Departamentul de pediatrie

Tema:Principiile intocmirii ratiei

alimentare.
Studenta Anul IV.Gr 1403.
Croitor Victoria

Curator:d.s.m.confr.univ.Gorbunov Galina
• Factorul alimentar este foarte
important pentru copii de diferite
virste.El asigura dezvoltarea fizica si
neuropsihica a copilului.Volumul
hranei ,sortimentul alimentelor si
valoarea energetica trebuie sa
corespunda virstei copilului.
• Meniul zilnic include necesitatea in
ingredienti,componenta si valoarea energetica
a substantelor nutritive,repartizarea hranei pe
parcursul zilei,modul de pregatire si calitatile
gustative ale bucatelor.Ratia zilnica a copilului
necesita o anumita cantitate de
proteine,glucide si lipide.
• Laptele matern asigura
dezvoltarea
satisfacatoare a copilului
numai in primele 6 luni
de viata.De la 6 luni este
necesar de a hrani
copilul ca un
supliment.Suplimentul
se introduce in ratie
numai copiilor sanatosi.
 Reguli de introducere a suplimentului:
• 1.Suplimentul se da inainte de alaptare,deoarece
dupa alaptare copilul poate refuza noua hrana.
• 2.Suplimentul se ofera cite putin,incepind cu 1-2
lingurite de ceai,inlocuind treptat,timp de 5-6
zile,o masa cu hrana noua.
• 3.Trecerea la alt timp de supliment se permite
numai dupa ce copilul il suporta bine pe primul.
• 4.Hrana oferita trebuie sa fie
semilichida,pasata,omogena.
Formulele adaptate:
• Formulele adaptate sunt
nişte formule de lapte,
elaborate ştiinţific şi
echilibrate după conţinutul
ingredientelor nutritive
pentru o maximală
apropiere a factorului
alimentar de conţinutul
laptelui matern.Ele sunt
fabricate în mod industrial
şi diferă după mai multe
criterii.
 Formulele neadaptate:
• Formulele neadaptate
sunt nişte formule de
lapte preparate în
condiţii casnice,
reprezentînd laptele
mai multor mamifere,
mai cu seamă laptele
de vaci, (dar şi de
capre, bivoliţă etc.) şi
diluţiile lor.
 Grupe de alimente:
• Laptele și produsele lactate.
• Carnea, peştele, preparatele din carne şi
peşte.
• Ouăle.
• Grăsimile alimentare.
• Pâinea și alte derivate cerealiere.
• Legumele şi fructele
• Zahărul şi produsele zaharoase.
• Băuturile.
 Laptele si produsele lactate:
• Laptele si derivatele
contribuie la asigurarea
unui ritm optim de
creştere, la
mineralizarea
scheletului, având în
acelaşi timp o bună
toleranţă digestivă
• Laptele şi brânzeturile reprezintă cea mai bună
sursă alimentară de calciu. Laptele de vacă
conţine
• în medie 125 mg de calciu în 100 ml.
Conţinutul de calciu la 100 g de brânză este
variabil: 200 mg/100
• g în brânza proaspătă de vacă, 500 mg/100 g
în brânza telemea, 700-900 mg/100g în
caşcaval,
Avantaje ale
consumului: reprezintă
cea mai bună sursă alimentară
de calciu;
• conţin proteine de calitate
superioară (care au in
compoziţie toţi aminoacizii
esenţiali);
• conţin vitamine hidrosolubile,
din complexul B (în special
riboflavina) şi vitamine
liposolubile,
• cum sunt vitamina D şi
vitamina A.
Dezavantaje ale
consumului:
carenţă in vitamina C si fier;
• conţinut lipidic
necorespunzător (cantităţi
mari de colesterol şi
cantităţi mici de acizi graşi
• polinesaturaţi);
• • conţinut proteic
inadecvat (prea mare)
pentru copilul mic
Pestele si carnea:

• Carnea, peştele, preparatele

din carne şi peşte fac parte
dintr-o grupă de alimente
de importanţă majoră în
alimentaţia umană şi mai
ales în alimentaţia copiilor şi
tinerilor care sunt
organisme în creştere şi în
continuă transformare.
Avantaje ale
consumului: Dezavantaje:
•conţin proteine de calitate • cantitate scăzută de
superioară (care au în compoziţie vitamina C;
toţi aminoacizii esenţiali)
• cantitate mare de
.conţin vitamine (mai ales din colesterol, mai ales în
carnea grasă de porc.
grupul B);
• conţin minerale: fier,
magneziu, zinc, cupru, fosfor,
potasiu, iod
 Ouale:
• Ouăle sunt la fel
de importante în
alimentaţie ca şi
primele două
categorii de
alimente
Avantaje ale
consumului:
• conţin vitamine liposolubile (A, D,
E, K) si hidrosolubile (complex B);
• conţin proteine de calitate
superioară;
• conţin minerale (fosfor, potasiu,
calciu, fier), în special în gălbenuş;
. unele grăsimi din compoziţie
(lecitina și cefalina) sunt utile
funcţionalităţii sistemului
• nervos.
Dezavantaje ale
consumului:
• conţinut scăzut în vitamina C;
• cantitate mare de colesterol,
concentrat în gălbenuş;
• proprietăţi alergenice pentru
copiii cu teren atopic; din acest
motiv oul se va introduce în
• alimentaţie cu precauție,
excluzând albușul în primul an
de viață.
 Grăsimile alimentare:
• Din această grupă de
alimente fac parte
grăsimile solide (untul,
untura, slănina etc.) și
grăsimile lichide
(uleiurile vegetale).
Aceste alimente
reprezintă o importantă
sursă de lipide.
Avantaje:
• • conţin acizi graşi esenţiali,
mononesaturaţi (acidul oleic) si
polinesaturaţi (linoleic șiα-linolenic),
existenţi în uleiurile vegetale (floarea
soarelui, soia, măsline, germeni de
porumb);pentru utilizarea eficientă este
necesar un raport optim între cele două
grupe de acizi graşi esenţiali în alimentaţie
(1);
• • conţin cantităţi importante de vitamine,
cum sunt vitaminele A, D şi E (în unt şi
margarinaă
• tartinabilă) şi vitamina E (în uleiurile din
germeni de cereale şi în mai mică măsură
în cele din
• seminţe).
Dezavantaje:
• conţin cantităţi mari de acizi graşi
saturaţi (butiric, palmitic, stearic),
acizi graşi existenţi în
• untură, seu topit, unt; aceşti acizi
graşi fac parte din grăsimile
alimentare nesănătoase, cu
• efecte nefavorabile pentru
sanogeneză;
• • aport caloric crescut (700-925
calorii pentru 100 g); consumul de
grăsimi alimentare este
• indicat în primul rând la persoanele
care desfășoară activitate cu mare
cheltuială de energie.
Pâinea și alte derivate cerealiere:
• Această grupă de
alimente cuprinde
toate cerealele şi
derivatele
cerealiere
consumate de
către om .
Avantaje:
• sursă de energie, fiind recomandat să asigure
30-50% din necesarul caloric zilnic;
• sursă de glucide, trebuind să acopere până
la 80 % din raţia totală de glucide;
• conţin cantităţi mari de glucide digerabile,
reprezentate în special de amidon;
• conţinut crescut de glucide nedigerabile
(celuloză, hemiceluloză), prezente în coajă;
aceste
• aport de vitamine din grupul B (mai puţin
vitamina B12) şi vitamina E (conţinută în
seminţele
• de cereale);
• conţin minerale, prezente în special în coajă.
Dezavantaje:
• conţinut scăzut în vitaminele A, D şi
C;
• proteinele din compoziţie sunt de
calitate inferioară;
• • conţin cantităţi mari de acid fitic
care, împreună cu alte minerale
(calciul, fierul, magneziul și
• zincul) formează fitaţi, puţin solubili
si deci cu un coeficient de absorbţie
intestinală redus ;
• conţinutul în gluten (în făina din
grâu, orz şi secară) poate sensibiliza
organismul copilului la
• această proteină, cu dezvoltarea
bolii sau sindromului celiac.
 Legumele şi fructele:
• Este indicat
consumul de legume
şi fructe în stare
proaspătă, netratate
termic şi, dacă este
posibil, cu coaja.
Avantaje: Dezavantaje:
• reprezintă cea mai importantă sursă
de vitamine (în special C, E, K, B,
caroteni etc.) şi de minerale
• (conţin toate bioelementele
.cantitate foarte mică (chiar
necesare omului); sunt practic neglijabilă) de proteine;
unica sursă de vitamina C; fructele din grupa bacelor
• reprezintă sursă de glucide
digerabile si nedigerabile (fibre); şi oleaginoaselor pot
• fructele oleaginoase, cu coajă tare declanşa, la copiii cu
(alune, nuci, arahide, fistic etc.) au predispoziţie, alergia
conţinut crescut de acizi
• graşi polinesaturaţi.
alimentară.
 Tipuri de meniuri:
• La 6 luni:pentru un copil
eutrof sau hipotrof se
incepe cu terci.
• Orele 10 dimineata.
• Cantitatea:se incepe cu
o ligurita de ceai.
• O saptamina fara lapte
apoi o saptamina cu
lapte.
• La 6.5 luni pentru un
copil hipertrof se
adauga pireul de
legume.
• Orele 14.
• Cantitatea se incepe cu
o lingurita de ceai apoi
se mareste treptat.
• La 7 luni se adauga
iaurt,chefir.
• Cantitatea:se incepe cu
30-60-90ml si treptat
se mareste.
• La 6-8 luni se adauga
galbenusul de ou.
• Se incepe cu 1/8 apoi se
mareste pina ajunge la
1 galbenus la un copil
de 1 an.
 Copil virsta de 4-5 luni:
• 1. Varianta ideala - San la cerere.
•
• 2. In caz de hipogalactie materna se va incerca adminstrarea de san pana la ultima
picatura de lapte posibila, cu verificarea cresterii ponderale a sugarului in fiecare
saptamana (o data, in aceeasi zi, la aceeasi ora si cu sugar dezbracat).
•
• 3. In cazul in care mama nu mai are lapte suficient entru a alimenta exclusiv
sugarul la san, se va introduce treptat un lapte praf de buna calitate (de preferat un
lapte hipoalergenic - NAN 1 HA). Trecerea se va face introducandu-se cate 30ml la
fiecare masa si crescand cantitatea administrata in functie de necesitatile sugarului
si de lactatia mamei, insistand pe administrarea laptelui matern.
•
• 4. In cazul in care mama nu poate alapta din diferite alte motive foarte bine
intemeiate, se va administra initial un lapte praf hipoalergenic (NAN 1 HA), acesta
fiind mai bine tolerat la inceput de catre sugarul mic (se poate administra in
primele 6 luni). Ulterior se poate trece la un preparat de lapte integral
recomandabil dupa varsta de 6 luni.
 Alimentatia bebelusului in bsenta laptelui
matern:

• 0-3 luni (4 luni) - lapte praf hipoalergenic.

• - varsta >4-6 luni - lapte praf integral +
alimentatie complementara introdusa
progresiv si sub supraveghere medicala.
Alimentatia complementara a bebelusului:
• 1. Introducerea progresiva a alimentatiei
complementare
• (Ziua 1 - 1 lingurita, Ziua 2 - 2 lingurite, ...)
• 2. NU se introduc 2 alimente noi in aceeasi zi
• 3. Chiar daca bebelusul primeste cu placere
alimentatia complementara, NU administrati
cantitati mari din prima
Exemplu:Meniul copil 4 luni:
Masa 1 - 7:00 - lapte matern (ideal) sau lapte praf (plus 1-2
lingurite cereale - orez/porumb/tapioca).
Masa 2 - 10:00 - se va introduce progresiv sucul de fructe
.Se incepe cu 1 lingurita suc (ziua 1), crescand progresiv cu
1 lingurita/zi (Ziua 1 -1 lingurita, Ziua 2 - 2 lingurite, ...).
Masa 3 - 13:00
a) La sugarul alimentat la san se pastreaza laptele matern
b) La sugarul alimentat cu lapte praf:
- se pot adauga 1-2 lingurite cereale
(orez/porumb/tapioca) la 1 biberon
- se poate incepe prepararea supei (morcov/dovlecel/orez)
-Ziua 1 - se incepe cu 3-4 lingurite de zeama din supa
-Ziua 2 - se pot administra 8-10 lingurite de zeama
-Ziua 3 - se paseaza 1 lingurita de morcov
-Ziua 4 - se paseaza 2 lingurite de morcov
-Ziua 5 - se paseaza 2 lingurite de morcov + 1 lingurita
de dovlecel...

Masa 4 - 17:00 (la fel ca masa 2)

Masa 5 -21:00 (la fel ca masa 1)

 Exemplu:Meniul copil 5 luni:
Masa 1 - 7:00 - lapte matern (ideal) sau lapte praf
(plus 1-2 lingurite cereale - orez/porumb/tapioca)

Masa 2 - 10:00 - se va introduce progresiv sucul de

fructe (acolo unde nu s-a introdus pana la aceasta
varsta, introducerea fructelor se va face intr-un ritm
usor mai rapid decat la 4 luni, pentru ca sugarul are la
5-6 luni un bagaj enzimatic mai matur si mai pregatit
pentru prelucrarea alimentatiei complementare).
Masa 3 – 13:00
c) La sugarul alimentat la san se pastreaza laptele matern

d) La sugarul alimentat cu lapte praf:

- se pot adauga 1-2 lingurite cereale (orez/porumb/tapioca) la 1
biberon
- se poate incepe prepararea supei (morcov/dovlecel/orez)
- Ziua 1 - seincepe cu 3-4 lingurite de zeama din supa
- Ziua 2 - se pot administra 8-10 lingurite de zeama
- Ziua 3 - se paseaza 1 lingurita de morcov
- Ziua 4 - se paseaza 2 lingurite de morcov
- Ziua 5 - se paseaza 2 lingurite de morcov + 1 lingurita de dovlecel...

Masa 4 - 17:00 (la fel ca masa 2)

Masa 5 - 21:00 (la fel ca masa 1)

 Exemplu:Meniul copil de 7 luni:
• 6:00 - lapte cca 120
• 10:00-mar cu biscuit sau bananacu branzica
• 13:00-supica de pui ,vita sau piure
,spanac...etc.
• 16:00-mar sau banana cu biscuit ,depinde ce a
mancat dimineata
• 19:00- cereale
• 23.00-lapte tot cam 120.
 Exemplu :Meniul copil 10 luni
• *6-6.30- 180ml de lapte
• *10 - cereale/mere rase cu branzica/banana cu
branzica/paine cu unt
• *13 - pireu de legume cu carnita de pui/ficatel,spanac cu
ficatel ,ou cu cartof si broccoli,ou cu crenvusti (piept de pui) si
iaurt,sau alte combinatii
• *16 - banana cu branzica de vaci , orez cu branzica , mere cu
biscuiuti pt bebe,paine cu unt(daca nu i-am dat de dimineata)
• *19 -240 ml lapte
• * 21-22 -lapte 240 ml.
 Exemplu:Meniul copil 12 luni:

Micul Dejun
• ½ cana cereale speciale sau 1 ou fiert (atentie, nu ii dati mai mult de 2 oua /
saptamana)
• ¼ cana lapte
• ½ cana suc
• In cereale puteti sa adaugati ½ banana, felii

Gustare
• 1 felie de paine
• 1-2 linguri de crema de branza
• 1 cana cu lapte
• Pranz
Pranz
• ½ sandwich cu ton
• ½ cana de legume verzi fierte
• ½ cana suc

Gustare
• 30 – 60 g branza cubulete
• 1 cana cu lapte

Cina
• 60 – 90 g carne fiarta
• ½ cana de legume galbene sau verzi fierte
• ½ cana paste, orez sau cartof
• ½ cana lapte
MULTUMESC DE ATENTIE!!!