CLASIFICAREA ALIMENTELOR

Criteriile de clasificare a alimentelor sunt deosebit de variate. Din multitudinea de

clasificări, am ales câteva mai concludente, pentru ca oricine să poată desprinde o idee
în legătură cu această temă.
După origine, alimentele formează două mari categorii; hrană de natură vegetală,
respectiv animală. Mai departe, fie hrană de origine vegetală, fie aceea de origine
animală, se poate divide în mai multe grupe. Luate împreună sau separat, aceste
alimente au fost categorisite de-a lungul timpului, sub diverse forme, pe baza cărora s-
au construit nenumărate diete.
Dintre clasificările mai cunoscute realizate după criteriul provenienţei, amintim aici,
categorisirea alimentelor în 10 grupe principale, aşa cum se poate vedea în tabelul de
mai jos.

ALIMENTE CARE ALCĂTUIESC

GRUPA
GRUPA
1 Carne şi derivatele din carne
2 Lapte şi derivatele din lapte
3 Ouă
Grăsimi alimentare (lipide vegetale
4
şi animale)
5 Pâine şi făinoase
6 Legume
7 Fructe
8 Dulciuri
9 Băuturi nealcoolice
10 Condimente

O altă clasificare cunoscută, care stă la baza cunoscutei piramide alimentare, este
alcătuită din 6 grupe. După cum se poate vedea mai jos, alimentele din grupa 6 stau la
baza piramidei predominând, în timp ce hrana din grupa 1 se află în vârf, ceea ce
însemnă că trebuie să fie cel mai slab reprezentat în raţia alimentară zilnică.
 ALIMENTE CARE
GRUP APORT
ALCĂTUIESC
A PRINCIPAL
GRUPA
Nimic esenţial,
cu excepţia
uleiurilor
1 Grăsimi şi dulciuri
vegetale care
conţin acizi
esenţiali.
Carne şi
2 derivatele,peşte, Proteine,fier
ouă
Vitamine(A, D,
Lapte, lactate,
3 B2), aminoacizi
brânzeturi
esenţiali
Glucide
4 Fructe sănătoase,enzi
me, vitamina C
Fibre, vitamine
5 Legume
, săruriminerale
Amidonoase
(produse şi
Vitamina
derivate din
6 B1, glucide cu
cereale
absorbţie lentă
şileguminoaseusca
te)

Alimentele nu au fost clasificate doar după originea lor, ci şi după alte criterii, care se
referă în special la valoarea nutrienţilor. Luând în considerare aminoacizii din
compoziţia proteinelor (vezi şi proteinele alimentare), I Gonţea, citat de G. Niac,
stabileşte trei clase de alimente:
-Clasa I, care cuprinde alimente ce au în compoziţie proteine în care toţi aminoacizii
esenţiali sunt suficient de bine reprezentanţi,
-Clasa a II-a, care cuprinde alimente în care proteinele sunt sărace în unii aminoacizi
esenţiali,
-Clasa a III-a, care cuprinde alimente cu proteine din care lipsesc în totalitate anumiţi
aminoacizi esenţiali.
Din unele surse de hrană (zahăr, uleiuri vegetale, grăsimi animale, băuturi) lipsesc cu
totul proteinele. Alimentele de acest tip, ar putea forma o clasă distinctă, aceea
aalimentelor lipsite de proteine.
 În tabelul de mai jos, este prezentată în detaliu această clasificare (cu anumite
completări).

GRUPA
AVANTAJE DEZAVANTAJE
CLASA Nr. de
componenţă NUTRIŢIONALE NUTRIŢIONALE
ordine
- nu conţin fibre.
- sunt sărace în
- conţin proteine uşor vitamina C,
digestibile, care au - au un conţinut
componenţa lor scăzut în unele
toţiaminoacizii esenţiali minerale (fier,
Laptele şi derivatele în limite optime, magneziu, cupru),
1.
(lactate, brânzeturi) - sunt bogate în - au în
vitaminele A, D, B2, şi componenţă
acid pantotenic, grăsimi bogate în
- conţin mult calciu şi acizi saturaţi şi
lactoză. relativ sărace în
acizi
polinesaturaţi.
- au în componenţă
cele mai digestibile şi
- nu conţin fibre,
mai asimilabileprotide,
- sunt sărace în
- conţin fosfolipide,
vitamina C,
I. - pe lângă vitaminele
2. Ouăle - la persoanele
(a alimentelor din grupul B, au în
sensibile pot
cu proteine compoziţie lipsolubilele
produce alergii,
complete) A şi D,
- sunt acidifiante
- sunt bogate în fier şi
în fosfor.
- conţin proteine care - au multe
au componenţa lor grăsimi saturate şi
toţiaminoacizii esenţiali conţin colesterol,
în limite optime, - sunt relativ greu
- sunt bogate în digerabile (carnea
vitamine din complexul de mamifere şi
B (B2, B6, B12, PP, acid cea de pasăre),
folic ), - au în
3. Carnea şipeştele
- conţin fier uşor compoziţie puţin
asimilabil, care calciu,
împreună cu ceilalţi - sunt acidifiante
compuşi, prin predominanţa
stimuleazăeritropoieza, anionilor,
- peştii conţin mult - pot încărca
potasiu, fosfor şi acizi organismul cu
omega. cataboliţi azotaţi
 iritanţi (acid uric şi
sărurile lor, uree,
creatină).
- conţin fibre, - sunt sărace în
- sunt bogate în proteine (cu
potasiu şi în magneziu, excepţia
Legumele şiciupercile - au din belşug caroten ciupercilor) şi nu
4.
comestibile (provitamina A) şi conţin toţi
vitamina C, aminoacizii
- prezintă proprietăţi esenţiali în limitele
alcalinizante. necesităţilor,
- conţinutul unor
aminoacizi
(metionină,
- sunt bogate în
cisteină, triptofan)
proteine cu
este insuficient,
digestibilitate ridicată.
- conţin multă
- conţin glucide
5. Leguminoasele celuloză dură care
sănătoase, cu absorbţie
îngreunează
lentă,
digestia şi
- sunt bogate în săruri
balonează,
minerale.
- prezintă unele
substanţe
II.
indigeste.
(a alimentelor
- conţin proteine
cu proteine
cu un grad
semicomplete)
mediocru de
absorbţie şi care,
la persoanele
- sunt surse sensibile, pot
importante de energie cauza alergii,
cu eliberare treptată (ar - conţin prea
trebui să asigure cca. puţină lizină
Cerealele şi 50% din necesarul (aminoacid
derivatele (cu excepţia energetic), esenţial),
6.
porumbului şi a - conţin fibre vegetale - sunt sărace în
orezului decorticat) (cerealele integrale), calciu, şi ca o
- au în coaja lor consecinţă a
cantităţi importante de prezenţei acidului
vitamine, între care fitic, furnizează
predomină vitamina B1, puţin fier,
magneziu şi zinc,
- prezintă acţiune
acidifiantă,
- făinurile rafinate
nu conţin aproape
 nimic în afară de
amidon.
- nu conţin lizină
şi triptofan
(aminoacizi
esenţiali),
- porumbul este
lipsit de niacină
(provitamina PP)
iar orezul
- idem, în plus, se mai
decorticat de
Porumbul şi orezul poate spune, că nu
7. tiamină (vitamina
decorticat cauzează niciodată
B1), care, în mod
fenomene alergice.
curios, se află în
cantităţi
impresionante în
tărâţele de orez
- cu tărâţele de
orez se tratează
beri-beri
(avitaminoza B1).
- sunt bogate
III. înmonoglucide şi în
(a alimentelor diglucide, care - nu conţin toţi
cu proteine furnizează relativ rapid aminoacizii
incomplete) energie, esenţiali,
- conţin multă apă, - sunt sărace în
hidratând organismul, vitaminele din
- sunt surse bogate în complexul B,
potasiu, - conţinutul de
- au un conţinut ridicat lipide este
8. Fructele de vitamina C, nesemnificativ la
- conţin acizi organici fructele zemoase
slabi, care hidrolizează (cu excepţia
bazic (formează săruri măslinei şi a
alcaline cu potasiul, cătinei albe),
calciul sau - în cantitate
magneziul;malaţi, citraţi, mare, pot produce
etc.) şienzime care fermentaţii
stimulează digestia, digestive.
- au fibre vegetale, mai
ales în coajă.
- sunt bogate în lipide - nu conţin toţi
Seminţele
nesaturate, amidon şi aminoacizii
9. oleaginoase şi
proteine, esenţiali,
derivatele nerafinate
- conţin material de - sunt sărace în
 balast, vitamina C,
- nu au în compoziţie - în cantitate
colesterol şi acizi mare îngraşă
graşinesaturaţi,
- au valoare
energetică ridicată.
- sunt foarte
sărace în principii
nutritive,
Grăsimi alimentare
- au o valoare
de origine animală şi
10. - sunt surse de lipide. energetică foarte
uleiuri vegetale
ridicată, exclusiv
rafinate
pe seama
grăsimilor,
- sunt acidifiante.
- au multe calorii,
- conţin glucide
care se absorb
rapid (produc
hiperinsulinism ,
îngraşă,
IV. suprasolicită
(a alimentelor pancreasul
- sunt surse care
lipsite de Zahărul şi endocrin),
11. furnizează rapid
proteine) zaharoasele - nu conţin deloc
energie,
proteine, minerale,
vitamine sau
lipide.
- induc
hipovitaminoză
B1, hipocalcemie
şi
hipomagnezemie.
- asigură hidratarea - sunt sărace sau
corespunzătoare a nu conţin
organismului, deloc nutrienţi.
12 Băuturile nealcoolice - în funcţie de sursă - pot fi obţinute
(vezi surse de apă) din substanţe
aduc corpului o serie de sintetice
substanţe benefice. nesănătoase.

Există şi clasificări care urmăresc valoarea altor nutrienţilor (glucide, lipide), atât sub
aspect cantitativ, cât şi ca putere de asimilaţie.
De asemenea s-au alcătuit clasificări bazate pe valoarea energetică (calorică) a
hranei. Deşi, din acest punct de vedere, există categorisiri de-a dreptul savante, în
mare, avem de-a face cu o împărţire a mâncării după consistenţă. Avem, astfel,
alimente uşoare (gustări) şi alimente consistente (mâncare cu valoare energetică
ridicată)

Concluzii care se pot desprinde din clasificarea alimentelor

Aruncând o privire de ansamblu peste categoriile de alimente, putem observa că nu

există niciun aliment complet, fiecare categorie prezentând neajunsurile sale. Aceste
surse de hrană trebuie să se completeze reciproc, într-un mod cât mai armonic şi
chibzuit.
Oricât de naturală ar fi mâncarea, o dietă unilaterală sau o alimentaţie nediversificată,
face mai mult rău decât bine, aducând întotdeauna, mai repede sau mai târziu, stări
carenţiale.
Astăzi există tendinţa de a renunţa la dietele tipar, mai ales la acelea cu puţine opţiuni,
tocmai ca o consecinţă a dezavantajelor provocate de lipsa diversităţii. Se vorbeşte tot
mai des de diete personalizate, care trebuiesc ajustate după particularităţile fiecăruia.
Alimentaţia personalizată se alcătuieşte ţinându-se cont de mai multe criterii, dintre
care cele mai importante sunt:
- starea individuală de sănătate (niciodată meniul unui om sănătos nu va fi similar cu
regimul de hrană a unei persoane bolnave),
- predispoziţiile individuale şi familiare fiziologice şi psihologice (cu cât mai puţin
subiectivism trebuie să se evalueze înclinaţiile privitoare atât la comportamentul
alimentar, cât şi la anumite tulburări existente în familie, care pot fi corectate, cel puţin
într-o anumită măsură, printr-o hrănire corespunzătoare),
- tipul de efort depus (trebuie să existe o legătură directă între alimentaţie şi
preponderenţa tipului de activitate - fizică sau intelectuală),
- solicitarea fizică (este sănătos, din punct de vedere al metabolismului energetic, să
nu se consume mai mult decât organismul utilizează).
În alcătuirea raţiei zilnice, este bine să se mai ţină cont de raportul optim dintre
nutrienţi şi de compoziţia alimentelor. De asemeni hrana sănătoasă trebuie să
predomine în orice alimentaţie.
Celor care se întreabă; de ce dietele, fie şi ele savante, nu dau rezultatele scontate?,
le răspundem că, nu este firesc să se aştepte totul de la alimentaţie, hrănirea adecvată
fiind doar una din laturile, desigur foarte importante, a unei vieţi sănătoase.

Produsele alimentare difera dupa componenta chimica, gradul de digestie,

modul de actiune asupra organismului uman, aspecte de care trebuie sa se
tina cont la alcatuirea dietelor curative si la elaborarea metodelor optime de
prelucrare culinara a produselor. Produsele alimentare se caracterizeaza prin
valoarea nutritiva, biologica si energetica.
Valoarea nutritiva este o notiune generala ce include valoarea energetica a
produsului, continutul substantelor nutritive si gradul asimilarii lor de organism,
proprietatile organoleptice. Valoarea nutritiva e mai înalta la produsele a caror
componenta într-o masura mai mare corespunde principiilor alimentatiei
echilibrate, precum si a produselor ce servesc ca sursa de substante
alimentare indispensabile (absolut necesare). Valoarea energetica se
determina prin cantitatea de energie ce se degaja din substantele nutritive ale
produsului (proteine, grasimi, glucide asimilabile, acizi organici). Valoarea
biologica reflecta în primul rând calitatea proteinelor în produs, componenta
lor aminoacida, gradul de digerare si asimilare a lor de catre organism. Într-un
sens mai larg aceasta notiune include continutul în produs si a altor substante
importante pentru viata, cum sunt vitaminele, microelementele, acizii grasi
indispensabili.

Produsele alimentare variaza în raport cu valoarea lor nutritiva. Produsele

sunt folosite în cazul respectarii principiilor nutritiei echilibrate, dar ele pot
exercita efect negativ în dereglarea principiilor indicate. Aceasta legitate îsi
pastreaza semnificatia în alimentatia dietetica, cu toate ca în functie de boala
unele produse se limiteaza din dieta pe un timp mai scurt sau mai lung. Unele
din ele se exclud sau se admit dupa o prelucrare culinara speciala, pe când
altele se socot mai preferabile.

Nu exista produse alimentare care ar îndestula omul cu toate substantele

nutritive necesare. De exemplu: produsele lactate sunt sarace în vitamina C si
microelemente hematopoietice; fructele si legumele sunt sarace în proteine si
unele vitamine din complexul B. Numai sortimentul larg de produse asigura
organismul cu toate substantele alimentare necesare. Alimentatia monotona,
cu aceleasi produse poate duce la surplusul unor substante nutritive si
insuficienta altora. Luarea în considerare a acestui fapt e foarte importanta la
alcatuirea ratiei alimentare dietetice. Diversele produse trebuie comparate
dupa valoarea biologica, proprietatile culinare si alti indici. în diete se tine cont
de cantitatea produselor folosite în alimentatie, de deprinderile alimentare ale
populatiei si de alti factori. Multe produse alimentare, dupa o prelucrare
culinara corespunzatoare, capata proprietati curative (dietetice) si pot fi
folosite în unele maladii.

Calitatea produselor alimentare reprezinta totalitatea proprietatilor ce

determina utilitatea lor pentru satisfacerea anumitor necesitati în
corespundere cu indicatia lor.

Proprietatile organoleptice ale produselor se caracterizeaza prin aspectul

exterior, consistenta, culoarea, mirosul, gustul lor. Modificarea calitatilor
organoleptice ale produsului, de obicei, indica asupra înrautatirii valorii
biologice a lui (micsorarea continutului de vitamine, de acizi grasi
indispensabili etc.) si asupra posibilei acumulari a produselor de
descompunere a proteinelor, glucidelor, oxidarii lipidelor. Aceasta poate
exercita o actiune nociva asupra organismului, îndeosebi asupra oamenilor
bolnavi. în produsele mucegaite se formeaza substante toxice. În produsele
usor alterabile, concomitent cu modificarile organoleptice, poate avea loc
înmultirea microbilor.

Clasificarea produselor alimentare: Luând în considerare semnele

caracteristice si particularitatile de utilizare a produselor alimentare, putem
evidentia urmatoarele grupe:

- lapte si produse lactate;

- peste, produse din peste si produse de mare;

- oua si produse de oua;

- grasimi alimentare;

- cereale si derivatele lor;

- legume si ciuperci;

- fructe;

- zahar, miere;

- conserve si concentrate;

- produse gustative (acizi alimentari, condimente, mirodenii);

- ape minerale.

Produsele din grupele enumerate mai sus se împart si dupa originea sau
modul de obtinere a lor. Unele produse se împart în sort si categorie în raport
cu calitatile ce le au în corespundere cu cerintele standardelor.