Sunteți pe pagina 1din 11

Cuprins

Introducere.................................................................................................................................................... 2 Stocarea informatiei ...................................................................................................................................... 2 Tehnologii de stocare .................................................................................................................................... 3 Caracterizarea tipurilor de suporturi : .......................................................................................................... 4 Imprimarea pe hirtie ................................................................................................................................. 4 Imprimantele matriciale ........................................................................................................................ 4 Imprimantele cu jet de cerneala ........................................................................................................... 4 Imprimantele cu laser ........................................................................................................................... 4 Imprimantele termice ........................................................................................................................... 4 Cartela perforata ....................................................................................................................................... 5 Banda perforata ........................................................................................................................................ 5 Banda magnetica ....................................................................................................................................... 6 Cartela magnetica ..................................................................................................................................... 7 Discurile magnetice ................................................................................................................................... 7 Tamburul magnetic ................................................................................................................................... 8 Discuri optice............................................................................................................................................. 8 Memoria flash ........................................................................................................................................... 9

Introducere
Cuvintul informatie - preluat din latina (informatio) prin intermediul limbii franceze (information) - este polisemantic, putind capata mai multe semnificatii (uneori total diferite sau chiar contradictorii), ce sunt determinate de domeniile si contextele foarte variate in care este folosit. In afara intelesurilor din limbajul comun, el are si alte sensuri, atribuite fie prin definirea sa ca termen (stiintific sau tehnic), fie drept concept in cadrul unor ramuri ale filosofiei sau al unor stiinte si tehnologii al caror obiect de studiu este informatia. Termenul "informatie" este legat si de un proces informational (succesiunea actiunilor prin care se informeaza), dar si de rezultatul acestui proces (volum, varietatea de informatii obtinute) precum si de unele fenomene specifice (fenomenul informational, explozia informationala, etc.). In ultimele decenii ale sec. XX, cresterea gradului de informatizare a proceselor industriale precum si a cresterii gradului de folosire a informatiilor in rezolvarea problemelor umane a facut ca informatia sa fie considerata ca o resursa economica, intrucitva egala cu alte resurse cum ar fi munca, materia prima si capitalul. Aceasta perspectiva scoate in evidenta faptul ca posesia, manipularea si folosirea informatiei poate imbunatati raportul cost-eficienta in multe procese fizice sau cognitive. Ca resursa individuala si sociala, informatia are citeva caracteristici ce o deosebesc de notiunea traditionala de resursa economica. Spre deosebire de alte resurse economice, informatia este practic nelimitata, avind limite aparente impuse doar de timp si de capabilitatea cognitiva umana. Aceasta caracteristica provine din faptul ca informatia, ca resursa economica difuzeaza natural (se poate propaga singura), rata de reproducere a informatiei este mai mare decit rata de consum si, informatia nu sufera schimbari in cadrul tranzactiilor (poate fi numai partajata, folosita in comun). In acelasi timp, informatia este compresibila, atit sintactic cit si semantic. Calitatea ei de a se substitui altor resurse economice, transportabilitatea cu o viteza foarte mare, si abilitatea ei de a da un avantaj celui ce o detine, stau la baza remodelarii unor industrii sociale (cum ar fi cercetarea, educatia, activitatea editoriala, comertul) si chiar a politicii. Preocuparea sociala privind administrarea resurselor informationale s-a extins in domeniul traditional al bibliotecilor si al arhivelor si, a cuprins si informatia organizatorica, institutionala si guvernamentala in ceea ce a capatat numele de managementul resurselor informationale.

Stocarea informatiei
Informatiile trebuie sa fie inregistrate astfel incit sa poata fi recuperate ulterior la intreaga lor capacitate, daca urmeaza sa fie utilizate si prelucrate. Inovatiile din chimie au asigurat existenta unor suporturi pentru inregistrarea datelor care continua sa fie de inalta calitate, usor de utilizat si cu costuri mici. Realizarile legate de capacitatea de inregistrare (rezolutie superioara, viteza mai mare si acuratetea culoarilor), filmele fotografice, inregistrarile magnetice audio si prin imagini digitale au condus la progrese si in domeniul dispozitivelor de stocare.

Tehnologii de stocare
Orice mediu de stocare trebuie sa retina intr-o forma sau alta de diverse cantitati de biti. Unele medii de stocare pot retine citeva sute de biti (suficient pentru a memora frecventele posturilor radio favorite in cazul unui echipament audio) iar alte medii pot stoca cantitati absolut impresionante de biti, de oridinul miilor de miliarde. Chiar daca in final scopul este acelasi, tehnologiile de stocare utilizate pot diferi foarte mult si pot prezenta atit avantaje cit si dezavantaje. Iata care ar fi principale tehnologii folosite pentru a retine informatia pe diverse medii de stocare : 1) imprimarea pe hirtie 2) perforarea pe benzi de hirtie sau cartele 3) magnetizarea suprafetei magnetice a suportului, 4) inregistrarea optica cu raza laser 5) memoria electronica Utilizind acest criteriu (tehnologia de stocare) putem clasifica suporturile informationale in urmatorul mod (vezi figura 1):

Figura 1: Clasificarea suporturilor de informatii dupa tehnologia de stocare a datelor

Caracterizarea tipurilor de suporturi :


Imprimarea pe hirtie
Imprimanta este unitatea periferica destinata tiparirii informatiei. Toate imprimantele pot tipari informatia alfanumerica, iar unele imprimante tiparesc si informatia grafica (desene, grafice). Exista imprimante caretiparesc si imagini color. In functie de sistemul de tiparire deosebim: 1) imprimante matriciale; 2) imprimante cu jet de cerneala; 3) imprimante cu laser; 4) imprimante termice.
Imprimantele matriciale

Sunt cele mai raspindite pentru calculatoarele de tip IBM-PC. Principiul de lucru este urmatorul: capul de imprimare, care contine o coloanaverticala de bare metalice subtiri numite ace , se misca de -a lungul liniei imprimate, iar la momentul potrivit acele lovesc prin banda tusata in foaia de hirtie. Configuratia acelor ce lovesc in fiecare moment determina caracterul format. Cu cit numarul acelor din capul de imprimare este mai mare, cu atit calitatea imprimarii este mai buna. Exista imprimante cu 9, 24, 36 ace. Calitatea imprimarii poate fi imbunatatita prin tiparirea repetata (de 2 - 4 ori) a aceluiasi caracter pe acelasi loc. Viteza de imprimare la aceste imprimante este de 150-400 caractere/sec (100 300 dpi).
Imprimantele cu jet de cerneala

Sunt dotate cu un mecanism special de imprimare care asigura formareacaracterului tiparit prin jeturi microscopice de cerneala. Ele asigura o calitate foarte buna tiparului si sunt foarte comode pentru imprimarea color. Imprimantele cu jet decernea la sunt mai scumpe decit cele matriciale si necesita o asistenta tehnica deosebita.Viteza de imprimare este in medie de 10 15 ppm la o rezolutie de 1200x1200 4800x1200 dpi.
Imprimantele cu laser

Asigura calitatea cea mai buna a tiparului (aproape de calitatea tipografica). La baza acestor imprimante sta principiul xerografiei: imaginea caracterului se imprima de pe un cilindru , pe care a fost formata prin polarizare electrostatica cu praf de carbine (toner). Deosebirea esentiala intre imprimantele cu laser si un aparat obisnuit dexerocopiat consta in faptul ca cilindrul este electrizat de o raza laser la comanda calculatorului. Viteza de imprimare la aceste imprimante este de la 3 la 15 sec. pentruo pagina.
Imprimantele termice

Acest tip de imprimante se bazeaza pe procedeul de fixare termica pe hirtie a vaporilor decerneala (se mai numesc imprimante foto). Imprimarile color de calitate deosebita se fac cu aceste tipuri de imprimante.

Cartela perforata
Primul care a utilizat cartele perforate(vezi figura 2) la calcule a fost americanul Herman Hollerith, care lucra la Departamentul de Recensaminte din SUA. Hollerith a grabit mult o parte a muncii de sortare si de numarare la recensamintul din 1890, prin utilizarea unor diagrame din gauri pentru a reprezenta raspunsurile la intrebari. Cartelele treceau repede prin masini si diagramele de gari erau verificate de perii de sirma aflate in toate pozitiile posibile ale gaurilor. O gaura lasa o perie sa atinga pe cealalta parte un cilindru metalic, inchizind astfel un circuit electric. Semnalele electrice rezultate actionau dispozitive care desluseau si inregistrau informatia. Masinile lui Hollerith sortau si numarau informatii atit de repede, incit au fost larg utilizate in birouri si industrie, unde se prelucrau cantitati mari de informatie. In 1896, Hollerith a infiintat Compania Masinilor de Tabelat, mai tirziu parte a IBM unul dintre cei mai mari producatori de calculatoare electronice din lume.

Figura 2: Prima cartela perforata

Banda perforata
Dintre dispozitivele periferice de intrare mai vechi amintim: cititorul de cartele cartela era un suport din hirtie mai rigid, cititorul de band de hirtie informatiile se inregistrau pe band prin perforatii, unitatea de band magnetic dispozitiv de intrare-iesire care prelucra o band magnetic asemntoare celei de magnetofon, dar de dimensiuni mai mari, unitatea de disc magnetic un volum de disc magnetic era format din mai multe discuri suprapuse, intre care se putea deplasa dispozitivul de citire-scriere al unitatii (cap de citire-scriere), casetofonul (mai ales pentru calculatoare personale familiale), terminalele de teletransmisie dispozitiv de intrareiesire pentru minicalculatoare. Pianola, inventata de Edwin S. Votey in SUA in anul 1895 este un automat ce se prezinta sub forma unui dispozitiv exterior, atasat pianului sau montat in interiorul pianului. Aceste automate redau muzica dupa inregistrarile realizate pe benzi (role) de hirtie, perforate. Pianolele pot fi mecanice sau electrice.

Figura 3: Pianola, inventata de Edwin S. Votey si insusi autorul (in dreapta)

Banda magnetica
Banda magnetica este un suport magnetic pentru stocare de informaie. Este compusa in general dintr-o banda, subire dar rezistenta mecanic, de material plastic acoperita cu un strat magnetic. Inregistratea de informaie se face prin trecerea benzii la viteza constanta prin faa unui cap magnetic de inregistrare care genereaza un cimp magnetic puternic, a carui intensitate depinde de informaia ce trebuie stocata: de obicei informaie sonora sau video (analogica) sau date de calculator i altele (informaie digitala). Pentru redare banda se trece din nou prin faa unui cap magnetic cu specific de redare. Deplasarea benzii induce in acesta un cimp magnetic, transformat apoi intr-un curent electric de catre o bobina, curent care apoi este amplificat pentru a se ajunge la nivelul de putere dorit. In general, banda magnetica se pastreaza intr-o caseta de plastic protectoare. In funcie de destinaia ei, caseta are diferite forme: caseta audio, MiniDV (vezi figura 4), etc. Tehnologiile actuale permit inregistrarea pe benzi magnetice a unor mari cantitai de date, de ordinul petabaiilor. Dezavantajul este ca pentru a ajunge la datele dorite este nevoie de timp de derulare, uneori considerabil. Figura 4: Caseta MiniDV

Cartela magnetica
Cartela magnetica vezi (figura 5) este o placa din acelasi material ca si banda magnetica. Inregistrarea informatiei se efectueaza pe piste paralele. Au pe verso o banda magnetica de culoare bruna. Aceste cartele au ajuns astazi a inmagazina milioane de caractere (mega-bytes) iar saltul uimitor al tehnologiei digitale din ultima vreme permite acum crearea cartelelor magnetice cu capacitate de stocare de peste 1 gigabytes (un miliard de caractere). Figura 5: Cartele magnetice

Discurile magnetice
Cele mai populare unitati de memorie externa sunt unitatile magnetice, iar dintrea cestea floppy disk urile si hard disk urile. Floppy-disk (vezi figura 6) sau disc ZIP - este un dipozitiv de memorie externa pentru stocarea de date pe un disc magnetic flexibil care poate fi transportat si pe alte computere. Este compusa dintr-un mic disc magnetic din plastic subtire (fexibil), acoperit cu un strat de substanta cu proprietati magnetice, pe care se pot inregistra date prin tehnologia specifica inregistrarilor magnetice. Ca sa poata fi folosite dischetele pe computer, acesta trebuie sa aiba o unitate de discheta (floppy-disk drive sau FDD). Volumul de date care poate fi inregistrat pe o discheta este relativ mic in comparatie cu alte dispozitive de stocare (1.44 Mb, pe dischete de 3.5 inci), dar discheta este folosita inca in transferul de fisiere de la un computer la altul si in stocarea volumelor mici de date. Hard-disk (figura 7) este un dispozitiv electronic-mecanic pentru stocarea non-volatila a datelor. Stocarea se face pe o suprafata magnetica dispusa sub forma unor platane rotunde metalice inflexibile (dure). In general hard discurile sunt utilizate ca suport de stocare extern principal pentru calculatoare personale, dar si pentru anumite aparate electronice (DVD playere si recordere, MP3 playere).

Figura 7: Hard-disk
7

Tamburul magnetic
Tamburul magnetic (figura 8) este un suport sub forma unui cilindru de aluminiu, suprafaa caruia e acoperita de un strat magnetic, pe care se inscrie informaia. Informaia se inregistraza sub forma de piste cirulare. Fiecare pista are capul sau de citire/scriere. Astfel, in momentul accesarii datelor se exclude necesitatea micarii capului de citire/scriere pina la pista respectiva, ca in cazul discurilor magnetice. In acest sens este un suport de acces mai rapid decit discul magnetic.

Figura 8: Tamburul magnetic

Discuri optice
O alta categorie de dispozitive de memorie externa este reprezentata de dispozitivele optice. Dintre acestea, CD-ROM-urile, care folosesc acelasi principiu de inregistrare a informatiei ca si discurile compacte audio (CD-players), sunt folosite in cazul in care se doreste memorarea unei mari cantitati de date, dar care nu pot fi modificate ulterior, cum ar fi baze de date, biblioteci de programe etc. Principiul de functionare este urmatorul: In interiorul drive -ului de CD-ROM, un mic semiconductor laser emite o raza laser foarte ingusta, cu lungimea de unda de 850nm. Informatia este scrisa pe disc sub forma unor mici denivelari. Raza laser este scanata foarte precis pe toata suprafat a discului, cu ajutorul unei oglinzi rotative. Un senzor din interiorul drive-ului detecteaza intensitatea razei reflectate de suprafata discului, intensitate care variaza in functie de adincimea denivelarilor, si care este transformata ulterior intr-un sir de biti . Spre deosebire de discurile magnetice, informatia nu este scrisa de-a lungul unor pisteconcentrice, ci de-a lungul unei spirale care incepe din centrul discului. Principalul dezavantaj al CD-ROM-urilor este faptul ca informatia nu poate fi modificata

Memoria flash
Memoria (de tip) flash este o memorie electronica (vezi figura 9), de calculator (sau alt aparat), nevolatila (in care datele persista i fara alimentare cu energie electrica), i care la nevoie poate fi tearsa i reprogramata (reincarcata cu date). "Flash" mai desemneaza i tehnologia folosita la fabricarea memoriilor de acest tip. Flashurile sunt un anume tip de Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory (EEPROM), care se programeaza i se terge la nivel de blocuri mari de memorie. Ele sunt mult mai ieftine decit EEPROM-urile programabile la nivel de bait, fapt care le-a facut sa domine tehnologic peste tot unde e nevoie de cantitai mari de memorie nevolatila de tip solid state. Memoriile flash au avantajul hotaritor ca sunt nevolatile (coninutul de date nu se pierde atunci cind se intrerupe curentul). In plus, ele prezinta o viteza de citire (viteza de acces) ridicata, chiar daca aceasta este ceva mai mica decit la memoriile volatile de tip dynamic random access memory (DRAM) (utilizate pentru memoria principala la PC-uri); flashurile sunt i foarte rezistente la ocurile mecanice, ceea ce le face foarte apte pentru aparatele portabile. In sfirit, memoriile flash mai rezista i la presiuni mari, temperaturi ridicate i scufundare in apa.

Figura 9: Memorie de tip Flash

Memoria ROM
Memoria ROM (Read Only Memory) este un mediu de stocare utilizat in computere si alte dispozitive electronice. Datele stocate in ROM nu pot fi modificate, sau pot fi modificate dar lent sau cu dificultate. Fara sa ne dam seama memoria ROM este cea mai prezenta in viata de zi cu zi; ea inseamna de fapt cipurile din diversele aparate electronice si electrotehnice pe care le folosim (vezi figura 10), in ea fiind scrise instructiunile necesare pentru o functionare corecta a acestora.

Figura 10: Domeniile de utilizare ale memoriei ROM Cele mai apreciate cartele sunt astazi cartelele electronice inteligente (smart cards, figura 11), dotate cu un adevarat computer (computer chip). Le cunoastem cu totii, caci un exemplu banal este cartela telefonica. Mica placut metalica de pe cartela nu reprezinta altceva decat contactele exterioare ale microcipului. Este un microcircuit de pirita cu o capacitate foarte mare de stocare a datelor, capacitate ce poate ajunge pana la 5 giga-bytes (5 miliarde de caractere) la noile cartele de identitate ce urmeaza a fi eliberate in curand, cartele cu utilizare mondiala. In cazul cartelelorde identitate, microcipul contine un cod unic pentru fiecare persoana, cartela urmand a fi intrebuintata in toate activitatile economico-sociale ale individului.

Figura 11: SmartCards

10

Bibliografie
1. http://www.scribd.com/doc/56515711/11/Unit%C4%83%C5%A3ile-de-discuri-flexibile 2. http://jalobean.itim-cj.ro/Cursuri/Istoria_Internet.html 3. http://calliop3.wordpress.com/2008/04/16/dispozitive-de-stocare/ 4. http://www.scribd.com/doc/54801449/43/Discuri-magnetice 5. http://gadgets.fosfor.se/history-of-data-storage/ 6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Memorie_flash 7. http://en.wikipedia.org/wiki/Read-only_memory 8. http://mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=2618 9. http://chemgeneration.com/ro/milestones/stocarea-informa%C5%A3iilor.html

Linkurile au fost accesate pe data de 18.10.2011 10. Ilie Costas. Tehnologii de procesare a informatiei economice. ASEM. Chisinau, 2011

11