilor de floarea-soarelui, atât în perioada de vegetaţie cât şi productiv
(cantitativ şi calitativ) au fost puternic influenţate de condiţiile climatice înregistrate în anii de
studiu. Astfel că, anul de producție agricol 2012, caracterizat ca fiind secetos iar anul de
producție agricol 2013 este caracterizat ca fiind normal, în timp ce anul 2014 fiind caracterizat
foarte favorabil culturii de floarea-soarelui.
Capitolul V, intitulat „METODOLOGIA DE CERCETARE” prezintă scopul
cercetărilor, factorii luaţi în studiu şi metodele de experimentare aplicate. Problematica
generală a prezentei teze de doctorat a urmărit optimizarea tehnologiei de cultură la floarea-
soarelui, în vederea obţinerii unei producţii maxime şi constante, creşterea eficienţei
economice în condiţiile protecţiei mediului. Obiectivele specifice urmărite în cadrul
cercetărilor au fost: determinarea nivelului de productivitate sub influenţa diferitelor niveluri
de fertilizare a culturii, stabilirea celor mai productivi, stabili şi calitativi hibrizi de floarea-
soarelui pentru zona de sud a Romaniei, stabilirea densităţii plantelor în funcţie de celelalte
elemente tehnologice, identificarea posibilităţilor de creştere a rentabilităţii culturii de floarea-
soarelui şi formularea unor recomandări practice.
Experienţa a fost amplasată la I.N.C.D.A. Fundulea, pe Platforma experimentală din
cadrul laboratorului de Sisteme de Agricultură Durabilă si Fertilizarea culturilor (SAD-FC) -
în condiţii de neirigat. A fost organizată o experienţă de tip trifactorială respectiv 3x2x2,
luând în calcul metoda subdivizată a parcelelor, în trei repetiţii cu factorii şi graduările
următoare:
A. hibridul
a1 – Performer
a2 – KWS Barolo RO
a3 – PR64A89
B. fertilizarea
b1 – nefertilizat
b2 – N100P50
b3 – gunoi grajd (g.g) 20 t/ha gunoi de bovine fermentat
C. densitatea plantelor
c1 – 50.000 plante/ha
c2 – 60.000 plante/ha
Tot în cadrul capitolului V sunt prezentate caracteristicile hibrizilor studiaţi, ținând
cont de valoarea producţiei şi de influența caracterelor genetice precum şi de măsurile
agrofitotehnnice aplicate culturii de floarea-soarelui.
Capitolul VI, intitulat „REZULTATE DE PRODUCȚIE OBŢINUTE” arată
contribuţia personală la întregirea tezei de doctorat prin datele experimentale obţinute în
fiecare an, separat dar şi media rezultatelor obținute în anii 2012 - 2014 de experimentare
pentru cultura de floarea- soarelui. Rezultatele obţinute îşi pot găsi aplicabilitate în toate
arealele care au condiţii pedoclimatice asemănătoare cu cele întâlnite în arealul I.N.C.D.A.
Fundulea.
Factorii studiaţi înregistrează o influenţă semnificativă asupra producţiei de floarea-
soarelui. Influenţa hibrizilor înregistrează diferenţe, astfel că cea mai mare producţie, de 2490
kg/ha s-a obţinut la hibridul Barolo RO. Utilizarea hibridului PR64A89 a determinat obţinerea
unei producţii de 2482 kg/ha, comparativ cu martorul Performer care a obţinut 2051 kg/ha,
diferenţa fiind semnificativă.
Fertilizarea cu 20 t/ha de gunoi de grajd, a adus culturii de floarea-soarelui o
producție de 2588 kg/ha, comparativ cu varianta martor nefertilizată, care a obţinut 1939
kg/ha. Aplicarea fertilizării chimice cu N100P50 a condus la obţinerea unei producţii de 2425
kg/ha.
Densitatea de 50 mii pl/ha a determinat obţinerea unei producţii de 2331 kg/ha,
variantă care a servit ca martor. Comparativ cu densitatea de 60 mii pl/ha care a determinat o
producţie foarte semnificativ pozitivă de 2481 kg/ha.
Tehnologia de cultură la floarea-soarelui în ceea ce priveşte variantele studiate
asociate, constă în fertilizarea culturii cu 20 t/ha de gunoi de grajd fermentat, utilizarea unei
densităţi de 60 mii pl/ha şi cultivarea hibridului PR64A89 sau Barolo RO.
 Capitolul VII, intitulat „REZULTATE PRIVIND CALITATEA PRODUCȚIEI”
prezintă rezultatele înregistrate sub aspectul indicilor de calitate a producţiei, obţinute în
perioada anilor de experimentare 2012-2014 la cultura de floarea-soarelui. Prelucrarea datelor
se demonstrează şi prin acele tabelele şi figurile aferente fiecărui factor în parte sau
asocierilor acestora.
Prelucrarea datelor de producţie s-a făcut cu ajutorul analizei varianţei - ANOVA, iar în
vederea formulării concluziilor, aferente anului experimental, s-a procedat la examinarea
diferenţelor dintre mediile a mai mult de două variante, care au fost clasificate în funcţie de
nivelurile factorilor studiaţi.
Amplitudinea variaţiei conţinutului de ulei la cultura de floarea-soarelui a înregistrat
valori cuprinse între 36.8 % şi 46.9 %, cu o medie pe experienţa de 40.9 %. Cele mai ridicate
conţinuturi de ulei le-au înregistrat în ordine hibrizii PR64A89 şi Performer urmat de Barolo
RO, iar variaţia (0.2 – 7.1%) este dată de varianta tehnologică şi de evoluţia condiţiilor
climatice.
Rezultatele ştiinţifice obţinute în cadrul capitolelor VI şi VII, conduc la concluziile şi
recomandările finale, care îşi vor găsi aplicabilitate în arealul de experimentare, dar şi în
zonele cu condiţii pedologice şi climaterice similare.
Capitolul VIII, intitulat „REZULTATE ECONOMICE OBȚINUTE” prezintă
eficienţa economică a culturii de floarea-soarelui sub influenţa directă a factorilor studiaţi.
Calculele economice au fost realizate pe baza următorilor indicatori respctiv: costul de
producţie cât și profitul net, respectiv rata profitului net. Cheltuielile tehnologice totale au
reprezentat calculul indicatorilor privind eficienţa economică anuală precum şi media
perioadei experimentale.
Verigile tehnologice aplicate în cadrul experienţelor, s-au diferenţiat din punct de
vedere economic, datorită următorilor factori: hibrizii cultivaţi, fertilizarea culturii şi
densitatea plantelor. Aceşti factori şi-au manifestat influenţa asupra producţiei finale şi
implicit asupra variaţiei economice.
Cel mai ridicat preţ de valorificare al florii-soarelui s-a înregistrat în anul agricol 2012
şi a fost de 1.84 lei/kg, iar cea mai scăzută valoare a fost realizată în anul 2014 cu 1.26 lei/kg.
Anul agricol 2013 a înregistrat un preţ mediu de valorificare de 1.59 lei/kg. Aceste variaţii ale
preţului de valorificare se datorează în mare măsură decalajului anual dintre ofertă şi cerere.
Rata profitului a înregistrat o amplitudine cuprinsă între 17 % şi 84 % în funcţie de
fertlizarea culturii şi densitatea plantelor. Aplicarea fertilizării cu N100P50 şi asocierea cu
densitatea plantelor de 50 mii pl/ha a condus la creşterea cheltuielilor, ceea ce a determinat
obţinerea celor mai mici valori ale ratei profitului, indiferent de hibridul utilizat.
Profitul a înregistrat o amplitudine cuprinsă între 446 lei/ha şi 2209 lei/ha, în funcţie de
hibrid, fertilizarea culturii şi densitatea plantelor. Cele mai ridicate valori ale profitului la
hectar s-au înregistrat la varianta cu hibridul PR64A89 asociat cu fertilizarea culturii cu g.g.
20 t/ha şi cu densitatea de 60 mii pl/ha (2209 lei/ha), urmată de aceeaşi varianta de fertilizare
şi hibrid, asociat cu densitatea de 50 mii pl/ha (1996 lei/ha).
Capitolul IX, intitulat „CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI” au concretizat şi
sintetizat rezultatele din perioada de examinare, într-o serie de concluzii finale. Perfecţionarea
continuă a tehnologiilor de cultură, prin alegerea corectă a unui hibrid zonal, fertilizarea în
doze optime şi cu produse competitive şi stabilirea judicioasă a densităţii plantelor, poate
conduce la crearea unui mediu favorabil pentru creşterea productivităţii culturii de floarea-
soarelui. Pentru creşterea nivelului producţiei şi al calităţii acesteia se recomandă respectarea
verigilor tehnologice coroborate cu previziunile climatice şi cu caracteristicile pedologice ale
arealului de cultură.
Pentru condiţiile pedoclimatice din zona I.N.C.D.A. Fundulea, dar şi pentru alte zone cu
caracteristici asemănătoare, recomandarea tehnologică este: utilizarea hibrizilor PR64A89 sau
Barolo RO, fertilizarea organică cu gunoi de grajd (20 t/ha) şi semănatul la o densitate de 60
mii plante/ha.
Ridicarea standardelor de calitate a seminţelor, condiţionează negativ capacitatea de
producţie şi rezistenţa fitosanitară a plantelor de floarea-soarelui. Creşterea nivelului
producţiei şi al calităţii acesteia este dificilă numai prin aplicarea verigilor tehnologice. De
aceea, se recomandă aplicarea acelor verigi tehnologice care să crească nivelul de producţie al
hibridului, în acelaşi timp cu creşterea unuia dintre indicii de calitate, stabilit ca ţintă.
Rezultatele înregistrate în urma derulării cercetărilor au atins toate obiectivele
propuse pentru această teză de doctorat, iar prin continuarea cercetărilor urmează să se
aprofundeze cercetările, care să constituie o bază de date actualizată.
Teza de doctorat se finalizează cu BIBLIOGRAFIA care cuprinde un număr de 112 de
titluri, din care 10 sunt surse on-line. Acestă bibliografie a reprezentat baza documentării de
specialitate pentru elaborarea primelor capitole.