nr.

5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  53

spre condi ii mai favorabile (temperaturi mai mici, zile CZU: 664.3:635.621
mai lungi);
* respectarea rota iei culturilor, cu revenirea carto-
fului pe acela i teren nu mai frecvent de o dat la 3-4
ani;
SEMIN ELE DE STRUGURI 
* utilizarea celei de-a doua culturi pentru reprodu-
cerea cartofului s natos i îmbun t irea calit ilor i
condi iilor de p strare;
MATERIE PRIM RENTABIL
* respectarea acestor i a altor m suri vor reduce
considerabil impactul negativ al schimb rilor climati- PENTRU PRODUCEREA
CO2EXTRACTELOR
ce, va îmbun t i adaptarea culturii, va spori producti-
vitatea i calitatea tuberculilor.

Ludmila ODOBESCU, cercet tor tiinţific stagiar, Institutul

BIBLIOGRAFIE tiinţifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare

1. Baciu A. Comportarea unor soiuri românești de cartof la stresul hi-
dric. Cartoful în România, vol. 22, nr. 1, 2, 2013.
2. Bărăscu N., Donescu V., Ianoși M. Efectele condiţiilor climatice extre-
me asupra producţiei și calităţii unor soiuri de cartof în anul 2012. Cartoful
în România, vol. 22, nr. 1, 2, 2013.
3. Bodlaender K., Lught C., Marinus J. The introduction of second-grow
in potato tubers. Potato Jurnal, Vol. 7, 1964.
4. Bodlaender K. B.A. (1963) Inluence of temperature, radiation and
photoperiod in development and yield. In: The Growth of the Potato (Ed.
by J.D. Ivins and F.L. Milthorpe), p.199–210. Butterworth, London.
5. Burton W.G. (1996) Yield and content of dry matter: 1-The un-
derlying physiological processes. In: The Potato (ed. by W.G. Burton),
p. 84–155. Longman Scientiic & Technical, Essex, England.
6. Chiru S., Olteanu G. Direcţii de cercetare abordate în România și
pe plan mondial la cultura cartofului. Cartoful în România, vol. 22, nr. 1,
2, 2013.
7. Climate change, impacts and vulnertability in Europe 2012.
8. Corobov R., Nicolenco A. New projection of Moldova’s climate chan-
ge in XXI century. In: Corobov R. (Ed.) Moldova’s climate change in XXI
century: the projection of changes, impacts, and responses, Chișinau, Elan
Poligraf, 2004.
9. Daradur M., Cazac V., Mihailescu C., Boian I. Monitoringul climatic și
secetele. Chișinău, S. n.,  2007 ( Tipogr. „Tanavius” SRL), 184 p.
REZUMAT. Seminţele de struguri sunt o sursă im-
portantă de substanţe liposolubile care ar putea fi extra-
se atât prin metodele tradiţionale, cât şi prin metoda de
CO2-extracţie.
Avantajele utilizării fluidului supercritic CO2 în calita-
te de solvent: nu este toxic, se separă uşor, are potenţial
de reciclare, este neinflamabil, se solvatează slab, pose-
dă viteze de difuzie mari, simplitatea verificării proprie-
tăţilor, transfer bun de masă, este ieſtin.
În acest articol sunt prezentate informaţii cu referire
la beneficiile seminţelor de struguri şi extracţia cu dioxid
de carbon în stare supercritică.
CUVINTECHEIE: semin e de struguri, CO2-extrac ia super-
critică, ulei, indice de aciditate, indice de peroxid, acizi
graşi.


10. Дарадур М.И. Изменчивость и оценки риска  экстрeмальных INTRODUCERE
условий увлажнения. А.Н.  Респ. Молдова.  Ин-т географии. Кишинэу,

2005, 198 с.
11. Duca Gh. și al. Seceta și metode de minimalizare a consecinţelor
nefaste. Chișinău, 2007.
12. Hazardurile naturale/aut. coord.: Valeriu Cazac, Ilie Boian, Nina
Volontir; red. șt. coord.: Ilie Boian. Chișinău, Editura Știinţa,  2008, 208 p.
13. Лассе Г.Ф. Климат Молдавской ССР. Гидрометеоиздат,
Ленинград, 1978, 375 c.
14. Leah T., Cerbari V. Eroziunea solurilor – factor de intensiicare a
consecinţelor secetelor. In: Proceeding of the National Conference Secete-
le: pronosticarea și atenuarea consecinţelor. Chișinău, 2000.
15. Mihailescu C. Clima și hazardurile Moldovei – evoluţia, starea, pre-
dicţia. Chișinău, Editura Licorn, 2004, 192 p.
16. Minhas J.S. and Devendra Kumar (2005). Tuberization in heat to-
lerant hybrid HT/92-621 under controlled temperature conditions. Potato
Journal, 32:195-196.
17. Olteanu G., Chiru S., Ianoși M. Anomalii climatice în anul 2012 în
zona Brașov. Cartoful în România, vol. 22, nr. 1, 2, 2013.
18. Schimbările climatice în Republica Moldova. Impactul socioecono-
mic și opţiunile de politici pentru adaptare. Raportul naţional de dezvolta-
re umană în Moldova, 2009 – 2010, PNUD, 2009.
19. Therivel R., Ross B. Cumulative efects assessment: Does scale mat-
ter? Environmental Impact Assessment Review 27:365–385, 2007.
20. A. Wahid, S. Gelani M. Ashraf, and M.R. Foolad. Heat Tolerance in
Plants: An Overview, Environmental and Experimental Botany, Vol. 61,
No 3, 2007, p. 199–223.
21. Rykaczewska K. The impact of high temperature during growing
season on potato cultivars with diferent response to environmental
stresses. American journal of plant sciences, 2013, 4, 2386-2393.
22. Hijmans R.J. The efect of climate change on global potato produc-
tion. America Journal of Potato Researche (2003) 80:271-280.
23. Petcu, Elena. Impactul schimbărilor climatice asupra plantelor: se-
ceta. Editura Domino, 2008.
tehnologii alimentare
Metoda extrac iei cu CO2 supercritic permite ob inerea
de extracte sub forma lor cea mai natural . CO2-extractele
sunt uleiuri ob inute printr-un procedeu tehnologic de ul-
tim genera ie, absolut ecologic, far pierderea, degrada-
rea sau alterarea compu ilor.
Avantajele utiliz rii fluidului supercritic CO2 în calitate
de solvent: nu este toxic, se separ u or, are poten ial de
reciclare, este neinflamabil, se solvateaz slab, posed vi-
teze de difuzie mari, simplitatea verific rii propriet ilor,
transfer bun de mas , este ieвin.
SeminȤele de struguri
Semin ele se formeaz prin dezvoltarea ovulelor în
urma fecund rii. Ocup centrul bobului. În fiecare se pot
afla câte 1-4 semin e, în func ie de num rul ovulelor fe-
cundate. De regul , atest m câte 2-3 semin e. La soiurile
apirene semin ele lipsesc, deoarece la acestea ovarul se
dezvolt f r fecundare.
Semin ele con in dou tegumente, unul intern i altul
extern (acoperite cu cuticul ), endosperm i embrion. En-
dospermul este format din celule bogate în ulei i aleuron .
Semin ele de struguri constituie 2–6% din masa fruc-
tului i 1–4% din masa ciorchinilor, în func ie de soiul vi-
ei-de-vie. Masa con inutului mediu de semin e din tesco-
vin constituie 20–25%.
 54  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015
Compozi ia chimică a semin elor
Substanţe componente % Substanţe componente
Apă
30–40
Pentozani
4–5
Tanin
3–7
Polipeptide
0,5–2,0

tehnologii alimentare
În tescovina de struguri usca i se afl 40–65% de se-
min e cu un con inut de 12–22% de ulei. Aceste semin e
sunt considerate drept materie prim valoroas pentru
prelucrare [1].
Semin ele de struguri prezint o surs valoroas de
materie prim secundar ob inut la prelucrarea struguri-
lor i sunt destinate preponderent pentru ob inerea uleiu-
lui tehnic i alimentar, a enocoloran ilor i antioxidan ilor
naturali.
În Republica Moldova se produc anual 2,0–2,5 mii tone
de semin e de struguri [2].
Ulei din seminȤe de struguri
În func ie de soi i regiunea de cultivare a strugurilor,
con inutul de ulei în semin e (calculat la subst. uscat ) va-
riaz de la 9,5 pân la 20,0%. Deci, se pot produce de la
190 pân la 512 tone de ulei din semin e de struguri, care
e solicitat pe pia a occidental la un pre de cca $70 per kg.
Conform datelor din literatura tiin ific , din soiurile
ro ii se ob ine mai pu in ulei decât din cele albe.
Uleiul din semin e de struguri constituie o materie pri-
m pre ioas pentru industria alimentar , farmaceutic i
cosmetic [3]. Acesta con ine cantit i însemnate de acizi
gra i nesatura i esen iali, vitaminele E i C, minerale pre-
cum zinc, cupru i seleniu.
Dar cel mai important este c uleiul din semin e de
struguri con ine cantit i mari de antioxidan i puternici
– procyanidine, resveratrol. Ace ti antioxidan i sunt unii
dintre cei mai puternici, cunoscu i în prezent, i au efecte
majore în procesul antiaeging (de antiîmb trânire).
Tot complexul biochimic i energetic contribuie masiv
la men inerea i îmbun t irea st rii de s n tate, fiind un
catalizator i cofactor excelent în universul metabolic i
energetic al celulei vii [4].
Uleiul alimentar din struguri are o compozi ie bio-
logic activ , con ine vitamine i poate servi ca surs de
bioflavonoizi, fiind utilizat în calitate de aditiv alimentar.
El poate fi folosit la fabricarea salatelor, conservelor, ob i-
nerea margarinelor, poate înlocui uleiul de m sline. Uleiul
de calitate superioar se utilizeaz în scopuri curative i
dietetice [5].
Beneficiile pentru sljnljtate ale uleiului
din seminȤe de struguri
Acest ulei este extras din semin ele a diverse tipuri de
struguri, în special soiuri pentru vin. El are o arom pl cu-
t , u oar , gust de nuc , fiind unul dintre cele mai prefera-
te uleiuri utilizate de oameni.
De asemenea, uleiul dat este folosit în scopuri culinare,
pentru prepararea sosurilor, în salate, la marinare, la pr -
Tabelul 1
%
Proteine 0,2–0,5
Substanţe minerale 1–2
Uleiuri 8–10
Celuloză 44–57
jit i copt. El mai este întrebuin at în industria cosmetic
la fabricarea lo iunilor utilizate în tratamentul arsurilor
solare, a produselor pentru îngrijirea p rului, a cremelor
pentru igiena corporal , a balsamurilor de buze i a cre-
melor pentru mâini.
Totodat , uleiul din semin e de struguri este benefic i
pentru s n tate. El con ine nutrien i benefici care prote-
jeaz pielea împotriva radia iilor UV (ultraviolete) d un -
toare. Ajut la corec ia i diminuarea efectelor punctelor
de îmb trânire i ale pielii pigmentate, cauzate de razele
ultraviolete. Consumul regulat de ulei din semin e de stru-
guri protejeaz pielea împotriva arsurilor solare.
Uleiul din semin e de struguri este bogat în acid li-
noleic, care contribuie la reducerea diferitor complica ii
asociate cu diabetul.
În farmaceutic acest ulei se utilizeaz datorit efectu-
lui s u citoprotector i de regenerare a pl gilor, ceea ce se
datoreaz prezen ei în componen a sa a compu ilor activi,
predecesori ai prostoglandinelor, tocoferolilor i acizilor
gra i nesatura i. Studiile comparative efectuate au evi-
den iat regenerarea i epitelizarea mai precoce a pl gilor
tratate cu ulei din semin e de struguri comparativ cu por-
iunile netratate [6, 7].
MATERIALE ȡI METODE
Calitatea uleiurilor vegetale poate fi determinat în
baza efectu rii unor analize de laborator, fiind utilizate
metodele fizico-chimice, i anume: indicele de aciditate,
indicele de peroxid i con inutul de acizi gra i în ulei.
Metode de obȤinere a uleiurilor
În func ie de con inutul de substan e lipidice prezen-
te în semin ele de oleaginoase, extrac ia uleiului se poate
face prin presare la rece sau la cald ori prin extrac ie cu
solven i organici.
Uleiurile presate la rece sunt ob inute prin expune-
rea materialului vegetal la presiune înalt , doar cu aju-
torul proceselor mecanice – decorticarea i presarea, f r
utilizarea tratamentului termic sau a solven ilor. Aceste
uleiuri pot fi purificate prin decantare, filtrare sau centri-
fugare.
În cazul pres rii la cald, înc lzirea materiei prime va
influen a modificarea vâscozit ii uleiului care va contri-
bui la fluidificarea acestuia i la ob inerea unui randament
mai mare. În schimb, sub ac iunea c ldurii degradeaz
aroma i culoarea uleiului, diminuându-se totodat i va-
loarea nutritiv a acestuia [8].
Extrac ia cu solven i volatili se face prin separarea
compu ilor liposolubili dintr-un amestec datorit diferen-
ei dintre solubilitatea acestora într-un solvent selectiv.
 nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  55

Tabelul 2
Analiza comparativă a diferitor metode de ob inere a uleiurilor
Metoda de Avantaje privind Dezavantaje privind
extracţie calitatea randamentul calitatea randamentul
lipsa solvenţilor solvent reutilizabil
instalaţie scumpă
Extracţia cu CO2 periculoşi; aproape la ininit,
- pentru a atinge faza
supercritic temperaturi joase; CO2 se adaptează la
supercritică a CO2
metodă ecologică orice materie primă
Extracţia prin temperaturi joase; oxidare rapidă la utilaj şi braţe de
-
presare la rece metodă ecologică contactul cu aerul muncă costisitoare
durata procesului
mai rentabilă decât utilizarea
Extracţia cu temperaturi joase îndelungată;
alte metode solvenţilor
solvenţi solventul trebuie
periculoşi (toxici)
deseori reînnoit

Unul dintre cei mai utiliza i solven i, hexanul, posed o
mare putere de dizolvare i poate fi u or eliminat datorit
volatilit ii sale sporite. Pe de o parte, se ob ine uleiul, ce-
rurile i pigmen ii, iar pe de alta – solventul care urmeaz
s fie reutilizat [9].
Substan ele liposolubile trec în solu ie, dar în rot r -
mâne o propor ie nesemnificativ de solvent, astfel încât
recuperarea acestuia atinge deseori 94–96% din cantita-
tea ini ial . Materia prim degresat este men inut la
vapori de ap , fiind ulterior utilizat în alte domenii (com-
postare) [8].
Metoda CO2-extracȤie supercriticlj
Atât extrac ia cu solven i, cât i metodele de presare duc
la apari ia unor cantit i semnificative de de euri. O alter-
nativ a acestor metode de ob inere a uleiului este CO2-ex-
trac ia, fiind o tehnic eficient de extrac ie pentru diverse
ca) i dimensiunea particulelor, dar i de concentra ia ini i-
al de ulei în materia prim vegetal , metoda de pretratare
(de exemplu, uscare), caracteristicile fizice (porozitatea, den-
sitatea, dimensiunea particulelor de distribu ie) [13],
Extrac ia are loc într-un echipament de înalt presiu-
ne, unde solventul supercritic, fiind pus în circula ie de o
pomp , intr în contact cu materia prim m run it care
este plasat în extractor. Compu ii extra i sunt dizolva i
în CO2 sub form de lichid. Solventul supercritic saturat cu
produsul extras este adus la condi iile atmosferice unde
revine la starea gazoas , astfel fiind separat de extractul
care r mâne în separator. Apoi el este reciclat pentru a
putea fi ulterior utilizat, fiind condensat (lichefiat) i dup
aceasta comprimat pentru a reveni la starea supercritic .
Extractorul func ioneaz în bucl închis i dioxidul de
carbon este reutilizabil aproape la infinit. Raportul de CO2
ob inut pe kilogram de produs extras este de 1 la 1,2 fa
de 1 la 50 în cazul unui solvent obi nuit [14].


tipuri de biomateriale vegetale naturale, cum ar fi: plantele, Aceast metod este una rapid i sigur , fiind mai
legumele, nucile, semin ele i altele. În stare supercritic , avantajoas datorit faptului c economise te timp, ener-

CO2 are proprietatea s dizolve mul i compu i ai esuturilor
vii, f r a l sa urme de produse nedorite, cum ar fi solven ii
organici. Astfel, datorit absen ei reziduurilor de solvent,
produsul acestei extrac ii are o puritate mai mare.
Starea supercritic , fiind una dintre st rile materiei
inexistente în natur , poate fi ob inut prin m rirea presi-
unii i temperaturii fluidului CO2 mai sus de punctul s u
critic (75 atm i 31°C) [10]. Datorit temperaturii sc zute
i presiunii critice, CO2 este un solvent u or de ob inut i
totodat un solvent ideal pentru produsele naturale, deoa-
rece este evitat denaturarea acestora.
În stare supercritic , CO2 nu este nici lichid, nici gaz, iar
acest lucru ofer o excelent putere de extrac ie, reglabil ,
la necesitate, prin varierea parametrilor de temperatur i
presiune. Schimb rile mici de presiune sau temperatur
influen eaz modificarea densit ii fluidului care contri-
buie la cre terea sau sc derea solubilit ii diferitor com-
pu i. În acest fel, utilizarea fluidelor supercritice permite
controlul procesului de separare a compu ilor [11, 12].
Propriet ile caracteristice gazelor, cum ar fi tensiunea
superficial i vâscozitatea foarte mic , permit solventului
s p trund în substrat, în timp ce propriet ile caracte-
ristice lichidelor, cum ar fi solubilitatea i miscibilitatea
mare, îi asigur eliminarea compu ilor din substrat.
Randamentul extrac iei depinde nu numai de regimul
de extrac ie, temperatur i presiune, debitul (hidrodinami-
tehnologii alimentare
gie i este nonpoluant [15].
CO2-extrac ia, cu o serie de avantaje evidente, nu este
întotdeauna cea mai bun alegere pentru un anumit scop.
Uleiurile continu s aib pre uri mari în pofida randa-
mentelor ridicate. Produsul difer pu in fa de un altul
ob inut printr-o metod diferit [11].
În tabelul 2 sunt prezentate avantajele i dezavantaje-
le cât prive te calitatea i randamentul metodelor de ob i-
nere a uleiurilor [13].
REZULTATE ȡI DISCUȣII
Caracteristicile organoleptice
ale uleiurilor
În tabelul 3 sunt prezentate caracteristicile organo-
leptice ale uleiului din semin e de struguri, ob inut prin
câteva metode.
Uleiul din semin e de struguri are un con inut ridicat de
acid linoleic, polifenoli i fitosteroli. Se recomand pentru
îngrijirea pielii mature ori deteriorate, previne îmb trânirea
prematur a pielii, este un bun regenerator i restructurant
al pielii. Este un ulei nongras, p trunde u or în piele, poa-
te fi utilizat cu succes în cur area pielii sau în compozi ii
pentru masaj. Nu las urme grase i este un bun purt tor de
elemente active în straturile mai adânci ale pielii.
 56  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

Tabelul 3
Caracteristicile organoleptice ale uleiurilor analizate
Nr. Caracteristici
Denumirea uleiului
d/o aspect și consistenţă culoare gust și miros
opac, cu prezenţa sedimen-
Ulei din seminţe de caracteristic tipului de ulei din
tului; posedă consistenţă verde- chihlim-
1 struguri – CO2-ex- seminţe de struguri, fără miros,
omogenă, fără impurităţi bariu- deschis


tracţie gust străin și amăreală

străine
transparent, fără sediment; caracteristic tipului de ulei din
tehnologii alimentare

Ulei din seminţe de

posedă consistenţă omoge- verde- chihlim- seminţe de struguri, fără gust
2 struguri – CO2-extrac-
nă, fără impurităţi străine bariu- deschis străin și amăreală. Miros caracte-
ţie cu etanol
ristic de fermentaţie alcoolică
Ulei din seminţe de transparent; se admite o tul- caracteristic tipului de ulei din
verde- chihlim-
3 struguri presat la rece burare ușoară pentru uleiul seminţe de struguri, fără miros,
bariu- deschis
„Rovazena” SRL nerainat gust străin și amăreală

În figurile 1, 2 i 3 sunt prezentate mostrele de ulei

ob inut prin metoda de CO2-extrac ie supercritic , cu aju-
torul azeotropilor i prin presare la rece.
Fig. 1. CO2-ex- Fig. 2. CO2-ex- Fig. 3. Ulei din se-
tract din seminţe tract cu etanol minţe de struguri,
de struguri din seminţe de alimentar, nerafinat,
struguri presat la rece, „Ro-
vazena” SRL
Determinarea indicelui de aciditate
Ȣi a indicelui de peroxid în uleiul
din seminȤe de struguri
Indicele de aciditate a fost determinat conform GOST
5476-80 în CO2-extractele din semin e de struguri i semin-
e cu azeotropi, în uleiul alimentar nerafinat din semin e de
struguri ob inut prin presare la rece, fabricat i îmbuteliat
la 23.04.2013 de c tre produc torul „Rovazena” SRL.
Indicele de peroxid în uleiul din semin e de struguri a
fost determinat conform GOST 26593-85. Datele ob inute
sunt prezentate în figurile 4 i 5.
A fost stabilit c indicele de aciditate în uleiul din se-
min e de struguri ob inut prin CO2-extrac ie cu azeotropi
este cel mai mic – 1,35 mg NaOH/g. Acest CO2-extract a
fost p strat la temperatura camerei (18–20ºC), iar indice-
le de aciditate a sc zut timp de o lun pân la 1,27 mg
NaOH/g, atingând peste dou luni valoarea de 1,18 mg
NaOH/g. Se poate afirma c , conform indicelui de aciditate,
degradarea uleiului are loc foarte lent.
În uleiul din semin e de struguri extras cu dioxid
de carbon supercritic, indicele de aciditate este egal cu
1,65 mg NaOH/g, îns fiind p strat o lun la temperatu-
ra de 18–20ºC valoarea indicelui de aciditate a constituit
1,61 mg NaOH/g, iar înc peste o lun acest indice a sc zut
pân la 1,56 mg NaOH/g.
Cel mai mare indice de aciditate îl are uleiul din semin-
e de struguri nerafinat presat la rece (1,58 mg NaOH/g), ca
urmare a faptului c uleiul a fost produs cu 6 luni în urm ,
iar indicele de aciditate a crescut concomitent, ajungând
peste 8 luni la 1,86 mg NaOH/g.
Cu toate acestea, uleiurile analizate au un indice de
aciditate foarte bun, deoarece valorile acestora sunt mai
mici decât norma pentru uleiurile alimentare stabili-
t în Reglementarea tehnic „Uleiuri vegetale comes-
tibile”, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 434 din
27 mai 2010 i publicat la 04.06.2010 în Monitorul Oficial
nr. 87–90 art. 510. Aceast Reglementare tehnic , care
stabile te cerin e minime de calitate la comercializa-
rea uleiurilor vegetale alimentare, stipuleaz c norma
indicelui de aciditate pentru uleiurile nerafinate este de
4,0 mg NaOH/g.
Din datele ob inute se observ c , ini ial, cel mai mic
indice de peroxid îl are uleiul din semin e de struguri ob-
inut prin CO2-extrac ie – 3,35 mmol ½ oxigen activ/kg,
m rindu-se pân la 3,75 mmol ½ oxigen activ/kg dup pri-
ma lun de p strare la temperatura camerei i ajungând
la 4,0 mmol ½ oxigen activ/kg la sfâr itul celei de-a doua
luni de p strare.
Contrar CO2-extractului, cel mai mare indice îl înregis-
treaz uleiul din semin e de struguri ob inut prin presare
la rece – 6,43 mmol ½ oxigen activ/kg. Indicele de peroxid
pentru acest ulei a crescut considerabil, atingând valoarea
de 6,58 dup 7 luni i 6,73 mmol ½ oxigen activ/kg dup
8 luni de p strare.
Limita indicelui de peroxid pentru uleiurile alimentare
stabilit în Reglementarea tehnic „Uleiuri vegetale co-
mestibile” pentru uleiurile nerafinate este de 10,0 mmol
½ oxigen activ/kg.
Analizând datele ob inute, putem constata c ule-
iul din semin e de struguri extras prin CO2-extrac ie i
prin CO2-extrac ie cu etanol au un indice de peroxid
ce se încadreaz în limitele stabilite, la fel i cel ex-
tras prin presare la rece. Acest lucru demonstreaz c
 nr. 5-6 [59-60] 2015  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  57

Determinarea
conȤinutului
de acizi graȢi în ulei

Determinarea con inutului de

acizi s-a efectuat în conformita-
te cu GOST 30418-96, la 2 probe,
i anume la uleiul din semin e
de struguri extras prin metoda
CO2-extrac iei i cu ajutorul azeo-
tropilor. În calitate de substan
azeotrop a fost utilizat etanolul.
Având cromatograma profilului
acizilor gra i, cu ajutorul calculelor
a fost determinat con inutul canti-
tativ de acizi gra i în uleiul din se-
min e de struguri. Rezultatele ob i-
nute sunt prezentate în tabelul 4.
Conform datelor prezentate
Fig. 4. Evoluţia indicelui de aciditate în timpul p str rii uleiului în tabelul 4, componentul princi-
pal în uleiul de struguri ob inut
prin CO2-extrac ie a fost acidul
linoleic (70,32%), urmat de aci-
dul oleic (14,43%) i de acidul
palmitic (11,54%). În uleiul de
struguri ob inut prin metoda
CO2-extrac ie cu azeotropi com-
ponentul principal a fost acidul
linoleic (69,70%), urmat de aci-
dul oleic (16,26%) i de acidul
palmitic (10,92%). De i acizii
oleic, linoleic i stearic se afl în
limitele stabilite de HG 434, în
CO2-extract se g se te o canti-
tate mai mare de acid palmitic,


iar acidul α-linolenic se afl sub
form de urme.

tehnologii alimentare
Conform HG nr. 434, uleiul
Fig. 5. Evoluţia indicelui de peroxid în timpul p str rii uleiului din semin e de struguri face par-
te din categoria uleiurilor cu cea
CO2-extractele sunt mai stabile, uleiul ob inut prin pre- mai mare parte de mas a acidului linoleic – 58–78%. A a-
sare la rece este mai aproape de limita stipulat în ac- dar, CO2-extractele din semin e de struguri analizate fac
tele normative. parte din aceast categorie de uleiuri.

Tabelul 4
Compozi ia acizilor graşi în uleiul din semin e de struguri
Conţinutul în Conţinutul în uleiul
Nr. Conţinutul în
Acizi graşi CO2-extract cu de struguri conform
semn CO2-extract, %
azeotropi, % HG nr. 434
2 (C14:0) Acidul miristic urme urme <0,3
3 (C16:0) Acidul palmitic 11,54 10,92 5,5-11,0
4 (C18:0) Acidul stearic 3,71 3,12 3,0-6,5
5 (C18:1) Acidul oleic (acid ω-9) 14,43 16,26 12,0-28,0
6 (C18:2) Acidul linoleic (acid ω-6) 70,32 69,70 58,0-78,0
7 (C18:3) Acidul α-linolenic (acid ω-3) - - <1,0
∑ Ac. graşi saturaţi 15,25 14,04
∑ Ac. graşi nesaturaţi 84,75 85,96
Ac. graşi nesaturaţi/saturaţi 5,56 6,12
C18:1 / C18:2 0,2 0,23
 58  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 5-6 [59-60] 2015

CONCLUZII CZU: 664.641.12:006.354

1. Semin ele de struguri reprezint o surs valoroas de
materie prim secundar , ob inut la prelucrarea strugurilor,
fiind destinate preponderent pentru fabricarea uleiului teh-
nic i alimentar, a enocoloran ilor i antioxidan ilor naturali.
FORTIFICAREA F INII
2. Metoda CO2-extrac ie permite ob inerea uleiurilor de
înalt calitate cu p strarea propriet ilor fizico-chimice.
3. Indicele de aciditate i de peroxid al CO2-extractelor
DE GRÂU CU SUPLIMENTE
DE VITAMINE I MINERALE


din semin e de struguri se încadreaz în limitele admi-

sibile – 4,0 mg NaOH/g, i respectiv 10,0 mmol ½ oxigen
activ/kg, stabilite în Reglementarea tehnic „Uleiuri vege-
tehnologii alimentare

S. POPEL, doctor în tehnic , E. DRAGANOVA, L. PAR ACOVA,

tale comestibile” pentru uleiurile nerafinate.
4. Uleiul din semin e de struguri reprezint o surs bogat
de acizi gra i esen iali, absolut necesari organismului uman.
La aceast tem a fost realizat teza de masterat „De-
terminarea compozi iei fizico-chimice a CO2-extractului
supercritic din semin e de struguri”.
BIBLIOGRAFIE
1. Разубаев Н.И. Комплексная переработка вторичных продуктов
виноделия. Москва, Пищевая промышленность, 1975.
2. Urîtu D., Parasca P. Tehnologia de obţinere a seminţelor de struguri.
Buletin informativ, nr.18, 2000.
3. Urîtu D. Tehnologia de fabricare a uleiului din seminţe de struguri.
Agricultura, nr. 2, 2001.
4. http://alimentefunctionale.com/ro/100-ml/506-ulei-seminte-de-
struguri.html
5. Dubăsaru N., Urîtu D., Rapcea M. Procedeu de obţinere a uleului din
seminţe de struguri. Brevet de invenţie nr.1107, 1998.
6. Dorobanţu P., Beceanu D. Uleiuri vegetale mai puţin utilizate în ali-
mentaţie. Lucr. știinţiice U.Ș.A.M.V., Seria Agricultură, vol. 50, Iași, 2007.
7. Dorobanţu P., Beceanu D. Importanţa alimentară și dietetică a ule-
iurilor vegetale. Lucr. știinţiice U.Ș.A.M.V., Seria Agricultură, vol. 50, Iași,
2007.
8. Щербаков В.Г. Технология получения растительных масел.
Москва, Изд-во «Колос», 1992, 206 с.
9. Акаева Т.К., Петрова С.Н. Основы химии и технологии получения
и переработки жиров. Ч.1. Технология получения растительных масел:
учеб. пособие/ гоувпо иван. Гос. хим.-технол. ун-т; Иваново, 2007,
124 с. ISBN 5-9616-0179-х.
10. Penchev P. Thèse en vue de l’obtention du doctorat de l’université
de Toulouse: étude des procédés d’extraction et de puriication de produ-
its bioactifs à partir de plantes par couplage de techniques séparatives à
basses et hautes pressions, 2011.
11. Milan N., Sovil J. Critical review of supercritical carbon dioxide
extraction of selected oil seeds aptef, 41, 1-203 (2010) UDC: 665.3:66.061
DOI: 10.2298/apt1041105s biblid: 1450-7188 (2010) 41, 105-120.
12. Stift G., Zraidi A., Lelley T. Development and characterization of
microsatellite markers (ssr) in Cucurbita species. Cucurbit genetics coope-
rative report 27:61-65 (2004).
13. Supercritical carbon dioxide (SC-CO2) as a clean technology for
palm kernel oil extraction. Journal biochem. Tech. (2009) 1(3):75-78 ISSN:
0974-2328.
14. Kubátová A., Jansen B., Vaudoisot J.F., Hawthorne S.B. Journal of
chromatography, thermodynamic and kinetic model for the extraction of
essential oil from savory and polycyclic aromatic hydrocarbons from soil
with hot (subcritical) water and supercritical CO2, a. 975: 175-188. (2002).
15. Vanhanen P.L., Savage G.P., Dutta P.C., Vile G. Fatty acid, tocophe-
rol and phytosterol composition of cucurbit seeds grown in Marlborough,
new Zealand, Lincoln University.
16. Technology watch, wellness west, supercritical luid extraction an
upcoming green technology, Vol. 2, issue 1, July 2005.
17. Кишковский З.Н., Скурихин И.М. Химия вина. 2-е изд., перераб.
и доп. Москва, Агропромиздат, 1988, 254 с.
18. Нилов В.И., Скурихин И.М. Химия виноделия. Москва,
Пищевая промышленность, 1967, 441 с.
19. Родопуло А.К. Биохимия виноделия. Москва, Пищевая
промышленность, 1971, 371 с.
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Vavil Caragia, doctor în teh-
nic .
Materialul a fost prezentat la 15.09.2015.
A. COLESNICENCO, E. PÎRGARI, J. CROPOTOVA, Institutul
tiinţifico-Practic de Horticultur i Tehnologii Alimentare
ABSTRACT. Au fost efectuate cercetări privind for-
tificarea făinii de grâu proaspete cu fier şi vitamine în
condiţii industriale; stabilită influenţa complecşilor de
vitamine şi minerale cu diferite forme chimice ale fierului
asupra indicilor de calitate a făinii fortificate pe durata
păstrării garantate; fabricate mostrelele experimentale
de pâine din făină fortificată şi determinaţi indicii fizico-
chimici, microbiologici şi organoleptici ai acestora, pre-
cum şi integritatea componentelor introduse.
CUVINTECHEIE: fortificare, suplimente de vitamine şi mi-
nerale, fier, făină de grâu, integritate.
INTRODUCERE
Cea mai efectiv i accesibil cale de asigurare a popula iei
cu vitamine i micronutrien i este fortificarea suplimentar a
produselor alimentare de larg consum i de consum zilnic, în
special a f inii i a produselor de panifica ie cu aceste substan e.
Fortificarea alimentelor nu trebuie s diminueze valoarea
nutritiv i calitatea lor, dar mai ales s nu schimbe esen i-
al gustul sau asimilarea altor substan e nutritive ce se con in
în ele, s nu reduc termenul de valabilitate, s nu modifi-
ce caracteristicile de inofensivitate a produselor. Fortificarea
produselor alimentare cu fier reprezint o problem complica-
t , întrucât acest metal cu valen variabil catalizeaz u or
procesele oxidative, în special procesele de oxidare-peroxidare
a lipidelor, accelerând astfel râncezirea lipidelor, degradarea
f inii la p strare i distrugerea unui ir de vitamine [1].
Exist o gam larg de suplimente de vitamine i minerale
pentru fortificarea f inii i produselor de panifica ie. Cel mai
frecvent în calitate de surs de fier se utilizeaz : fierul electro-
litic Fe0, sulfatul de Fe2+ monohidrat FeSO4·H2O, sulfatul de Fe2+
heptahidrat FeSO4·7H2O.
Este cunoscut faptul c heptahidratul de fier la o umiditate
minim (la valori ale activit ii apei w = 0,52) poate influen a
lipaza i lipoxihenaza i ini ia oxidarea lipidelor f inii [2].
Utilizarea fierului sub aceast form este nedorit , de-
oarece poate provoca accelerarea oxid rii lipidelor f inii.
Scopul acestei lucr ri este stabilirea influen ei complec i-
lor de vitamine i minerale cu diferite forme chimice ale fie-
rului asupra indicilor de calitate a f inii fortificate pe durata
perioadei de p strare garantat .
MATERIALE ȡI METODE
Fortificarea f inii a fost efectuat în corespundere
cu recomand rile [3-6], dozele propuse de produc tori re-

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)