OPTICA

O introducere in optică va oferi un fundal în studiul erorii de refracţie şi lentilelor pentru ochelari.

SCOP
Această unitate vă va introduce în studiul opticii. Veţi învăţa felul în care lumina circulă şi modul în care unele
suprafeţe reflectă lumina în timp ce altele permit traversarea acesteia prin ele (străbaterea???.)

OBIECTIVE
La sfîrşitul acestei unităţi veti fi apţi să:

• explicaţi felul in care circulă lumina

• explicaţi modul în care razele de lumină pot fi reflectate, refractate sau absorbite

• descrieţi diferite medii optice şi modul în care indicile lor de refracţie afectează traiectoria (traseul) luminei

• discutaţi modul în care prisma descompune fascicolul de lumină

• descrieţi modul in care o lentilă focalizază fascicolul de lumină

• explicaţi ce se întimplă cu razele de lumină care trec prin centrul optic al unei lentile

• definiţi ce este o lentilă plană.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 2-1
 Optics

LUMINA
Noi suntem capabili sa vedem atunci cînd ochii recepţionează lumina de la un obiect, iar creierul
interpretează aceste mesaje de lumină primite de la ochi. Lumina conţine o mulţime de informaţii despre
obiectul de la care se propagă, inclusiv culoarea,formă şi mişcarea acestuia. Creierul interpretează aceste
informaţii, care apoi ne ajută în identificarea acestui obiect.

Pentru a vedea clar, ochii trebuie să primească lumină şi să o concentreze corect pe retină. În cazul în care un
ochi nu concentrează corect lumina, ochelarii pot fi necesari pentru oferirea unei vederi clare. .

CARACTERUL LUMINII

Traiectoria luminii ce se propagă de la un obiect în ochii noştri este rectilinie. Aceste

linii sunt numite raze de lumină.

Razele de lumină pot fi trasate pe diagramă, astfel încît putem prezice traiectoria
luminii. Aceste diagrame se numesc diagramele razelor de lumină. Razele de lumină
pe diagrame sunt prezentate ca linii drepte, cu vîrfuri de săgeţi care indică direcţia în
care lumina se deplasează.

Razele de lumină se propagă în direcţii diferite sau în aceeaşi direcţie???.

Tipurile de raze de lumină includ:

• raze de lumină paralele

• raze de lumină convergente
• raze de lumină divergente.

RAZE
PARALELE
DE LUMINĂ

Figura 2.1: Raze de lumină paralele

Razele de lumină care se propagă de la obiectele îndepărtate sunt

paralele. În optică, toate obiectele care sunt la o distanţă de 6 m
(metri) sau mai mult, sunt considerate îndepărtate.
 CARACTERUL LUMINII (cont.)

Razele de lumină convergente se indreaptă una spre alta şi se concentrează într-un

punct focal.

Punct focal

RAZE DE
LUMINĂ
CONVERGENTE

Figura 2.2: Raze de lumină convergente Figura 2.3: Razele convergente de lumină se
întîlnesc în punctul focal

Razele de lumină divergente se intepărtează una de alta şi provin de la un obiect

aflat mai aproape de 6m (metri) de ochi.

Punct focal virtual.

RAZE DE
LUMINĂ
Figura 2.4:Raze de lumină divergente Figura 2.5: Razele divergente de lumină
DIVERGENTE
pornesc de la un obiect mai
aproape de 6m
Razele de lumină sunt paralele pînă în momentul în care cad pe un obiect.
Ajungînd la un obiect ele pot fi:
• reflectate de obiect- numindu-se reflexia luminii; sau
• refractate de obiect (străbat obiectul) - numindu-se refracţia luminii;sau
• absorbite de obiect.

Reflexia şi refracţia pot schimba direcţia razelor de lumină care

traversează obiectul.
Razele de lumină se vor opri în cazul cînd un obiect le absoarbe. Dacă
un obiect absoarbe toate razele de lumină, acesta va părea de culoare
neagră.
 CARACTERUL LUMINII (cont.)

Razele de lumină pot traversa orice material transparent (clar). Un material transparent
care permite traversarea (trecerea) luminii prin el se numeşte mediu optic (sau pur şi
simplu mediu).
Un mediu optic poate fi un:
MEDIU OPTIC
• gaz (cum ar fi aerul)
• lichid (cum ar fi apa)
• solid (cum ar fi sticla sau plasticul transparent).
Fiecare mediu optic are un indice specific de refracţie. Indicele de refracţie ne indică
cu cît mai repede lumina traversează aerul , decît mediul optic respectiv. Deci, este o
comparaţie a vitezei luminii în aer cu viteza luminii în mediul optic respectiv.
Lumina traversează mai repede un mediu cu un indice de refracţie mai mic ( precum
INDICE DE REFRACŢIE aerul) şi mai lent într-un mediu cu un indice de refracţie mai înalt (ca sticla).
Exemplu:
Indicele refractiv al aerului este 1, iar al sticlei de 1,5.
Acest lucru înseamnă că lumina traversează de 1,5 ori mai rapid
aerul decît sticla.
 REFLEXIA
O rază de lumină va ricoşa de pe o suprafaţă (la fel ca o minge care sare de la sol) atunci cînd ajunge la o
suprafaţă reflectantă netedă ,cum ar fi oglinda. Aceasta se numeşte reflexia luminii.

Cînd raza de lumină de intrare (numită şi rază de lumină incidentă) cade pe o suprafaţă de reflexie,
aceasta este reflectată. Este fenomenul de întoarcere a luminii (razei de lumină incidente) în mediul
din care provine (rază de lumină reflectată), atunci când întâlneşte suprafaţa de separaţie.

Linie
normală
(adică 90º către Suprafaţa de
refracţie)

Rază Rază
incidentă reflectată
Unghi de Unghi de
Incidenţă Reflexie

Suprafaţ
de
reflexie

Figure 2.6: Reflecţia

Trasăm o linie punctată perpendiculară suprafeţei de reflexie din punctul în care raza de lumină atinge această suprafată
(sub un unghi de 90). Această line punctată este nimită linie normală (sau pur şi simplu normala).

Unghiul dintre raza de lumină incidentă şi normala este numit unghi de incidenţă.

Unghiul dintre raza de lumină reflectată şi normala este numit unghi de reflexie.

UUUThe angle between the incident ray and the normal is called the angle of
incidence. UUUUUUUUUUUuUUThe angle between the reflected ray and the normal
is called Uthe angle of reflection.

Legea reflexiei:
Unghiul de incidenţă = Unghiul de reflexie
REFRACŢIA
Uneori, lumina nu este absorbită sau reflectată de pe o suprafaţă, ci continuă sa traverseze (străbată) mediul
nou. O rază de lumină incidentă va cădea pe o suprafaţă de refracţie, iar apoi va continua sa o traverseze ca o rază
rafractată. Raza refractată işi schimbă direcţia cănd traversează noul mediu.

Trasăm o linie punctată perpendiculară ( cu un unghi de 90°) pe suprafaţa de refracţie din punctul în care raza de
lumină atinge suprafaţa de refracţie. Acesta este linia normală (sau normala). Unghiul dintre linia normală şi raza
incidentă se numeşte unghiul de incidenţă (ί). Unghiul dintre raza refractată şi normală se numeşte unghi de refracţie
(ί ").

Linia
Normală
Excepţii:
Rază de lumină Incidentă În cazul în care raza de lumină intră într-un nou
mediu perpendicular (de-a lungul liniei normale),
raza de lumină va trece în mediul nou fără a-şi
schimba direcţia.
AER

Suprafaţă de AER
refracţie

STICLĂ STICLĂ

i’

Rază refractată

Figura 2.8: O rază de lumină care traversează de-a

Figura 2.7: Refracţia lungul aceleeaşi linii cu linia normală nu işi va schimba
direcţia

Atunci cînd o rază de lumină se deplasează dintr-un mediu în altul (cum ar fi din aer în sticlă), direcţia de
proragare a luminei se va schimba- va devia. Acest fenomen numindi-se refracţia luminii.

Cantitatea de lumină refractată (cantitatea razei de lumină deviată) depinde de indicele de refracţie a mediului
din care raza de lumină vine şi indicele de refracţie a mediului in care aceasta intră. .

O rază de lumină va fi cu atît mai mult refractată cu cît diferenţa între indicele de refracţie al
mediului de origine şi indicele de refracţie al mediului nou va fi mai mare.
O rază de lumină va fi refractată mai puţin dacă există o diferenţă mai mică între indicele de
refracţie al mediului de origine şi indicele de refracţie al mediului nou.
REFRACŢIA (cont.)
Atunci cînd o rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie mai mic într-un mediu cu un indice de
refracţie mai mare, raza de lumină este “deviată” spre normală.

Normala

Rază
incidentă

AER
i

Sticlă
i’

Rază refractată

Figura 2.9: Raza de lumină traversînd dintr-un mediu cu

indice de refracţie mai mic intr-un mediu cu indice de
refracţie mai mare

Atunci cînd o rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie mai mare într-un mediu cu un indice
de refracţie mai mic, raza de lumină este “deviată” depărtîndu-se de normală .

Normala
Rază
incidentă

Sticlă
i

AER
i’

Rază refractată

Figura 2.10: Raza deplasîndu-se dintr-un mediu cu

indice de refracţie mai mare într-un mediu cu indice de
refracţie mai mic.

• Atunci cînd o rază de lumină trece într-un mediu cu un indice de refracţie mai mare,
unghiul de refracţie (ί′) este mai mic comparativ cu unghiul de incidenţă (ί).
• Atunci cînd o rază de lumină trece într-un mediu cu un indice de refracţie mai mic,
unghiul de refracţie (ί′) este mai mare decît unghiul de incidenţă (ί).
PRISME
Prisma deviază razele de lumină. O prismă optică este fabricată dintr-un material transparent (cum ar fi sticla sau
plasticul), care are un indice de refracţie mai mare decît aerul.

Prisma are forma unui triunghi. Prisma este delimitată de o bază, iar colţul opus bazei este numit apex. Unghiul
apexului este numit şi unghi apical, iar dimensiunile acestuia vor afecta nivelul de deviere a razei de lumină.

Trasăm o linie punctată perpendiculară pe suprafaţa de refracţie (sub un unghi de 90°) din punctul în care raza de lumină
atinge această suprafaţă. Aceasta este linia normală (sau normala). Atunci cînd o rază de lumină trece prin mediul nou,
in cazul dat prin prismă, unghiul dintre linia normală şi raza refractată.se va schimba

Apex

Unghi
Apical

Bază
Figura 2.11: Prisma optică

REŢINEŢI:
• Dacă o rază de lumină trece într-un mediu cu un indice de refracţie mai mare: unghiul de
refracţie este mai mic decît unghiul de incidenţă.
• Dacă raza de lumină trece într-un mediu cu un indice de refracţie mai mic: unghiul de refracţie
este mai mare decît unghiul de incidenţă.
 PRISMS (cont.)

O prismă de sticlă sau plastic are un indice de refracţie mai mare decît aerul (iar aerul
are un indice de refracţie mai mic ca sticla sau plasticul). Cind o rază de lumină
incidentă intră într-o prismă, această raza de lumină va fi deviată spre normală în
interiorul prismei şi departată de normală cînd părăseşte prisma.

Apex-ul Prismei

Rază Incidentă Rază Refractată

INDICELE DE Altă rază Altă rază paralelă refractată

RAFRACŢIE ŞI incidentă paralelă
PRISMELE

Baza Prismei
Figura 2.12: O prismă va devia toate razele de lumină în măsură egală, indiferent de locul de
intrare a razelor de lumină în prismă.Toate razele de lumină paralele ce intră in prisma, la ieşire
vor avea aceaşi direcţie nouă.

Lumina ce intră în prismă va fi deviată către baza prismei.

(depărtată de apexul(vîrful) prismei.

O prismă nu concentrează lumina. Dacă la intrare în prismă razele de lumină sunt

paralele, atunci raze paralele vor părasi prisma.
Cind privim un obiect prin prismă, obiectul va arăta mai aproape de apex-ul (vîrful)
prismei, decît este în realitate. Fenomel se numeşte abatere aparentă a obiectului.

Obiectul pare a
fi în acest
punct

DEVIAŢII APARENTE
Poziţia reală a
obiectului

Figura 2.13: Deviaţie aparentă: lumina pleacă de la un obiect spre baza prismei, dar obiectul
pare să se îndrepte spre apex-ul(vîrful) acesteia.
LENTILE
Lentila optică (lentila) este o bucată de material transparent, care este confecţionată astfel încît refractă razele de
lumină concentrăndu-le într-un anumit punct, numit punct focal. În timp ce prismele doar deviază razele de lumină,
lentilele concentreză (focalizează) lumina. Lentilele sunt folosite în confecţionarea ochelarilor, lupelor, microscoapelor
şi proiectoarelor de diapozitive.

Un proiector de diapozitive are lentile care pot concentra o imagine pe un ecran. Lentilele pentru ochelari pot
schimba focarul ochilor, astfel încît vederea devine mai clară.

Dacă un ochi are o eroare de refracţie ( hipermetropie, miopie, astigmatism sau prezbiopie), o lentilă
de ochelari poate fi folosită pentru focalizarea corectă a luminii care intră în ochi, astfel vederea
devenind mai clară.

Toate lentilele au două suprafeţe: o suprafaţă frontală şi una posterioară. Lentila trebuie să aibă cel puţin o
suprafaţă curbă, astfel încît să poată focaliza lumina.

Lentilele sunt de obicei confecţionate din sticlă sau plastic, avînd forme diferite. Cele mai frecvente forme sunt:

• sferice: lentile plus şi minus

• astigmatice: lentiel cilindrice şi sfero-cilindrice.

Lentilă Plus Lentilă minus

Figura 2.14: Lentilele plus şi minus

O lentilă plus, are un punct focal în care toate razele de lumină refractate converg şi se intîlnesc.
O lentilă minus determină razele de lumină să ia o traiectorie divergentă de parcă aceste raze de lumină vin dintr-un
punct.

O lentila va devia razele de lumină in mod diferit , în funcţie de indicele de refracţie al materialului lentilei şi de locul
intrării razelor incidente.

Deşi prismele pot doar devia şi nu pot concentra (focaliza) lumina, o lentilă poate fi considerată drept prisme
ce sunt unite împreună (la bază sau apex).

O lentilă plus poate fi considerată ca două prisme care sunt unite la bază .
O lentilă minus poate fi considerată ca două prisme care sunt unite la apex (vîrf) .
LENTILE (cont.)

Aceste raze de lumină trec

prin centrele optice, fară a fi
deviate

Lentila plus Lentila minus

Figura 2.15: Lentilele pot fi considerate ca două lentil unite împreună

Această descriere de bază a unei lentile ne ajută să întelegem cum lentilele plus şi minus deviază razele de lumină
– nefiind insă perfectă. Putem vedea problema acestei explicaţii , dacă adăgăm cîteva raze de lumină la diagrama de
mai jos. Aici putem observa că doua prisme de la sine, nu pot concentra lumina într-un singur punct, ele pot doar
devia razele de lumină.

Figura 2.16: Razele de lumină trecînd prin doua prisme

O lentilă este de fapt un număr mare de prisme care devin mai puternice spre margini. Putem observa din diagrama
A de mai jos cum acestea funcţionează dacă vom adăuga doar două prisme suplimentare la figura de mai sus. Dacă
vom adăuga mai multe raze, mai multe prisme vor fi necesare pentru focalizarea luminii.(Vezi diagrama B)

Prisma mai
puternică spre
margini

Nici o putere în
centrul optic

Diagram A Diagram B

Figur 2.17: O lentilă este constituită dintr- un număr mare de prisme

care spre marginea lentilei devin treptat mai pternice.
LENTILE (cont.)
Un alt mod de a devia lumina ca aceasta să se concentreze într-un singur punct (focal) este de a face cel
puţin o suprafaţă a lentilei curbă. Aceasta este asemănător unui număr mult mai mare de prisme a
căror putere creşte treptat spre marginea lentilei. Majoritatea ochelarilor deţin lentile cu ambele
suprafeţe curbe.

Punct focal

Figura 2.18: Ochelarii au două suprafeţe curbe.Suprafaţa

curbă permite lentilei focalizarea luminii

Observaţi că raza de lumină care trece prin locul unde cele două prisme se unesc nu
deviază. Acest punct este numit centrul optic al lentilei.

Aceste raze de lumină trec

prin centrele optice fără a fi
deviate

CENTRU OPTIC

Centre optice
Lentila Plus Lentila Minus

Figura 2.19: Centrele optice ale lentilelor plus şi minus.

Centrul optic este doar o parte a lentilei prin care o rază de lumină poate trece făra a
fi refractată. Centrul optic este punctul de reper atunci cînd sunt construiţi ochelarii.

Centrul optic al unei lentile plus este punctul unde aceasta este mai groasă. Centrul
optic al unei lentile minus este punctul unde lentila este mai subţire.
LENTILE (cont.)

O lentilă care nu este plus sau minus se numeste plană (sau fără prescripţie
medicală).

O lentilă plană nu are nici o putere de focalizare - nu poate devia sau refracta razele de
lumină. Lumina va trece printr-o lentilă plană fară a suferi careva modificări (fără a
devia), la fel ca lumina ce străbate un geam .

O lentilă plană poate avea două suprafeţe plate (flat) sau două suprafeţe (egale şi
opuse) curbate.

Lentile plane Lentile plane curbate

LENTILE PLANE plate

Razele rămîn neschimbate

Figura 2.20: Lentilele plane pot fi plane sau

curbate. Razele trec prin aceste lentile neschimbate.
REYUMAT: OPTICA

LUMINA ŞI VĂZUL
• Vederea este rezultatul interpretării creierului a mesajelor de lumină primite de la un obiect.
• Pentru a vedea clar, ochii trebuie să primească si ca concentreze corect lumina pe retină .

COMPORTAMENTUL LUMINII
• Lumina are o traiectorie rectilinie.
• Razele de lumină pot fi paralele, convergente, divergente sau împrăştiate.
• Razele de lumină paralele provin de la obiectele îndepărtate (6 m sau mai mult)
• Lumina poate fi reflectată, refractată sau absorbită atunci cînd ajunge la un obiect.

MEDIU OPTIC
• Un mediu optic va lăsa lumina să trecă prin el.
• Un mediu optic poate fi gaz, lichid sau solid.

INDICE DE REFRACŢIE
• Fiecare mediu optic are un indice de refracţie specific.
• Lumina traversează mai uşor un mediu cu un indice de refracţie mai mic şi mai greu un mediu cu un indice
de refracţie mai mare .

REFLECŢIA ŞI REFRACŢIA
• Reflexia are loc atunci cînd lumina se reflectă de pe un obiect
• Refracţia descrie schimbarea direcţiei razei de lumină, trecănd de la un mediu la altul.
• Raza incidentă este raza de lumină care traversează o suprafaţă. Dacă nu este absorbită, aceasta va
deveni o rază reflectată sau o rază refractată o dată ce atinge suprafaţa.

PRISMELE
• O prismă este o bucată de sticlă sau material plastic, în formă de tringhi.
• O prismă are o bază şi un vîrf(apex)
→ Prisma deviază lumina spre baza acesteia.
• Un obiect privit printr-o prismă pare mai aproape de vîrful ei decăt este în realitate. Aceasta se numeşte
deviere aparentă.

LENTILE
• Razele de lumină ce intră în lentilă pot fi deviate sau refractate.
• Lentilele sferice pot fi plus sau minus
• Lentilele plus transformă un fascicol paralel de raze de lumină intr-unul convergent, în timp ce lentilele minus le
transformă intr-unul divergent.
• Lentilele astigmatice pot fi lentile sfero-cilindrice sau cilindrice.
• Lentila poate fi considerată ca un număr mare de prisme unite ce devin treptat mai pternice spre marginea lentilei
→ lentilele plus pot fi comparate cu prisme lipite bază la bază.
→ lentilele minus pot fi comparate cu prisme lipite cu vîrfurile (apex la apex) .

CENTRU OPTIC
• O rază de lumină nu va fi refractată sau deviată, în cazul în care trece prin central optic al lentilei.

LENTILELE PLANE
• Lentila plană nu are putere de focalizare.
• Raza de lumină va trece prin lentila plană, fara a devia sau focaliza.
TESTAŢI-VĂ
1. Numiţi cele trei tipuri de raze de lumină (avînd în vedere direcţia lor de deplasare).

2. Numiţi singurele două modalitaţi în care razele de lumină îşi pot schimba direcţia.

3. Cum numim o rază de lumină ce se deplasează pe o suprafaţă?

4. Ce reprezintă indicele de refracţie?

5. Ce este o prismă? În ce direcţie este deviată lumina, trecănd print-o prismă?

6. Atunci cînd o rază de lumină trece dintr-un mediu cu un indice de refracţie mai mic într-un mediu cu
un indice de refracţie mai mare, raza deviază spre sau de la normală?

7. Atunci cînd o rază de lumină trece dntr-un mediu cu un indice de refracţie mai mare intr-un mediu cu
un indice de refracţie mai mic, direcţia razei este spre sau de la normală?

8. Va fi o rază de lumină refractată mai mult dacă există o diferenţă mare între indicele de refracţie a
mediului de origine şi indicele de refracţie a mediului nou, sau dacă este o diferenţă mică ?
 BrienHoldenVisionlnstitute Optica

NOTE

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 2-16