Fibra optica

Din punctul de vedere al opticii, pentru a obine

informaii despre un obiect trebuie ndeplinite cel puin trei
condiii i anume: obiectul s fie luminos, adic s emit
lumin direct sau indirect, lumina care provine de la obiect
s fie transmis ctre locul unde se face detecia fr
pierderi prea mari i cantitatea de lumin care ajunge la
locul de detecie s fie suficient de mare. Observm c
mediul prin care se transmite informaia optic este de
importan esenial pentru ca semnalul optic transmis s
nu fie mutilat sau distorsionat.
Chiar i n cazurile cnd ne intereseaz doar simpla
observare a obiectelor, dispozitivele i aparatele optice
clasice sau devin prea complicate sau nu pot rezolva o
anumit problem de rezolvare. S lum doar un singur
exemplu: cei care lucreaz n domeniul medical sunt
interesai s dispun de metode rapide i sigure de
explorare a anumitor pri interne sau organe interne ale
organismului uman. Metodele clasice, bazate pe folosirea
lmpilor cu incandescen, nu numai c sunt greoaie i
implic iluminri mici, dar prezint i riscuri datorit
folosirii conexiunilor electrice. Toate aceste dificulti sunt
eliminate dac iluminarea se face din afar prin intermediul
unei fibre optice subiri.
ns fibrele optice sunt deja folosite pe scar larg n
tehnica comunicaiilor sau de transmitere a imaginilor.
Aceast posibilitate este faciliat de natura electromagnetic
a luminii, frecvena undelor luminoase fiind mult mai mare
dect cea a undelor radio. ntr-un context mai general
fibrele optice reprezint un domeniu al opticii integrate, iar
progresele care vor fi obinute n cadrul opticii integrate vor
depinde foarte mult de progresele ce se vor realiza n
domeniul fibrelor optice.
1|Page

Ca domeniu al opticii, care a aprut exclusiv din

necesiti practice dintre cele mai diverse, fibrele optice au
cunoscut o dezvoltare rapid dup anul 1950 ca rezultat al
obinerii primelor fibre optice cu performane ridicate.
Principiul de funcionare al fibrelor optice este asemntor,
din multe puncte de vedere, cu principiul de transmitere a
luminii printr-o baghet de sticl transparent. Teoretic,
lumina poate fi transmis printr-o astfel de bachet de sticl
optic, dac indicele de refracie al sticlei este mai mare
dect indicele de refraciei al aerului. Din punct de vedere
practic ns, neomogenitile de compoziie i de prelucrare,
precum i impuritile de pe suprafaa materialului implic
piederi foarte mari de lumin de-a lungul parcursului
luminii. Pe de alt parte, natura electromagnetic a radiaiei
luminoase arat c pot aprea pierderi de lumin i
fenomene parazite care limiteaz drastic posibilitile de
folosire practic a fibrelor optice.
Indiferent de domeniile n care se folosesc, fibrele
optice sunt ghiduri de lumin folosite pentru transmiterea
informaiilor cu piederi mici de energie dintr-un loc n alt
loc. Vom analiza transmiterea radiaiei luminoase prin
fibrele optice din punctul de vedere al opticii geometrice i
din punctul de vedere al opticii ondulatorii.
FIBRA OPTIC SIMPL
Prin fibr optic simpl nelegem un mediu optic
transparent, de mare lungime, cu seciunea transversal
circular simetric i indicele de refracie constant sau radial
variabil, separat de un alt material cu indicele de refracie
constant i mai mic, pentru ca la suprafaa de separare s
se produc reflexia total a radiaiei luminoase, fr
pierderi. Dup mudul de variaie radial a indicelui de
refracie al materialului transparent, denumit miezul fibrei
optice, distingem mai multe tipuri de fibre optice .nveliul
fibrei optice are i rolul de aproteja de impuriti suprafaa
de separare dintre miez i nveli, la care se produce
2|Page

fenomenul de reflexie total. Tehnologia de obinere a

fibrelor optice este prezentat de Tader i Spulber (1985).
CONSIDERAII DE OPTIC GEOMETRIC
Propagarea radiaiei luminoase prin fibra optic poate fi
analizat din punctul de vedere al opticii geometrice atunci
cnd diametrul miezului fibrei optice este mare comparativ
cu lungimea de und a radiaiei luminoase (efectele de
difracie se neglijeaz). Dac diametrul miezului fibrei optice
este de acelai ordin de mrime cu lungimea de und a
radiaiei luminoase, analiza trebuie fcut n cadrul opticii
ondulatorii. n aceast seciune vom considera c sunt
mplinite condiiile de aplicabilitate a opticii geometrice.
n limbajul opticii geometrice, radiaia luminoas
incident la limita de separare dintre miezul fibrei (cu
indicele de refracie n1 ) i nveliul protector (cu indicele de
refracie n2, n1 > n2) va fi reflectat total i deci se va propaga
fr pierderi de-a lungul fibrei optice, dac unghiul de
inciden este mai mare sau egal cu unghiul limit l (0>l),
unde unghiul limit este dat de relaia
sin l=n2/n1=1/n21
Fie o fibr optic cilindric cu seciunea transversal,
circular de raz R0 i cu indicele de refracie n1=constant,
nconjurat de un mediu protector cu indicele de refracie
n2=constant i fie SI o raz de lumin, care intersecteaz
axa de simetrie a fibrei, incident pe suprafaa plan a fibrei
optice, perpendicular pe axa de simetrie, sub unghiul de
inciden i. Dup ce sufer refracia la suprafaa plan sub
unghiul de refracie r, dat de relaia
r=arc sin (n0/n1 sin i),
(8.2)
unde n0 este indicele de refracie al mediului din care
lumina ptrunde n fibr, raza de lumin ajunge la
suprafaa de separare dintre miezul fibrei i mediul
protector sub unghiul de inciden dat de relaia
=/2-r.
(8.3)

3|Page

Conform relaiilor (8.1)- (8.3), condiia de reflexie total

n punctul I este dat de relaia
sin =cos r=(1-sinr)=(1-n0 /n1 sini)>n2/n1,
(8.4a)

sau
(n1-n2)sin imax>sin i.
(8.4b)
Aceasta nseamn c orice raz de lumin, incident
pe suprafaa plan a fibrei optice sub unghiul de inciden i
mai mic dect unghiul imax, dat de relaia (8.4b), va fi trapat
n fibra optic (raza trapat). Unghiul de refracie maxim
pentru o raz trapat este dat de relaia
si
n rmax=
n0 sin imax= (1- n2) .
(8.4c)
n1
n1
Apertura numeric (A.N.) a fibrei optice este
A.N.= n0 sin imax= (n1-n2) .
Distana de la axa de simetrie la drumurile succesive
parcurse de raz n interiorul fibrei optice este o mrime
constant, notat cu dc . De asemenea i unghiul de
inciden din interiorul fibrei rmne constant, fiind dat
de relaia
cos = sin r cos= n0 sin i cos
n1
unde sin = dc/R0. n funcie de unghiul de inciden la
intrare,i, condiia de trapare a razei de lumin se scrie n0
sin i< A.N. sec . Razele incidente care nu intersecteaz axa
de simetrie a fibrei optice determin o apertur numeric
virtual (A.N.V.) care se poate calcula folosind relaia
A.N.V.= n0 sin imax= (n1-n2) sec .
ntruct nu toate razele de acest fel sunt trapate de fibra
optic, chiar dac se ndeplinete condiia i < imax, apertura
numeric efectiv (A.N.E.) se calculeaz cu ajutorul relaiei
(A.N.E.)=
n02
{[(n0-n1+n2)]+[n0-2(n1n2)]arccos[(n1-n2)/n0]} ,

4|Page

pentru obinerea creia s-au luat n consideraie toate razele

de lumin, indiferent dac intersecteaz sau nu axa de
simetrie, iar fibra optic s-a considerat perfect cilindric.
Cnd suprafaa plan, a fibrei opice, prin care intr
lumina, este oblic fa de axa de simetrie, conul razelor
trapate va fi i el oblic, la ieirea din fibr, fa de axa de
simetrie. Reprezentarea schematic a formei fasciculului
incident i de forma suprafeei prin care intr lumina,
este dat n figurile Dac fibra optic este conic, unghiul
de inciden al unei raze trapate n interiorul fibrei se
modific de-a lungul acesteia, raza de lumin putndu-se
chiar ntoarce la suprafaa de intrare. Condiia de trapare a
unei raze de lumin care intersecteaz axa de simetrie a
fibrei conice este dat de relaia
n0 sin i= n1 sin r= n1R2 sin rx< (n1-n2) R2 ,
R1
R1
unde R1 este raza suprafeei de intrare, iar R 2 raza suprafeei
de ieire ale fibrei conice. Apertura numeric a fibrei optice
conice este mai mic de R1/R2 ori dect apertura numeric
a fibrei optice cilindrice. Obinerea unei ct mai mari
concentraii spaiale de lumin se poate realiza prin
conicizarea fibrei optice, ns acest lucru este acompaniat de
creterea divergenei unghiulare a fasciculului de lumin.
Putem crete suprafaa iluminat de fascicul micornd
unghiul de convergen al conului.
Prin Curbarea fibrei optice anumite raze de lumin
iniial trapate pot trece n mod radiativ. n practic razele de
curbur sunt mari, nct pierderile radiative sunt
neglijabile, ceea ce asigur un mare avantaj fibrelor optice
ca ghiduri de lumin. Curbarea fibrei optice distruge
simetria axial. Efectul curbrii se manifest cel mai
pregnant asupra razelor de lumin din planul de curbur
care intersecteaz axa; de aceea, pentru nceput vom lua n
consideraie numai astfel de raze. Raza de lumin care intr
n fibra optic n punctul I este refractat sub unghiul de

5|Page

refracie r, iar unghiul de inciden 1 n punctul I``, obinut

prin aplicarea teoremei sinusului n triunghiul I`I``O va fi
sin 1=Rc-R0 sin I``I`O=Rc-R0 cos r .
Rc+R0
Rc+Ro
Unghiul de inciden pentru urmtorul punct de
inciden, I``, va fi 2=-r
2
iar drumul parcurs de raza de lumin ntre dou reflexii
succesive va fi
d= I`I``= (Rc+R0) sin ,
cos r
Rezultatul obinut evideniaz faptul c n cazul fibrelor
optice cu indici de refracie care difer foarte puin unul de
altul, chiar i micile curbri ale fibrei optice distrug efectul
de trapare a razelor de lumin.

CONSIDERAII PE BAZA OPTICII ELECTROMAGNETICE

Multe fenomene care apar la ghidarea luminii prin
fibrele optice nu pot fi abordate n cadrul opticii geometrice;
pentru
explicarea
lor
trebuie
folosit
optica
electromagnetic.
Asemnarea
ghidurilor
de
und
rectangulare, fibrele optice cu seciunea transversal
circular pot suporta mai multe moduri. Calitativ, modurile
pot fi descrise n raport de variaia radial a cmpului cu
maxime sau minime pe axa de simetrie i cu maxime
adiionale de-a lungul razei miezului. Acestea din urm se
noteaz cu litera m. Modurile staionare sunt caracterizate
de un cmp care scade monoton n afara miezului fibrei
optice.

6|Page

Concomitent cu variaia radial poate aprea i o

variaie azimutal; cmpul poate vira ciclic n apropierea
circumferinei.
Lungimea
circumferinei
trebuie
s
corespund unui numr ntreg l de cicluri. Dac lumina
este polarizat liniar (PL), diferitele moduri sunt
caracterizate prin notaii simbolice de forma PLlm.
Atenuarea fasciculului de lumin n timpul propagrii
de-a lungul fibrei optice se datoreaz n principal
urmtoarelor cauze:
-reflexiei la suprafaa de intrare n fibra optic;
-mprtierii i absorbiei n materialul fibrei optice;
-reflexiei totale incomplete la limita de separare miez-strat.
Atenuarea este mare la nceputul fibrei optice dup care n
fibr se propag numai modurile trapate rmase.
Fibra optic simpl are deja multiple aplicaii practice.
Ea poate fi folosit ca aparatur de dimensiuni mici n cele
mai diverse dispozitive. De asemenea, ea este folosit pentru
transportul energiei radiative n scopuri de nclzire local a
materialelor. De exemplu, n cuplaj cu o lamp
incandescent de 100W fibra optic simpl s-a folosit
pentru sudarea conexiunilor din dispozitivele electronice.
Cnd sunt implicate densiti mari de energie
radiant, transmis, ca n cazul cuplrii fibrei optice cu un
laser de putere, efectul de solarizare a materialului limitez
domeniul de aplicabilitate al fibrei optice. De pild, pentru o
densitate de putere de 15kW/cm o fibr optic obinuit,
lung de 1,5m, i reduce transmitana n timp de 7 min de
la 0,53 la 0,25, din cauza solarizrii. Folosirea unor
materiale optice cu proprieti superioare a permis
obinerea unor fibre optice n care efectul de solarizare, n
condiiile specificate, determin o reducere a transmitanei
n timp de o or de numai 10%.

7|Page

CABLURI DIN FIBRE OPTICE

Dei fibra optic simpl are o mare flexibilitate,
datorit faptului c energia i cantitatea de informaie
transmise prin fibr sunt limitate, se folosesc cabluri
alctuite din mai multe fibre optice simple.
Cablurile de fibre optice sunt de dou feluri:
1. cabluri necoerente sau ghiduri de lumin, care se
folosesc atunci cnd semnalul transmis de o fibr optic
simpl a cablului nu este corelat cu semnalele transmise
se celelalte fibre simple ale cablului; n astfel de cabluri
nu este important poziia relativ a diferitelor fibre
simple care alctuiesc cablul;
2. cabluri coerente, folosite n special pentru transmiterea
imaginilor; la asemenea cabluri poziia relativ a
diferitelor fibre simple care intr n componena acestora
este de importan vital.

CABLURI NECOERENTE
Funcia primar a cablurilor necoerente este de a
transmite lumina dintr-un loc n alt loc. Avantajele lor fa
de alte dispozitive optice care pot ndeplini acelai rol sunt
flexibilitatea,
eficiena
ridicat,
compactitatea
i
posibilitatea de modelare a seciunii transversale a
fasciculului luminos. Flexibilitatea permite ghidarea luminii
dup drumuri complicate fr s fie necesar folosirea
oglinzilor sau a prismelor. Eficiena ridicat poate avea
valori mai mari dect unul. Cu ajutorul cablurilor optice se
poate modifica att forma seciunii transversale a unui
fascicul luminos ct i numrul de fascicule transmise; un
singur fascicul de lumin poate fi divizat n mai multe
fascicule de lumin separate, sau mai multe fascicule de
lumin pot fi combinate ntr-un singur fascicul de lumin.
Structura de aranjare a fibrelor optice simple ntr-un
cablu poate fi sau hexagonal sau ptratic-un montaj
8|Page

hexagonal fibrele optice ocup o fraciune egal cu

/23=0,9069 din suprafaa unui element de reea
(reprezentat punctat n figur), dac nu se ia n consideraie
grosimea staratului protector de material, i ocup o
fraciune egal cu o,9069 R0/R1 dac se consider i
grosimea stratului protector, R1 fiind raza seciunii
transversale corespunztoare stratului protector. ntr-un
aranjament ptratic fraciunea este de /4=0,785, ceea ce
determin ca transmitana acestor cabluri s fie mai mic
dect cea a cablurilor cu aranjament hexagonal de
2/3=1,115 ori.
Diametrul fibrelor optice de sticl folosite pentru
alctuirea cablurilor poate ajunge pn la 0,15mm fr ca
flexibilitatea cablului s se reduc prea mult. Dac se
folosesc fibre optice de material plastic, diametrul maxim
poate fi decca 1,5mm. Prin curbarea (ndoirea) cablurilor,
cele mai solicitate sunt fibrele optice exterioare. Astfel de
solicitri duc la micorarea transmitanei cablului. n cazul
cablurilor de sticl transmitana se stabilizeaz la o valoare
cu cca 1% sau 2% mai mic dect cea iniial dup
aproximativ 100 de solicitri, pe cnd la cablurile din fibre
de material plastic transmitana continu s se reduc cu
creterea numrului de solicitri.
Temperatura pn la care se folosesc cablurile de sticl
depinde de materialul stratului protector i de materialul
folosit pentru unirea fibrelor i poate fi de pn la 4ooC, iar
temperatura maxim la care se mai pot folosi cablurile de
plastic este impus de materialul plastic folosit pentru
obinerea fibrelor.
CABLURI COERENTE
Deoarece fiecare fibr optic simpl, component a
cablului, poate transporta o anumit cantitate de energie,
corespunztoare unui anumit element de suprafa a
obiectului, independent i fr influena fibrelor vecine,

9|Page

cablurile coerente servesc pentru transmiterea imaginilor

dintr-un loc n altul.
Fibra optic este extras din furnal pe un tambur,
avnd ns grija de a poziiona spirele succesive ale
elicoidului unele lng altele fr s se suprapun. Dup ce
s-a obinut limea dorit, se depune un nou strat prin
inversarea sensului de spiralare a fibrei, numrul straturilor
depinznd de numrul de fibre care trebuie sa alctuiasc
cablul. Dup ce s-a realizat numrul dorit de straturi,
fibrele de pe tambur se taie paralel cu axa tamburului.
Procedeul nu permite obinerea unor fibre mai subiri de
cca 20 m, motiv pentru care se procedeaz la renclzirea
cablului i ntinderea sa obinndu-se fibre cu diametre de
cca 5 m.
Datorit grosimii finite a materialului nveliului
protector, o anumit cantitate de energie se pierde.
mprtierile din miezul fibrei i la suprafaa fibrelor duc de
asemenea la pierderi de energie. Ambele fenomene
contribuie la trecerea luminii dintr-o fibr n alta. n cazul
cablurilor nocerente aceasta duce, n cel mai ru caz, la
micorarea fluxului luminos. n cazul cablurilor coerente
ns trecerea luminii dintr-o fibr n alta este nsoit de
micorarea contrastului din imaginea final, motiv pentru
care fibrele se acoper cu un strat metalic protector sau cu
un strat opac de sticl.
n general, cele dou tipuri de cabluri optice, coerente
i necoerente, prezint aceleai proprieti optice, dei din
anumite puncte de vedere pot aprea deosebiri. De exemplu,
folosirea izolaiei pentru prevenirea trecerii luminii dintr-o
fibr optic n ,alta face ca apertura numeric a cablurilor
optice coerente s fie mai mic din cauza creterii atenurii
razelor de lumin mai nclinate fa de ax. n plus, de
interes deosebit devine funcia de propagare efectiv.
Izolaia dintre fibre nu este perfect, nct de aceea, n
fibre poate aprea lumin parazit. Cnd iluminarea
suprafeei de intrare a cablului se menine n conul de

10 | P a g e

lumin cu semiunghiul la vrf i<imax, lumina parazit se

poate datora uneia din urmtoarele cauze:
ptrunderea luminii prin materialul dintre miezul fibrei;
abaterea de la reflexia intern total;
mprtierea luminii n fibr sau la suprafaa ei;
curbarea cablului.
Orice defect constructiv al fibrelor optice poate duce la
distorsionarea imaginilor. Aceste distorsiuni include
punctele ntunecoase datorate fibrelor rupte sau sparte i
deformrile imaginilor datorate alinierii incorecte a fibrelor
n cablu. De cele mai multe ori abaterile de la alinierea
axial determin o deplasare lateral a imaginii.

APLICAII ALE CABLURILOR

Cnd se folosesc n tehnica iluminatului, fibrele optice
prezint mai multe avantaje fa de sistemele clasice,
avantaje care vor fi prezentate n continuare:
a. Fibrele optice permit separarea sursei de lumin de
suprafaa ce trebuie iluminat, fapt de importan esenial
n special n aparatele optice medicale introduse n
organism pentru inspecia
vizual a diferitelor organe
interne. Metodele clasice de observare bazate pe folosirea
lmpii cu incandescen complic mult sistemul optic, nu
permit obinerea unor iluminri suficiente i prezint
riscuri din punctul de vedere al conexiunilor electrice. Toate
aceste dificulti se nltur dac iluminarea se va face cu o
fibr optic subire.
b. Cablurile optice permit miniaturizarea, o problem
crucial n aplicaiile care implic folosirea mai multor surse
de lumin.
c. Fibrele optice se pot folosi pentru iluminarea
instrumentelor de msur i control. De exemplu, un sistem
optic poate ncorpora mai multe instrumente care, din
punst de vedere clasic, se ilumineaz separat folosind
becurile cu incandescen. Folosirea unui cablu optic de
11 | P a g e

fibre optice iluminat de o singur surs de lumin poate

diviza fasciculul de lumin n mai multe fascicule, fiecare
dintre acestea folosindu-se pentru iluminarea unui
instrument.
d. Metoda de cuplare sau decuplare a diferitelor
conexiuni electrice, bazat pe folosirea fibrelor optice,
asigur o protecie ridicat i capt o extindere tot mai
mare.
e. Controlul surselor de lumin localizate n locuri greu
accesibile deschide un cmp larg de aplicaii pentru
cablurile optice.
f. Se tie c sursele de lumin ntinse prezint o
eficien mic de iluminare a unor suprafee mici, n special
cnd acestea sunt fantele dreptunghiulare ale aparatelor
optice. Folosirea unor cabluri optice a cror seciune
transversal variaz continuu de la forma circular la forma
alungit prezint un avantaj potenial.
g. Fibrele optice pot fi folosite pentru obinerea unor
corelatori multicanal, fasciculele provenite din diferite locuri
putnd fi sumate sub forma unui singur semnal.
Cnd se folosesc n tehnica sistemelor de comunicaii,
fibrele optice ofer avantaje multiple fa de sistemele
clasice. Asfel de aplicaii trebuie ns s ia n consideraie
nu numai posibilitile de distorsionare a semnalelor
transmise ci i posibilitile de distrugere n timp a
cablurilor de fibre opzice, n special datorit fragilitii
fibrelor de sticl. Protecia cablurilor optice trebuie
asigurat fa de abraziune i contaminare, fa de
tensiunea la ntindere, i fa de tensiunea datorat ndoirii.
Straturile protectoare, folosite pentru asigurarea condiiilor
impuse de folosirea n condiii de securitate a cablurilor
optice, pot ocupa o parte important din ntregul volum al
cablului. ntruct funcia unui sistem de comunicaii este
aceea de a transmite informaii, asemenea sisteme trebuie
apreciate i comparate n raport cu capacitatea de informare
a unui canal. Din acest punct de vedere, mrimea
capacitii de informare este legat de micorarea
12 | P a g e

mprtierii impulsului, datorat att dispersiei de material

ct i dispersiei modale, i de creterea puterii de transmisie
sub un raport semnal/zgomot convenabil.
Ct privete posibilitatea de a folosi cablurile optice
coerente pentru a transmite imaginile dintr-un loc n altul,
trebuie pornit de la faptul c este imposibil s se aeze fibra
optic n contact cu obiectul. Procedeul este de a forma
imaginea obiectului pe faa de intrare a cablului folosind
mijloace clasice. Adesea este necesar ca imaginea format
pe faa de ieire a cablului s fie mrit, folosind tot
mijloace clasice. Combinaia obiectiv-cablu coerent de fibre
optice-ocular este cunoscut sub denumirea de fibroscop.
Fibroscoapele au deja multiple aplicaii att n
medicin ct n industrie, n special pentru controlul
suprafeelor interne la care accesul prin mijloace clasice nu
este posibil.
Exist nc multe aplicaii ale fibrelor optice pentru
obinerea imaginilor n mrime natural, pentru realizarea
tuburilor convertor cu fascicul baleiat sau n fotografia
ultrarapid. Progresele obinute pn acum n domeniul
fibrelor optice i cele care vor fi obinute mai departe
deschid calea dezvoltrii unui nou domeniu de vrf al
opticii, optica integrat.

FIBRA OPTIC
O tehnologie care folosete fire (fibre) de sticl (sau
plastic) pentru transmiterea datelor. Un cablu de fibre optice
const n mai multe fire de sticl, din care fiecare este
capabil s transmit mesajele la viteze apropiate de viteza
luminii.
Fibrele optice au cteva avantaje fa de liniile de
comunicaie tradiionale, din metal:
cablurile de fibr optic au o lime de band mult mai
mare dect cablurile de metal; asta nseamn s ele pot
purta masi multe date;
13 | P a g e

 cablurile de fibr optic sunt mai puin susceptibile la

interferene dect cablurile metalice;
cablurile de fibr optic sunt mult mai subiri i mai
uoare dect firele de metal;
datele pot fi transmise digital (forma natural a datelor de
pe calculatoare) n loc de a fi transmise analogic.
Principalul dezavantaj al fibrelor optice este preul
mare al instalrii cablurilor. n plus, ele sunt mult mai
fragile dect firele metalice i sunt mai greu de ramificat.
Fibra optic este o tehnologie n special pentru reelele
locale (local-are network). Mai mult, companiile telefonice
tradiionale nlocuiesc gradat liniile telefonice cu cabluri de
fibre optice. n viitor, aproape toate comunicaiile vor folosi
fibre optice.
Fibrele optice sunt cilindri lungi i flexibili cu diametru
de 10-100m, prin care razele luminoase se propag prin
reflexii interne totale multiple pe suprafaa lateral a fibrei;
exist i fibre optice cu gradient , caracterizate de faptul c
indicele de refracie este maxim n centrul fibrei scade
treptat spre periferia ei asfel nct reflexia total a luminii
este mai complicat dect n cazul fibrelor optice simple.

14 | P a g e

CE SUNT FIBRELE OPTICE?

Fibrele optice sunt fii subiri i lungi de sticl foarte

fin cu diametrul prului uman.
Sunt aranjate n snopuri numite cabluri optice i sunt
folosite pentru a transmite semnale de lumin pentru
distane lungi.
Dac te uii atent la o singur fibr optic o s vezi c
are urmtoarele pri:
miezul centrul subire al fibrei pe unde circul lumina;
nveliul- materialul optic din afar care nconjoar
miezul i reflect lumin napoi n el;
mediul protector- nveli de plastic care protejeaz fibra
de stricciuni i umezeal.

15 | P a g e

Sute sau mii de aceste fibre optice sunt aranjate n

snopuri n cablu optic. Snopurile sunt protejate de nveliul
extern al cablului numit mbrcminte.
Fibrele optice sunt de dou feluri:
- fibre simple- folosite s transmii un semnal pe fibr
(folosite la tefoane i cablu TV);
- fibre multiple - folosite s transmii mai multe semnale pe
aceeai fibr (folosite la reelele de calculatoare).
Fibrele simple au miezul foarte subire (cam 3,510-4
inci sau 9 microni n diametru) i transmit lumin laser
inflarou.
Fibrele multiple au miezul mai mare (cam 2,510-3 inci
sau 62,5 microni n diametru) i transmit lumin inflaroie
de la o diod luminoas (LED). Unele fibre optice sunt fcute
din plastic. Acestea au un miez mai mare (0,04 inci sau 1
mm diametrul) i transmit lumin roie din LED-uri.
S presupunem c vrei s aprinzi o lantern ntr-un
hol lung i drept. Pur i simplu ndreapt lanterna spre hollumina circul n linii drepte, deci nu e nici o problem. Dar
dac holul are o curb? Poi s pui o oglind n col ca s
reflecte lumina. Dar dac holul ar avea multe curbe? Ai
putea s mbraci pereii n oglinzi i s ndrepi lumina
astfel nct s ricoeze dintr-un perete n altul pe hol.
Aceasta este exact ce se ntmpl ntr-o fibr optic.

Diagrama despre reflecia intern a unei

fibre optice
Lumina ntr-un cablu cu fibre optice cltorete prin
miez (holul) ricond constant de nveli (pereii cu oglinzi),
un principiu numit reflecie intern total. Pentru c
nveliul nu absorb nici un pic de lumin din miez, unda
de lumin poate cltori distane mari. Oricum, cteva din
semnalele luminoase se degradeaz n fibr, n principal din
cauza impuritilor din sticl. Ct de mult se deterioreaz
16 | P a g e

semnalul depinde de puritatea sticlei i de lungimea de

und a luminii transmise. Cele mai bune fibre optice nu
deterioreaz semnalul, mai puin de 10%/km la 1550nm.
Pentru a nelege cum sunt folosite fibrele optice n
sistemele de comunicaii s ne uitm la un exemplu dintrun film din Al II-lea Rzboi Mondial, unde 2 vapoare ntr-o
flot trebuie s comunice una cu alta fr semnale radio
sau pe mri agitate. Cpitanul unei nave trimite un mesaj
unui marinar pe punte. Marinarul traduce mesajul n cod
MORSE (punte i linii) i folosete semnal luminos (o lamp
puternic cu acoperitoare) ca s trimit mesajul celeilalte
nave. Marinarul de pe cealalt nav vede codul MORSE, l
decodeaz n englez, i trimite mesajul sus la cpitan.
Acum, imaginai-v fcnd asta cnd vasele sunt fiecare n
cellalt capt al oceanului separate de mii de mile i ai un
sistem de comunicaii prin fibre optice instalat ntre cele
dou nave.
Un sistem de transmisie prin fibr optic este compus
din:
transmitor- produce i codeaz semnalele luminoase;
fibra optic- conduce semnalele luminoase (pe distane
lungi);
regeneratorul optic- poate fi necesar pentru amplificarea
semnalului;
receptorul optic- primete i decodeaz semnalele
luminoase.
TRANSMITORUL
Transmitorul este ca marinarul de pe puntea
vaporului care emite semnalele. Primete i direcioneaz
aparat optic pentru a focaliza lumina n fibr. Lasrele au
mai mult putere dect LED-urile, dar variaz mai mult cu
schimbrile n temperatur i sunt mai scumpe. Cea mai
uzual lungime de und a semnalului luminos este de
850nm, i 1550nm (inflarou i pri invizibile ale
spectrului).
17 | P a g e

REGENERATORUL OPTIC
Cum am menionat mai sus o pierdere a semnalului
apare cnd lumina este transmis prin fibr, n special pe
distane lungi (mai mult de 1km), ca un cablu subacvatic.
Deci, unul sau mai multe regeneratoare trebuie plasate pe
cablu pentru a amplifica semnalul de lumin degradat.
Regeneratorul optic const din fibre optice cu un nveli
special. Poriunea nbrcat este pompat cu laser. Cnd
semnalul degradat ntr n nveli, energia laserului permite
moleculelor s devin ele nsei lasere. Moleculele emit apoi
un nou semnal luminos mai puternic cu aceleai
caracteristici ca semnalul slab primit. Regeneratorul este un
amplificator pentru semnalul de intrare.

RECEPTORUL OPTIC
Receptorul optic este ca marinarul de pe vapor care
primete semnalul. El primete semnalul luminos de
intrare, l decodeaz i l trimite ca semnal electric celuilalt
utilizator, computer, TV, sau talafon (cpitanul celeilalte
nave).
De ce sistemele din fibre optice sunt revoluia
telecomunicaiilor? n comparaie cu firul metalic
convenional, fibra optic este:
mai ieftin- cteva mile de cablu optic sunt mai ieftine
dect aceeai lungime de fir de cupru;
mai subire- fibrele optice pot fi trase n diametre mai
mici dect firul de cupru;
capacitate purttoare mai mare- pentru c fibrele optice
sunt mai subiri dect firele de cupru, mai multe fibre
pot fi adunate ntr-un cablu de acelai diametru. Aceasta
permite mai multe linii telefonice prin acelai cablu sau
mai multe canale TV;
18 | P a g e

 mai puin degradare a semnalului- pierderea de semnal

pe fibre optice este mai mic dect pierderea pe firele de
cupru;
semnale luminoase- spre deosebire de semnalele electrice
din cupru, semnalele electrice din fibr nu interfereaz
cu celelalte fire din cablu. Aceasta nseamn o
conversaie telefonic mai bun sau o recepie TV mai
bun;
putere mic- fibrele optice se degradeaz mai puin, pot fi
folosite transmitoarele mai mici;
semnale digitale- fibra opticp este ideal pentru
transmiterea semnalelor digitale (foarte folosite pentru
reelele de calculatoare);
neinflamabil- pentru c nu trece curent electric prin
fibre, nu exist riscul de foc;
greutate mic- o fibr optic este mai uoar dect un
cablu de cupru, ocup mai puin spaiu n pmnt;
flexibile- fibrele optice sunt att de flexibile, pot transmite
i primi lumin, sunt folosite n camere digitale flexibile
n urmtoarele scopuri:
- imagine medical;
- imagine mecanic;
- instalaii.
Din cauza acestor avantaje, vezi fibrele optice n foarte
multe industrii, mai ales n telecomunicaii i reele de
calculatoare. De exmplu, dac ai da telefon din europa n
SUA sau invers, i semnalul a fost ricoat de un sistem de
comunicaii, adesea auzi un ecou pe linie. Oricum, cu fibra
optic transatlantic ai o conexiune direct fr ecouri.
Acum c tim cum lucreaz sistemele de fibre optice i
de ce sunt ele folosite, cum se fac? Fibrele optice sunt fcute
din sticl extre de pur. Ne gndim la o fereastr c este
transparent, dar cu ct geamul este mai gros, cu att
devine mai puin transparent din cauza impuritilor.
Oricum impuritile sticlei ntr-o fibr sunt mult mai puine
dect ntr-un geam de fereastr. Descrierea unei companii
despre claritatea sticlei este urmtoarea: Dac ai fi
19 | P a g e

deasupra unui ocean din fibr de sticl ai putea s vezi

fundul oceanului.
Producerea fibrei ptice necesit urmtorii pai:
- producerea unui cilindru preformat;
- tragerea fibrelor prin cilindru;
- testarea fibrei.
Producere mulajului.
Sticla pentru mulaj este fcut dintr-un proces special
numit modificarea chimic a vaporilor condensai (MCVD). n
MCVD este balonat prin clorur de silicon (Si Cl 4), clorur
de germaniu (Ge Cl4) i/sau alte chimicale. Mixtura precis
care guverneaz principiul propritii fizice i optice
(indicele de refracie, coeficientul de expansiune, punctul de
topire, etc). Vaporii de gaz sunt condui ntr-un tub de
silicon sau quar, ntr-un strung special. Cum se nvrte
strungul, dai cu tora n tub, tora este micat n sus i n
jos n afara tubului.
Cldura extrem a torei face dou lucruri s se
ntmple:
siliconul u germaniul reacioneaz cu oxigenul formnd
dioxid de silicon i dioxid de germaniu;
dioxidul de silicon i dioxidul de germaniu se depun n
tub fuzionnd mpreun ca s formeze sticla.
Strungul se nvrte continuu ca s fac un nveli perfect i
consistent. Puritatea sticlei este meninut folosind plastic
rezistent la coroziune n sistemul de injectare a gazului i
prin controlarea precis a debitului compoziiei mixturii.
Procesul producerii mulajului este automat i dureaz
cteva ore. Dup acesta se rcete, este testat pentru
calitate.

20 | P a g e

O dat ce mulajul a fost testat este instalat ntr-un

turn de tras fibre. Turnul ecologic ntr-un furnal de grafit
(2200C) i vrful este topit pn cnd substana cade, se
rcete i formeaz un fir. Se faqce n continuare un proces
tehnologic.

Materiale si tehnologii pentru obtinerea fibrelor optice

Consideratii generale:
In domeniul fibrelor optice , aflat astazi in plina
dezvoltare , eforturile de cercetare incununata, pana in
prezent, de succese notabile sunt indreptate in doua directii
principale, prima fiind gasirea unor materiale cu
caracteristici supoerioare iar a doua strans legata de
prima- punerea la punct a unor tenologii si instalatii cat
mai performante, capabile sa asigure calitatea dorita, la
costuri cat mai accesibile.
Indiferent de compziti a aleasa , materialul dielectric
utilizat pentru obtinerea fibrelor optice trebuie ssa
raspunda urmatoarelor cerinte:
- sa aiba transparenta cat mai buna la lungimea de
unda a semnalului luminos folosit ;
- sa posede stabilitate chimica cat mai buna in timp ;
- sa fie usor prelucrabil in toate fazele procesului
tehnologic;
Pe baza experientei producatorilor de fibra optica ,
materialele cu ce ami larga utilizare se pot grupa in trei
categorii:

21 | P a g e

- bioxid de siliciu pur si amestecuri ale acestuia cu alti

oxizi in cantitati mici , denumiti si dupanti ;
- sticle multi compozite ;
- materiale palstice.
Daca se are in vedere gradul de prelucrare a
materialelor
mentionate
mai
sus,
este
evidenta
superioritatea polimerilor, care nu necesita temperaturi de
lucru prea inalte.Cu toate ca utilizarea materialelor plastice
nu numai pt invelisul optic, ci si pentru miez est eun
subiect
interesant
de
cercetat
si
experimentat,
caracteristicile optice net inferioare in raport cu cele ale
sticlei
le recomanda numai pentru transmisii la distante
mici, unde atenuare a semnalului optic de-a lungul fibrei
are o importanta secundara.
Iata deci cateva
considerente pentru care este
evidenta superioritatea primelor doua tipuri de materiale ,
si
anume
sticlele
pe
baza
de
siliciu
si
cel
multicompoziet,care de altfel- au acelasi componenet de
baza-bioxidul de siliciu. Deosebirile dintre cele doua grupe
de materiale apar cel ami pregnant cand se pune problema
alegerii tehnologiei de prelucrare pentru obtinerea fibrei
optice . Desigur, performantele produsului final fibradepind in mod direct de materialul intrebuinatat, dar si de
tehnologia de realizare, existand insa si un sistem de
restrictii prin care materialul conditioneaza tehnoogia car
eface posibila prelucrarea sa, astfel incat sa rezulte fibra
optica cu parametrii doriti.
Se poat eafirma ca, dat fiind evantaiul larg de
compozitii pornind de la bioxidul de siliciu pur, pana la
sticlele multicompozite, granita dintre cele doua grupe de
materiale este greu de precizat, compozitiile cele mai
utilizate situandu-se insa la capetele intervalului.
Atat bioxidul de siliciu pur, cat si sticla
multicompozitac au structura amorfa, sunt antizotrope si si
se trag in fire din stare lichida la temperaturi inalte .
Racirea rapida a materialului topit duce la formarea unei
sticle stabile si omogene ,in pofida tranzitiei printr-un
22 | P a g e

domeniu termic in care este posibila aparitia cu totul

nedorita a cristalelor.
Dintre toate tehnologiile care se vor analiza in
continuare depunerea chimica in stare de vapori este cea
care permite obtinerea unei game largi de compozitii
chimice, de la bioxidul de siliciu ppur pana la sticla
multicompozita rezultata prin adaugarea in concentratii
considerabile a unor substante de aditivare cu scopul
modificarii sensibile a indicelui de refractie.Data fiind
variatia continua si si oprevizibila a proprietatilor in functie
de compozitia chimica, parametrul care deosebeste net sticla
cu continut inalt e SiO2
de cea multicompozita este
temperatura de topire si, implicit, de tragere a fibrei. In timp
ce temperatura de topire a sticlei multicompozite se situeaza
in intervalul 800-1200 C , bioxidul de siliciu se topeste la
circa 2000C.
In primul caz, temperaturile de lucru relativ scazute
permit utilizarea cuptoarelor traditionale in cadrul metodei
cu dublu creuzet, fiind posibila obtinerea cu usurinta a
unor fibre cu apertura numerica mare dar cu indice de
refractie care variaza intr-un domeniu de valori destul de
restrans.
Pe de alta parte, tehnologia depunerii chimice din faza
de vapori utilizata pentru obtinerea fibrelor optice din sticle
cu continut inaltde SiO2 elimina o mare parte a surselor de
impurificarea sticlei, care, in cazul metodei dublului
creuzet,sunt in mod inevitabil mai numeroase, mai ales in
timpul depozitarii si manipularii materiilor prime. Or,tocmai
impuritatile din material determina cresterea nedorita a
dispersiei semnalului optic peste valoarea intrinseca a
dispersiei Rayleigh . De asemenea, tehnologia depunerii
chimice din faza de vapori permite obtinerea cu usurinta a
profilului dorit al indicelui de refractie sia unei interfete
miez-invelis optime dar presupune instalatii si aparatura cu
un grad mai ridicat de complexitate.
Dezavantajele utilizarii sticlelor cu continut inalt de
bioxid de siliciu se pot rezuma dupa cum urmeaza: in fazele
23 | P a g e

de depunere de material si de tragerea fibrei vitezele sunt

mici, iar procesele se desfasoara la temperaturi inalte, la
care controlul geometriei preformei si al fibrei este dificil de
realizat. Aceste dezavantaje sunt compensateinsa din plin
de calitatea net superioara a fibrelor ptice obtinute prin
oricare dintre cele cateva variante ale tehnoogiei depunerii
chimice din faza de vapori.

CUM SE PROPAGA LUMINA IN

FIBRELE DIELECTRICE
Pentru a scapa complet de influenta atmosferei se pot
folosi ghiduri de unda speciale. O mare raspandire au
capatat-o ghidurile de unda sub forma de fibre dielectrice
subtiri, legat de care a aparut o noua directie in optica
contemporana-optica fibrelor.
Fasciculul luminos captat in fibra optica este mentinut
in aceasta datorita fenomenului de reflexie internatotalaa
luminiipe suprafata laterala a fibrei. Lumina alearga prin
fibra urmarindu-I toate curburile . Pentru o mentinere si
mai sigura a luminii in interiorul fibrei se folosesc fibre
speciale, cu gradient. In acestea indicele de refractie este
maxim in apropierea axei fibrei si scade treptat spre
suprafata fibrei.
Exista fibre groase (cu diametrul de ordinul 100um) si
fibre subtiri ( cu diametrul de ordinul a 1um si mai putin).
Strict vorbind, traiectoria fasciculului se poate reprezenta
numami in cazul fibrelor groase, cand lungimea de undaa
luminii este mai mica decat diametrul fibrei. In cazul
propagarii luminii prin fibre subtiri , optica geometrica este
neputincioasa si trebuie apelat la reprezentarile ondulatorii.
Campul undei luminoase ce se propaga printr-o fibra
subtire umple intregul volum al fibrei si o parte dinn el iese
in spatiu imediat inconjurator.

24 | P a g e

Principala caracteristica a unei fibre este valoare

pierderilor de radiatie in aceasta raportata la lungimea
fibrei. Pierderile se masoara in decibeli pe kilometru. Sa
consideram o portiune de fibra de un kilometru.
Presupunem ca la inrarea in ea ajunge lumina de
intensitate I1, iar la iesire se inregistreaza intensitatea I2.
Pierderile in fibra reprezinta N decibeli, marimea N
determinandu-se din formula:
I1/I2=10 N/ 10
Daca de exemplu , pierderile sunt de 10db/km (N=10),
aceasta inseaman ca, la parcurgerea portiunii de un
kilometru, intensitatea luminii scade de 10 ori. Este clar ca
dintr-o asemenea fibra nu trebuie facuta o linie de
transmisie.
Progresele in domeniul fibrelor optice sunt legate de
crearea a unor fibre cu pierderi mai mici de 5dB/km.
Pentru astfel de fibre I1/I2=3,16. In prezent exista fibre cu
pierderi si mai mici, de exemplu de 0,2dB/km in gama
spectrala 1,2-1,6um; I1/I2= 1,05. Asemenea fibre se
confectioneaza din sticla de cuart dopata cu germaniu sau
bor.

IMPORTANTA FIBREI OPTICE

Fibrele cu pierderi mici (mai mici de 1 dB/Km) sunt
folosite pentru linii de comunicatie pe distante pana la
cativa kilometri. Asemenea linii pot constitui, de exemplu o
legatura telefonica sigura in limitele unui oras. Crearea unor
astfel de linii de comuniucatie est ede perspectiva, deoarece
un manunchi de fibre optice este cu mult mai subtire
decat un cablu telefonic obisnuit si, in acelasi timp, permite
sa se efectueze cu mult mai multe convorbiri telefonice
decat in prezent.

25 | P a g e

Diverse si foarte importante sunt aplicatiile liniilor de

comunicatie prin fibre optice relativ scurte. Vom da cateva
exemple.
Se stie ca unul dintre locurile inguste ale
calculatoarelor electronice actuale il reprezinta sistemele de
comunicare, destinate introducerii si extragerii informatiei,
realizarii comunicarii dintre procesor si memorie, precum si
comunicarii intre mai multe calculatoare. Aceste sisteme de
comunicare au o schema complexa facuta dintr-un mare
numar de conductoare, in care se induc curenti electrici de
zgomot, se creeaza paraziti ce nu pot fi inlaturati. Aici apare
o
deficienta
caracteristica
tuturor
sistemelor
de
comunicatieelectrice: imposibilitatea principala a deculparii
ideale intre primire si receptie (intrare si iesire), sensibilitate
la toate perturbatiile exterioare. De aceea, folosirea unui
sistem de comunicare bazat pe optica fibrelor, in
calculatoarele electronice moderne, are bune perspective si
este de mare importanta pentru organizarea legarurii dintre
calculatoare rapide.
Sistemele actuale de comanda a avioanelor sunt
saturate de conductoare. Inlocuirea conductoarelor cu fibre
optice permit enu numai cresterea calitatii unui sistem de
comanda, ci si reducerea masei totale a avionului
Prin liniile de comunicatie cu fibre optice se pot
tansmite nemijlocit imagini in miscare fara a fi nevoie sa se
aranjeze cadrele dupa succesiunea semnalelor. In acest scop
se formeaza cabluri din fibre optice. Iin cablurile folosite
concret numarul de fibre poate ajunge sa fie de ordinul
milionului. Principiul transmiterii imaginilor prin cabluri de
fibre optice este destul de simplu. Se poate sune ca
fasciculele luminoase, reflectate sau emise de un element al
imaginii tansmise , parcurg intreaga lungime a cablului si la
iesire reconstituie respectivul element din imagine. Pastrand
la iesirea cablului o aceeasi distributie reciproca a fibrelor
ca si la intrarea , se poate reconstitui imaginea existenta la
inregistrare. In particular, se pot lua imagini de obiecte
aflate in locuri greu accesibile. Astfel, medicii pot privi in
26 | P a g e

interiorul organelor interne ale corpului uman (esofag,

stomac,intestine).

1.Orientarea luminii
Atunci cand lumina care provine dintr-o stea indepartata
ajunge pe pamant, razele luminoase sunt practic paralele
si puterea optica captata de un dispozitiv dat numai
variaza practic in functie de distanta.Slabirea puterii prin
unitatea de lungime suplimentara parcursa de lumina,
de ex.1 km., este nula.
La scurta distanta de sursa sa, propagarea luminii in
spatiul liber are un cu totul alt aspect.Cand ea porneste
dintr-o sursa punctiforma , in toate directiile, se spune ca
ea este divergenta.In ratiunea acestei divergente,puterea
captata variaza mult in functie de distanta.Aceasta
putere se micsoreaza cand distanta creste, pentru ca
intra mai putine raze in dispozitivul de receptare.
Fibra optica poseda o structura fizica care tinde esential
sa suprime divergenta naturala a luminii,adica sa o inchida
intr-un indrumator imprejmuit,pentru ca slabirea puterii
optice in functie de distanta sa fie foarte mica.Astfel puterea captata printr-un dispozitiv de receptare plasat la
extremitatea de iesire a fibrei,va varia foarte putin, in functie de lungimea acesteia.
Ramane bineinteles sa facem sa intre in fibra lumina produsa de o sursa exterioara;sau la fel de bine sa producem
lumina direct in structura de orientare,practic in fibra.
Aceste probleme de producere si de orientare prin
panglici sau prin fibre al luminii sunt tot mai mult rezolvate
Puterea luminoasa scade la jumatate, parcurgand o distanta de 100m,500m,6km si mai mult dupa caz.Daca s-ar
putea,fara inconvenient pentru sistemul de realizat sa
injumatatim puterea optica in cursul propagarii orirntate sar acoperi distante duble:200m,1000m,12km.

27 | P a g e

Se ajunge astfel pentru transmiterea de semnale, sa se

acopere distante superioare a 50 km.Se tinde catre 100km
si limita, practic,este in mod sigur superioara.
Se poate evident racorda segmentele succesive ale unei
legaturi la mijlocul repetorilor si acoperi cele mai mari
distante.In plus,si aceasta nu este de un mai mic interes,
fibra optica poate fi curbanta si lumina urca curbura indrumatorului,cu o slaba pierdere.Ceea ce nu este posibil in cazul luminii in spatiu sau ea se propaga in linie dreapta, departe de obiectele foarte masive,e posibil intr-un indrumator.
Fibra optica poate fi rulata in spirale,in elice,in jurul
unui cilindru,pentru a constitui o bobina si a asigura si
orientarea luminii.
Se poate face sa intre mai multe lumini intr-o singura fibra,modulate independent unele de altele si sa transmita simultan modulatii diferite.Se poate,de ex.,sa se propage 4
lumini intr-un sens si 4 lumini in alt sens,pe aceeasi fibra,
amestecandu-le la intrarea lor si separandu-le la iesire.
Aceasta dispozitie se numeste multiplexitatea luminilor,
unilaterala sau bilaterala.Se poate distribui lumina intr-o
fibra optica peste mai multe alte fibre.Se poate comuta lumina intre fibre,cu mare viteza.
Posibilitatile de aplicatie sunt foarte numeroase si foarte
diverse.Cea care pare cea mai importanta, pentru ca satisface o nevoie preexistenta considerabila,este cea care priveste
transmisiunea de semnale.
2.Fibra optica actuala
Cu un diametru nominal de 0,125mm fibra optica ofera
o enorma capacitate de transmitere a informatiei.Printr-o
fibra de 1mm calitate,aceasta capacitate este aproape egala
cu aceea a unui satelit de telecomunicatie.Intre toate avantajele prezentate de fibre,in comparatie cu alte mijloace,
acesta este de departe cel principal.
Contrar fibrei de sticla obisnuita,utilizata uneori cu
intarire fibra de sticla optica care are diametrul unui fir de
28 | P a g e

par,nu prezinta o rezistenta mecanica importanta.Ea ar fi

foarte rapid deteriorata de mediul inconjurator,daca n-ar fi
protejata de o imbracaminte etansa si intarite cu cabluri
susceptibile care ar rezista la constrangeri mecanice.
Intr-un cablu se pot plasa mai multe fibre intr-un nr.
oarecare de ex.6 sau 12 si pana la 144.
Sa citam ca ex, de cablu cu o singura fibra, marina
americana:
-diametrul fibrei optice 0,0125cm
-diametrul cablului cu structura sa de intarire 0,125cm
-greutatea cablului 2,09kg/km
-sarcina maxima 250 kg
-alungirea maxima 3,5%
Structura de intarire cuprinde 9840 fibre de sticla S,
intr-un sistem de rasina.
Sa citam inca un micro-cablu cu monofibra de 52km
lungime avand:
-o rezistenta maxima de 53kg
-o greutate in apa marii de 1,011kg/km
Acest cablu poate fi lansat prin intermediul unei rachete.Cu acelasi diametru si aceeasi rezistenta maxima ca si un
cablu metalic coaxial,capacitatea unui cablu optic submarin
va fi de 400de ori mai mare.Totusi,cu sectiunea sa dreapta
minuscula de 0,0123mm p. si pentru 1 km.lungime,cu
volu- mul de 12,3cm cubi de material sticlos rafinat,fibra
optica de telecomunicatie nu poate transmite puterea
utilizabila la cealalta extremitate ca sursa de energie.Atunci
cand intensi- tatea luminii depaseste un anumit prag,cand
energia elec- tromagnetica,pe unitate de volum,devine foarte
ridicata,ma- teria anterior transparenta si
pasiva nu ignora prezenta foto- nilor.Se produc deci efecte in
general nedorite.Fibra optica nu este o linie de transport de
energie.
Asa cum este realizata actual, fibra optica reprezinta o
deschidere spectaculoasa, care ocupa un loc in seria
marilor progrese ale tehnicii in domeniul posibilitatilor.Este

29 | P a g e

plauzi- bil ca toate aplicatiile posibile sa nu fi fost inca

imaginate.

Evolutia mijloacelor de comunicatii

Deceniul
1900
1910
1920
1930
1940
1950
1960
1970
1980

Deschiderea tehnica
radioul (Guglielmo Marconi)
lampa trioda (Lee de Forest)
T.V-ul iconoscopic(Vladimir Zworykin)
indrumatorul de unda (Schelkumoff si Barrow)
radarul (Robert Watson Watt)
tranzistorul (John Bardeen,Walter Brattain,
William Shockley)
laserul (Townes)
fibra optica (Kao si Maurer)
optica non-lineara

3.Putina istorie
Prima propunere serioasa de orientare a luminii
dateaza din 1910,cand Hondros si Petrus Debye pu- blica
un studiu teoretic despre orientarea undelor prin
dielectrici in straturi multiple de materiale tran- sparente.
Alte studii sunt publicate in anii 1920 si 1930, care
nu atrag inca suficient atentia pentru ca aceasta era deja
captivata de orientatrea microundelor care facea radarul
posibil.
Numai in anii 1950 Van Heel,Hopkins si Kanapy
proiecteaza fibroscopul.

30 | P a g e

Kanpy este cel care va realiza prima fibra de sticla

obtinuta din sticla si o va denumi fiber optics .

Avantajele si inconvenientele caracteristice fibrelor

optice

a).Avantajele
Fibrele prezinta caracteristici care pot varia larg in
functie de nervi.Este totusi posibil sa furnizeze o masa
coerenta a performantelor lor si calitati dintre cele mai
interesante.
Marile debite numerice:
Fibra optica este foarte bine adaptata de transmisia se
semnale numerice.Debitele sistemelor din spatiu sunt
esalonate si sunt de peste ordinul 3 ca marime.Ele au de la
cativa M.bit/sec. pana la cativa G.bit/sec.
Cablurile foarte subtiri:Segmentul de legatura atinge nu
mai putin de 40 km.
Imunitatea la interferenta si bruiajul electromagnetic:
Fiecare sursa de lumina este inclusa. Nu exista
interferenta.Bruiajul electromagnetic este imposibil atunci.
Sunetul, emisiile radio,impulsul electromagnetic ale
puterilor nucle- are sunt fara efect.
O siguranta buna:interceptia prin inductie sau simplul
contact este imposibil.Pentru a intercepta trebuie provocata
o fisura pentru a patrunde lumina si aceasta sa fie
descoperita.
O securitate perfecta:nici o electrocutare,nici un scurtcircuit,fara impamantare.
b).Inconvenientele
Fibra optica nu permite transpoprtul de energie.Tehnicile
instalatiilor trebuie sa protejeze ochii:densitatile de energie
optica emisa prin sursa de lumina si eventual prin extremitatea fibrei,sunt suficiente pentru a afecta retina,inainte ca
31 | P a g e

victima sa observe.Este indispensabila purtarea ochelarilor

de protectie infrarosu,pentru a lucra deasupra unui dispozitiv aflat in functiune.
Aplicatiile fibrelor si cablurilor optice:
Ele sunt foarte numeroase si reprezinta mari posibilitati
de dezvoltare.
a)Aplicatiile in retele nationale si internationale de
comunicatii.
Fibrele optice sunt complet adaptate la transmiterea de
semnale de la un punct la celalalt intre centralele de
comunicatie. Ele permit modularea analogica din moment
ce ras- punsul lor este liniar pentru putere. Ele permit, mult
mai bine, modularea numerica cu un impuls de lumina
raprezentand simbolul 1si cu un renel de obscuritate
reprezentand simbolul 0, de ex.
Debitele foarte ridicate permit multiplicarea cu un factor
cuprins intre 10 si 50 a capacitatii unei retele instalate,
inlocuinduse cablurile metalice cu cele optice.Inlocuirea
permite de asemenea divizarea cu un factor apropiat de nr.
20.
Cablurile submarine metalice concureaza deja cu
sateli- tii de comunicatii.Cablurile submarine optice pe
principale-le artere de telecomunicatii intercontinentale, vor
deveni complet indispensabile de sateliti si invers.
Un singur tip de semnal optic permite transpunerea:telefonul,perceptorul de imagini,informatiile date,televizorul.
b)Aplicatiile in retelele locale
In afara de retelele mari,fibrele optice permit instalarea
eficace de retele locale intr-un mediu perturbat de zgomotele eletromagnetice.Astfel, in aglomerarea urbana, printr-o
retea de fibre oblice comutabile la distanta,politia rutiera sa
le poata supraveghea pe video(marile intersectii,podurile).

32 | P a g e

DIFERITE TIPURI DE FIBRE OPTICE

Orientarea luminii impune o modificare a vitezei sale
in functie de o coordonata tranversa a indrumatorului.
- Se poate realiza o discontinuitate fizica directa intre
inima cilindrului si teaca de la exterior.
- Se obtine deci ceea ce se numeste o fibra cu salt de
indice (de refractie)
- Se poat ede asemenea realiza o variatie progresiva a
indicelui intre centrul inimii si teaca. Se obtine ceea
ce se numeste o fibra cu gradatie de indice. Cele
doua tipuri de fibre astfel realizate, ofera luminii
diferite modalitati de a se propaga denumite
moduri, care sunt separate unele de altele prin
difractie.
Fibrele optice sunt testate pentru urmtoarele:
rezistena la tensiune- trebuie s reziste la 100
000lb/inci sau mai mult;
indicele profilului de refracie;
geometria fibrei- diametrul miezului i al nveliului
trebuie s fie uniforme;
atenuare- determin degradarea variatelor lungimi de
und pe distane mari;
capacitatea de transportare a informaiilor- numrul de
semnale care pot fi transmise n acelai timp;
dispersia cromatic- mprtierea diferitelor lungimi de
und prin miez;
temperatura de operare/umiditate;
dependena de temperatur a atenurii;
abilitatea de a conduce lumina sub ap.
O dat ce fibrele au trecut controlul de calitate, ele
sunt vndute companiilor de cablu, de telefon i
distribuitorilor de reea. Multe companii i schimb reeaua
veche de cupru cu sisteme pe fibr optic pentru a mri
viteza, capacitatea i claritatea.
33 | P a g e

FIZICA REFLECIEI TOTALE INTERNE

Cnd lumina trece printr-un mediu cu un indice de
refracie, m1, n alt mediu cu un indice de refracie mai mic,
m2, se curbeaz sau se reflecteaz n afara unei linii
imaginare pe suprafa (linia normal). Cum unghiul razei
prim m1 devine mai mare n comparaie cu normala, linia
reflactat n m2 se cotete mai departe de linie. La un
anumit unghi, unghiul critic, lumina refractat nu va intra
n m2, dar va cltori de-alungul suprafeei ntre cele dou
medii (sin < critic= n2/n1 unde n1 i n2 sunt indicele de
refracie). Dac raza prin m1 este mai mare dect unghiul
critic, apoi raza reflectat se va ntoarce n m 1 (reflecie
intern total), chiar dac m2 poate fi transparent. n fizic,
unghiul critic este descris n funcie de mormal. n fibra
optic, unghiul critic este descris n funcie de paralela la
ax.Concluzie: unghiul critic la fibra optic este egal cu 90unhiul critic n fizic.
ntr-o fibr optic lumina circul prin miez (m 1)
reflectat constant de nveli (m 2), pentru c unghiul luminos
este mai mare dect unghiul critic. Lumina se reflect n
orice unghi ar fi fibra.
Oricum o parte din semnalul luminos se degradeaz n
foarte mare parte din cauza impuritilor. Msura n care
semnalul se degradeaz depinde de puritatea sticlei.

34 | P a g e