.

mlna
Lumina reprezinta o forma
importanta de energie. Viata pe
pamdnt e dependenta de
energia eliberata de soare. Pe
de alta parte, lumina e radiatia
care ne dii posibilitatea sa
vedem. Lumina de laser are
numeroase intrebuintari -de la
transmiterea mesajelor piina la
taierea otelului.

~ dem obiectele cand lumina lor ajunge la

ochiul nostru. Lucrurile pt: care le vedem
fie produc lumina, fie reflecta lumina
produsa de alte obiecte sau permit luminii s.11e O Curcubeul se for-
strabata. De exemplu putem vedea Soarele ()i meaza cand lumina so-
stelele pentru c.1 produc lumina. Majoritatea lara straluce~te pe pica-
obiectelor din jurul nostru le vedem datorita turile de ploaie. Cand
luminii pe care o reflecta. lumina trece dintr-un
mediu sau material in
Culoarea altul. i~i modifica direc-
in general lumina stralucitoare a soatelui e ~ia de deplasare. Radia-
considerata ca fUnd purn sau alba. Acest lucru e ~iile de culori diferite
gre~it, lumina alba fUnd de fapt o combinatie de nu se comporta la fel la
mai multe culori. Culorile ce compun lumina aceasta trecere. Lumi-
alba pot fi vazute atunci cand razele de soare na alba e formata din
stralucesc prin picaturile de ploaie dand ~tere radia~ii de culori diferi-
unui curcubeu. cand lumina e reflectata de te. iar picaturlle de
marginea unei oglinzi sau atunci cand trece ploaie modifica mai
printr-un ornament sau recipient de sticla, poate mult sau mai pu~in di-
fi v.'izuta o banda de culori. Aceasta banda de red;ia lor. Rezultatul
culori e denumita spectrul luminii, ea trecand este o banda de culori.
treptat de la culoarea ro~ie pana la violet
De obicei se neglijeaza nuantele mai fme ~i O Descompunerea
se considern ca spectrul este alcatuit doar din luminii in culorile
~apte benzi colorate. Aceste culori, denumite ~i componente se nu-
cele ~apte culori ale curcubeului, sunt: ro~u, me~te dispersie. Pris-
oranj, galben, verde, albastru, indigo ~i violet ma schimba direc1ia
radia1iei violete cel
-Prismele -0: mai mult, iar a celei
in anti 1660, savantul englez Is~c Newton facea ~ ro~ii cel mai pu1in.
diferite experiente cu lumina. Folosind o prisma
triunghiularn de sticla a descompus lumina Intr-
un spectru. A descoperit ca utilizand Inca o
prisma putea sa recombine razele colorate,
ob1;inand lumina alba. Experimentul a adus
dovada cl lumina alba e formata din radiatii
colorate.
La trecerea prin prisma razelede lumina I~i
modifica directia de propagate. Dar radiatiile
de culori diferite I~i vor schimba directia In -&
'6
mod diferit, cele ro~ii cel mai putin, iar cele ~
u
ro
O Culorile primare ale luminii (dreapta) sunt
~
ro~u, verde ~i albastru. Ele se combina for- ~
mand lumina alba. Amestecate cate doua for- :e
~
meaza galbenul. cianul ~i purpuriul. Culorile u
~
pigment sau culorile primare din pictura ~
(:1
(dreapta margine) sunt purpuriul. cianul ~i "E
"'
galbenul. Se combina ca in imaginile alaturate. ~
 LUMINA

violete cel mai mult.

Modificarea direqiei de propagare a luminii
se nume~te refractie, iar fenomenul de
descompunere a luminii albe 1n radiatii colorate
se num~te dispersie. Curcubeele se formeaza
atunci cind picaturile de ploaie disperseaza
lumina soarelui.

Undele electromagnetice
Spectrul luminii reprezinta doar o parte din
gama larga de radiatii numita spectrul
electromagnetic. Acesta mai include radiatiile
gamma, radiatiile X, ultravioletele, radiatiile
infraro~ii (caldura) ~i undele radio. Toate
formele de radiatii electromagnetice se propaga
ca unde de vibratie electrica ~i magnetica, cu
viteza luminii -aproximativ 300.000km/s.
Diferenta principala 1ntre aceste tipuri de unde
electromagnetice o reprezinta lungimea lor,
determinata de frecventa -ritmul 1ncare sunt
produse undele electromagnetice. Cu cat
frecventa e mai mare, cu atat undele sunt mai
apropiate, iar lungimea lor de unda e mai mica.
Undele electromagnetice se afia 1ntre radiatiile
infraro~ii ~i cele ultraviolete In spectrul
electromagnetic.

Lentilele
Lentilele din aparatele de fotografiat ~i din
instrumentele optice deviaza radiatiile dintre aceste lentile descompune lumina alba in O Curbele des~n~!e

luminoase astfel.1ncat sa fbrmeze imagini. Poate radiatii colorate, iar cea de-a doua recompune cu negru reprezlnta
ati remarcat ca lentilele din telescoapele ieftine, radiatiile colorate, astfel inc:1t sa elimine acele energia radiata la
de exemplu, produc franjuri colorati pe rnargini franjurate Ccurioscute sub denumirea de diferite temperaturi.
marginea imaginilor pe care le formeaza. Acest aberatie crornatica). La 6000°C cea mai
lucru se 1ntfu:npla deoarece, la fel ca prismele, mare parte a
lentilele simple confectionate dintr-o singura Culorile primare radia1;iilor sunt
bucata de sticla sau plastic deviaza radia1;iile A5a cum a aratat Newton, lumina alba poate fi produse sub forma
colorate mai mult sau mai putin. in produsa combinand radia!;iile celor ~apte culori de lumina. La
echipamentele de calitate, acest defect e ale curcubeului. Exista insa o cale ~i mai simpla 2000°C sunt emise
~liminat folosind doua lentile suprapuse. Prima de a face acest lucru. Radia!;iile ro~ii, verzi ~i mai multe infraro~ii.

Unghi de Unghi de
A
~ ! I't\~ Rosu
incidenta reflexie

;;f"/ lJf'bast~
~ ~ , ~Ibastru

Foca

I~ Ro~u ro~l

r;::;-: Focar albastru

O Lumina ce trece printr-o prisma triun- O Lumina ce trece printr-o prisma triun-
ghiulara e refractata ~i la intrare ~i la ie~ire. ghiulara e refractata ~i la intrare ~i la ie~ire.
~ Radia~iile de culori diferite sunt refractate cu Radia,iile de culori diferite sunt refractate cu
unghiuri diferite, razele albastre fiind deviate unghiuri diferite. razele albastre fiind deviate
mai mult ca cele ro~ii; astfel lumina s'e mai mult ca cele ro~ii; astfel lumina se
~
~ descompune in culorile componente. descompune in culorile componente.

O Cand raza luminoasa cade pe o suprafa'a

neteda (sus), lumina e reflectata intr-o
direc'ie ~i se formeaza o imagine tip oglinda.
A---
~ ~//\~
O suprafa,a cu denivelari disperseaza lumina
~i nu reflecta o imagine clara. ila
Lentila r- ~
Unghi de inciden~a -, / convergenta ta ~
~
d
v ~
O O lentila compusa din doua tipuri de stic- ~
O Lentila convexa, din care vedem o parte in
imagine, are pa~i care se curbeaza spre exte- la poate poate fi folosita pentru a produce
rior. Fiecare parte a acestor lentile se compor- imagini colorate nedistorsionate. De~i primul
/ element al lentilei descompune razele de
/ / ta ca o prisma ~i descompune lumina ce trece
O Lumina ce trece printr-o placa de sticla cu prin ea. Razele de 0 singura culoare ~i venind diferite culori ~i cantita,i, astfel ca ele se mi~-
fe~e paralele e refractata (deviata) cu acela~i din acela~i punct sunt focalizate sau deviate ca independent, al doilea element le reune~-
unghi ~i atunci c3nd intra ~i atunci c3nd iese. pentru a se int31ni intr-un punct mai departat. te, eliminand astfel distorsiunile de culoare.

52

~

.
albastre pot fi combinate asfel incat sa se ob1;ina
lumin:l alba. Aceste trei culori sunt denumite
culorile primare ale luminii. Prin combinarea lor
in diverse moduri se por obtine aite culori. De
exemplu cu ajutorul radiatii1or fO.5ii ~i verzi se
obtine lumina galbernl.
Faptul cl lumina alba e un amestec de mai
ro~ie a luminii albe ~i absoarbe aproape in
totalitate componentele verzi ~i albastre.
Dacl se amestecl vopsele de diferite culori,
fiecare absoarbe componente diferite ale
luminii albe, astfel incit amestecul va fi mai
inchis la culoare. Din aceastl cauza amestecarea
vopselelor e diametrn1 opusa procesului de
combinare a radiatiilor colorate, iar culorile
primare folosite pentru obtinerea altor culori vor
fi ~i ele diferite. Aceste culori primare folosite in
picturn sunt denumite pigmenti principali. Ele
sunt purpuriul, cianul ~i galbenul de~i foarte des
(~i in mod gre~it) sunt denumite ro~u, albastru
~i galben. Daca: va: uitati de aproape cu o lupa:
la ilustratiile prezentate veti observa ca: sunt
formate din puncte de tc~ste c;ulori primare...Se
adauga: culoarea neagra: pentru a cre~te
densitatea. pa:rtilor intunecate, deoarece chiar ~i
un amestec dens al culorilor primare mai
reflectl to~i putina: lumina, rezultand un maro
inchis in loc de negru,
Unde ,i particule
Aproximativ in secolul III i.e.n., grecii au dedus
ca:lumina e emisa: de corpuri luminoase, CUmar
fi soarele ~i ca:rbunii ap~i. Dar modul in care
se formeaza ~i se deplaseaza in spatiu radiatiile
luminoase a ra:masun mister secole de-a randul.
Chiar ~i in zilele noastre aceastl problema: nu
este in totalitate inteleasa: de cltre oamenii de
~tiinta:.
in anii 1600, Isaac Newton ~i altii credeau cl
lumina era compusa: din particule ce se mi5ca:
cu viteza mare, particule denumite corpusculi.
Dar olandezul Christiaan Huygens ~i adeptii sai
sustineau ca: lumina e alca:tuita: dintr-o
succesiune de unde.
multe culori ne ajuta: ~ explicam de ce unele
obiecte ne apar colorate. Un obiect va fi vazut
a1b daal reflectl toate cele trei componente ale
luminii albe, iar daca nu reflectl nici una din
aceste componente, va fi vazut negrn. Un obiect
ne apare ro~u cand e privit 1n lumina alba,
pentru ca reflectl cu precadere componenta
O Bancnotele O Lumina ultraviole-
marcate cu antracen ta e folosita in
sunt fluorescente in stomatologie pentru
lumina ultraviolet3. cicatrizarea gingiilor ~i
omorarea germenilor.
 LUMINA

O Acest pe~te vipera

radiaza lumina biolu-
miniscenta cu ajutorul
unor organe numite
fotofori, situate pe ab-
domen. Pe~tele i~i
regleaza Iuminozita-
tea ca sa se potriveas- -C
ca cu lumina din stra- ]
tul de deasupra sa. 'Qj
c
"
Q:
~
I ~ O Meduza i~i lumi- '6
"
~
~ neaza drumul spre ~
:;f adanculoceanului. ~

O Silueta unui gandac de pamant, proiectata
pe tundalul unei lumini bioluminiscente verzi,
produsa de o ciuperca ce cre~te pe copaci.
In 1801, savantul englez Thomas Young a
realizat o serie de experimente cu privire la
difractia luminii, un fenomen prin care lumina,
in loc sa se propage in linie dreapta, se
Impr;1,5tie~or la trecerea printr-o fanta ingusta.
Young a explicat difractia plecand de la
presupunerea ca lumina se propaga sub forma
de unde. In anii 1860 savatul scotian James
Clerk Maxwell a sustinut ca energia
electromagnetica se deplaseaza sub forma de
unde, iar lumina este o forma particulara a
acestei energii.
Cu toate acestea, la inceputul secolului XX ,
savantul german Max Plank a ararat ca energia
radiatiilor e formata din mici cantitati de
energie, numite cuante. Pe aceasta ipoteza se
bazeaz:l teoria cuantica a luminil emisa de
Plank, teorie pentru care a primit premiul Nobel
pentl"u fizica in 1918. Cuanta de energie
luminoasa este o particula denumita foton.
.!ntotdeauna lumina emisa sau absorbita se
comport:! caun curent de fotoni.
Dupa cum s-a vazut, adevarata natura a
luminii e greu de inteles. De aceea se spune
despre lumina ca are o natura duala, iar savantii
pot folosi atat teoria ondulatorie a luminii cat ~i
teoria corpusculara pentru a-~i explica
observatille.
Generarea luminii
La fel ca electricitatea, lumina poate fi generata
cu ajutorul altor forrne de energie. Soarele
produce lumina ;;i alte radiatii electromagnetice
ca un11are a unor reactii nucleare puternice,
care transforma hidrogenul m heliu. Cand ard
carbunii sau lemnele, energia chimica a
combustibilului se transforrna m caldura ;;i
lumina. La trecerea curentului printr-un filament
metalic, becurile transforrna electricitatea m
caldura ;;i lumina. Dar o lampa fluorescenta
funqioneaza mtr-un mod diferit. La capetele
unui tub ce contine vapori sub presiune mica
(de objcei mercur), se aplic:l un curent de voltaj
malt. Astfel vaporii devin incandescenti ;;i emit
radiatii ultraviolete, care se vor lovi de mveli;;ul
chimic aflat pe peretii interiori ai tubului.
fnveli;;ul absoarbe radiatii1e ultraviolete, care
sunt invizibile ;;i emite energie sub forma de
lumina. Acest proces de conversie a radiatiilor
se nume;;te fluorescent:l. Fosforescenta e un
efect similar, dar luminozitatea va persista o
perioada destul de lung;! de timp dup~ ce sursa.
de radiatii a fost Indep~rtat:a.Dup~ ce a fost
expus~ catevamomente la o lumiru! putemica,
va continua-'s~ straluceasc~citeva ore. Atilt
fluorescentacat $i fosforescentasunt forme ale
luminiscentei -emisiunea de lumiru! care se
datoreazaaltei cauzedecat temperaturaridicata.
Bioluminiscenta
Unele organisme vii, cum ~r fi viermii
lumino$i $i unele specii de pe$ti, ciuperci $i
bacterii, emit lumin~ printr-un fenomen numit
bioluminiscent~: lumina e produs~ pe baza
energiei chimice, rezultata atunci cand subs-
tanta numit~ luciferin~ se combin~ cu
oxigenul.
Una dintre cele mai folositoare surse de
lumin~ este laserul. Literele acestui cuvant
provin de la denumirea din limba englez~
"Light Amplification by the Stjmulated
Emission of Radiation" Camplificarealuminii
prin stimularea emisiunii de radiatii). intr-un
tub laser, cu ajutorul curentului electric se
stimuleaz~ atomii pentru a elibera fotoni.
Fotonii ies din tub sub forma unui fascicul
ingust de lumin~ sau alt tip de radiatie
electromagnetic~ -in functie de substanta
utilizat~ pentru a produce fotonii.
Spre deosebire de lumina normal~, lumina
de laser este coerenta. Aceasta inseamna ca
toate undele luminoase oscileaz~ impreuna.
Fascicululde raze are numeroaseIntrebuintari:
cicatrizarea tesuturilor in chirurgie, t~ierea
otelului, ghidarea proiectilelor catre tinta $i
transmitereaunor sernnalede comunicatie.-

O Pentru a produce
efecte spectaculoase
in timpul concertelor
de muzica rock se
utilizeza generatoare
de fum, care
impra~tie in aer
particule de fum.
Acestea disperseaza
razele de lumina
provenite de la
reflectoare, fac3ndu-
le mai vizibile.

E
.!!
~
]
z
.9!
'6
O

Stiint~ ~i tehnologie 30 -LASERUL Stiin~ ~i tehnologie 39 -FULGERUL

 Cu cel putin 500 de mii de ani in
urmit, oamenii au invittat cum
sit foloseascit focul ca sursit de
luminii. De-a lungul secolelor,
iluminarea a devenit tot mai
evoluatit, azi putiind ilumina
cliidiri ~i stritzi intregi doar
prin apitsarea unui buton.

N imeni nu ~tie cati{ vreme s-a scurs de

cand omul a folosit pentru prima dati{
un fitil intr-un vas umplut cu gr:lsime
animali{; cert: este ci{ s-au gi{sit Ii{mpi primitive
scobite in roci calcaroase sau gresie, datand
din jurul anului 80000 i.e.n., iar in Iran Ii{mpi
de ceramici{ in jur de cateva zeci de mil de ani
vechime.
Conform Bibliei, lumani{ri fi{cute din
gri{simi animale s-au folosit ~i in templul
regelui Solomon, in sec. X i.e.n. Acestea se
mai folosesc ~i azi in temple, dar in locuinte
au api{rut doar in Evul Mediu.

Limpile lui Argand

Perioada modemi{ a luminatiei a inceput cu
inventarea Ii{mpil de petrol; cea mai evoluati{
dintre primele forme a fost prezenta1:i{ in 1784
de ci{tre elvetianul Ami Argand. Li{mpile lui
aveau fitil cu tub; aerul avea o intrare laterali{
~1ie~ire prin interiorul fuilului. Flaci{ra di{dea
lumina putemici{ ~i rezulta o cantitate foart:e
mici{ de funingine. Mai t:arziu Ii{mpile Argand
au folosit parafini{, ceea ce a imbuni{ti{tit cali-

O Lumini de neon in Las Vegas, S.U.A. in

reclamele luminoase se folose~te neonul,
un gaz cu proprieta,i conductoare bune -
conduce lumina ~i prin spa,ii largi -~i
produce lumina puternica.
~
~
"
"'
.§

O Primul bec cu tatea fl:lc:lrii. Parafina se falase~te ~i azi In

fir incandescent l:lmpile Tilley maderne.
(lampa incandes-
centa) elaborat A Succesul gazului
pentru prima oara In 1798 scatianul William Murdar a iluminat a
de Joseph Swan in pe~tem In aprapierea casei lui din Carnwall,
Anglia, 1878 ~i prin arderea unui gaz iluminatar. Dup:l
Thomas Edison in daisprezece ani a falasit acela~i gaz ~i pentru
America 1879. iluminarea casei din Redruth. Dup:l aceasta a
Inven,ia s-a legat Incercat iluminarea unei fabrici din aprapierea
totu~i -pe nedrept Birmingham-ului. Prima strad:l iluminat:l cu
"'"
~
-de numele lui gaz a fast strada Pall Mall din Londra, In 1807.
2 Edison. Cu taate c:l lridep:lrtarea resturilar de ardere
E era dificil:l, piin:l In anul 1830, iluminarea cu
~
~
gaz s-a mspiindit In Eurapa ~i ara~ele priflci-
~
.0 pale ara~e ale Americii de Nard.
::;
Lumina emis:l de primele la:mpi de gaz era
~
.c
Q. destul de slab:l, astfellnciit gazul p:lrea a ti ne-

127
 39
Becul incandescent
numit mai simplu
"bec", cu componen-
tele lui. Filamentul
incandescent din
wolfram e incalzit de
curent electric.
Cantitatea ,\"i
culoarea luminii
emise depinde de
temperatura
filamentului incan-
descent; lumina cea
mai alba o obtinem
la o temperatura
de 2700 °C a
filamentului.

~
~
~
~
-"

O Imaginea unui
fluviu de lumini,
produs de farurile
ma~inilor, realizata
cu ajutorul unui
aparat de fotogra-
fiat cu expunere
indelungata. Prime-
le automobile aveau
lampi de carbid:
flacara era produsa
de arderea gazului
de acetilena, ob,i-
nut din reac,ia apei
cu carbid de calciu.
Automobilele zilelor
noastre folosesc
lampi cu wolfram-
halogen -mici,
alimentate de un
acumulator, ~i care
emit o lumina alba,
puternica.
potriyit pentru iluminarea spatiilor interioare,
p3-naIn anuI1885, c3-ndbaronul yon Welsbach
a prezentat lampa cu plasa incandescenta.El a
flxat o plasa incandescenta de un tub, care
facea amestecul gaz-aer. Daca amestecul era
aprins, plasa lUfnina cu o lumina stmlucitoare,
alba ~i calda. Aceasta metoda era atat de
eficienta, Inc3-t iluminarea cu gaz a concurat
serios electricitateap3-naIn anti treizeci.
Epoca electricita1ii
Primele lampi cu curent au fost elaborate de
Sir Humphrey Davy In 1809. Acestea erau
lampi cu arc carbonic: la cei doi poli ale unei
baterii s-a flxat c3-te o bagheta de carbon,
acesteaating3-ndu-sela locul contactului, pro-
duc3-nd o lumina incandescenta, alba. Daca
erau Indepartate la aproximatiy 10 cm distan-
ta, se obtinea un arc luminos alb, puternic.
insa p3-na la aparitia generatoarelor, In
1831, lampile cu arc caloric nu puteau deyeni
o metoda practica de iluminare. in anti 1850,

1. Circuitul se inchide
FUNCTIONAREA
TUBULUI
Producerea
LUMINOS
/
descarcarii electrice I
in tub. Radiatiile ce se inCa ze~te rapid, jri
/ treptat, AIn ~ ze~t
tl . -

ultraviolete timpul fu')£tio-

1Jroduse fac ca in pul func,i arii #

interiorul tubului.
captu$eala
2. Catodul "
6;
/
,
fluorescenta sa emite electroni
1Jroduca lumina. in urmatoarele
Acest strat trei moduri:
fluorescent
absoarbe energia ~
lumini ultraviolete. ~ ~j
r/
dupa care emite r; 11J,j\ 7
/

lumina policolora. ~ '/

"/

~i
emite lumina vizibila

128

~
lampile cu arc electric s-au folosit pentru
iluminarea temporara a strazilor din Londra,
Paris, Berlin;~i New York; prima lampa cu arc
electric permanenta a fost instalata in .1862in
farul din Dungeuness.
Primele becuri
Lampile cu arc carbonic emit lumina foarte
puternica, dar au ~i dezavantaje: sunt mari,
grebaie, produc multa murdarie ~i necesita
reglaj permanent. De aceea cercetatorii au
cautat alte solutii. Au experimentat trecerea
curentului electric printr-un fIlament subtire,
bun conducator de curent; filamentul se 1ncal-
ze~tepina la incandescenta,emitand lumina.
in .1878SirJoseph Swan a introdus o buca-
ta subtire, carbonizata de celuloza 1ntr-un
glob de sticla, care ulterior a fost 1nchiserme-
tic. El a 1ncalzit filamentul, pentru ca gazele
din interiorullui sa fie eliberate, apo~a aspirat
gazele, obtinind vid in interiorul globului.
Totu~i, cursa pentru titlul de inventator al
becului electric a fost ci~tigata de americanul
Thomas Edison: la un an dupa Swan, el a ela-
borat un bec in care fllamentul era un fir
subtire, carbonizatde bambus, iar in anul .1882
a construit prima centrala electrica in New
York. Aceastaproducea curent suficient pentru
functionareaa .10mil de becuri electrice.Astfel
a 1nceputera electricitatil.
Becurile zilelor noastre
in globul de sticla al becurilor moderne fila-
mentul e reprezentat de o spirala de wolfram.
Curentul ce trece prin filament 111ncalze~tela
2700 °C, ~i emite la aceasta temperatura o
lumina alba, puternica.
Intensitatea luminil emise de lampa se
masoara in lumeni, iar "randamentul" se
obtine prin raportarea luminii produse ~i
curentul consumat. Randamentul unui bec
incandescent cu wolfram este de aproximativ
.12 lumenVwatt, fiind considerat o sursa de
lumina neeconomica. Radiatiile luminoase ale
O jnveli~ul obi~nuit de sticla n-ar rezista
caldurii in cazul lampilor puternice ce se
folosesc la filmarile subacvatice. De aceea
sticla s-a inlocuit in acest caz cu sticla de
cua~ taiata cu mare precizie prin utilizarea
laserului.
tubului incandescent apal1in in ma:re parte
domeniului infraro~u, imperceptibil ochiului
uman, adica le percepem mai mult sub forma
de caldura, decat ca lumina.
Alt incovenient ar fi ca atomii de wolfram
se evapora de pe suprafata filamentului ~i se
condenseaza pe suprafata interioara a inve-
li~ului de sticla. Astfel, inveli~ul se intuneca
treptat, becul emite mai putina lumina. jn
final, filamentul evaporandu-se treptat, el se
subtiaza, se rupe, iarbecul se arde.
Pentru reducerea evaporarii filamentului,
becurile sunt umplute cu argon sau nitrogen
gazos, dar evaporarea nu poate fi oprita
complet. Cu cat temperatura filamentului
cre~te,evaporarea e mai rapida, dar ~i lumina
e mai alba, mai naturala. Firmele au ales o
cale de compromis: becurile au o durata de
viata de aproximativ 1000 de ore, dar lumina
lor e mult mai galbena decat lumina naturala.
Halogeni
jnlampile cu wolfram-halogen, evaporarea e
incetinita prin alta metoda. jn interiorul
becului e introdusa o cantitate mica de
halogen -iod saU brom. Ace~tia formeaza
compu~i instabili cu wolframul, care dupa
evaporare se condenseaza p~ filament, ~i nu
pe suprafata interioaraainveli~ului de sticla.
jnsa halogenii reactioneaza ~i cu sticla, de
aceeabecul trebuie fabricat din cual1, ceea ce
cre~te costul productiei. Lampile de wolfram-
halogen pot functiona la temperaturi mai
ridicate, emitand lumina mai putemica, mai
alb;1,fara sa scada insa durata de viata.
Lampile cu descarcare electrica in mediu
gaz(js se folosesc de la inceputul anilor '30.
O O Reflectoarele
puternice -lampi
de metal-halogen
incluse sub pre-
siune in inveli~ de
sticla -sunt folosite
atat la iluminarea
terenurilor de
sport, cat ~i in
uzine, fabrici ~i
~antiere. Deoarece
emit lumina alba,
puternica, sunt
folosite ~i la
iluminarea spa,iilor
interioare mari,
cum ar fi de
exemplu salile de
conferin,a.
Din primele modeles-a evacuat aerul, apoi au
fost umplute cu cantit~ti mici de neon. Pe cei
doi electrozi aflati la capetele tubului s-a
conectat curent de mare tensiune.
intre electrozi se produc desc~rc~ri elec-
trice, emitand o lumin~ purpurie. Deoarece
din tuburi se puteau modela litere sau alte
forme, acesteaau fost repede utilizate in scop
publicitar. Ma s-a n~scut iluminarea cu neon,
nelipsit~ din centrul marilor ora~.
Experimente cu alte gaze au introdus o
gam~ larg~ de culori: Lampile cu sodiu care
functioneaz~ sub o presiune sc~zu~ de aburi,
emit o lumin~ galberul, monocrom~, fiind folo-
site la iluminarea str:lzilor. Randamentul pri-
melor li{rnpi cu sodiu era de 70 lumenVwatt,
azi putand atinge ~i 200 lumenVwatt.
Lumina verde
S-auutilizat l~mpi cu mercur cu randament de
aproximativ 45 lumen/watt, ce emiteau o
lumin~ verzuie, dar care era mai putin mono-
cromatic~; oamenii ~i obiectele p~reau fanto-
matici ~i lipsiti de viat~.
La sfar~itul anilor 1930 aburului de mercur
i-au fost a~ugate substante fluorescente,
pentru a compensa lipsa culorii ro~ii. Acestea
erau inceputurile ilumin~rii cu tubi lumino~i.
in cele mai multe birouri modeme se folosesc
l~mpi mercurice cu desc~rcare electric~, la
129
 LUMINA ARTIFICIALA
care aburului de mercur i s-a adaugat doar a
cantitate mica de argon. Presiunea aburului e
mica, din care cauza ele emit mai multe
radiatii ultraviolete decat vizibile. Interiorul
tubului este captu~it cu substante fluores-
cente. Acestea se activeaza sub influenta
razelor ultraviolete, adica le absorb, apoi emit
lumina vizibila. Prin amestecarea In propol1ii
potrivite a substantelor fluorescente, se poate
obtine aproape orice culoare.
Componenta ro~ie
Pe la mijlocul anilor 1960 In lampile mercurice 1-
cu mare presiune s-a amestecat un campus din
metal rar. Acesta avea a fluorescenta ro~ie,
compensand componenta ro~ie din lumina,
mercurului. Aceste lampi erau mult rnai mici
decat tubulluminos fluorescent, iar prin elabo-
rarea unui circuit electric adecvat, puteau fi
inserate In duliile becurilor incandescente
--
traditionale. Consumullor era doar un sfert din
consumul becurilor ob~nuite ~i produceau
mult rnai putina caldura. Daca aburul de
mercur aflat sub mare presiune se amesteca ~i
cu anumite metale -thaliu, disproziu, indiu ~i
-'
~ toarele de sunet,
~ astfel laserele
~
-0
>
0 ritmul muzicii.
130
O Cercetatorii ioni, ce produce temperaturi de aproximativ 700
, lucreaza cu laser °C. Pentru eliminarea problemei s-au inventat
ob~inut din reac~ia numeroase metode. Putem folosi tuburi din
cristalelor de granat oxid de aluminiu, ceramica sau cual1, sau
~ro cu compozitie , putem captu~i sticla tubului cu pulbere de
yttriu- aluminiu cu difuziune. Azi se gasesc in comel1 multe tipuri
placi de neodimiu. de lampi cu sodiu sub mare presiune.
Producatorii experirnenteaza tuburi lumi.
noase cu xenon, care emit o lumina cu o
utilizeaza
i Chirurgii endoscop
2
componenta cromatica aproape identica cu
cea a luminii naturale. Dar electrolumines-
la opera,ii. Tehnica centa -proprietatea ce ar pute~ face ca peretii
folose~te in loc de ~i tavanul sa fief1uorescenti -pare a fi pentru
bisturiu laserul moment o metoda de iluminare a viitorului.
~ condus prin tuburi
~ cu fibre optice. Optica prin fibre de sticla
Cercet:Irile se efectueaza ~i In alte directii. in
scop industrial se folosesc lampi speciale, al
caror spectru e capabil sa pomeasca anumite
reactii chimice. Lampile infraro~ii sunt folosite
la accelerarea uscarii vopselelor, razele infra-
ro~ii ~i ultraviolete avand utilizare ~i in medi-
cina. Se folosesc endoscoape cu lampi pentru a
patrunde i:n corp1.il pacientului fara a produce
rani superficiale mari ~i pentru a putea efectua
pe aceast:I cale interventii chirurgicale mici, ce
necesit:I vizibilitate buna. Prin fibrele optice se
pot ilumina locuri irnposibil de abordat cu
lampi traditionale. in plus, prin laserul -fascicol
luminos subtire, intens -situat la capatul fibrei
optice din interiorul endoscopului se pot
rezolva probleme organice interne. Laserul se
folose~te In multe tratamente pe aceast:I cale,
de exemplu hemoragiile gastrice de la nivelul
ulcerelor pot fi oprite prin laser, indepartarea
pal1ilor necrozate ale creierului, anestezia
centrilor durero~i sau arderea celulelor cance-
roase de la nivelul colului uterin.
Lasere mortale
sodiu -componenta culorii se ameliora din Proiectan1;ii depun mari eforturi pentru a
nou. Lumina lampilor metal halogenid e aproa- transforma laserulln arm;l destructiv;l eficient;l,
pe naturala, randamentul atinge 80-85 pe lang;l rolullui 1n tehnologie militara, cum ar
lumen/watt. La iluminarea studiourilor se fi In orientare ~i sistemele informa1;ionale. De
folosesc lampi de metal halogenid cu putere exemplu bombele cu ghidare prin laser sunt
de o mie de wati, Inchise In clopot de reflector mult mai precise decat cele ghidate de ochiul
din sticla presata. Ele au luat ~i locul lampilor uman, iar rachetele ghidate prin laser ating
cu arc carbonic, folosite in sistemele de obiectivul cu o precizie mortal;l. Evenimentele
iluminat pentru spatii exterioare In televiziune. din Golful Persic au demonstrat importanta
O modalitate de a cre~tefidelitatea compo- acestor arme. Dar distrugerea direct;l prin laser
nentei cromatice este cre~tereapresiunii abu- a obiectivelor militare, cum era preconizat 1n
rului In interiorul lampilor de sodiu. Problema planurile de razboi stelar americane ar necesita
este ca la presiuni inalte sticla tubului nu rezista o cantitate de energie mult mai mare; decat
la aqiunea chimica a aburului de sodiu plin de ceea ce se poate produce azi.
--
O Cablurile cu
fibre optice promit
o era in care nu
exista intarzieri in
comunica,ii. Prin
fibrele optice se
pot transmite canti-
ta,i enorme de
informa,ie.
O Sunet ~i lumina:
la concertele lui
Jean-Michel Jarre, ~
manunchiuri
de laser sunt uria~e
corec- ~.
tate la amplifica-
,
"danseaza" in
{
Stiinta ~i tehnolo ie 17 -LUMINA Stiinta~i tehnolo ie 30 -LASER
Dispozitivele electronice numite
lasere produc o forma speciahl
de lumina. Ele pot suda tesuturi
delicate, pot transmite progra-
me IV prin cabluri optice -5ipot
ghida proiectile la tintele for cu
o precizie incredibila.
L Umina alba, provenita de la soare sau de la
un bec electric ob~nuit, creeaza impresia
cl ar fi aproape pura. Dar acest fapt este
departe de a fi adevarat. Lumina este o fom1i1de
radiatie emisa in uncle, iar lumina alba contine
un amestec de radiatii de diferite lungimi de
uncia. vazuta separat, fiecare lungime de uncia
cia o senzatie diferita de culoare, Dar amestecul
de raze din lumina solara pare alb. Uneori razele
de diferite lungimi de uncia din lumina alba sunt
separate; cand lumina soarelui bate pe piclturi '"
de ploaie. In acele momente putem vedea culo- ~
rile componente ale luminii aibe sub forma unui
curcubeu.
Coerenta
Lumina 1n care toate undele 'au acee~i lungime
are o culoare distincta ~i poate fi considerat:1
purn. In lumina colorat:1, ob~nuit:1, undele se
ridica ~i coboarn 1n tirnpuri diferite ~i se spune ca
lumina este incoerent:1. Un laser emite lumiill de
o singurn lungirne de unda, 1n a~a fel1ncat ea sa
fie coerent:1 -toate undele se ridica ~i coboarn
1n ace~i tirnp. Acesta este faptul care confern
luminii laser propriet:11;ilesale deosebite.
c Un spectacol de
lumini laser in Disney-
world din Florida,
SUA. Acest efect de
'tunel al curcubeului'
este prod us prin
transmiterea
fasciculelor laser prin
tuburi din fibra optica,
ce se arcuiesc peste
locul de trecere.
O Un fascicul laser
taind forme din me-
tal. /V~rlul de laser 1
este montat pe o
ma~ina-unealta nu-
mita cu,it de forma.
Pozi,ia ~i deplasarea
fasciculului de taiere
pot fi controlate
manual sau cu
ajutorul unui
calculator.
Lumina incoerent:1 se lmprd-5tie intotdeauna
pe m:Isura ce se indeparteaza de sursa ei. Astfel
intensitatea sa scade, treptat, o dat:1 cu distanta.
Lumina coerent:1 nu se lmpra~tie aproape deloc,
astfel incat un fascicul subtire de lumina, prove-
nit de la un laser, poate fi transrnis pe o distan~
foarte mare cu o pierdere de energie foarte mic:l.
De aceea, un fascicul laser puternic ar putea fi
folosit drept arrna -'raza mortala' din povestirile
science fiction.
Fasciculul versatil
Utilizarile pa~nice ale la~relor dep~esc numeric
aplicatiile lor militar¥ Datorit:1 faptului c:l o
cantitate mare de energie poate fi concentrat:1
intr-un fascicul subtire, lumina laserA poate fi
folosit:1 la t:1ierea ~i sudarea metalelof1J.Seprac-
tica operatii spectaculoase in care fascicule ex-
trem de fme de lumina laser sunt tot mai mult fo-
losite pentru t:1ierea tesuturilbr umane. Instru-
mentele de t:1iat obi5nuite necesit:1 sterilizare ~i
se tocesc repede. Aceste inconveniente sunt eli-
minate ptin folosirea unui fascicul laser, care in
plus mai are avantajul c:l reduce hemoragia, de-
oarece caldura sa tinde sa inchida tesuturile t:1ia-
te. Alte utilizari medicale ale luminii laser sunt
prevenirea hemoragiei in ulcerele gastrice ~i
sudarea retineiundelor
Asemenea desprinse la fundul
radio ochiului.2.
generate -,:.JL.
la posturile
de ernisie, undele de lumina emise de laser pot
'transmite' sernnale de radio, de televiziune ~i
altele. Fasciculele laser care transmit sempale
sunt conduse prin cablaje din fibre optic0/Nu-
mele de laser rezuma felul in care functioneaza
acesta, laser fiind prescurtarea pentru Light
Amplification by Sttmulated Emission of Radia-
O Utilizarea luminii laser pentru a verifica
daca o pictura este sau nu un fals. Numarul ~i
grosimea straturilor de vopsea inferioare
afecteaza stratul de suprafa'a ~i sunt puse in
eviden'a cu ajutorul luminii laser reflectate.
97
 LASERE

O O lanterna emite luminoasa, numita foton. Producerea luminii are

lumina incoerenta.
Aceasta lumina cons-
ta dintr-un amestec
de unde luminoase
de diferite lungimi de
unda. Un laser emite
lumina coerenta.
Toate undele au
aceea~i lungime ~i
acela~i traseu.
lumina coerenta Lumina proven ita de
la lanterna formeaza
un fascicul care se
impra~tie treptat.
Fasciculul laser
ramane aproape
paralel.
loc, In mod normal, In acest fel ~i se num~te
ernisie spontana.
in cazul 1aserului, electronii excita1;idintr-un
solid sau un gaz sunt bombarda1;i cu fotoni.
Acest fapt determina trecerea electronilor pe
orbite de energie rnai mica ~i o emisie de fotoni.
Acest proces se nume~te ernisie stimulata.
Fiecare foton ernis se deplaseaza In ace~i timp,
sau coerent, cu fotonul care a stimulat ernisia sa.
Aceasta pereche poate sa stiI:puleze apoi ernisia
altor fotoni de catre orice alt electron cu care se
ciocne~te. La un laser, rnajoritatea electronilor
prezen1;isunt In stare excitata ~i acest fapt asigura
cre~terea rapida sau amplificarea numarului de
fotoni prin stimularea succesiva a electronilor
excita1;i. Rezultatul este un fasdcul intens de
lumina coerenta.

don (Amplificarea Luminii prin Emisie Stimulat:l LASER CU RUBIN tub de xenon teaca metalica O La laserul cu
a Radiatiei). rubin., ele(tronii din
atomii de crom sunt
Excitarea electronilor excita~i prin fulgere
Lumina este o forma de radiatie electromagned- luminoase. Ei pierd
ca ce se produce atunci cind electronii care se energia obi~nuita
rotesc in jurul nucleului unui atom cedeaza o emi~and fotoni, care
parte din energia lor. Electronii pot sa se vibreaza de-a lungul
roteasca in anumite zone distincte ~i emit unei baghete lungi
energie daca trec dintr-o zona exterioara, de de rubin. Aici ei se
energie mai mare, pe o orbit:l interioara, de ciocnesc cu atomi de
energie mai mica. intili electronii trebuie excitati, crom ~i produc
adica trebuie sa primeasca energie in plus. emisie stimulata -
Aceasta se poate face pe mai multe cai, cum ar lampa fulger pampeaza energie {fatani) in bagheta de rubin
cunoscuta sub forma
fi indllzirea substantei, supunerea sa la un camp aglinda cu reflexie fatani praveni,i fatanii se aliniaza intr-a
luminii laser .
electric intens sau bombardarea sa cu un curent tatala ~e la lampa fulger pulsa,ie de lumina laser
de electroni liberi.

Emisia de fotoni oglinda cu reflexie

cand electronii sunt excitati, ei absorb energie ~i
sar pe orbite exterioare. De obicei ei revin la
Intilmplare la orbita lor interioara. in acest pro-
ces, fiecare electron emite o particula de energie

O Holografia folose~te lumina laser pentru a

fotoni din
fotografia ~i a reproduce imagini in trei bagheta de rubin
dimensiuni. inregistrarea fotografica este o
imagine abstracta, formata prin contopirea
luminii reflectate cu fasciculul original.
C incarcarea unui
proiectil orientat cu
laser pe o aeronava.
Detectorul
proiectilului capteaza
lumina laser
reflectata de ~inta.

O Un mic elicopter
de recunoa~tere nu
are destula putere
pentru a distruge
tancuri. Totu~i el
poate sa indrepte un
fascicul laser asupra
lor ~i sa dea semnalul
sa se lanseze
proiectile detectoare
de laser de pe
elicopterele ofensive
aflate la distan~a.

$tiint:l ~i tehnologie 17-' LUMINA $tiint:l~i tehnologie 28- RADIO