UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI 

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ 
MASTER: TEHNOLOGII INTEGRATE DE OBŢINERE ŞI VALORIFICARE A PRODUSELOR HORTICOLE
 
 
 

ANUL I: 2021-2022
DISCIPLINA: Norme de calitate pentru produsele
horticole
Prof. univ. dr. Chira Constantina Lenuța

Masterand: Stefan Sorina Georgeta

Bucuresti,
2021
 Factorii care influenteaza calitatea
produselor horticole

Cuprins:

1.Factorii care contribuie la formarea si cresterea merelor in

cultura.

2.Conditiile de recoltare, manipulare si transport al merelor

3. Factorii care influenteaza mediul ambiant de pastrare a merelor

4. Continutul in reziduuri de pesticide și substanțe contaminate din

fructe
 Factorii care influenteaza calitatea produselor
horticole

Calitatea este definita de Standardul Organizaţiei Internaţionale de

Standardizare (ISO) 9000/2015 ca fiind
„Masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci ale unui obiect
indeplineste cerintele”.

DEX: CALITÁTE: Totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora

un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri. 2. Însușire
(bună sau rea), fel de a fi (bun sau rău); p. restr. caracteristică pozitivă,
însușire bună. ◊ Loc. adj. De calitate = de calitate bună, de valoare.
Calitatea constituie deci o noţiune complexă care cuprinde:
 atât proprietăţile produsului de a satisface o trebuinţă oarecare,
 cât şi aspectele economice legate de realizarea şi utilizarea produsului.
 1.FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA SI
CRESTEREA MERELOR IN CULTURA
1.1 Factorii naturali (ecologici):

Marul (Malus domestica) are o larga raspandire pe teritoriul

Romaniei. Este un pom fructifer usor de ingrijit, care nu necesita

operatiuni speciale. Are un trunchi relativ mic si o coroana larg ramificata. Frunzele
sunt ovale si sunt dispuse alternativ.

Florile de mar sunt formate din cinci petale si au culoare alba, cu o usoara tenta de roz.
Marul are in compozitia sa o serie de nutrienti si elemente importante: zaharuri,
vitamine (A, B1, B2, C), fier, fosfor, calciu, magneziu, iar cantitatea acestora este mai
mare in coaja, decat in pulpa.
 FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA SI
CRESTEREA PRODUSELOR HORTICOLE-MERE
IN CULTURA
Factorii naturali (ecologici):

1.1.1Temperatura
Este un important factor de vegetaţie, al cărui rol în procesele

biochimice şi fiziologice din timpul creşterii şi dezvoltării plantelor

horticole este bine cunoscut. Mărimea sau compoziţia chimică a
multor produse horticole este influenţată de suma temperaturilor
medii zilnice din timpul perioadei de vegetaţie.
• Temperaturile prea ridicate dăunează majorităţii speciilor, inclusiv merilor
favorizând pe partea expusă la soare, apariţia de arsuri sau deranjamente
fiziologice
• Pigmentarea merelor este afectată si astfel este favorizată apariţia sticlozităţii
si a opărelii, în faza de depozitare a acestora. La temperaturi ridicate, merele
se maturează în ritm accelerat, sunt lipsite de aciditate, mai bogate în glucide şi
evoluează rapid spre supramaturare.
• În toamnele cu nopţi mai răcoroase este favorizată sinteza pigmenţilor antocianici,
merele fiind mai colorate.
• Recoltarea se recomandă a fi efectuată în perioadele cu temperatură moderată,
evitându-se orele cu insolaţie puternică, când merele au un nivel al
metabolismului ridicat şi sunt mult mai expuse alterărilor de natură fizică,
microbiologică sau dereglărilor fiziologice.
• În anii secetoşi la pomi se produc căderi în masă a fructelor verzi, iar cele care
rămân, sunt de dimensiuni mici, se colorează devreme; merele au tendinţa
de a se matura mai devreme, sunt nesuculente şi se depreciază mai rapid.
• 1.1.2 Precipitaţiile intense ,

• care survin după perioade secetoase,provoacă adesea

• crăparea epidermei la cireşe, tomate, caise etc.

S-a observat de asemenea că în anii ploioşi se obţin fructe care nu se păstrează

bine, fiind mai sensibile la atacul microorganismelor patogene, la brunificarea internă
şi adesea nu-şi desăvârşesc aroma. Atunci când după o vară secetoasă şi caldă
urmează o perioadă ploioasă, are loc o dezvoltare rapidă în volum a fructelor care se
hidratează iar la nivelul epidermei se produc fisuri. În acest stadiu, nici o rană nu se
mai vindecă şi devine o cale naturală de pătrundere în fruct a agenţilor patogeni.

S-a constatat ca in anii ploiosi, bogati in precipitatii se obtin fructe care nu se

pastreaza bine. Fructele care provin de la pomii care nu au primit in ultimele
saptamani de vegetatie apa nu s-au colorat bine si devin sensibile la patarea amara.
 1.1.3 Umiditatea relativă a aerului,

influenteaza negativ starea fitosanitara a merelor, dar

c contribuie la mentinerea turgescentei
(Umflare locală a unui țesut, datorită acumulării de lichide)

Seceta atmosferică are efecte contrare, produsele

î işi măresc foarte mult intensitatea
transpiraţiei, se o ofilesc sau se
zbârcesc.
 1.1.4 Insolaţia

– lumina are un rol important în nutriţia plantelor

horticole datorită procesului de fotosinteză. O lumină slabă

favorizează o creştere vegetativă redusă, formarea.

Radiaţia solară ajută la formarea pigmenţilor roşii (antocianici)

ai merelor.

Livezile din zonele de deal şi premontane, bine iluminate, produc fructe

superioare calitativ, sănătoase, pigmentate corespunzător. 

De asemenea ea mareste rezistenta fructelor la bolile fiziologice si parazitare.

 1.2. Factorii tehnologici
care influenteaza calitatea
merelor:

- solul, amplasarea culturii,

- soiul, portaltoiul,
- densitatea optima a plantelor,
- taierile de productie la pomi,
- sistemul de intretinere a solului din livezi;
- irigarea;
- fertilizarea;
- tratamentele fitosanitare
 1.2.1 Solulconditioneaza alegerea pentru cultura a
unei
specii sau a unui soi prin elementele fizice, hidrofizice
si chimice pe care le contine.
Reactia solului
Este necesar ca solurile destinate culturii speciilor
pomicole sa contina substantele nutritive necesare, sa fie potrivit de permeabile si sa
aiba o reactie corespunzatoare. Reactia solului influenteaza solubilitatea si
solubilizarea, precum si absorbtia diferitelor substante de catre radacinile plantelor si
in final, ritmul de crestere si dezvoltare. In afara de aceasta, pH-ul (reactia solului)
serveste ca factor activ al activitatii fermentative si al florei microbiene a solurilor.
Valoarea pH la care speciile pomicole se dezvolta in conditii optime (dupa Pop si
colab., 1954) sunt:
- pH = 3,4 - 4,5 pentru afine;
- pH = 4,6 - 4,8 pentru agrise;
- pH = 5,0 - 6,0 pentru citrice;
- pH = 6,0 - 6,5 pentru castan;
- pH = 6,0 - 7,0 pentru capsuni, zmeura, coacaz;
- pH = 6,5 - 7,5 pentru mar;
- pH = 7,0 pentru visin, gutui, cais, piersic, par.
Din datele prezentate se poate spune ca reactia solului pe care se pot cultiva
pomii si arbustii fructiferi variaza in limite destul de mari.
 Alcatuirea granulometrica. 
Solul trebuie sa aiba un continut echilibrat de argila, mal si nisip.
Continutul optim de argila variaza considerabil de la o specia la alta. Pentru
prun acesta se situeaza la circa 40 % argila, la mar 30 %, iar la par 23 %.
Gleizarea este determinata fie de apele freatice, fie de cele stagnante
deasupra unui orizont impermeabil. Starea de gleizare influenteaza direct
procesul de crestere, determinand asfixierea radiculara. Cea mai sensibila
specie s-a dovedit a fi ciresul, urmat de piersic, cais si prun.
 Elementele nutritive
In urma aprovizionarii cu apa si saruri minerale, plantele formeaza substante organice.
Elementele esentiale pentru crestere sunt urmatoarele: oxigenul, hidrogenul, carbonul,
azotul, fosforul, potasiul, calciul, magneziul, sulful si fierul. Pe langa acestea,
microelementele (bor, molibden, zinc, cupru, cobalt s.a.) influenteaza activitatea
enzimelor, intra in compozitia vitaminelor, hormonilor si a altor substante care participa la
reglarea proceselor vitale.
Azotul Dintre principalele elemente nutritive, azotul contribuie in mod deosebit la
sporirea dimensiunilor fructului. Un continut ridicat de azot in sol determina
micsorarea fermitatii structo - texturale a fructelor, diminuarea continutului in zahar si
vitamine si cresterea continutului in acizi organici. In timpul cresterii rapide a fructelor,
in conditii de exces de azot, apar frecvent o serie de fisuri in epiderma, pentru
vindecarea lor se formeaza suber si care devin vizibile sub forma petelor si a retelelor
de rugina ('ruseting') care dau un aspect neplacut, rugos fructelor.
Azotul determina prelungirea perioadei de vegetatie, cresterea dimensiunilor
celulelor, a intensitatii lor respiratorii, precum si franarea sintezei antocianilor.
Excesul de azot mai conduce la aparitia de frecvente atacuri de boli in camp si pe
durata pastrarii in depozite, precum si la unele deranjamente fiziologice ca:
sticlozitatea, patarea amara, brunificarea interna s.a.
Fosforul se gaseste in cantitate mai mica in sol si fiind puternic legat de complexul
absorbant al solului, este pus in masura mai mica la dispozitia plantelor.
Fosforul nu poate fi substituit de catre alte elemente si are rol fundamental in
metabolismul plastic si energetic al plantelor. El intervine in asigurarea calitatilor
fructului si a posibilitatilor de pastrare. Daca absorbtia fosforului este limitata, acest
element este dirijat in mod preferential spre fruct si in mod special catre seminte.
Continutul scazut de fosfor in timpul cresterii, cat si in momentul culesului, corelat cu
insuficienta calciului contribuie la aparitia brunificarii interne in timpul pastrarii la
temperaturi scazute sub 3 - 4 C.
In etapa de diviziune celulara din fenofaza de crestere a fructului, nivelul ridicat al
fosforului accelereaza multiplicarea, ajungandu-se in final la un numar mare de celule
de dimensiuni mai mici, mai putin sensibile la brunificarea interna a fructelor.
Potasiul determina cresterea fermitatii structo - texturale a fructelor, sporirea continutului
in zahar, precum si intensificarea coloratiei. Concentratii mari de potasiu in fructe
determina cresterea aciditatii fructelor, fapt ce are drept consecinta schimbarea
raportului zahar/acizi organici si in final modificarea gustului lor in sensul cresterii
savoarei. Prezenta potasiului usureaza patrunderea apei in celule, marind si
capacitatea protoplasmei de retinere a acesteia. In prezenta potasiului, se reduce
intensitatea transpiratiei, se mareste rezistenta plantelor la seceta si la actiunea
temperaturilor scazute.
Calciul si echilibrul sau cu alte elemente joaca rolul principal in mentinerea echilibrului
biologic al celulelor, in obtinerea de fructe cu calitati superioare, in special in privinta
pastrarii. Rolul favorabil al Ca2+ a determinat chiar recomandarea unor tratamente la
unele specii (mar) cu efecte pozitive pe parcursul perioadei post recolta.
  Dezechilibrul sau continutul scazut in calciu, sub 4 mg/100 g substanta proaspata,
provoaca dereglari fiziologice, cum ar fi aparitia de bitter - pit, a brunificarii interne la
temperaturi scazute, a brunificarii de supracoacere si a altor tulburari.
Fierul in exces din soluri, mai ales pe terenurile inierbate este considerat ca unul din
cauzele aparitiei rugozitatii fructelor de mar (russeting). Caracterizata prin aparitia
unei retele de celule moarte, lignificate, rugozitatea impiedica valorificarea superioara
a fructelor.
Magneziul are o importanta la fel de mare ca si calciul. S-a constatat ca un nivel ridicat
de magneziu in fruct este corelat cu aparitia diferitelor tulburari in evolutia fructului. In
conditii de insuficienta de calciu, magneziu intra in compozitia membranelor celulare
si provoaca tulburari fiziologice.

Raportul calciu/magneziu are importanta in aparitia 'bittter - pit' - ului, putregaiului

sau atacului de ciuperci in timpul pastrarii, precum si in aparitia ruginei (suberificarii
pielitei fructului). Fructe de calitate se obtin in conditiile in care calciul se afla in
cantitate mai mare (aproape de 10 ori) fata de magneziu.
Microelementele influenteaza activitatea enzimelor, intra in compozitia pigmentilor
respiratori, vitaminelor, hormonilor si a altor substante care participa la reglarea
proceselor vitale. Prin catalizarea proceselor de oxido - reducere, microelementele
participa la formarea compusilor organici din plante.

Fotosinteza este influentata de catre microelementele: bor, mangan, zinc, cupru si

molibden, in sensul cresterii intensitatii ei.

Borul intervine in metabolismul hidratilor de carbon si al acizilor organici. Carenta in bor

cauzeaza unele tipuri de suberificari, diminuand aspectul comercial. Ingrasamintele
foliare care contin microelementele bor si zinc contribuie la prevenirea carentelor si la
sporirea continutului in glucide.
Ca urmare, sub influenta microelementelor, cantitatea si calitatea fructelor creste,
sporind continutul in zaharuri, substante proteice, grasimi, vitamine s.a.
Lipsa microelementelor in sol determina aparitia unor deranjamente fiziologice.

Carenta in bor determina formarea unor zone suberificate la fructele de mar, par s.a.
Carenta in zinc micsoreaza productia la pomii fructiferi, fructele raman mici si uneori
deformate.
 1.2,2 Factorii biologici: Specia si soiul
Fiecare specie si in cadrul ei, fiecare soi se comporta intru-un

anumit fel, specific in aceleasi conditii ecologice. Un soi bun

trebuie sa raspunda la cel putin trei cerinte:
- productie mare,
- rezistenta genetica la boli si daunatori,
- calitati gustative si tehnologice corespunzatoare cerintelor.
Soiurile de iarnă se păstrează o perioadă mai lungă de timp în condiţii optime,
comparativ cu soiurile de toamnă şi de vară.
Productivitatea, insusire determinata genetic, dar si de factorii de influenta (ecologici si
tehnologici) presupune existenta unor insusiri si caractere, printre care:
- rezistenta la ger si variatiile de temperaturi de la sfarsitul iernii, mai ales la speciile
piersic, cais, migdal, nuc, cires;
- rezistenta la seceta;
- compatibilitate perfecta cu portaltoiul, ceea ce asigura absorbtia apei si a elementelor
nutritive, necesare in transformari in procesul de fotosinteza;
- autofertilitate pronuntata/
-
Un soi trebuie sa fie, daca nu imun, cel putin rezistent sau tolerant la boli si daunatori,
pentru a reduce tratamentele fitosanitare care duc la poluarea mediului si a fructelor
care incep sa devina toxice pentru organismul uman.
Calitatea fructelor, indeosebi continutul in vitamine, zaharuri, aciditate, substante
minerale, precum si capacitatea de pastrare in depozite fara pierderi mari,
pretabilitatea la transformari in produse alimentare diferite (gem, compot, piure,
sucuri, fructe congelate, fructe deshidratate s.a.) sunt alte caracteristici influentate
de soi.
Cu ajutorul sortimentului se poate diversifica modul de valorificare a fructelor (consum
in stare proaspata, prelucrare industriala in diferite produse alimentare, congelate
s.a.) si se poate prelungi sezonul de fructe atat pentru consum, cat si pentru
prelucrare.

Cateva soiuri de mere si caracteristicile acestora sunt prezentate .

 Mar Red Melba (MM106)
 Distanta de plantare recomandata este de 4/4 m.

CARACTERISTICI POM
-    este un soi de origine canadiană
-  este un pom de vigoare mijlocie-mare, intrând pe rod foarte repede;
-    rodește abundent și susținut, pe formațiuni lungi;
-   este un soi rezistent la boli, cu mici pretenții în ceea ce privește solul, rezistent la ger și secetă;
- se pretează pentru consumul în stare proaspătă, dar și pentru industrializare.
CARACTERISTICI FRUCT
-  fructul este mare, 130-140 grame, sferic-turtit, cu pielița subțire, verde-gălbuie pe partea
umbrită și roșie închisă pe partea însorită;
- pulpa este albă, suculentă, dulce, ușor acidulată, intens aromată, de calitate foarte bună pentru
masă;
- fructele culese se pot consuma cca. 3 săptămâni de la recoltare.
PERIOADA DE MATURARE-   prima și a doua decadă a lunii august
POLENIZATORI- Idared, Pionier, Golden Delicious, Starkrimson 
PORTALTOI-   MM106, 
VÂRSTA LA LIVRARE-   2 ani
PERIOADA DE PLANTARE FEBRUARIE- APRILIE sau OCTOMBRIE-DECEMBRIE
 Mar Top Red Delicios (MM106) 
Caracteristici pom

- Fructifică abundent la ramuri lungi

-Este un soi sensibil la rapan

Caracteristici fruct

- fructul este mare, dulce

- coaja este roșie strălucitoare, acoperită pe alocuri cu mici puncte albe
- pulpa este crocantă, suculentă, foarte aromată
- se pretează pentru consumul în stare proaspătă
- se poate păstra până la 6 luni în condiții optime

PERIOADA DE MATURARE - sfârșitul lui septembrie

POLENIZATORI Golden Delious, Fuji, Gala, Granny Smith
PORTALTOIM9,
VÂRSTA LA LIVRARE 2 ANI
PERIOADA DE PLANTARE FEBRUARIE-APRILIE OCTOMBRIE-DECEMBRIE
Mar Jonagold (MM106)
Caracteristici pom
- este o combinație între soiul Jonathan și Golden Delicious;
- pomul este de vigoare mare;
- coroana este aplatizată, rară;
- ramurile de rod au tendința de a fi pendente;
- dintr-o singură inflorescență rămâne un singur fruct;
- pomul atinge 2-2,5 m înălțime;
- rezistenta redusa la ger.
Caracteristici fruct - fructul este de mărime mare(220-250 gr), de formă sferică;
- pulpa este gălbuie, foarte zemoasă, aromată, cu un gust foarte bun;
- culoarea de bază este verde, acoperită 30-45% cu un roșu deschis;
- fructul este foarte bun pentru sucuri naturale;
- în condiții speciale fructele pot fi păstrate până la 8-10 luni.
PERIOADA DE MATURARE - sfârșit de septembrie – început de octombrie
POLENIZATORI -  GALA ROYAL,GRANNY SMITH
PORTALTOI M106,
VÂRSTA LA LIVRARE 2 ANI
PERIOADA DE PLANTARE OCTOMBRIE-DECEMBRIE; FEBRUARIE-APRILIE
 1. 2.3. Portaltoiul, în cazul pomilor influenţează capacitatea de
păstrare a fructelor. Astfel, la măr, cei cu vigoare slabă
(MM 106 şi MM 109) determină o colorare mai intensă a
merelor şi o maturare mai avansată comparativ cu portaltoii de vigoare mare si
foarte mare.
Stabilirea rationala a combinatiilor altoi-portaltoi, in functie de vigoarea fiecarui partener,
are un rol determinant pentru cresterea si dezvoltarea pomilor, a precocitatii de rodire, a
cantitatii si calitatii recoltei.

1.2.4 Tăierile de producţie la pomi ajută la distribuirea echilibrată

a producţiei pe ramuri şi la hrănirea echilibrată a producţiei pe
ramuri, cât şi la hrănirea fructelor ca urmare a desfăşurării
unui metabolism normal. Trebuie sa se urmăreasca stabilirea
unui raport cât mai avantajos faţă de factorii pedoclimatici,
limitând cantitatea în favoarea valorii comerciale
S-a constatat ca merele provenite de pe un pom la care raportul a fost de 20 frunze/fruct au avut 11,5
% substanta uscata solubila, iar cele provenite de la un pom cu 40 frunze/fruct au avut 12,9 %
substanta uscata solubila.
Taierile excesive determina formarea unui numar mic de fructe, cu dimensiuni mari si cu o rezistenta la
pastrare mai slaba. Aceste fructe sunt sensibile la aparitia patarii amare si a descompunerii interne.
Inclinarea ramurilor influenteaza greutatea fructelor.
 1. 2.5 Amplasarea culturilor în zonele pedo-climatice
favorabile,delimitate ca urmare a lucrărilor de zonare pe
specii, astfel încât să fie valorificat la maximum potenţialul
productiv şi calitativ al soiurilor cultivate.

1.2.6 Densitatea optimă a plantelor asigură atât

cantitatea cât şi calitatea produselor horticole.
Densităţile prea mari împiedică nutriţia şi fotosinteza
normală, colorarea fructelor în timp ce prezenţa
golurilor favorizează defecte de formă şi pete de
insolaţie.
 1.2.7 Sistemul de întreţinere a solului din livezi (ogor negru sau
înierbat) determină indirect capacitatea de păstrare a fructelor şi
menţinerea calităţii lor. S-a observat că merele obţinute din
plantaţii înierbate sunt afectate mai puţin de dereglările
fiziologice şi bolile parazitare comparativ cu cele obţinute din
livezile întreţinute ca ogor negru.

1.2.8 Irigarea este o intervenţie foarte utilă uneori, însă

trebuie efectuată cu mare atenţie. Un exces de apă în
ultimele săptămâni care preced recoltarea este de obicei
dăunătoare deoarece fructele devin foarte mari, cu ţesuturi
afânate şi fisuri ale epidermei care favorizează alterarea
microbiană.
. la mere in conditii de temperatura ridicata se dezvolta
sticlozitatea
Sticlositatea apare la plantele seminţoase mature când sorbitolul de zahăr ajunge mai rapid
în fruct decât ritmul de absorbţie. Zona din jurul porţiunii sticloase va fi apoasă şi transpa-rentă şi va fi
de structură mai tare. Simptomele sunt prezente mai ales pe partea superioară
a fructului. Sticlositatea apare cu probablilitate mai mare la plantele seminţoase la efec-
tul căldurii şi soarelui. Alimentarea necorespunzătoare de calciu contribuie deasemenea
la apariţia acestei simptome.
• 1,2.9 Fertilizarea prin îngrăşămintele aplicate influenţează nutriţia

plantelor şi compoziţia chimică a produselor horticole, cu

repercursiuni asupra creşterii şi a duratei de păstrare a lor.
lor. Se cunoaşte efectul negativ al excesului de azot sau al
deficitului
de calciu, precum şi rolul pozitiv al îngrăşămintelor cu potasiu şi
fosfor care ajută la o mai bună pigmentaţie a merelor şi o mai
bună capacitate de păstrare în depozit.
Fertilizarea, prin ingrasaminte aplicate, influenteaza nutritia plantelor si compozitia
chimica a produselor horticole, cu repercursiuni asupra cresterii acestora si a duratei de
pastrare a lor.
Fertilizarea nerationala poate avea influente negative asupra calitatii fructelor. 
Soiurile fertilizate cu azot determina imbogatirea rapida a fructelor cu pigmenti galbeni si
verzi, dar este franata sinteza celor rosii.
Acest fapt prezinta un dublu dezavantaj: fructele nu capata culoarea specifica de rosu
decat partial, iar partea necolorata este mai sensibila la dereglarea fiziologica numita
opareala
In timpul pastrarii, intensitatea respiratorie a merelor este cu atat mai puternica cu cat
continutul sau este mai bogat in azot.
Durata pastrarii este corelata negativ cu intensitatea respiratorie si astfel fructele bogate
in azot se pastreaza putin.
 1.2.10Tratamentele fitosanitare efectuate la timp,

conform prognozelor şi avertizărilor specifice,

favorizează obţinerea unor produse horticole

sănătoase cu o bună capacitate de păstrare şi cu un

conţinut mai redus de reziduri de pesticide.

Sunt recomandate pentru unele specii (seminţoase în special) tratamentele

profilactice în livadă, cu pesticide selective, pentru a preveni apariţia unor boli

de depozit pe durata păstrării cât şi aplicarea de tratamente cu :

săruri de calciu (0,5-0,8%) pentru prevenirea pătării amare (Bitter pit).

 2.CONDITIILE DE RECOLTARE, MANIPULARE SI TRANSPORT A MERELOR
2.1 RECOLTAREA
Momentul culesului se stabileste prin testul amidonului (codul
de regresie al amidonului din fructe, după M. Le Lezec, INRAAngers),
pe baza unor indicatori fizici (schimbarea culorii epidermei, culoarea
semintelor) si chimici (conşinut în substanşă uscată solubilă, aciditatea
si fermitatea pulpei).
Dezavantajele unei recoltări timpurii sau a uneia întârziate sunt prezentate in cele ce urmeaza:
Recoltarea timpurie determină:
• O recoltă scăzută cantitativ, deoarece produsele horticole nu şi-au atins dimensiunile normale.
• Pierderile în greutate sunt mari şi în timpul depozitării, evaporarea apei din produse este mai
intensă;
• Lipsa unor însuşiri organoleptice, ca gustul şi aroma plăcute;coloraţia slabă, care se
estompează şi mai mult pe durata păstrării;
• Predispoziţia la unele dereglări fiziologice: opăreala moale, brunificarea internă şi pătarea
amară, la mere de ex.
b. Recoltarea întârziată determină:
• Pierderi de recoltă datorită căderii fructelor de pe plante;
• Ceşterea gradului de vătămare mecanică pe durata transportului şi manipulării;
• Reducerea duratei de păstrare, datorită gradului de maturare avansat;
• Predispoziţia la unele boli (putregaiul cenuşiu, monilioza) şi dereglări fiziologice (brunificarea
internă şi sticlozitatea la mere de ex.).
 2.1 RECOLTAREA

La unele soiuri de măr, în anii secetoşi şi pe solurile cu exces de azot şi carenţă

de bor, mangan, zinc s-a observat căderea prematură a fructelor cu 2-3
săptămâni înaintea recoltării. Acest fenomen se poate datora acumulării
excesive de etilenă sau scăderii conţinutului fructelor în auxină (Cepoiu N.,
1992).
Căderea prematură este accentuată la măr (Parmain, Jonathan, etc), şi se
datorează maturării timpurii a seminţelor (Drăgănescu E., 1998).
Pentru evitarea acestui fenomen se recomandă stropirea cu hormoni
retardanţi sau cu substanţe generatoare de etilenă. La măr, tratamentele cu
Norchim, în concentraţii de 100 şi 200 ppm, aplicate când primele fructe
încep să cadă (după 15 august), au redus procentul de cădere a fructelor cu
peste 80% la soiul Jonathan şi cu 70% la soiul Starkrimson (Sabina Stan, M.
Cotorobai, 1987).
 2.2 Tehnica recoltării

Fructele destinate consumului în stare proaspătă şi cele pentru

păstrare se recoltează manual. În această situaţie, recoltarea trebuie
efectuată cu multă atenţie, pentru a nu produce lovirea sau rănirea
fructelor.
În funcţie de direcţia de valorificare metoda de recoltare manuală a
fructelor poate fi :
- recoltare manuală fruct cu fruct;
- recoltare manuală prin scuturare;
- recoltare manuală prin batere (cu prăjina).
 2.2 DESCARCAREA , MANIPULAREA SI TRANSPORTUL

Pentru descarcarea manipularea si transportul

fructelor se vor folosi :
tractoare, carucioare, vagonete, transportoare
pe role sau transportoare cu banda.
Se vor folosi de asemenea si alte mijloace sau
sisteme de descarcare si manipulare, in conditiile
respectarii normelor specifice privind manipularea,
transportul si depozitarea.
 3. Factorii ce influenţează mediul
ambiant de păstrare a merelor (1)

Mediul ambiant de păstrare a merelor

este influenţat de următorii factori:
 lumina,
 temperatura,
 umiditatea relativă a aerului,
 mişcarea şi compoziţia aerului,
având un impact major asupra calităţii
merelor depozitate.
 3. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ MEDIUL AMBIANT
DE PĂSTRARE (2)

• Lumina solară - influențează negativ păstrarea fructelor

deoarece grăbește maturarea.
• Temperatura – influențează intensitatea respiratorie. Când
temperatura este crescută, fructele pierd apă și scad în
greutate iar valoarea comercială este diminuată.
• Umiditatea relativă a aerului influențează intensitatea
deshidratării fructelor, pierderea turgescenței și dezvoltarea
microorganismelor.
• Compoziția aerului – din spațiul de depozitarecontribuie la
menținerea calității fructelor. Oxigenul la nivele ridicate
intensifică rspirația , iar dioxidul de carbon o frânează.
 4. CONȚINUTUL DE REZIDUURI DE PESTICIDE ȘI
SUBSTANȚE CONTAMINATE DIN FRUCTE
Un indicator de mare importanță privind calitatea fructelor îl reprezintă conținutul de reziduuri
de pesticide și substanțe contaminate. Substanțele contaminante sunt micotoxine – aflatoxine,
metale grele (Pb, Cd, Hg, Se, etc.). Reziduurile de pesticide reprezintă un parametru fundamental al
calității. Fiecare țară stabilește pentru substanțele active în funcție de specie, limitele maxime
autorizate. Pagul toxic fiind superior de 100 de ori sau mai mult decât cel legal. Însă controlul
reziduurilor de pesticide este deficitar.
Standardul și marca de calitate sunt dependente una de cealaltă. Din mai multe părți se cer
standarde mai puțin bazate pe parapetrii de aparență dar cuprind parametrii organoleptici,
nutriționali, igienico-sanitari. A standardiza un parametru , înseamnă a stabili și maxime în afara
cărora fructele sunt declasate în alte standarde de calitate de mai mică importanță.
Standardizarea este o operațiune esențial economică bazată pecunoștințe tehnice. Este o
operție complexă deoarece riscul consecințelor negative este ridicat. Parametrii analizați privesc
aspectul, consistența și caracteristicile organoleptice. Indirect sunt implicate și unele aspecte
nutriționale (exemplu substanță uscată solubilă, carbohidrați).
Standardul de mere numai în California prevede indici varietali (7soiuri) în funcție de fermitate
și substanță uscată solubilă.
Un alt parametru obiectiv este culoarea. Sunt stabilite categorii de culoare cu limite procentuale
de fructe pentru fiecare categorie.
 Concluzii
Pentru a realiza consumuri specifice reduse la
prelucrare si pentru a obtine produse finite de
calitate (fructe confite, compoturi s.a.) este
necesar ca fructele sa fie sanatoase, neatacate de
boli si daunatori.
BIBLIOGRAFIE
1. Chira Lenuţa, Chira Adrian 2017. Norme de calitate pentru produsele horticole nepoluate,
Ed. Ex Terra Aurum.
2. Chira Lenuţa 2004. Cultura mărului, Ed. M.A.S.T.
3. Cimpoieș Gh., 2012. Cultura mărului. Ed. Bons Offices Chișinău, ISBN 978-9975-80-547-6
4. Nicolae Cepoiu, Pomicultura aplicata, Ed Stintelor Agricole, Bucuresti, ISBN 973-85284-
1-0
5. Dorin Sumedrea, M Sumedrea, Pomicultura Generala, Ed Invel Multimedia, 2011, ISBN
978-973-1886-60-2
6,https://www.agrimedia.ro/articole/factorii-care-influenteaza-pastrarea-fructelor
7,https://pomfruct.ro/blog/informatii-privind-caracteristicile-portaltoiului/

Va multumesc!

Stefan Sorina Georgeta

dec.2021