Article I Procesorul............................................................................................... 3
Article II. Procesoarele pentru laptop.......................................................6
Article III.. PROCESOARE INTEL CORE MONONUCLEATE ("single
core" - cu un singur nucleu)..........................................................................10
Section 3.01.....PROCESOARE INTEL CORE BINUCLEATE ("dual
core" - cu doua nuclee)...................................................................................10
(a) PROCESOARE INTEL CORE CVADRINUCLEATE ("quad
core" - cu patru nuclee).............................................................................11
Section 3.02............................................Pentium 4 Extreme Edition
13
Section 3.03.......................Pentium Extreme Edition (Pentium XE)
15
Article IV..................................................ATHLON 64 / ATHLON 64 FX
19
Section 4.01.......................................................................ATHLON 64
20
(a) ATHLON 64 FX MONONUCLEAT..................................................21
Article V. ATHLON 64 FX BINUCLEAT..........................................................25
Section 5.01..................................................................ATHLON 64 X2
25
Article VI..................................................................................................................... 33
Section 6.01.......................................................................................................... 35
Section 6.02.......................................................................................................... 36
2
PROCESORUL
Bibliografie……………………………………………………………………………………
……………………………………….38
3
ARTICLE I. PROCESORUL
G ENERALITÃŢI
Procesorul este piesa cea mai importanta a unui
calculator (cea care face "calculele") si este alcatuit dintr-o
multitudine de microcircuite integrate, care sînt compuse la
rîndul lor din tranzistori, rezistori (rezistente), capacitori
(condensatori) si diode. Toate aceste componente servesc la
alcatuirea unor circuite care formeaza porti logice (logic gates)
ce stau la baza principiului de functionare a 242x2317c
microprocesorului.
Procesorul se mai numeste si CPU (Central Processing
Unit). Puterea unui procesor este data de de frecventa de
functionare ("viteza cu care face calculele"), de arhitectura sa
interna si de cantitatea de memorie de pe pastila procesorului.
Frecventa de functionare este denumita de obicei "frecventa de
ceas" ("clock frequency") sau "frecventa de tact" si este
masurata în MegaHertzi (MHz) sau GigaHertzi (GHz).
Arhitectura procesorului se refera in principal la tipul de
microcircuite si dispunerea lor în cadrul nucleului (nucleelor)
acestuia. Memoria existenta pe pastila procesorului se numeste
memorie "cache" de nivel 1, 2 sau 3, scrisa prescurtat de obicei
L1, L2, L3. Memoria cache ("cache" = depozit) de pe pastila
procesorului este o memorie rapida folosita exclusiv de
procesor, care în acest fel îsi scade dependenta fata de
memoria sistemului (memoria RAM) si devine mai rapid în
executarea instructiunilor sale. Memoria cache serveste la
stocarea datelor accesate frecvent de procesor si are o
importanta deosebita în aplicatiile (jocurile pe calculator, etc.)
care utilizeaza frecvent aceleasi seturi de date. Frecventa de
4
PROCESORUL
functionare ("viteza") a unui procesor este data de produsul
dintre frecventa ("viteza") magistralei principale de date
("Front Side Bus - FSB") si factorul de multiplicare a acesteia
("multiplier"). De exemplu un procesor cu frecventa de
functionare ("clock frequency") de 1467 MHz are o frecventa a
magistralei principale de date de 133 MHz si un factor de
multiplicare de 11.
5
In mod clasic procesoarele pentru calculatoarele
personale au o arhitectura bazata pe un singur nucleu si
lucreaza cu instructiuni pe 32 de biti. Cresterea de performanta
a noilor generatii de procesoare se bazeaza pe marirea
frecventei de tact, a magistralei principale (FSB) si a cantitatii
de memorie cache, procese posibile intre altele si prin
imbunatatirea procesului de fabricare. Dar in anul 2004 a
devenit evident ca aceste proceduri de crestere a performantei
isi atinsesera limita fizica si nu puteau fi impinse mai departe.
Ca urmare atit AMD cit si INTEL au inceput sa caute modalitati
noi prin care sa reuseasca sa scoata in continuare generatii de
procesoare cit mai performante. S-a preconizat deci pe de o
parte construirea unor procesoare care sa utilizeze instructiuni
pe 64 de biti, iar pe de alta parte construirea unor procesoare
care sa inglobeze mai multe nuclee. Procesoarele pe 64 de biti
au fost lansate de AMD in anul 2003 si de INTEL in anul 2005,
iar procesoarele cu doua nuclee ("dual-core" - binucleate) ale
celor doi producatori si-au facut si ele aparitia in 2005.
Procesoarele binucleate sint indicate pentru cei care lucreaza in
mod curent cu aplicatii ce suporta modul multifir (multithread),
adica editarea audio-video, codarea audio-video, prelucrarea
de grafica 3D (modelare, randare, etc.) si proiectarea asistata
de calculator (CAD). Liniile de procesoare clasice nu au fost inca
abandonate, insa este posibil ca in citiva ani ele sa cedeze locul
aproape in totalitate procesoarelor cu mai multe nuclee si care
folosesc instructiuni pe 64 de biti.
Exista mai multi fabricanti de procesoare dar cei mai
importanti sînt INTEL si AMD. Aceste companii au o oferta
împartita în trei categorii :
1) Procesoare foarte puternice. Sînt destinate
împatimitilor de jocuri de ultima generatie sau celor care au
nevoie de cît mai multa performanta pentru aplicatiile
(animatii 3D si editare audio-video profesionala, etc.) pe care le
folosesc si nu se uita la suma de bani pe care trebuie sa o
6
PROCESORUL
cheltuiasca. In aceasta categorie AMD propune procesoarele
Athlon 64 X2 (binucleat) si Athlon 64 FX, iar Intel procesoarele
Intel Core 2 Extreme, Core 2 Duo, Pentium Extreme Edition (9xx
si 8xx) si Pentium 4 Extreme Edition.
2) Procesoare puternice. Sînt destinate
utilizatorilor care folosesc calculatorul atît pentru jocuri de
ultima generatie cît si pentru aplicatii comune (prelucrare de
text, internet, editare audio-video, etc.). In aceasta categorie
AMD propune procesoarele Athlon 64, iar Intel procesoarele
Pentium D (binucleat), Pentium 4 6xx si Pentium 4 5xx.
3) Procesoare cu performante medii. Sînt destinate
utilizatorilor care folosesc calculatorul în special pentru aplicatii
mai putin intensive (aplicatii de birotica, internet, vizionare de
filme, ascultare de muzica, etc.). Aceste procesoare pot fi
folosite si pentru jocurile de ultima generatie însa doar daca
sînt facute anumite modificari în setarile jocurilor (scaderea
rezolutiei si a detaliilor grafice) care sa permita rularea lor la un
nivel acceptabil. Din aceasta categorie fac parte procesoarele
Sempron produse de AMD si procesoarele Celeron produse de
Intel.
3) Procesoare cu performante obisnuite (scazute).
Sînt destinate utilizatorilor care folosesc calculatorul exclusiv
pentru aplicatii putin intensive (aplicatii de birotica, internet,
vizionare de filme, ascultare de muzica, etc.). Din aceasta
categorie fac parte procesoarele VIA C (C7 si C3) si VIA Eden
produse de VIA. Aceste procesoare au avantajul ca nu consuma
multa energie electrica si ca degaja foarte putina caldura, ceea
ce le face sa poata fi folosite în special în calculatoarele
portabile mai putin performante destinate celor care doresc sa
plateasca un pret scazut pentru aceste dispozitive.
7
PROCESOARELE PENTRU LAPTOP :GENERALITATI
ARTICLE II.
In momentul actual, piata laptopurilor este acoperita de
trei mari producatori de procesoare: Intel, AMD si VIA. Dintre
acestia, Intel este cel mai mare si mai cunoscut, fiind
responsabil pentru mai mult de doua treimi din numarul total
de vanzari la nivel mondial. Intel este urmat de AMD cu
aproximativ 10-20% din vanzari. Pe ultimul loc se afla VIA cu
numai 0.1-0.4%. De mentionat ar fi ca, pentru a ramane pe
piata, VIA a decis sa se concentreze pe un segmenet specializat.
Este vorba de segmentul dedicat procesoarelor ieftine, cu un
consum foarte mic de curent, dar cu performante reduse.
Deoarece laptopurile cu procesoare VIA sunt rar intalnite in
afara tarilor asiatice, nu este cazul sa insistam pe acest brand.
Este aproape o regula ca procesoarele de laptopuri sa
fie derivate din arhitectura procesoarelor pentru desktop. Drept
urmare, atunci cand un producator lanseaza o noua generatie
de procesoarea pentru desktop, o generatie noua de
procesoare pentru laptop ii va urma. Cele doua game de
procesoare (pentru desktop si laptop) vor impartasi de multe
ori aceleasi inovatii tehnologice si metode de fabricatie, marea
diferenta dintre ele fiind consumul de curent.
Spre deosebire de procesoarele de desktop, care in
general disipa peste 95W de caldura si consuma cam tot la fel
de mult curent, un procesor de laptop disipa aproximativ 35W
de caldura si consuma in jur de 40W (valoare maxima). Este
bine de mentionat ca pentru a obtine acest consum redus,
producatorii reduc frecventa (viteza) si voltajul procesoarelor,
lucru care se traduce in performante mai mici fata de desktop.
Drept exemplu, un procesor pentru desktop Intel i5 (dual core)
costa $294*, are o frecventa (viteza) de 3.60 GHz si un consum
de 75W. Un procesor de acelasi tip dar facut pentru laptopuri
8
PROCESORUL
costa $332*, are o frecventa de 2.80 GHz si consuma in jur de
35W. Pentru laptopuri ultra mobile, pentru care durata bateriei
este o prioritate, producatorii reduc si mai mult consumul de
curent si frecventele. De exemplu, un procesor i7-680UM (dual
core) la pretul de $317 * consuma doar 18W, dar are o
frecventa de 1.33 GHz. Partea buna este insa ca majoritatea
aplicatiilor curente vor rula fara probleme si pe procesoare de
laptop cu frecvente mici. [*Pret de fabrica (fara taxe, transport,
ambalaj, iulie 2010).]
Dezbaterea despre caracteristicile esentiale ale unui
laptop atinge consensul in doua puncte: portabilitatea si
performanta. Din acest motiv, pentru a satisface nevoile
consumatorilor, producatorii de procesoare isi impart oferta in
4 mari categorii: clasa de varf (jocuri/grafica utilitara), clasa
medie (majoritatea laptopurilor), CULV (ultraportabile) si clasa
de jos (entry level, laptopurile ieftine si netbookurile).
In general, producatorii lanseaza o noua generatie de
procesoare o data la 12 luni. Fiecare generatie de procesoare
fiind insotita de un chipset facut de acelasi producator care face
si procesorul, integrat pe placa de baza a laptopului. Acest
chipset coordoneaza functionarea tuturor componentelor
importante din laptop/calculator. Combinatia dintre chipset si
procesor poarta numele de platforma. Chipset-ul se schimba o
data cu generatia de procesoare, astfel ca un procesor din
generatia noua nu va functiona intr-un laptop care foloseste un
procesor din generatie precedenta. Tot la fel, cu mici exceptii,
un procesor din generatia veche nu va functiona intr-un laptop
care are un chipset dintr-o generatie mai noua.
La momentul actual, oferta de procesoare ar putea fi
rezumata astfel:
10
PROCESORUL
PROCESOARE INTEL
11
GHz, o frecventa de functionare a magistralei de date (a
procesorului, interna) de 400 MHz si o memorie cache L2 de 128
KB. Prin comparatie, la acelasi moment cele mai puternice
procesoare Pentium 4 obisnuite (nu Extreme Edition) aveau o
frecventa de ceas de 3,4 Ghz, o frecventa de functionare a
magistralei de date (a procesorului, interna) de 800 MHz si o
memorie cache L2 de 512 KB (P4 cu nucleu Northwood) sau
1024 KB (P4 cu nucleu Prescott).
O lista cu caracteristicile tehnice ale procesoarelor
Core, Pentium si Celeron se gaseste pe situl INTEL sub forma de
fisier PDF.
CORE
Procesoarele Core au fost lansate pe piata la
jumatatea anului 2006 iar microarhitectura care sta la baza lor
difera considerabil de cea folosita la constructia procesoarelor
Pentium 4 si Pentium D. Noile inovatii tehnologice folosite in
procesoarele Core permit obtinerea unei performante crescute
in conditiile unui consum de energie electrica scazut. Aceste
inovatii sint urmatoarele :
Executie Dinamica pe Scara Larga ("Wide Dynamic
Execution") → procesoarele Core executa mai multe instructiuni
pe ciclul de tact decit predecesoarele lor bazate pe arhitectura
NetBurst. In plus analiza fluxului de date prelucrat de procesor
a fost optimizata.
Prelucrare Imbunatatita a Datelor Media Digitale
("Advanced Digital Media Boost") → Instructiunile SSE au fost
modificate in asa fel incit acum prelucrarea datelor din
aplicatiile multimedia (audio, video) este de aproape doua ori
mai rapida.
Memorie Cache Inteligenta de tip Superior
("Advanced Smart Cache") → Memoria cache de tip L2 este
partajata intre nucleele ce compun un procesor Core, iar gradul
ei de folosire de catre fiecare nucleu poate fi ajustat dinamic in
12
PROCESORUL
functie de nivelul de activitate al nucleelor la momentul
respectiv.
Acces Inteligent la Memorie ("Smart Memory
Access") → Algoritmii de aducere si procesare a datelor in
memoria cache de tip L1 si L2 au fost imbunatatiti.
Capacitate de Folosire Inteligenta a Energiei
Electrice ("Intelligent Power Capability") → Raportul
"Performanta per Watt consumat" a fost imbunatatit, iar
consumul de energie electrica si disiparea de caldura au fost
diminuate. Procesoarele pot sa-si dezactiveze in mod dinamic
subunitatile care sint inactive, astfel incit energia electrica sa
fie folosita numai daca este nevoie de ea la momentul respectiv
(eficientizarea consumului de energie).
13
ele doar prin marimea memoriei cache de tip L2 (2 MB pentru
Allendale si 4 MB pentru Conroe). Ele folosesc instructiunile pe
64 de biti (EM64T) si suporta tehnologiile de virtualizare (Intel
Virtualization Technology) si de eficientizare a consumului
energetic (Intel Enhanced SpeedStep Technology), dar nu si
tehnologia Hyper-Threading. Aceste procesoare au nevoie de
placi de baza cu soclu LGA775, insa aceste PB nu sint
compatibile cu procesoarele Pentium 4 sau Pentium D.
Modelele ieftine (E4400, E4300) nu suporta tehnologiile de
virtualizare si au frecventa magistralei principale (FSB) de 800
MHz, spre deosebire de modelele mai scumpe la care aceasta
este de 1066 MHz.
Fiecare nucleu are viteza specificata in tabelul de mai
jos, dar asta nu inseamna ca un procesor cu 2 nuclee la
frecventa de 1,80 GHz este echivalent cu un procesor cu un
singur nucleu la frecventa de 3,6 GHz. O crestere mare de
performanta este valabila doar atunci cind procesoarele sint
folosite pentru softuri optimizate pentru lucrul cu mai multe
nuclee (de ex. programele de grafica 3D).
Modelele Core 2 Duo existente sint urmatoarele :
E6700 : 2,66 GHz x 2 nuclee | 4 MB memorie cache
L2
E6600 : 2,40 GHz x 2 nuclee | 4 MB memorie cache
L2
E6400 : 2,13 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache
L2
E6300 : 1,86 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache
L2
E4300 : 1,80 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie cache
L2
----------------------------------------------------------
14
PROCESORUL
15
PENTIUM
MONONUCLEATE BINUCLEATE
(SINGLE CORE) (DUAL CORE)
P ROCESOARE P ENTIUM MONONUCLEATE (" SINGLE CORE " – CU UN SINGUR
NUCLEU )
Pentium 4
Procesoarele Pentium 4 (cu exceptia seriei P4
Extreme Edition) au fost fabricate folosindu-se cinci tipuri de
nuclee si anume Wilamette, Northwood, Prescott, Prescott 2M
si Cedar Mill. Între cele cinci tipuri de nuclee exista multe
asemanari însa exista si destule diferente, legate de procesul de
fabricatie sau de arhitectura interna. Nucleul Willamette a fost
primul tip de nucleu inclus in procesoarele P4 si de aceea a fost
si cel mai slab, inglobind doar 256 KB de memorie cache L2.
16
PROCESORUL
Nucleul Northwood are 8 KB de memorie cache L1 si 512 KB de
memorie cache L2. Nucleul Prescott are un numar dublu de
tranzistori fata de nucleul Northwood si are 16 KB de memorie
cache L1 alaturi de 1024 MB de memorie cache L2. În plus
procesoarele bazate pe nucleul Prescott au o arhitectura
îmbunatatita si sînt dotate cu un set nou de instructiuni, numit
SSE3, care nu exista la procesoarele bazate pe nuclee mai vechi
si care va fi pus în valoare de creatorii de softuri. Pe de alta
parte nucleul Prescott are un consum de electricitate mai
crescut si degaja mai multa caldura în timpul functionarii
intensive decît nucleul Northwood, ceea ce reprezinta un
dezavantaj. Nucleul Prescott 2M isi are numele de la includerea
a 2 MB de memorie cache L2 si a fost folosit pentru unele
procesoare Pentium 4 din familia 6xx si pentru cel mai
performant dintre procesoarele Pentium 4 Extreme Edition (P4
EE 3.73). Nucleul Cedar Mill este asemanator cu Prescott, dar
fiind fabricat cu o tehnologie de 65 nm are un consum de
electricitate mai scazut, deci si o emisie de caldura mai redusa.
Modelele din familiile 5xx (550, 540, 530, etc.) si 6xx
(670, 660, 650, etc.) sint ultimele reprezentante ale generatiei
de procesoare mononucleate Pentium 4. Ceea ce le deosebeste
de familiile precedente de procesoare Pentium 4 este
posibilitatea folosirii tehnologiei EM64T (Enhanced Memory 64
Technology), adica folosirea instructiunilor pe 64 de biti.
Acestea au nevoie pentru a functiona de placi de baza care sa
suporte tehnologia EM64T la nivel de BIOS, iar la nivel software
de sisteme de operare (Windows XP x64 sau Linux) si de
aplicatii pe 64 de biti.
SECTION III.2 PENTIUM 4 EXTREME EDITION
Procesoarele Pentium 4 XE sînt cele mai performante
procesoare din generatia Pentium 4. Majoritatea acestor
procesoare au fost bazate pe nucleul Gallatin, iar una dintre
caracteristicile lui care au contribuit din plin la sporul de
17
performanta a fost prezenta unui nivel de memorie cache L3 cu
o marime de 2 MB, care se adauga memoriei cache L2 de 512
KB. Procesoarele Pentium 4 Extreme Edition nu au nevoie de
placi de baza speciale, ele putînd fi montate pe placile de baza
obisnuite pentru Pentium 4 si anume "socket 478" sau "socket
LGA775". Astfel, procesorul P4 XE 3.4 GHz exista atit in varianta
pentru soclu 478 cit si in varianta pentru soclu LGA775. Cel mai
puternic reprezentant al acestei familii este procesorul Pentium
4 XE 3.73 GHz, care a fost construit exclusiv pentru formatul de
soclu LGA775, fiind bazat pe nucleul Prescott 2M.
O parte din procesoarele Pentium 4 cu frecventa de
tact de peste 2,4 GHz poseda facilitatea de "Hyper-Threading"
(HT), ceea ce înseamna ca un procesor este "vazut" de SO ca
fiind de fapt compus din doua procesoare "logice" (virtuale)
care functioneaza la frecventa de ceas nominala a procesorului
real. Unele aplicatii sînt optimizate pentru modul multifir
("multithread") sau pentru sistemele multiprocesor si ca
urmare ele vor rula mai rapid pe un sistem dotat cu un procesor
Pentium 4, chiar daca acest sistem doar "emuleaza" un sistem
biprocesor, fara a fi si în realitate unul. De asemenea
tehnologia HT aduce un avantaj în situatia lucrului simultan cu
mai multe aplicatii sau în cazul în care unele aplicatii ruleaza
automat în fundal. Performanta unui sistem dotat cu un
procesor care utilizeaza tehnologia "Hyper-Threading" nu este
însa la fel de mare ca a unui sistem dotat cu doua procesoare
reale (identice cu cel folosit în sistemul monoprocesor), din
cauza faptului ca procesoarele "logice" trebuie totusi sa
împarta resursele procesorului real. Cresterea de performanta
este de obicei de ordinul 10-30 %, dar exista si situatii în care
tehnologia HT trebuie dezactivata pentru ca ea încetineste
activitatea procesorului în anumite aplicatii. Pentru a putea
folosi tehnologia HT este nevoie de o placa de baza compatibila
si de un SO (Windows XP sau unele distributii de Linux)
optimizat pentru aceasta tehnologie. Activarea sau
18
PROCESORUL
dezactivarea tehnologiei HT se face din BIOS-ul placii de
baza.
CELERON
20
PROCESORUL
Procesoarele Celeron moderne au nucleu de procesor
Pentium 4 (varianta Wilamette, Northwood, Prescott sau Cedar
Mill), dar în trecut procesoarele Celeron foloseau acelasi nucleu
ca si procesoarele Pentium mai vechi cu o generatie.
Familia de procesoare Celeron D cuprinde modele
bazate pe nucleele Prescott si Cedar Mill. Ele au o performanta
notabil crescuta fata de procesoarele Celeron din generatiile
anterioare, chiar si la o frecventa de tact egala. Acest lucru se
datoreaza mai multor factori si anume : marimea memoriei
cache L2 s-a dublat sau cvadruplat (L2 = 256 KB Prescott / L2 =
512 KB Cedar Mill), viteza magistralei principale a crescut si ea
(533 MHz, fata de 400 MHz cît aveau cele mai performante
procesoare Celeron cu nucleu Northwood) si a fost introdus
setul de instructiuni SSE3. Pe de alta parte procesoarele
Celeron, indiferent de generatie, nu suporta tehnologia Hyper-
Threading, aceasta raminind apanajul procesoarelor Pentium 4.
Incepind cu a doua jumatate a anului 2005 Intel a
inceput sa produca si procesoare Celeron D care folosesc
tehnologia EM64T (instructiuni pe 64 de biti), de exemplu
modelele Celeron D 326, 331, 336, 341, 346, 351, 352, 355, 356,
360. Acestea au frecvente de tact de la 2,53 la 3,46 GHz si
folosesc formatul de soclu LGA775.
Cele mai noi modele de Celeron D (352, 356 si 360)
inglobeaza nucleu Cedar Mill si sint fabricate cu ajutorul
tehnologiei de 65 nm, ceea ce inseamna ca au un consum de
energie mai mic si deci se incalzesc mai putin.
Procesoarele Celeron cu frecventa de tact sub 2 Ghz
sînt indicate pentru calculatoare folosite pentru aplicatii mai
putin solicitante. Aceasta nu înseamna ca ele nu pot fi folosite
pentru jocuri sau editare audio-video, ci doar ca performanta
lor în aceste cazuri este mult scazuta fata de procesoarele
Pentium de ultima generatie, în principal datorita cantitatii mici
de memorie cache. Procesoarele Celeron cu viteze de 2 GHz sau
mai mult pot fi folosite însa si pentru aplicatii solicitante, desi
21
cantitatea (relativ) redusa de memorie cache L2 îsi pune în
continuare amprenta asupra performantelor procesorului,
exceptie facînd bineinteles procesoarele Celeron D cele mai
noi.
22
PROCESORUL
Aceasta stare de lucruri defavoriza în mod evident
cumparatorul si în plus permitea unele manevre de marketing
abuzive din partea firmelor care vindeau sisteme si componente
de calculator, firme care de obicei specificau în ofertele lor doar
frecventa de ceas a procesorului, fara a preciza si frecventa
magistralei de date, tipul nucleului sau compatibilitatea cu
tehnologia "Hyper-Threading".
Incepind cu anul 2004 Intel a hotarit sa schimbe
radical modul de denumire a procesoarelor pe care le produce,
în asa fel încît diferentele de performanta sa fie foarte clare.
Noua metoda de denumire implica folosirea unui numar
(Processor Number - PN) care sa reflecte performanta globala a
procesorului respectiv. Denumirea va fi formata din numele
procesorului (Pentium sau Celeron) la care se adauga un numar
alcatuit din trei cifre, de forma 9xx, 8xx, 7xx, 6xx, 5xx sau 3xx,
dupa linia de procesoare în care se incadreaza un anumit model
de procesor. Vor exista mai multe grupuri de procesoare
distincte si anume : procesoare cu performante crescute (9xx si
8xx), procesoare pentru calculatoare mobile (7xx), procesoare
cu performante medii (6xx si 5xx) si procesoare cu performante
obisnuite (3xx). Primele patru grupuri cuprind procesoare de
tipul Pentium 4, iar ultimul procesoarele Celeron. Procesoarele
numite 8xx si 9xx sint cu doua nuclee.
Un procesor avînd un anumit numar este mai
puternic decit procesoarele cu numere mai mici si mai slab decit
procesoarele cu numere mai mari. De exemplu un procesor
Pentium 4 la 3,6 GHz (construit pe nucleul Prescott, avînd
magistrala de date de 800 MHz, 1MB memorie cache L2,
compatibil cu tehnologia HT) va avea numarul 560, un procesor
avînd aceleasi caracteristici tehnice dar functionind la frecventa
de 3,4 GHz va avea numarul 550, iar un procesor avînd aceleasi
caracteristici tehnice dar functionind la frecventa de 3,84 GHz
va avea numarul 570. În mod similar un procesor Celeron D la
2,66 GHz (construit pe nucleul Prescott, avînd magistrala de
23
date de 533 MHz, 256 KB memorie cache L2) va avea numarul
330, un procesor avînd aceleasi caracteristici tehnice dar
functionind la frecventa de 2,53 GHz va avea numarul 320, iar
un procesor avînd aceleasi caracteristici tehnice dar functionind
la frecventa de 2,8 GHz va avea numarul 335.
PROCESOARE AMD
MONONUCLEATE BINUCLEATE
(SINGLE-CORE) (DUAL-CORE)
24
PROCESORUL
Procesoarele fabricate de compania AMD sînt de
doua tipuri si anume Athlon si Sempron. Între aceste doua
tipuri exista asemanari si diferente care se reflecta în
performanta lor globala. Diferenta între procesoarele de tip
Athlon si Sempron este legata de frecventa de ceas ("viteza") a
procesorului, de frecventa magistralei de date, de cantitatea de
memorie cache de pe pastila procesorului si de tipul nucleului
folosit.
25
în cipsetul placii de baza. În acest fel lucrul cu memoria DDRAM
este accelerat si în plus performanta procesorului nu mai
depinde de calitatea controlerului folosit de producatorul placii
de baza. În plus ele folosesc si instructiunile SSE 2, care nu sînt
prezente la procesoarele Athlon XP. Procesoarele AMD Athlon
pe 64 de biti au nevoie de placi de baza speciale, ele neputind fi
instalate pe PB pentru procesoare Athlon XP. La inceputul
productiei acestor procesoare, PB trebuiau sa fie de tipul
"Socket 940" pentru Athlon 64 FX si "Socket 754" pentru Athlon
64, în functie de numarul de pini ai fiecarui tip de procesor.
Ulterior compania AMD a hotarit ca ambele tipuri de
procesoare sa aiba acelasi numar de pini, si anume 939, iar
placile de baza de tipul "Socket 939" sa fie compatibile atît cu
procesoarele Athlon 64 FX, cît si cu procesoarele Athlon 64
construite cu acest numar de pini.
26
PROCESORUL
64 biti (ceea ce le face mai putin performante) si o cantitate de
memorie cache L2 de 1024 KB.
În ceea ce le priveste pe procesoarele Athlon 64 cu
nucleu "Newcastle" lucrurile sînt ceva mai complicate. Primele
procesoare Athlon 64 (2800+, 3000+, 3200+, 3400+) cu nucleu
"Newcastle" aveau 754 de pini (fiind deci compatibile cu placile
de baza Socket 754) posedau un controler de memorie
monocanal ("single channel"), o interfata de lucru cu memoria
cache L2 pe 64 biti (ceea ce le facea mai putin performante) si o
cantitate de memorie cache L2 de 512 KB. Procesoarele din a
doua serie Athlon 64 cu nucleu "Newcastle" (3500+, 3800+) au
939 de pini (fiind deci compatibile cu placile de baza Socket
939) poseda un controler de memorie bicanal ("dual channel"),
o interfata de lucru cu memoria cache L2 pe 128 biti (la fel ca
procesoarele Athlon 64 FX) si o cantitate de memorie cache L2
de 512 KB.
Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Winchester"
(3000+, 3200+ si 3500+) au 939 de pini (sînt compatibile cu PB
Socket 939), poseda un controler de memorie bicanal ("dual
channel") si o cantitate de memorie cache L2 de 512 KB.
Deosebirea intre nucleele Newcastle si Winchester tine exclusiv
de procesul de fabricatie, primele fiind fabricate cu tehnologie
de 130 nm (0,13 microni) iar celelalte, mai noi, cu tehnologie de
90 nm (0,09 microni). Tehnologia de 90 nm permite atit
scaderea costurilor de productie cit si un consum de
electricitate mai mic, ceea ce are ca efect o temperatura mai
scazuta.
Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Venice" (3000+,
3200+, 3400+, 3500+, 3800+) sint fabricate cu tehnologie de 90
nm, au 754 sau 939 de pini (sînt compatibile cu PB Socket 754
sau 939), poseda instructiunile SSE3, au un controler de
memorie imbunatatit si un voltaj mai mic de functionare,
ultima caracteristica contribuind la mentinerea unei
temperaturi mai scazute fata de nucleele precedente.
27
Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "San Diego"
(3500+, 3700+, 4000+) sint fabricate cu tehnologie de 90 nm si
au 939 de pini (sînt compatibile cu PB Socket 939).
Procesoarele Athlon 64 cu nucleu "Orleans"
(3000+, 3200+, 3500+, 3800+) sint fabricate cu tehnologie de 90
nm si au 940 de pini (sînt compatibile cu PB Socket AM2).
ATHLON 64 FX MONONUCLEAT
28
PROCESORUL
beneficiind deci de un controler de memorie imbunatatit si de
compatibilitate cu setul de instructiuni SSE3. Este ultimul
procesor Athlon 64 FX construit cu un singur nucleu.
SEMPRON
Procesoarele Sempron au fost construite de-a lungul
timpului folosind cinci tipuri de nuclee si anume Thoroughbred
B, Barton, Paris, Palermo si Manila.
Primele procesoare Sempron de la 2200+ (frecventa
reala 1,5 GHz) la 2800+ (frecventa reala 2 GHz) au fost fabricate
folosind nucleul Thoroughbred B si erau conforme cu formatul
"socket A" pentru placile de baza. Toate procesoarele Sempron
bazate pe nucleul Thoroughbred B de la 2200+ la 2800+ au o
cantitate de memorie cache L2 de 256 KB, ceea ce le face mult
mai performante decit predecesoarel lor, Duron, care aveau
doar 64 KB.
Sempron 3000+ (frecventa reala 2 GHz - 512 KB
cache L2) a fost initial fabricat folosind nucleul Barton, conform
cu formatul "socket A" pentru placile de baza. Ulterior a fost
fabricat cu nucleul Palermo (frecventa reala 1,8 GHz - 128 KB
cache L2). Procesorul Sempron 3000+ cu nucleu Barton are 512
KB memorie cache L2, la fel ca si procesoarele Athlon XP
construite pe baza aceluiasi nucleu. Procesorul Sempron 3100+
cu nucleu Paris are 256 KB memorie cache L2.
Sempron 3100+ (frecventa reala 1,8 GHz) este
fabricat folosind nucleul Paris (similar cu cel folosit pentru
procesoarele Athlon 64) si este conform cu formatul "socket
754" pentru placile de baza. Toate procesoarele de mai sus au
fost fabricate cu o tehnologie de 130 nm.
Procesoarele Sempron mai noi fabricate pentru
formatul Socket 754 au fost realizate cu ajutorul tehnologiei de
90 nm, inglobeaza nucleul Palermo si au valorile nominale
("ratings") : 2600+ (frecv. reala 1,6 Ghz), 2800+ (1,6 Ghz), 3000+
(1,8 GHz), 3100+ (1,8 GHz), 3300+ (2 GHz) si 3400+ (2 GHz).
29
Diferenta de performanta dintre modelele 3300+ si 3400+ (sau
dintre 3000+ si 3100+) nu este data de frecventa de functionare,
care este aceeasi, ci de cantitatea de memorie cache L2.
Procesoarele construite pe baza nucleului Palermo au cantitati
diferite de memorie cache L2 si anume : 2600+ (128 KB); 2800+
(256 KB), 3000+ (128 KB), 3100+ (256 KB), 3300+ (128 KB),
3400+ (256 KB).
Cele mai noi procesoare Sempron (modele de la
2800+ la 3600+) sint realizate pe baza nucleului Manila si
folosesc soclul AM2.
Procesoarele Sempron construite cu nucleele Paris si
Palermo poseda avantajele conferite de acestea (de ex.
controler de memorie integrat), dar nu pot rula aplicatii pe 64
de biti. Evident ca nici cele construite pe baza nucleelor
Thoroughbred B si Barton nu pot rula aplicatii pe 64 de biti.
Incepind cu a doua jumatate a anului 2005 AMD a
inceput sa produca si procesoare Sempron care folosesc
tehnologia AMD64 (instructiuni pe 64 de biti), de exemplu
versiunile 2600+, 2800+, 3000+, 3100+, and 3300+. Ele se
deosebesc de modelele pe 32 de biti prin intermediul codului
OPN.
ATHLON XP
30
PROCESORUL
vederea îmbunatatirii performantei globale a procesorului, cu
cîteva exceptii în care diferentele dintre generatiile de nuclee
sînt minore si tin doar de cantitatea de memorie cache de pe
pastila procesorului. Ca o regula aproape generala cu cît
nucleul este mai nou cu atît procesorul este mai bun, adica mai
rapid si mai stabil.
Diferenta între nucleul Barton si cel Thoroughbred
B este minima d.p.d.v al arhitecturii, deosebirea principala între
ele fiind data de adaugarea a 256 KB de memorie cache L2 pe
nucleul Barton în asa fel încît acesta are 512 KB memorie cache
L2 în timp ce nucleul Thoroughbred B (ca si nucleele Palomino si
Thoroughbred A) are doar 256 KB.
Nucleul Thorton este un nucleu Barton care are
doar 256 KB de memorie cache L2 si a fost produs doar din
considerente ce tin de procesul de productie, pentru ca era mai
ieftin sa se foloseasca aceeasi linie de fabricatie ca pentru
nucleele Barton decît sa se pastreze linia de fabricatie a
nucleelor Thoroughbred B.
DURON
Procesoarele Duron mai recente au fost construite
succesiv cu doua tipuri de nuclee si anume Morgan (între 1 GHz
si 1,3 GHz) si Applebred (1,4 GHz; 1,6 GHz si 1,8 GHz). Nucleul
Applebred este îmbunatatit considerabil fata de nucleele
anterioare si permite functionarea procesorului la o frecventa a
magistralei de date (FSB) de 266 MHz. Procesoarele Duron au o
cantitate de memorie cache L2 de doar 64 KB, fata de 256 sau
512 KB pentru procesoarele Athlon XP, ceea ce se rasfrînge
asupra performantelor în aplicatiile (jocuri, programe de
birotica, etc.) dependente de cantitatea de memorie cache
disponibila. Aceasta linie de procesoare a fost scoasa din
productie în momentul în care a fost lansat modelul Sempron.
31
32
PROCESORUL
33
5200+ : 2,6 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie
cache L2
5000+ : 2,6 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie
cache L2
4800+ : 2,4 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie
cache L2
4600+ : 2,4 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie
cache L2
4400+ : 2,2 GHz x 2 nuclee | 2 MB memorie
cache L2
4200+ : 2,2 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie
cache L2
4000+ : 2,0 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie
cache L2
3800+ : 2,0 GHz x 2 nuclee | 1 MB memorie
cache L2
3600+ : 2,0 GHz x 2 nuclee | 512 KB memorie
cache L2
Fiecare nucleu are viteza specificata in lista de mai
sus, dar asta nu inseamna ca un procesor cu 2 nuclee la
frecventa de 2 GHz este echivalent cu un procesor cu un singur
nucleu la frecventa de 4 GHz. O crestere mare de performanta
este valabila doar atunci cind procesoarele sint folosite pentru
softuri optimizate pentru lucrul cu mai multe nuclee (de ex.
programele de grafica 3D). Diferenta de performanta intre
modelele cu aceeasi frecventa de tact este data de marimea
memoriei cache L2, care este de altfel si singura diferenta intre
cele doua tipuri de nuclee.
Procesoarele Athlon 64 X2 sint bazate pe nucleele
Toledo (4800+ si 4400+), Manchester (4600+, 4200+, 3800+),
Windsor (modele de la 3600+ la 6000+) si Brisbane (modele de
la 4000+ la 5000+).
34
PROCESORUL
Modelele bazate pe nucleele Toledo si Manchester
sint cele mai vechi si din aceasta cauza folosesc placi de baza de
tip "Socket 939". Ele au magistrala de date de 1000 MHz, sint
compatibile cu setul de instructiuni SSE3 si au un controler de
memorie imbuntatit fata de procesoarele Athlon 64.
Modelele bazate pe nucleul Windsor fiind mai noi
folosesc placi de baza cu soclu AM2.
Modelele bazate pe nucleul Brisbane sint cele mai noi
si folosesc placi de baza cu soclu AM2. Ele sint fabricate cu o
tehnologie de 65 nm, ceea ce are ca rezultat un consum mai
scazut de energie si deci si o incalzire mai redusa. Nucleul
Brisbane are o marime a memoriei cache L2 de 512 KB, deci un
procesor cu acest nucleu va avea o memorie cache de 1 MB (2 x
512 KB).
Procesoarele Athlon 64 X2 "Eficiente Energetic"
(energy efficient) sint modele bazate pe nucleele Windsor sau
Brisbane al caror consum energetic se situeaza intre 35-65 W, in
timp ce procesoarele Athlon 64 X2 obisnuite au un consum in
jur de 85 W. Scaderea consumului se obtine prin selectarea
procesoarelor ce pot functiona la o tensiune de alimentare
(Vcore) mai redusa. Sint recomandate pentru sistemele la care
se doreste cu orice pret pastrarea unei temperaturi scazute
pentru a nu fi nevoie de o racire zgomotoasa, de exemplu
sistemele AMD Live, care sint dedicate in principal redarii
multimedia ("home cinema").
35
DENUMIREA PROCESOARELOR AMD
ALTI PRODUCATORI
40
PROCESORUL
NOUTATI
41
Intre Core i7 950 si i7 920 a fost introdus noul Intel Core i7 870
si 860 cu 2,93 GHz si 2,8 GHz.
Mai multe detalii despre aceste modele puteti vedea mai jos:
42
PROCESORUL
fost pastrat si imbunatatit. Daca pentru procesoarele i7 900
multiplicatorul putea fi modificat cu maxim doua trepte, noile
procesoare i7 800 vor avea multiplicatorul deblocat pentru un
maxim de cinci trepte, respectiv patru trepte pentru i5 750 .
Concret, daca un i7 900 ajungea de la 3,33 GHz la 3,6 GHz in
urma overclockingului, un i7 800 de la 2,93 Ghz va ajunge tot la
3,6 Ghz iar i5 750 de la 2,66 GHz la un maxim de 3,2 GHz.
ARTICLE VI.
Noua familie de procesoare Intel Core 2010 a fost
introdusă pe piaţă sub deviza „Not just faster, smarter”. Cu ale
cuvinte, nu numai că noile procesoare sunt mai rapide, dar,
datorită celor trei tehnologii speciale (Intel HD Graphics, Turbo
Boost şi HyperThreading), sunt şi inteligente. În funcţie de
performanţele oferite, CPU-urile au fost plasate în trei niveluri –
nivelul de bază, unde găsim procesoarele Intel Core i3, nivelul
mediu, al procesoarelor Intel Core i5 şi nivelul cel mai
43
performant, unde intră toate procesoarele Intel Core i7. Dar să
o luăm cu începutul şi să vedem ce înseamnă noile tehnologii
„smart”.
44
PROCESORUL
împreună cu suport Microsoft Windows 7. De asemenea, este
integrată – capacităţile grafice sunt încorporate în procesor.
Procesoarele din noua familie Intel Core 2010 sunt
dedicate atât laptop-urilor, cât şi desktop-urilor. Să trecem în
revistă variantele de CPU-uri pentru laptop-uri.
Intel Core i3
- primul nivel din cadrul noii familii de procesoare,
reprezintă punctul de plecare pentru un laptop rapid, care face
faţă multiplelor aplicaţii rulate simultan, datorită tehnologiei
HyperThreading;
- Intel Core i3-330M – 2 cores / 4 threads, rulează la
2.13 GHz, are 3 MB memorie cache, bazat pe tehnologia de 32
nm;
- Intel Core i3-350M – 2 cores / 4 threads, rulează la 2.26 GHz,
are 3 MB memorie cache, bazat pe tehnologia de 32 nm;
Intel Core i5
- pe acest nivel, există două tipuri de procesoare –
standard şi ULV (Ultra-Low Voltage)
Procesoarele standard
45
- Intel Core i5-520UM – 2 cores / 4 threads, rulează la
1.06 GHz, dar poate ajunge până la 1.86 GHz cu tehnologia
TurboBoost, are 3 MB memorie cache, bazat pe tehnologia de
32 nm;
Intel Core i7
- cele mai performante procesoare din serie, combină o
memorie cache mai mare cu f
recvenţe mai mari de rulare;
- şi pe acest nivel există două tipuri – standard şi ULV;
Procesoarele standard
Procesoarele ULV
46
PROCESORUL
are 4 MB memorie cache, bazat pe tehnologia de 32 nm;
- Intel Core i7-640LM – 2 cores / 4 threads, rulează la 2.13 GHz,
dar poate ajunge până la 2.93 GHz cu tehnologia TurboBoost,
are 4 MB memorie cache, bazat pe tehnologia de 32 nm;
Procesoarele tip ULV se adresează laptop-urilor ultra-
thin şi ultra-light. Chiar dacă oferă performanţe ceva mai
slăbuţe decât CPU-urile standard, compensează în schimb prin
dimensiuni reduse care permit portabile mai subţiri şi mai
uşoare.
SECTION VI.1
SECTION VI.2
NOI PROCESOARE AMD
48
PROCESORUL
49
Bibliografie
http://www.scritube.com/stiinta/informatica/hard
ware/PROCESOARE-INTEL-si-AMD9510162116.php
http://www.pcworld.ro/articole/18197/0/Noile-
procesoare-Intel-Core-i7-si-i5-
http://laptopnews.ro/procesoarele-intel-core-
2010.html
http://pcnews.ro/2010/09/22/noi-procesoare-
amd/
50