Aplicaii ale radiaiilor UV si IR

Clasificarea radiaiilor electromagnetice

Spectrul radiaiilor electromagnetice este mpr it dup
criteriul lungimii de und n cteva domenii, de la
frecvenele joase spre cele nalte:
radiaiile (undele) radio
microunde
radiaii infraroii,
radiaii luminoase,
radiaii ultraviolete,
radiaii X (Rntgen),
radiaii "" (gamma - liter greac).

Radiaia ultraviolet
Radiaia solar este un factor natural important n crearea
climei Pmntului i are o influen semnificativ asupra
mediului. Radiaia ultraviolet (UV) a spectrului solar joac
un rol important nmulte procese n biosfer. Pe lng
multitudinea de efecte benefice, aceasta poate fi, de
asemenea,foarte periculoas n cazul n care nivelul ei
ntrece limitele sigure capacitatea de auto-protecie a
unor specii biologice scade rapid. n cazul oamenilor, acest
lucru se refer n primul rnd la piele i ochi.

n funcie de efectele biologice, radiaiile UV sunt

clasificate n trei benzi spectrale:
radiaie UV-A (cu lungimea de und de 315-400 nm)
nu este absorbit de stratul de ozon, constituie n
jur de 95% din radiaiile UV care ajung la sol;
ptrunde mai adnc n piele dect radiaiile UV-B, iar
expunerea ndelungat poate afecta ochii, crete
viteza de mbtrnire a pielii, cauzeaz cancer de
piele i daune indirecte la nivel de ADN;
radiaie UV-B (cu lungimea de und de 280-315 nm)
este parial absorbit de stratul de ozon;
influeneaz direct stratul superior al pielii, expunerea
ndelungat duce la arsuri i insolaie; dozele nalte
de radiaie UV-B sunt responsabile de apariia
cancerului de piele, sunt asociate cu dezvoltarea
melanoamelor maligne;
radiaie UV-C (cu lungimea de und de 100-280 nm)
este absorbit complet de stratul de ozon.

Radiaia n infrarou (IR) este o radiaie

electromagnetic a crei lungime de und este
mai lung dect cea a luminii vizibile (400-700
nm), dar mai scurt dect cea a radiaiei
terahertz (100 m - 1 mm) i a microundelor
(~ 30000 m).

Razele emise de soare, numite si radiatii globale, se

divizeaza in raze ultraviolete, lumina vizibila (lumina rosie)
si raze infrarosii (infra = sub in latina, infrarosii raze
invizibile cu ochiul liber).
In natura, radiatia infrarosie este principalul tip de
transmitere a caldurii. Soarele produce o cantitate enorma
de energie si o emite in diferite lungimi de unda. Suprafata
terestra este incalzita de o parte a radiatiilor infrarosii ale
luminii solare. In momentul cand aceste radiatii intra in
contact cu o suprafata, energia radiatiei este absorbita de
atomii de suprafata in functie de temperatura exterioara.

Soarele nu este singurul generator de radiatii

infrarosii, ci toate obiectele calde - cele aflate peste
temperatura de 0 absolut - emit radiatii infrarosii.
Cu cat un obiect este mai cald cu atat emite mai multa
energie sub forma de radiatii infrarosii. Chiar si corpul
omenesc emite radiatii infrarosii in lungimea de unda 811m.

Fotografie cu dou persoane,

realizat n infrarou

nregistrarea fotografic a imaginilor produse de

radiatiile infrarosii prezint o deosebit important pentru
stiint si tehnic. Fotografiile ( clasice sau digitale ) obtinute
de la mare nltime sau, dimpotriv, continnd imagini ale
astrilor, sunt caracterizate de o claritate extem de ridicat,
de unde si aplicatiile fotografiei IR n fotografia aerian,
astronomic etc

Fotografia pentru scopuri de cercetare se realizeaz de regul

de la nltime (fotografia aerian) din avion, elicopter, balon etc,
furniznd numeroase informatii despre tinutul studiat. Iat cteva
exemple:
ntocmirea hrtilor, fiind posibil chiar trasarea cursurilor de ap
ascunse n jungl, datorit faptului c arborii riverani au alt reflexie
n IR dect cei ndeprtati de cursul apei;
Diferentierea foioaselor ( redate prin tonuri de gri sau rosu mai
deschise), de conifere ( care apar mai nchise )
Diferentierea pomilor fructiferi n livezi. n fotografia IR color, de
exemplu, prul este redat prin rosu, nucul prin brun roscat iar
migdalul prin roz;

 Scoaterea n evident a arborilor bolnavi, redati prin verde sau

albastru, ( clorofila afectat nu mai reflect infrarosul ) fat de cei
sntosi redati prin nuante de rosu ( clorofila se compor normal fat
de radiatiile IR);
Diferentierea zonelor umede (tonuri nchise) de cele secetoase
(tonuri deschise)
Studiul structurii solului, calcarul avnd, de exemplu o reflexie IR
diferit de cea a sisturilor cristaline;
Diferentierea cursurilor de ape limpezi ( tonuri nchise ) de cele
aluvionare, nmoloase (tonuri mai deschise)
In cadrul aplicatiilor fotografiei IR n exterior, la nivelul solului, se
aminteste studiul comportrii vietuitoarelor de noapte (a liliecilor, de
exemplu)

Aplicaiile fotografiei in IR in laborator

textul unui document care a devenit ilizibil datorit focului, vechimii,
murdriei supratipririi, decolorrii chimice sau stergerii pe cale
mecanic, poate redeveni vizibil prin reproducerea documentului pe
film IR. Aceasta, deoarece, n multe cazuri, radiatiile IR simt vechiul
text, ale crui urme, invizibile ochiului, reflect aceste radiatii altfel
dect suportul documentului sau cerneala noului text;
n determinarea autenticittii tablourilor, fotografia IR ocup un loc
important alturi de metodele chimicce si de nregistrare fotografic
n ultraviolet sau cu raze Rontgen. Aceasta deoarece pigmentii
utilizati n pictur sunt diferentiabili prin modul n care reflect
radiatiile IR, chiar dac par a avea vizual o culoare identic. Deci, cu
ajutorul fotografiei n IR se poate detecta o pictur acoperit cu o alta
si se poate distinge un original de o copie;

Aplicaiile fotografiei in IR in laborator

In industria textil se pot determina propriettile calorice ale stofelor
folosindu-se urmtoare procedur: stofa este plasat ntre sursa de
radiatii IR si aparatul de fotografiat ncrcat cu material fotosensibil
IR. Dac dup fotografiere si developare materialul fotosensibil
prezint o nnegrire redus, aceasta arat c materialul textil
absoarbe mult radiatiile IR, deci este clduros. Exist si materiale
textile reci , deobicei cele alctuite n ntregime din fibre artificiale.
Pentru aceaseta fotografia n IR prezint fotograme puternic
nnegrite;
Studierea organismului diferitelor insecte este posibil fr
sacrificarea acestora, prin fotografiere macro n IR deoarece chitina
din care este alctuit nvelisul lor de protectie este complet
transparent pentru radiatiile IR.