Devierea fasciculelor de lumină:

reflexia şi refracţia
Prof. Simona Măciucă
Școala Gimnazială ,,Gheorghe
Tătărescu”, Tg-Jiu
 I. Legea propagării rectilinii a luminii

 Legea propagării rectilinii a luminii: într-un mediu

omogen (mediu care are aceleaşi proprietăţi în toată
masa lui) şi transparent, lumina se propagă în linie
dreaptă.
 Lumina se propagă sub forma razelor de lumină.
Semidreapta de-a lungul căreia se propagă lumina se
numeşte rază de lumină.
 În vid, viteza luminii este notată cu c şi are valoarea c
= 300 000 000 m/s; aceasta este cea mai mare viteză
cunoscută şi calculată până acum
 II. Fascicul de lumină. Tipuri de fascicule
 Mai multe raze de lumină formează un fascicul de
lumină. (Raza de lumină e cel mai fin (îngust) fascicul pe
care ni-l putem imagina; noi vedem fascicule de lumină,
deoarece nu putem percepe o singură rază de lumină, ea
fiind foarte îngustă.).
Dacă razele luminoase sunt concurente, atunci fasciculul
se numeşte omocentric sau conic. În funcţie de cum sunt
orientate razele, fasciculele de lumină pot fi:
• paralele - razele sunt paralele; razele se întâlnesc la
infinit;
• divergente - razele pleacă dintr-un punct comun; pleacă
din vârful conului:
• convergente - razele se întâlnesc în acelaşi punct; sensul
razelor de lumină este spre vârful conului:
 III. Indicele de refracţie al luminii (n)

• Indicele de refracţie al luminii (n) este raportul

dintre viteza luminii în vid (aproximăm aer)(c) şi
viteza de propagare (v) a luminii într-un mediu :

𝒄
n=
𝒗

• Indicele de refracţie (n) este o mărime

adimensională (nu are unitate de măsură).
 IV. Reflexia și refracția luminii
La suprafaţa apei, o parte din fasciculul luminos se întoarce în mediul
din care a venit, dar deviat, iar o altă parte „intră” în apă, deviat de la
direcţia iniţială, astfel încât traiectoria este văzută ca o linie frântă.
Vom spune despre primul fascicul că a suferit fenomenul de reflexie,
iar despre cel de-al doilea, că a suferit fenomenul de refracţie.
SI = raza incidentă; IR = raza reflectată; IR'= raza refractată NI= normala la
suprafaţa de separaţie; i = unghi de incidenţă; r = unghi de reflexie; r' =
unghi de refracție; n1 = indicele de refracţie al primului mediu n2 = indicele
de refracţie al celui de al doilea mediu.
 V. Reflexia luminii și legile ei
 Definiție. Reflexia este fenomenul de întoarcere a luminii în
mediul din care provine atunci când întâlneşte o suprafaţă de
separaţie între două medii diferite.

SO = raza incidentă;
OR = raza reflectată;
NO= normala la suprafaţa de separaţie;
i = unghi de incidenţă;
r = unghi de reflexie;

 Legile reflexiei
1) Raza incidentă, normala la suprafaţă şi raza reflectată
sunt în acelaşi plan.
2) Unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de reflexie:
i=r
 VI. Aplicații ale reflexiei: oglinzile
Definiție. Oglinzile sunt obiecte cu o suprafaţă lucioasă, care reflectă lumina.
Tipuri de oglinzi. Oglinzile pot fi:
 plane - atunci când suprafaţa lor este plană;
 sferice - atunci când suprafaţa lor este sferică. Oglinzile sferice pot fi:
• oglinzi concave - atunci când suprafaţa lucioasă este pe partea din interior a sferei ; oglinda
concavă transformă fasciculul luminos paralel într-un fascicul convergent;
• oglinzi convexe - atunci când suprafaţa lucioasă este pe partea exterioară a sferei ;
oglinda convexă transformă fasciculul luminos paralel într-un fascicul divergent.

Cu ajutorul oglinzilor sferice se pot obţine, pentru diferite distanţe dintre obiect şi
oglindă,imagini reale sau virtuale, drepte sau răsturnate, mărite sau micşorate.
 VII. Oglinda plană. Imaginea unui obiect într-o oglindă
plană.
Cu oglinzile plane, fiecare din noi este familiarizat. În fiecare dimineaţă ne privim în oglindă
înainte de a pleca din casă.
Cum se formează imaginea unui obiect în oglindă?
Fie S1 o sursă de lumină punctiformă aflată în faţa oglinzii plane AB (vezi fig. De mai jos). Un observator
vede imaginea S2 dacă razele reflectate de oglindă ajung la ochiul observatorului.
S1A este o rază incidentă perpendiculară pe oglindă. Raza reflectată AR1 are direcţia razei
incidente. S1B este o altă rază incidentă pe oglindă, raza reflectată fiind BR2.
Imaginea S2 se obţine la intersecţia prelungirilor razelor reflectate, deci este o imagine virtuală.
Triunghiurile S1AB şi S2AB sunt congruente, deoarece sunt dreptunghice şi au o latură comună
||AB||.Deci, distanţa dintre obiect si oglindă este egală cu distanţa dintre oglindă si
imagine.

N i
 VIII. Caracteristicile imaginii unui obiect într-o oglindă
plană
Imaginea unui obiect într-o oglindă plană are
următoarele caracteristici:
• se formează în spatele oglinzii (la intersecția
prelungirilor razelor reflectate); din acest motiv
este o imagine virtuală;
• distanţa de la obiect la oglindă este egală cu
distanţa de la oglindă la imagine (adică obiectul și
imaginea lui sunt simetrice față de oglindă)
• mărimea imaginii este egală cu mărimea
obiectului.
 IX. Refracția luminii
Refracţia este fenomenul de modificare a traiectoriei fasciculului de lumină atunci când
traversează suprafaţa de separaţie dintre două medii transparente diferite.
SO = fascicul incident/rază incidentă
OR = fascicul refractat/rază refractată
NO = normala la suprafaţa de separaţie dintre cele două medii
i = unghi de incidenţă
r = unghi de refracţie
n1 = indicele de refracţie al primului mediu
n2 = indicele de refracţie al celui de al doilea mediu

Concluzie:
• Unghiul de refracţie este mai mic decât unghiul de incidenţă atunci când lumina
trece din aer în sticlă.
• Dacă fasciculul incident este perpendicular pe suprafaţa de separaţie, direcţia de
propagare a luminii nu se modifică.
• La trecerea luminii dintr-un mediu cu un indice de refracţie mai mic într-un
mediu cu un indice de refracţie mai mare, fasciculul refractat se apropie de
normală. În sens invers, la trecerea luminii dintr-un mediu cu un indice de
refracţie mai mare într-un mediu cu un indice de refracţie mai mic, fasciculul
refractat se îndepărtează de normala la suprafaţă.
 X. Aplicații ale refracției:lentilele
Definiție. Corpul transparent, mărginit de două suprafeţe sferice sau de o suprafaţă sferică
şi una plană, se numeşte lentilă.
Tipuri de lentile.
a) lentile convergente
• sunt cele care „strâng” razele de lumină ;
• sunt mai groase în centru şi mai subţiri la capete;
• transformă fasciculul luminos paralel într-un fascicul convergent.
b) lentile divergente
• sunt cele care „împrăştie” razele de lumină;
• sunt mai subţiri în centru şi mai groase la capete;
• transformă fasciculul luminos paralel într-un fascicul divergent.
 XI. Reflexia totală

La trecerea luminii dintr-un mediu optic mai dens ( cu indice de refracţie mai mare,
mediu mai refringent) într-unul mai puţin dens (cu indice de refracţie mai mic, mediu
mai puţin refringent), se observă că pentru unghiuri de incidenţă mari nu mai apare
fenomenul de refracţie - de exemplu din apă în aer. În acest caz spunem că are loc
fenomenul de reflexie totală.
Unghiul de icidență i2 (din figura de mai jos) căruia îi corespunde un unghi de
refracţie de 90°, se numeşte unghi limită (l). Pentru unghiuri de incidență i > l
(unghiul limită) se produce reflexia totală.

N
 XII. Exerciții
1) Analizează imaginile din figura VI.35 şi identifică situaţia posibilă. Justifică răspunsul.

2) Ştiind că luminii îi trebuie aproximativ 8 minute să ajungă pe planeta noastră,

calculează distanţa până la Soare.
3) Distanţa Pământ - Lună este de aproximativ 405 000 km. După cât timp se vede
imaginea Lunii pe Pământ?
4) Care este distanţa parcursă de lumină într-un an terestru?
5) Cunoscând valoarea indicelui de refracţie al sticlei n = 1,5, calculează viteza de
propagare a luminii în acest mediu.