Prof.

Metodist Gabriela DESPAN-Colegiul ,,Ferdinand I” Maneciu

INTRODUCERE IN OPTICA GEOMETRICӐ

CONSIDERATII TEORETICE CLASA a - IX –a

Optica este parte a fizicii care studiază natura luminii, modul de producere a luminii,
legile propagarii și fenomenele naturale legate de aceasta . Are trei mai secțiuni:

- optica geometrică (studiază propagarea luminii prin diferite medii și formarea

imaginilor prin sisteme optice, fără a lua in consideratie natura luminii)

- optica ondulatorie (studiază fenomenele legate de caracterul ondulatoriu al luminii

— difracție, interferență, polarizare),

- optica fotonică sau corpusculară (studiază fenomenele legate de caracterul corpuscular

al luminii).

Sursa de lumină este un corp care poate emite lumină, ca urmare a unor fenomene fizico-
chimice care se produc în interiorul său.

Sursele de lumină pot fi:

- naturale (Soarele, fulgerul) Soarele este sursa de lumina pentru Sistemul

nostru solar.

- artificiale (lampa cu petrol, lumanarea, felinarul, torta, becul electric).

Unele vietati terestre (licurici) sau acvatice (muduza) emit lumina.

Lumina emisa de o sursa se imprastie peste tot, adica se propaga. Propagarea luminii
reprezinta trecerea luminii prin toate punctele mediului,din aproape in aproape.

Din punct de vedere al trecerii luminii prin ele,corpurile se pot clasifica in:
1.Corpuri transparente(sticla) -permit trecerea luminii prin ele si observarea clara a
obiectelor aflate in spatele lor, de aceea se vede 100% prin ele;
2.Corpuri opace (lemnul, zidul) -nu permit trecerea luminii prin ele
3.Corpuri translucide (sticla mata, ceata etc.) -permit trecerea luminii partial prin
ele,dar nu permit observarea clara a conturului obiectelor.

Vizibilitatea corpurilor in timpul noptii este posibila daca asupra lor se orienteaza o
sursa de lumina. Corpurile luminate imprastie lumina de la sursa, de aceea ele sunt vizibile.
Cu cat corpurile sunt mai departe de sursa de lumina cu atat mai putin se pot vedea. Această
particularitate este esențială pentru tot ceea ce înseamnă corpuri de iluminat fie că sunt fixe
sau mobile, mai ales când este vorba de o iluminare profesională, dincolo de cea ambientală
sau de interior.
Daca lumina care se propaga de la o sursa intalneste un corp opac, in spatele acesteia se
formeaza UMBRA lui. Lungimea umbrei unui corp luminat este diferita in fuctie de
pozitia sursei de lumina.
 Umbra este o zonă în care lumina directă, generată de o sursă de lumină, nu poate
ajunge datorită împiedicării trasmiterii acesteia prin existența unui obiect opac între sursa
de lumină și zona umbrei. Umbra este o proiecție bidimensională a obiectului opac interpus,
reproducând cu o oarecare precizie silueta corpului tridimensional.
PREZENTARE POWER POINT UMBRA

Un obiect astronomic creează o umbră vizibilă de dimensiuni mari pe suprafața planetei

noastre. Un astfel de caz de umbră se produce în timpul fenomenului astronomic cunoscut
ca eclipsă. Actualmente singurele corpuri cerești capabile de a produce umbre
semnificative pe Pământ sunt Soarele, Luna și, în anumite condiții, planeta Venus.
 Raza de lumină este drumul urmat de lumină în spațiu, între sursă (emițător) și
receptor, este modelul matematic al dreptei. Raza de lumina este directia de propagare a
luminii printr-un spatiu optic. Raza de lumină este definită de direcţia în care se
deplasează lumina. Se poate aproxima printr-o linie care pleacă de la sursa de lumină

Două sau mai multe raze de lumină formează un fascicul de lumină.

Fasciculele de lumină pot fi

- convergente,

- divergente - ale caror raze pleaca dintr-un punct

- paralele – ale caror raze sunt paralele intre ele.

Principii ale opticii geometrice

1) Principiul propagării rectilinii a luminii: într-un mediu omogen şi izotrop lumina

se propagă rectiliniu (în linie dreaptă) până la întâlnirea unui obstacol sau a unui
alt mediu.

2) Principiul independenţei razelor luminoase: razele de lumina sunt independente unele

de altele. Propagarea unei raze de lumina nu influenteaza si nici nu este influentata de
alte raze de lumina. Razele luminoase necoerente care se întâlnesc într-un punct nu se
influențează reciproc, păstrându-şi fiecare direcţia iniţială de propagare.

3) Principiul reversibilităţii drumului razelor de lumina: lumina poate parcurge acelasi

drum in ambele sensuri . O rază de lumină care parcurge un sistem optic într-un
sens, va parcurge sistemul pe acelaşi drum optic dacă este dirijată în sens invers.
 Reflexia şi refracţia luminii

Reflexia luminii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la

suprafața de separare a două medii optice , lumina întorcându-se în mediul din care a venit.
Apare la suprafața de separare intre două medii optice.este fenomenul de întoarcere a luminii în
mediul din care provine, atunci când întâlneşte suprafaţa de separaţie cu un alt mediu.

Unghiul de incidenţă i este unghiul dintre raza de lumină incidentă şi normala la suprafaţă
în punctul de incidenţă.
Unghiul de reflexie r este unghiul dintre raza de lumină reflectată şi normala la suprafaţă
în punctul de incidenţă.
Legile reflexiei

•Raza de lumină incidentă, raza de reflectată şi normala în punctul de incidenţă sunt

coplanare.
•Unghiul de reflexie r este egal cu unghiul de incidenţă i.

Reflexia dirijată (regulată) este reflexia pe o suprafaţă de separaţie netedă (razele de

lumină incidente paralele sunt reflectate aşa încât razele reflectate sunt şi ele paralele).

Reflexia difuză (neregulată) este reflexia pe o suprafaţă de separaţie neregulată (razele

de lumină incidente paralele sunt reflectate în toate direcţiile).
 Refracţia luminii este fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a
luminii atunci când traversează suprafaţa de separaţie a două medii.

i = unghi de incidenţă (unghiul dintre raza incidentă şi normala la suprafaţa de separaţie

dintre cele două medii în punctul de incidenţă))

r = unghi de refracţie ( unghiul dintre raza refractată şi normala la suprafaţa de separaţie

dintre cele două medii în punctul de incidenţă)

Legile refracţiei

•Raza de lumină incidentă, raza de lumină refractată şi normala în punctul de

incidenţă sunt coplanare.

•Raportul dintre sinusul unghiului de incidenţă şi sinusul unghiului de refracţie este

o constantă specifică unei perechi de medii date.

unde:
n21 - este indicele de refracţie relativ al mediului 2 faţă de mediul 1
n - este indicele de refracţie absolut al mediului n , este indicele de refractie al unui mediu
transparent fata de vid este raportul dintre c (viteze luminii in vid ) si v (viteza luminii in
mediul in care se afla raza incidenta)

Pentru mediul 1, respectiv mediul 2 avem: n1= c/ v1

n2= c/ v2
Atunci şi legea refracţiei se poate scrie: sin i /sin r = n21
unde n21 este o constanta, numita indice de refractie al mediului al dilea fata de primul.

Dacă n2 > n1 → r < i, raza refractată se apropie de normală.

Dacă n2 < n1 → r > i, raza refractată se departează de normală.

https:/

Reflexia si Refractia
Aplicatiile reflexiei sunt oglinzile plane sau sferice, adica suprafetele foarte netede, care
reflecta in mod dirijat aproape integral lumina incidenta.Prin aplicarea legilor reflexiei se
poate stabili ca oglinzile plane determina formarea de imagini virtuale,in care punctele din
spatiul-imagine sunt localizate simetric fata de planul oglinzii, cu punctele din spatiul-obiect.

Constructia imaginii unui obiect luminos punctiform A intr-o oglinda plana.

Constructia imaginii unui obiect intr-o oglinda plana.

De asemenea, se poate demonstra ca oglinzile plane determina formarea de imagini drepte si

egale cu obiectul. In oglinda plana imaginea se formeaza ca in desen. Liniile intrerupte arata
cum ni "se pare" ca se propaga lumina. In realitate, traseul e dat de liniile neintrerupte. Altfel
spus, nu ne putem da seama daca o raza de lumina care ajunge in ochiul nostru a suferit
modificari de traiectorie (reflexie si refractie) si creierul considera ca lumina a parcurs un
traiect rectiliniu.