OPTICA

Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul luminii

şi a proprietăţilor acesteia

Principii ale opticii utilizate la instrumentele astronomice

 LUMINA
Radiaţie electromagnetică vizibilă ochiului uman
ACUITATEA VIZUALĂ VIS ÎN FUNCŢIE DE LUNGIMEA
A OCHIULUI UMAN DE UNDĂ A LUMINII
(CULOARE)

SENSIBILITATE
UV IR

Lungime de undă – nm (nanometri)

IR
UV

Vizibil

IR
UV + Vizual + IR
Fenomen de
abatere a direcţiei
de propagare a
unei unde, a unei
radiaţii sau a unui
corpuscul, când
aceştia întâlnesc
suprafaţa de
separaţie a două
medii diferite.
Refracţia
DIOPTRUL

SUPRAFAŢA

DE SEPARAŢIE

DINTRE

DOUĂ

MEDII

DIFERITE
DIOP TRUL

MEDIUL 1
MEDIUL 2
 Unghiul
de incidenţă
θ2
θ1 Unghiul
de refracţie
MEDIUL 1
MEDIUL 2
 Ibn Sahl
cca. 940 - 1000

Matematician, fizician
şi optician al califatului
Abbasid al Bagdadului
 Willebroed
Snell
1580 - 1626

Matematician şi astronom
olandez
Legea refractiei
Legea lui Snell
 Indici de refractie:
Vid - 1
Aer - ~ 1.0003 *
CO2 - ~ 1.00045 *
Gheata – 1.31 *
Apa la 20ºC – 1.33 *
Cristale de sare – 1.52 *
Diamant – 2.42 *
Cristale de siliciu – 4.01 *

* - indici de refractie pentru o lumina cu o lungime de unda de 589.29nm

θ1
Dispersia luminii datorată
lungimilor de undă diferite
pentru fiecare culoare a spectrului
Dispersia luminii prin picături de apă
Dioptrul = suprafata de separatie a doua medii diferite.
1 - lentila convergenta

2 - lentila divergenta
Lentila convergenta
Lentila divergenta
Formula
lentilei
 Tipuri constructive de lentile

Biconvex Plan Menisc Menisc Plan Biconcav

convex pozitiv negativ concav
 Formarea imaginii printr-o lentilă

Plan
focal
Spaţiul
imagine

Focarul
imagine

Focarul
Axa Axa
obiect
optică optică
Centrul
optic
Spaţiul Plan
obiect focal
 Drumul razelor de lumină printr-o lentilă convergentă
Razele ce trec printr-un punct (H) devin după trecerea prin lentila convergentă
un fascicol de raze paralele
 Formarea imaginii printr-o lentilă
Un fascicol de raze paralele ce trece printr-o lentilă convergentă se focalizează
într-un punct situat în planul focal.
Aceeasi lentilă; distanţe diferite pâna la obiect
Aceleaşi distanţe până la obiect - lentile cu distanţe focale diferite
Distanţa focală a lentilei

1 1 1
+ =
S1 S2 f
S1= distanta de la AB la planul lentilei
S2= distanta de la A`B` la planul lentilei
f = distanta focala a lentilei
Distanţa focală a lentilei
pentru un obiect aflat la infinit

1 1 1
0 + =
8
S2 f
S1=
8

S2= distanta de la A`B` la planul lentilei

f = distanta focala a lentilei
 Dioptria
puterea lentilei

φ = 1
(phi)
f (metri)
Lupa
Sistem de lentile
 Pentru 2 lentile lipite:
1 1 1
= +
f f1 f2
Pentru 2 lentile aflate la distanta d:

f2 (d-f1)
f=
d-(f1-f2)
 Aberaţia de sfericitate

Razele de lumină ce intâlnesc o lentilă sau oglindă sferică focalizează în planuri diferite
în funcţie de distanţa de la axul optic
 Aberaţia de sfericitate
Corecţia aberaţiei de sfericitate

Lentile asferice – lentile al căror profil nu este sferic

ci eliptic, parabolic, hiperbolic
sau o combinaţie a acestora în funcţie de aplicaţie
 Aberaţia cromatică

Razele de lumină dispersate de lentilă focalizează în planuri diferite

în functie de lungimea de undă (culoare)
 Aberaţia cromatică
Corecţia aberaţiei cromatice prin ansambluri de lentile

AnsambluL ACROMAT reuşeşte să aduca in acelaşi plan focal

2 lungimi de undă (culori) diferite

Ansamblul APOCROMAT reuşeşte să aduca in acelaşi plan focal

3 lungimi de undă (culori) diferite
Schimbarea de
direcţie a unei
unde luminoase
la interacţiunea
cu suprafaţa de
separare dintre
medii diferite
astfel încât unda
se întoarce în
mediul din care
provine
Reflexia
 Oglinda plana
Reflexie

Refractie

Unghiul de incidenta = Unghiul de reflexie

 Oglinda concavă

C – centrul de curbură

CO = R
(raza de curbură
a calotei sferice)

F - focar

CO R
OF= =
2 2
 Oglinda convexă

C – centrul de curbură
CO = R
(raza de curbură
a calotei sferice)

F - focar
 Aberaţia
de sfericitate

În cazul unei oglinzi

SFERICE şi a unui
fascicol de raze
Incidente paralele
cu axul optic,
razele de lumină
reflectate din zona
centrala a oglinzii vor fi
focalizate intr-un punct
DIFERIT de punctul de
focalizare al razelor
reflectate din zona
marginală
 Aberaţia
de sfericitate

În cazul unei oglinzi

PARABOLICE şi a unui
fascicol de raze
Incidente paralele
cu axul optic,
razele de lumină
reflectate din zona
centrala şi razele
reflectate din zona
marginală a oglinzii vor
fi focalizate ÎN
ACELAŞI punct.
 În cazul unei oglinzi
SFERICE şi a unui
fascicol de raze
incidente paralele intre
ele şi neparalele cu
axul optic,
razele de lumină
reflectate din zona
centrala a oglinzii
nu vor fi
focalizate intr-un punct
distinct ci intr-o imagine
similara cu o cometa.

Aberatia de această
natura se numeşte

COMA
 COMA

În cazul unei oglinzi

PARABOLICE şi a unui
fascicol de raze
incidente paralele intre
ele şi neparalele cu
axul optic, aberatia de
tip COMA este
corectată parţial.
COMA
se agravează
odată cu
apropierea
de marginea
oglinzii sau
lentilei
 Difracţia luminii

Lumina, având proprietăţi ondulatorii, în momentul În cazul unui fascicul de lumină

întâlnirii unui front de undă cu un obstacol provenind de la o sursă punctiformă
sau orificiu, undele ce trec prin orificiul respectiv energia luminoasa a acestuia
se vor comporta ca noi surse de radiaţie a undei. se va distribui intr-un disc
înconjurat de un inel.
 George Bidell Airy
1801 - 1892

Matematician şi Astronom Regal

al Marii Britanii

Discul Airy:
Imaginea ideală a unui punct
luminos în planul focal al unei
lentile sau oglinzi.
84% din luminozitatea obiectului se
regăseşte în discul central, restul
de 16% se regăseşte în inelele
concentrice.

Fenomenul se datoreaza difractiei

luminii.
 Rezoluţia optică

Messier 13 Disc Airy

John William Strutt
Lord Rayleigh
1842 - 1919

Fizician britanic
Câştigător al premiului Nobel pentru
descoperirea argonului
 Rezolutia unui obiectiv
(distanta unghiulara minima dintre 2 puncte luminoase
pe care le poate distinge un sistem optic)

λ [ x 206265 ]
Sin θ = 1.220
D
(radiani) [arc secunde]