S.A.

CAHULPAN

Numele societăţii comerciale «CAHULPAN» reprezintă un simbol al tradiţiei si al calităţii

produselor de morărit, panificaţie, produse zaharoase, patiserie si paste făinoase.
In sfera principalelor preocupări ale societăţii CAHULPAN se află, desigur, pâinea - produs atât
de gustos si hrănitor, care nu poate lipsi in nici o zi de pe masa fiecăruia dintre noi. Adică altfel spus ne
referim la "pâinea noastră cea de toate zilele". Biografia S.A. „CAHULPAN"

In anul 1946 a fost organizată fabrica de pâine din Cahul. La baza ei a fost brutăria amplasată în
clădirea fostului grajd al detaşamentului de grăniceri din Cahul pe strada B. P. Haşdeu (fosta Osipenko).
întreprinderea era odată un cuptor cu vatră şi avea capacitatea zilnică de producere de circa 10 tone de
pâine în forme. Către finele anului 1946 în primul trimestru anului 1947 au fost montate 2 cuptoare cu
combustibil lichid de tip FTP-2. Treptat întreprindea îşi sporeşte capacitatea de producere la
30.05.1947. Consiliul de miniştri a RSSM precaută chestiunea despre reorganizarea întreprinderi.

Compartiment clasificatorului: Produse de panificaţie si patiserie.

Mărfurile şi serviciile: Biscuiţi. Paste făinoase. Pâine si produse de panificaţie. Torturi,
prăjituri. Produse de cofetărie. Turte dulci. Covrigi. Apa minerala. Băuturi nealcoolice.

La data de 19 iunie 1947, în baza Hotărârii ministrului industriei alimentare şi

ordinului numărul 63 al directorului întreprinderi Djiviţkii, Fabrica de pâine este
reorganizată „Combinatul de pâine din Cahul".

In luna august 1950 Combinatul trece în altă clădire mai modernă pe strada Sciusev (fosta
Sverdlov). întreprinderea dispune de două cuptoare mari de marcă FTL-2, cazangerie, generator de
curent electric şi alt utilaj tehnologic mai avansat ce permitea de a spori volumul producţiei, de a lărgi
sortimentul cu produse de franzelărie şi covrigărie.

Pe acele timpuri, după cum era utilată întreprinderea, prezenta una dintre cele mai modeme din
zonă. La finele anului 1977 în zona industrială a oraşului Cahul este construită o nouă întreprindere -
tip, utilată cu patru linii tehnologice modeme cu patru cuptoare electrice şi o productivitate înaltă la
moment capacitatea de producere constituie 32 de tone pe zi. Din 1978 şi până în prezent au fost
efectuate un şir întreg de modernizării şi reutilări, care au dus la sporirea considerabilă a capacităţilor,
lărgirea sortimentul produselor, implementarea a noi tehnologii şi a tot ce e mai efectiv şi mai bun în
ramura dată. Spre exemplu la finele anului 1983 a fost deschisă o secţie de producere a turtelor dulci şi
a biscuiţilor zaharoşi. în ianuarie 1999 a fost deschisă o secţie de producere a produselor de patiserie
(torte, mlade, prăjituri, etc.).

În prezent capacitatea de producere la secţia de bază e de circa 60 tone de pâine şi produse de

panificaţie pe zi.

Treptat cuptoare electrice a fost schimbate cu altele la gaze naturale, ce a sporit eficacitatea, a
ridicat randamentul proceselor, îmbunătăţit calitatea produselor, la care permanent se pune un accent
deosebit. în continuare se poate de spus ca aceasta este deviza firmei:
 Prin calitatea şi diversitatea a cucerit noi segmente a pieţei, prin eficacitatea a te menţine
pe ea.

Ca exemplu poate servi faptul că în iulie 2003 a fost deschisă o secţie de îmbuteliere a băuturilor
carbogazoase în ambalajuri PET. Apa minerală „VALEA PRUTULUI'' a fost inclusă în registru apelor
minerale al R. Moldovei.

Vara anului 2004 prin a cordare cu un partener din Chişinău a fost montată o linie de producţie
Ukraineană, la care se produc circa 20 de feluri de biscuiţi zaharoşi. In prezent întreprinderea produce
un sortiment larg de produse circa 35 feluri de pâine, 19 feluri de turte dulci,26 feluri de biscuiţi, mai
mult de 45 feluri de prajituri,rulade,16 feluri de băuturi carbogazoase.

Sortimentul produselor fabricate este foarte divers:

- pâine şi produse panificaţie 53 t/24h, dintre care doar pâine 13 t/24h

- produse de patiserie (turte dulci, biscuiţi, torte, rulade, prăjituri etc.)1360 t/an

- pesmeţi tăieţi,

- produse de covrigărie,

- apă minerală şi băuturi carbogazoase, în total 250 de feluri.

Ca producători de produse de panificaţie, întreprinderea este lider în oraşul Cahul şi în zona de

sud a ţării, şi î-şi menţine serios poziţia câştigată pe piaţă, graţie efortului şi lucrului permanent depus,
sporindu-şi cifra de afaceri. Insa piaţa de desfacere nu se limitează doar la zona de sud ,astfel suportând
o reducere de 5% din preţ, Cahul Pan işi desface marfa si in zona de centru la Metro in Chişinău.

De asemenea întreprinderea colaborează cu o firma din Bacau, Romania, care vinde

produsele CahulPan sub un nou brend propriu.

întreprinderea este dotată cu sondă de apă minerală, generator de energie electrică cu o putere de
315 KW A, cazangerie, depozite cu suprafeţe mari ce permite să funcţioneze pe o perioadă îndelungată.

De asemenea întreprinderea dispune de o reţea de magazine alimentare de firmă care permite de

a comercializa o bună parte din produsele proprii şi a altor produse alimentare.

Are la dispoziţie un punct de automaşini (12 la număr) care transportează o bună parte în raza
oraşului, la distribuitorii firmei şi în general în ţară inclusiv şi în capitală. în anul 1995 conform
programului de privatizare întreprinderea de Stat a fost reorganizată în Societatea pe acţiuni de tip
deschis.

„Combinatul de panificaţie Cahul" cu cota Statului în Capitalul Social de 60,1%.

 La începutul anului 2000, prin concurs investiţional cota Statului de 60,1% a fost vândută unui
investitor autohton, care era obligat sa investească peste 5mil de lei timp de 5 ani. Pe baza
investiţiilor a fost modernizate utilajele de producţie, secţiile si au fost procurate utilaje noi. In 2006
investitorul a trecut suma investita in capitalul statutar si ca urmare procentajul acţiunilor deţinute a
crescut de la 60% la 89%.La ziua de azi sunt 577 acţionari fizici si 2 acţionari juridici. In prezent
Întreprinderea nu are investitori noi, astfel toate investiţiile ce se efectuează sunt făcute pe baza
creditelor. Astfel S.A. Cahul Pan îşi efectuează toate operaţiunile si tranzacţiile economice prin
intermediul a doua banei Banca Sociala si AgroindBank.

Printr-o conlucrare foarte strânsă cu investitorul principal, sau petrecut multe lucruri pozitive
în viaţa întreprinderii.

Cifra de afaceri în anul 2003 a constituit 35,6 ml lei, pe perioada de 9 luni 2004-31,0 ml. lei, iar in
anul 2007 cifra de afaceri a constituit 58 ml lei, iar anual se preconizează 41,5 ml. lei La data de
01.11.2004 numărul angajaţilor constituie 293 persoane ,iar in prezent nr. angajaţilor este de peste 300
angajaţi, şi există tendinţa de a spori acest indice în viitor cu lărgirea producerii.

Pentru a produce produse de panificaţie avem nevoie de materie prima. Materia prima este apa,
faina, sarea si drojdia. Materia pima auxiliara este uleiul,untul,zaharul,laptele,macul s.a. Faina după ce
este adusa se depozitează in secţia de păstrare, tot acolo ea este divizata pe calităţi. După eliberarea
depozitului el este curăţit si dezinfectat. Este interzis de a trece faina in lucru daca nu este trecuta prin
burat. Mai intii trece prin prin site unde se afla si magneţii pentru a o curaţi de impurităţi
metalice,pentru a ajunge la procentul admisibil de metale. Daca faina conţine multe impurităţi ea este
reîntoarsa.

Procesul tehnologic de fabricare a pâinii

Procesul tehnologic de fabricare a pâini constă în următoarele operaţii:

1. Pregătirea (hidrogarea) materiei prime, aceasta se face conform procesului;

2. Prepararea şi frământarea aluatului;
3. Fermentarea aluatului;
4. Divizarea şi modelarea aluatului;
5. Coacerea şi răcirea pâini.

Aluatul se prepară prin două metode: directă şi indirectă (mono şi bifazică)

Metoda directă - constă în amestecarea tuturor componentelor metoda este rapidă însă produsul finit
are proprietăţi organoleptice mai joase şi în procesul pregătirii aluatului se consumă de 2-3 ori mai
multă drojdie.

In primul rind se produce plămădeala. După asta este lăsata sa se fermenteze timp de 3-
4 ore. Apoi are loc producerea aluatului, după amestecarea aluatului la fel trebuie lăsat
pentru fermentare timp de 30-40 minute. După fermentarea aluatului are loc împărţirea lui
pe bucăţi, apoi se rotungeşte pentru a avea forma specifica.

Următorul proces este aşezarea in dospitor pentru a creste in volum de 2-2,5 ori. După ce se atinge
 volumul necesar aluatul se transportează in cuptor cu temperatura de 245-250 grade si se coace timp de
34-36 minute. După coacere pâinea se ambalează in cutii sau in lăzi de plastic si se transportează la
magazine.

Proces de fabricare a covrigilor

La CahulPan se mai produc si covrigi la fel prin metoda directa. După modelarea automata covrigii
trec prin cuptorul cu aburi timp de 1-3 min pentru a primi luciu specific. După coacere are loc
ambalarea in pungi si apoi comercializarea atit pe piaţa interna a Moldovei cit si pentru export in
România ( covrigi uscaţi, biscuiţi de ovas si tarte dulci).

Termenul de valabilitate la produsele de panificaţie este in dependenta de procentul de

umeditate, aşadar la piinea care are 43-46% umeditatea - 3 zile, la covrigi cu umeditate de 8 % 90 de zile si la
biscuiţi cu umeditatea de 7 % - la fel 90 de zile. Volumul producţiei in cadru Întreprinderii este realizat
comform comenzii chiar si in zilele de sărbători sau noaptea.

Proces de fabricare a chiflelor

Chiflele la fel ca si covrigii se fac prin metoda directa, adică prin mestecarea materiilor prime
(toata materia prima se dozează in aluat). După ce primim aluatul are loc fermentarea si divizarea lui in bucati
in acea forma de care aste nevoie penru diferite chifle: cu mac, unse cu margarina, presărate cu zahăr s.a. Apoi
aluatul este transportat in dospitor pentru asi mari volumul de 2-2,5 ori. Coacerea are loc la temperatura de
225-250 grade in dependenta de calitatea si cantitatea zahărului si a grăsimilor. După coacere, chiflele se
răcesc apoi se ambalează in pungi de lemn sau de plastic, si sint gata de transportare in magazine.

O'

< K^
y
 bine definite,
M care au putut răspunde solicitărilor unei pieţe în formare. In acest scop banca a extins
reţeaua de filiale şi reprezentanţe, a valorificat noi segmente ale pieţei produselor bancare, a stabilit
oldova relaţii de corespondenţă cu bănci din străinătate şi relaţii de colaborare cu diverse instituţii financiare
internaţionale, fapt ce a consolidat poziţia băncii pe piaţa bancară a republicii.
Agroindban
k
Experienţa acestei perioade a demonstrat că echipa de manageri şi de angajaţi ai
•
Moldova Agroindbank este capabilă sa facă faţă oricăror provocări ale pieţei şi să realizeze cu succes
Puterea sta
în noi •obiectivele strategice trasate.

Situaţia economică deloc favorabilă din anul 2009, strîns corelată cu criza înregistrată
M
la nivel mondial, deşi a surprins banca într-o poziţie solidă, a adus şi noi provocări, care au determinat
oldova
banca să-şi ajusteze strategia la noile circumstanţe, pentru a face faţă noilor solicitări ale pieţei şi
Agroindba
pentru a fi aproape de clienţii săi. Pe durata întregii sale activităţi, Moldova Agroindbank a îndeplinit,
nk, în
pe lîngă rolul de bancă universală şi operativă, un rol de bancă-leader, fiind promotorul unor acţiuni
calitate de
care au dus la consolidarea întregului sistem bancar al ţării.
societate pe
acţiuni, şi-a Astfel, Moldova Agroindbank:
început
activitatea în • a stabilit relaţii de colaborare cu diverse instituţii financiare internaţionale,
1991, materializînd
într-o premise pentru atragerea capitalului străin în economia ţării;
perioadă • a iniţiat fondarea companiei interbancare de procesare a card-urilor, iar mai târziu a obţinut
marcată decertificarea la tehnologia chip a băncii pe partea de modernizare integrală a reţelei de acceptare
restructurare pentru utilizarea card-urilor cu chip, care asigură o mai bună protecţie împotriva fraudei. Banca a
a radicală afinalizat cu succes modernizarea integrală a reţelei de acceptare a card-urilor cu cip, care cuprinde
societăţii întoată reţeaua de bancomate, POS-terminale de plată la comercianţi, filialele şi reprezentanţele
general şi abăncii;
economiei • sesizînd importanţa dezvoltării pieţei financiare a ţării prin implementarea noilor
în particular.
mecanisme financiare, banca fondează în anul 2002 compania MAIB Leasing.
Schimbările companie subsidiară, în care banca deţine 100% din acţiuni şi care în prezent se află
în societate
în topul companiilor de leasing pe piaţa financiară a Republicii Moldova;
au
determinat • a implementat noul sistem informatic Globus (Temenos) - soluţie complexă şi i
banca să performantă, care menţine accesul On-Line şi procesarea centralizată, în regim de timp real a
adopte noi datelor, oferă instrumente modeme şi eficiente de administrare şi analiză, etc;
strategii,
 v a fost una din primele organizaţii financiare din statele CSI, care, prin colaborare
^ cu compania IBM, în 2006 a finalizat modernizarea nodului server, creînd un centru de tip cluster
distribuit geografic, de prelucrare a datelor pe baza platformei UNIX a IBM cu utilizarea
tehnologiilor SAN şi IBM On Demand. Banca a fost una din primele instituţii financiare din lume
care a utilizat noul standard avansat de 4Gb Fibre Channel. Această arhitectură a sistemului
informaţional permite asigurarea unei securităţi sporite, monitorizarea deplină al datelor şi
fiincţionarea neîntreruptă a băncii chiar şi în cazul apariţiei unor defecţiuni ale infi-astructurii;
a optimizat sistemul de gestiune a riscurilor bancare şi procedurile de control
intern în scopul protejării profitabilităţii băncii;
a lansat un plan de restructurare de proporţii a băncii, implementînd un model
unic de business, orientat spre servirea specializată şi eficientă a segmentelor de clienţi
Comerciali şi Retail, fiind prima bancă din ţară care a creat o diviziune specializată pentru servirea
clienţilor comerciali;
a iniţiat lucrări de amploare în vederea dezvoltării sistemelor de servire a
clienţilor la distanţă, bazate pe card-ul bancar şi Internet, materializînd astfel premisele aplicării
pe larg în bancă a tehnologiilor modeme şi dezvoltarea canalelor alternative de distribuţie:
bancomate, POS-uri, servicii bancare la distanţă de tipul SMS-Banking, Telefon-Banking si
Internet Banking, atît pentru persoanele juridice, cît şi fizice;
a extins reţeaua de parteneri şi a intensificat lucrul în ceea ce priveşte transferurile
internaţionale;
a lansat în premieră în ţară Card-uri cu design personalizat Clic Cârd, care oferă
posibilitatea creării de către client a design-ului personalizat direct pe site-ul bănci;
a implementat programe de fidelizare a clienţilor;
a aprobat şi implementat în practica Politica de guvernare corporativa, care a
permis funcţionarea băncii într-o manieră corectă, a asigurat în bancă o administrare şi un control
intern orientat spre transparenţă, responsabilitate şi informare publică corectă;
a implementat serviciul InfoTel, pentru a veni în sprijinul clienţilor interesaţi
să obţină uşor informaţii cu privire la oferta de produse şi servicii ale băncii;
a inaugurat primul Centru Regional - o subdiviziune structurală a băncii care
gestionează şi asigură activitatea eficientă a 22 de filiale din subordinea sa şi pune în evidenţă
valori de profesionalism, integritate, coerenţă, unitate, competenţă şi responsabilitate pentru
activitatea bancară a filialelor, îndreptată spre eficientizarea şi asigurarea continuităţii activităţii
filialelor, reprezentanţelor şi PSV-urilor din subordine;
realizează, cu susţinerea Fondului European pentru Europa de Sud-Est şi asistenţa
consultanţilor LFS Financial Systems GmbH, proiectul de microcreditare, în cadrul căruia se
aplică tehnologia specială de creditare a întreprinzătorilor şi microîntreprinderilor ce activează în
domeniul serviciilor, comerţului şi producerii;
în premieră pentru sistemul bancar al ţării a implementat un sistem integrat
de gestiune a creditelor pentru persoane fizice - Retail Loan Application (RLA) -
^ functionalităţile căruia acoperă întreaga activitate a utilizatorilor din cadrul băncii şi
permite lărgirea reţelei băncii prin utilizarea canalelor de distribuţie alternative, inclusiv
colaborarea în cadrul programelor de parteneriat cu clienţii băncii din domeniul
comerţului, atribuindu-le acestora funcţii de agenţi de vînzări. Astfel persoanelor fizice li
se oferă posibilitatea întocmirii creditului nemijlocit la punctul de vînzare, fără a se
deplasa la bancă;
are în prezent în acţionariatul băncii şi investitori străini, ceea ce confirmă
încrederea acestora în perspectivele de dezvoltare a băncii;
în comun cu diverse organizaţii financiare internaţionale precum EFSE, BIRD, BERD,
USAID, RISP, FIDA etc, banca derulează o serie de proiecte pentru susţinerea clienţilor
din diverse segmente. In 2009, BERD a acordat Moldova Agroindbank un împrumut de
20 de milioane de Euro şi EFSE 15 milioane de Euro, pentru creditarea businessului mic şi
mijlociu din Republica Moldova, ceea ce a sporit disponibilitatea resurselor financiare
atât de necesare business-ului mic din Moldova şi a permis unui număr mai mare de
"O'
antreprenori locali să acceseze credite bancare pentru dezvoltarea afacerilor;
a adus pe piaţa un şir de produse, servicii şi soluţii noi pentru a-i ajuta pe clienţi să
treacă mai uşor peste consecinţele actualei crizei economice oferindu-le condiţii mai
avantajoase pentru produsele de creditare; i i» ca o soluţie anticriză, destinată
clienţilor aflaţi în dificultate, banca a iniţiat
I restructurarea sau prorogarea scadenţei creditelor, venind în întîmpinarea clienţilor
i băncii cu programe individuale de susţinere a afacerilor;
j» a finalizat cu succes implementarea în luna ianuarie 2010 a Proiectului privind 1
migrarea sistemului Globus la versiunea T24;
!• în 2009 banca a fost nominalizată de către Serviciul transferurilor globale
"Citigroup" (Citigroup Global Transaction Services) cu "Premiul calităţii" pentru calitatea
înaltă a operaţiunilor de transferuri ale mijloacelor băneşti;
este prima instituţie bancară din Moldova care a obţinut în anul 2009 certificarea j
conform celui mai recunoscut standard de management al securităţii informaţionale 1 la
nivel mondial - ISO 27001:2005 - care presupune trecerea la o structură calitativ 1 nouă de
organizare a securităţii informaţiei, asigură continuitatea afacerii şi
creşterea eficienţei băncii. _____
Cu o experienţă de 20 ani, Moldova Agroindbank îşi consolidează poziţia pe piaţa bancară din
Republica Moldova confîrmind an de an, prin rezultatele obţinute, titlul de lider al sectorului
bancar din ţară.

Moldova Agroindbank este o bancă universală şi dispune de licenţa Băncii Naţionale a Moldovei
pentru efectuarea tuturor tipurilor de operaţiuni în valuta naţională şi străină pe tot teritoriul
Republicii Moldova şi pe pieţele internaţionale.

Modelul unic de business orientat spre deservirea SPECIALIZATĂ şi EFICIENTĂ a

segmentelor de clienţi Comercial şi Retail, de rînd cu sistemele modeme performante
k^ informatice şi de telecomunicaţii, produsele şi serviciile competitive strict orientate către client,
personalul bine instruit şi reţeaua de distrubuţie dezvoltată, au determinat Moldova Agroindbank
să fie banca de prima opţiune pentru clienţii din ţară şi au transformat numele băncii în unul
unanim recunoscut.

In condiţiile unei conjuncturi internaţionale dificile şi complexe, care a afectat atît economia
Republicii Moldova, cît şi activitatea băncii, s-a asigurat o administrare chibzuită şi eficientă a
băncii, ceea ce se reflectă în dezvoltarea afacerilor şi rezultatele financiare obţinute.

Astfel, Banca continuă să domine clasamentele eficienţei bancare a băncilor din Republica
Moldova, fapt confirmat de o serie de indicatori relevanţi, înregistraţi de bancă. La data de
31.12.2009, banca deţinea o cotă de 19,5% din totalul activelor, 19,3% din totalul creditelor,
20,0% din totalul depozitelor pe sistemul bancar al ţării. Datorită unei politici bancare bine
conturate. Moldova Agroindbank a înregistrat în anul 2009 un profit de 104,7 milioane lei
(conform SNC).

Rezultatele înregistrate de Moldova Agroindbank s-au datorat conlucrării eficiente a băncii cu

clienţii săi. Pentru a fi mai aproape de clienţi şi în vederea creşterii operativităţii deservirii
acestora. Banca dezvoltă şi îmbunătăţeşte în permanenţă canalele alternative, rapide şi practice,
de bancă la distanţă, care facilitează realizarea operaţiunilor bancare şi satisfac nevoile clienţilor.
Astfel, reţeaua alternativă de distribuţie a ajuns la un număr de 125 de bancomate şi 1779 de
POS-terminale la 28.02.2010. Totodată, banca dispune la moment de una dintre cele mai extinse
reţele de pe piaţă. La 28.02.2010 reţeaua băncii era constituită din 69 de filiale. Direcţia
Operaţiuni cu Clienţii la Centrala băncii (DOCCB) şi 22 de reprezentanţe.

Moldova Agroindbank este un nume bine cunoscut atît în Republica Moldova, cît şi peste hotarele
ei. Rezultatele înregistrate de bancă au fost apreciate de către o serie de ediţii internaţionale de
profil mai mulţi ani la rînd (Euromoney, Global Finance, Finance Central Europe şi World
Finance).

Rezultatele obţinute de Moldova Agroindbank sunt în mare parte datorate colaborării fiiictuoase
a băncii cu clienţii săi, care rămîn a fi o prioritate pentru bancă. Zi de zi, echipa Moldova
Agroindbank activează alături de clienţii băncii, valorificînd oportunităţi, creînd valoare şi
construind viitor.
 Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova
Decenii de-a rîndul sistemul fiscal autohton s-a dezvoltat paralel cu cel al URSS, după aceleaşi legi,
principii si regulamente, cuprinzînd atît drepturile, cît si obligaţiile, responsabilităţile inspectoratelor
fiscale. In RSSM, ca si în URSS, a fost stabilit un sistem strict centralizat de calculare si încasare în buget a
impozitelor si altor plaţi percepute de la întreprinderile si organizaţiile de stat, cooperativele agricole si de
producere, precum si de la populaţie. Primul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat
orăşeneşti si raionale este cel cu numărul 68 din luna martie 1990, aprobat de Sovietul Miniştrilor al RSSM.
Tot atunci, pe lînga Ministerul Finanţelor, si-au început activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu
intrau în componenta organelor financiare locale.
începînd cu anul 1991, în republica a început sa se aplice propria legislaţie fiscala, tinîndu-se cont de
specificul economiei si interesele bugetare naţionale. La 15 februarie, de exemplu. Sovietul Suprem adopta
Legea privind priorităţile dezvoltării sociale a satului si complexului agroindustrial, în care se prevăd
particularităţile impozitării beneficiului întreprinderilor, însoţite de o lista suplimentara de înlesniri,
acordate acestor gospodarii.
In aprilie 1992 a fost adoptata Legea cu privire la investiţiile străine. Astfel, a fost prevăzut un sir de scutiri
de impozit pe beneficiu pentru întreprinderile mixte cu investiţii străine. Ulterior au fost introduse anumite
modificări care au simplificat considerabil ordinea acordării lor. în afara de aceasta, întreprinderile mixte se
bucura si de scutirile de baza prevăzute pentru întreprinderile autohtone.
La 17 noiembrie 1992 Parlamentul adopta Legea privind bazele sistemului fiscal. Aceasta lege determina
principiile economice, juridice si organizationale generale de constituire a sistemului fiscal, prevede
tipurile impozitelor si competenta organelor puterii de stat, drepturile si obligaţiile contribuabililor,
drepturile, obligaţiile si responsabilitatea organelor fiscale, apărarea contribuabililor, răspunderea pentru
încălcarea legislaţiei. Aceasta lege este asemănătoare cu cea ruseasca. Sistemul fiscal e voluminos, prevede
10 impozite generale de stat si 10 locale, numărul cărora ulterior creste.
De la 2 decembrie 1992 intra în vigoare Legea privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor. Impozitului
sînt supuşi toţi agenţii economici - persoane juridice de pe teritoriul Republicii, indiferent de formele de
proprietate si de cadrul juridic, inclusiv întreprinderile cu investiţii străine, asociaţiile si organizaţiile
internaţionale care îsi exercita activitatea de antreprenoriat nemijlocit sau prin intermediul reprezentantelor
permanente si filialelor.
întreprinderile agricole, cu excepţia celor de tip industrial, nu plătesc impozitul pe beneficiul provenit din
fabricarea si desfacerea producţiei agricole, precum si din desfacerea producţiei obţinute prin prelucrarea
industriala a materiei prime proprii. Beneficiul obţinut din activitatea neagricola si beneficiul
întreprinderilor de tip industrial este impozitat în baza principiilor generale. Impozitului pe beneficiu nu se
supuneau sumele de binefacere, susţinerea instituţiilor de ocrotire a sănătăţii, de cultura, învatamînt,
educaţie fizica în valoare de 2 la suta din beneficiul impozabil si un procent din beneficiul de bilanţ,
transferat în fondul de susţinere sociala a populaţiei. Legea cu privire la taxa pe valoarea adăugata a văzut
lumina zilei în noiembrie 1994. Ea prevede un impozit indirect de stat, aplicat la suma valorii adăugate,
formate la fiecare etapa de producere si vînzare a mărfii, executare a muncii si acordare a serviciilor.
Plătitoare de impozit sunt întreprinderile si cetăţenii, inclusiv străini, care desfăşoară activităţi de
întreprinzător, excepţie făcând cetăţenii care obţin un venit anual din comercializarea mărfurilor mai mic
de 400 salarii ... minime si instituţiile finanţate de la buget.
Cota impozitului este aprobata în mărime de 20 la suta din volumul operaţiunilor impozabile si poate fi
precizata de Parlament în timpul aprobării bugetului pentru anul viitor.

La sfârşitul lunii decembrie 1994 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la accize. Accizele sunt un
impozit indirect de stat, inclus în preţul mărfii (producţiei) si este achitat de consumator. Plătitori sunt
persoanele fizice si juridice care produc si realizează marfiiri supuse accizelor (nu de prima necesitate:
băuturi alcoolice, produse de tutun, obiecte din metale preţioase cu sau fara nestemate s.a.).

Incepînd cu 1995, accizele au fost stabilite prin taxe fixe în exprimare băneasca la o unitate a marfiirilor
supuse accizelor în loc de procentele care se aplicau înainte la preţul de realizare.

Pe parcursul anilor anumite modificări a suferit si Legea cu privire la impozitul funciar si modalitatea de
impozitare, adoptata în decembrie 1992. Plătitori ai acestui impozit sunt persoanele fizice si juridice cu
terenuri de pământ cu titluri de proprietate, posesiune si bineficiere. Iniţial, cotele impozitului dat au fost
neînsemnate si diferenţiate, în dependenta de bonitate, de felul de utilizare agricola.

Din 1995 întreprinderile agricole au început sa plătească un impozit fimciar unic, care includea si
impozitele imobiliar si rutier, plătite anterior separat. In legătura cu aceasta, cotele impozitului fimciar s-
au majorat. Impozitul imobiliar, conform decretului Preşedintelui Republicii, a început sa fie plătit de
toate persoanele juridice cu fonduri fixe de producţie si neproductive, precum si de cetăţenii posesori de
clădiri si edificii.

Conform Legii cu privire la impozitul rutier din iunie 1993, cetăţenii au început sa achite anumite plaţi
pentru exploatarea autostrăzilor, diferitelor construcţii auto, pentru procurarea autoturismelor, altor
mijloace de transport, impozitul de tranzit si un impozit rutier special. Din 1996 însă a început sa
acţioneze Legea cu privire Ia fondul rutier

Pentru întregul sistem fiscal si nu numai, de fapt, important s-a dovedit a fi adoptarea Legii cu privire la
impozitul pe veniturile persoanelor fizice. Aceasta Lege a fost abrogata odată cu punerea în aplicare a
titlurilor I si II ale Codului fiscal. Drept ca în decursul anilor cotele impozitului, precum si mărimea
venitului neimpozabil, în repetate rînduri s-au modificat.

începînd cu anul 1997, politica financiar-fiscala aferenta veniturilor statului trebuia sa definească cît mai
exact posibil, sursele de formare a fondurilor bugetare de care statul are nevoie, metodele de prelevare,
precum si obiectivele economice, sociale sau de alta natura, pe care trebuie sa le îndeplinească
instrumentele folosite în procesul mobilizării resurselor financiare. Astfel, a intrat în vigoare Codul fiscal
al Republicii Moldova, care la acel moment, includea doar doua titluri: „Dispoziţii generale" si
„Impozitul pe venit".

în anul 2005, a fost aprobat titlul V al Codului fiscal: „Administrarea fiscala".

Actualmente în republica acţionează noua titluri ale Codului fiscal, si anume: dispoziţii generale,
impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugata, accizele, administrarea fiscala, impozitul pe bunurile
imobiliare, taxele locale, taxele pentru resursele naturale si taxele rutiere

în anul 2006, prin Hotarîrea Guvernului nr. 1208 din 20.10.2006 a fost aprobata Strategia de Dezvoltare a
Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010, marcînd începutul unei noi etape de dezvoltare, menite
sa contribuie la fortificarea temeliei administrării fiscale pusa în anii precedenţi.

în scopul optimizării administrării impozitului pe proprietate, în anii 2005-2007, au fost iniţiate lucrări de
elaborare a unui nou sistem de impozitare a contribuabililor prin implementarea Sistemului Informaţional
Automatizat „Cadastrul fiscal", ce constituie la ora actuala un sistem complex elaborat în baza
tehnologiilor web.
Un alt proiect semnificativ elaborat de Serviciul Fiscal de Stat, ce oferă o metoda alternativa de
prezentare a dărilor de seama fiscale, alta decît cea pe suport de hîrtie, si anume în mod electronic cu
aplicarea semnăturii digitale, a fost iniţierea creării SIA „e-Declaratii". Proiectul respectiv constituie un
pas marcant în facilitarea lucrului cu contribuabilii, precum si în cîstigarea încrederii acestora. Pentru
informarea contribuabililor, pe larg a fost popularizat site-ului oficial: www.fisc.md, precum si
oportunităţile oferite de acesta.

In anul 2009 a fost dat în exploatare industriala. Sistemul Informaţional Automatizat - „Evidenta
operaţiunilor de schimb valutar în numerar";

A fost iniţiata implementarea celei de-a doua etape de impozitare a bunurilor imobiliare cu
destinaţie comerciala si industriala, a garajelor si terenurilor pe care acestea sînt amplasate si a loturilor
întovărăşirilor pomicole cu sau fara construcţii amplasate pe ele, reiesind din valoarea estimata (de piaţa)
a acestora;

a fost lansat „Portalul serviciilor fiscale", ce include: serviciul „Declaraţie electronica", serviciul
„Declaraţie rapida", serviciile de acces la informaţii: „Descarcă formulare", „Despre contribuabil", „Fac-
turi fiscale". Servicii de certificare si eliberare a semnaturilor digitale. Alăturat, a fost lansat „ghişeul
electronic", prin intermediul căruia, a fost iniţiata prestarea serviciilor electronice fiscale. Totodată, s-a
lansat mecanismul ce prevede notificarea contribuabililor despre termenul de prezentare a declaraţiilor si a
dărilor de seama fiscale (calendarul fiscal), la fel, notificarea despre primirea declaraţiilor de către
Serviciul Fiscal de Stat si erorile din aceste declaraţii.

La 01.03.2010, a fost lansat proiectul „Declaraţie electronica pentru persoanele fizice". Acest serviciu
permite persoanelor fizice primirea gratuita a semnăturii digitale pentru prezentarea declaraţiei pe venit, în
regim on-line, fara a vizita organul fiscal teritorial.

La capitolul cooperare internaţionala, pe lînga relaţiile de colaborare bilaterala. Serviciul Fiscal de Stat
este membru a doua organizaţii internaţionale de profil:

- Consiliul Coordonator al Conducătorilor Serviciilor Fiscale din statele membri ai Comunităţii Statelor
Independente (CCCSF),

- Organizaţia Intra-Europeana a Administraţiilor Fiscale (IOTA).

Trebuie de menţionat si faptul ca. Serviciul Fiscal de Stat conlucrează în baza programelor de cooperare
bilaterale cu administraţiile fiscale din Regatul Tarilor de Jos, Franţa, România, Estonia, Cehia, Lituania,
etc.

în continuare. Serviciul Fiscal de Stat îsi va orienta acţiunile întru realizarea obiectivelor de baza stabilite
în diverse programe guvernamentale, în Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat, precum si în
direcţia îmbunătăţirii activităţi de administrare fiscala

In contextul celor menţionate, este de notat ca, prezentul si viitorul Serviciului Fiscal Stat este determinat
si direct influenţat de nivelul civismului fiscal al contribuabililor. Astfel, prin colaborarea permanenta si
susţinerea acestora prin acordarea unei asistente consultativ-informative adecvate, inclusiv, prin oferirea
de noi servicii fiscale care sa contribuie la reducerea costurilor, se vor realiza noi performante la capitolul
- onorarea de către contribuabil, în mod voluntar, conştient si corect a obligaţiilor fiscale.

Pe parcursul anilor sistemul fiscal a suferit schimbări esenţiale. Rezultatele perfecţionării legislaţiei în
domeniul fiscal, înregistrate pîna acum, au demonstrat eficienta activităţii desfăşurate, dar si necesitatea
de a evolua în continuare, prin alinierea la standardele internaţionale si revizuirea tuturor indicatorilor de
performanta, ce definesc activitatea de ansamblu a Serviciului Fiscal de Stat.
 Schema nr.1.4

Sef Trezoreria Teritoriala

Contabil sef sefadjunct

Cahul
Seetia operaţionala

\<./«/«:<:.:.i.Mrx/,,,u;{^,,~Â'-6a^^S'i^^ J

/r X
ConsjBtant superior 2 ii

24
 Trezoreria de Stat in structura Ministerului Finanţelor a fost creata in temeiul Decretului
Preşedintelui Republicii Moldova nr,39 din 10 martie 1993, in scopul promovării politicii
bugetare de stat, administrării efective a sistemului bugetar si a fondurilor extrabugetare, utilizării
raţionale a mijloacelor statului. Dezvoltarea si implementarea sistemului trezorerial in Republica
Moldova s-a efectuat pe etape:
- anii 1993 - 1997. începînd cu 1 aprilie 1994 Trezoreria de Stat a deschis la Banca Naţionala a
Moldovei un cont unic, prin care s-a asigurat acumularea si administrarea veniturilor în suma
totala, fara a asigura evidenta lor pe tipuri de impozite si taxe. De la acelaşi cont se efectua
finanţarea cheltuielilor bugetului de stat prin intermediul ordonatorilor principali de credite în
limita alocaţiilor bugetare trimestriale aprobate.
- anii 1998 - 1999. Pentru executarea prevederilor Hotarîrii Guvernului Republicii Moldova
nr.683 din 10 decembrie 1996 Privind crearea structurilor teritoriale de trezorerie. Ministerul
Finanţelor a creat următoarele trezorerii teritoriale:
De la 1 ianuarie 1998 - Trezoreria teritoriala Chişinău, cu un efectiv de state de 25 unităţi;
Pe parcursul trimestrului II al anului 1998 - 10 trezorerii teritoriale cu sediul în următoarele
localităţi: Bălti, Edinet, Soroca, Drochia, Ungheni, Hîncesti, Cahul, Causeni si Comrat, cu un
efectiv de state de 3 unităţi în fiecare trezorerie, în total 32 de unităţi.
Concomitent cu crearea trezoreriilor teritoriale s-au efectuat modificări în procesul de
executare de casa a bugetului de stat.
Astfel, începînd cu 1 ianuarie 1998, veniturile bugetului de stat s-au administrat prin
intermediul a 5000 de conturi trezoreriale de venituri, care au asigurat evidenta încasărilor la
nivel de fiecare tip de impozite si taxe si unitate administrativ-teritoriala. Totodată, au fost
închise înjur de 1500 conturi bancare ale instituţiilor bugetare, finanţate de la bugetul de stat si au
fost deschise conturi trezoreriale în trezoreriile teritoriale respective, în baza planurilor de
finanţare aprobate pentru fiecare instituţie.
- anii 2000 - 2002. Pentru executarea art.28 din Legea privind finanţele publice locale nr.491-
XIV din 9 iulie 1999 (în prezent abrogata) si Hotarîrii Guvernului Republicii Moldova nr.961 din
20 octombrie 1999 Cu privire la dezvoltarea sistemului trezorerial. Ministerul Finanţelor, de
comun cu Banca Naţionala a Moldovei si organele administraţiei publice locale au fost autorizate
sa asigure organizarea si implementarea etapei a IlI-a de dezvoltare a sistemului trezorerial în
republica, care prevede executarea de casa a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prin
intermediul trezoreriilor teritoriale.
- anul 2000. De la 1 ianuarie 2000 au fost create si au început activitatea suplimentar 3 trezorerii
noi, si anume Trezoreria teritoriala Chişinău - bugetul municipiului, Trezoreria teritoriala
Chişinău - bugetul judeţului si Trezoreria teritoriala Taraclia. Prin urmare, pe parcursul anului

11
2000 sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor (constituit din Trezoreria Centrala si 14
trezorerii teritoriale) a asigurat evidenta încasărilor zilnice ale bugetului de stat si ale bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale prin circa 2 milioane de conturi, unitate administrativ-
teritoriala si localitate (municipiu, oraş, sat/comuna).
Astfel, de la 1 ianuarie 2000, sistemul trezorerial asigura administrarea veniturilor bugetului de
stat si bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
- anii 2001-2002. In scopul creării unor condiţii mai favorabile pentru deservirea direcţiilor
generale finanţe, a primăriilor, instituţiilor publice, care asigura executarea de casa a bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale, pe parcursul anului 2001 si-au început activitatea 23 de
trezorerii teritoriale.
Incepînd cu 1 aprilie, în judeţele Cahul si Ungheni s-a efectuat testarea pachetelor de programe
elaborate de către colaboratorii Trezoreriei Centrale de comun cu cei ai Centrului Informativ de
Calcul al Ministerului Finanţelor.
In baza rezultatelor testării si pentru executarea hotarîrii Colegiului Ministerului Finanţelor
nr.16/3 din 24 mai 2001, s-a efectuat extinderea sistemului trezorerial pe tot teritoriul republicii,
si anime:
de la 1 iulie 2001 - în judeţele Tighina, Lapusna, Taraclia si UTA Gagauzia;
de la 1 august 2001 - în judeţele Bălti, Edinet, Orhei, Soroca si Chişinău;
de la 1 octombrie 2001- primăriile municipiului Chişinău;
de la 1 ianuarie 2002 - în instituţiile publice finanţate de la bugetul municipiului Chişinău.

Incepînd cu anul 2001, în republica activează 38 trezorerii teritoriale.

In anul 2004 prin sistemul trezorerial sa preluat la gestionare veniturile fondurilor obligatorii de
asistenta medicala şi din anul 2006 veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.
Din 1 ianuarie 2008, deservirea conturilor trezoreriilor Republicii Moldova a fost transferata
din băncile comerciale in Trezoreria de Stat .Trezoreria Republicii Moldova a fost pusa in fata
problemei de a implementa sistemul „Banc-Client" pentru deservirea la distanta a conturilor
Trezoreriilor Teritoriale cu utilizarea mecanismelor semnăturii digitale.

Dacă pînă la 01.01.2008 Trezoreria de Stat, cît şi cele teritoriale efectuau operaţiuni bancare
prin intermediul respectiv al Băncii Naţionale şi celor comerciale incepînd cu data de 01.01.2008
Trezoreria de Stat (inclusiv trezoreriile teritoriale) devin ca participant direct în Sistemul
Automatizat de plăţi interbancare.

12
 Rolul sistemului trezorerial în gestiunea eficientă a resurselor bugetare se exprimă prin
îdeplinirea funcţiilor de bază şi anume:
- controlul şi evidenţa veniturilor bugetare şi mijloacelor extrabugetare prin intermediul
trezoreriei, care cuprinde:
a) executarea controlului asupra documentelor privind încasarea veniturilor bugetare precum şi a
documentelor privind încasarea veniturilor din mijloace speciale şi fonduri speciale
b) încadrarea veniturilor încasate în conturile trezoreriale de venituri corespunzător clasificaţiei
bugetare
c) controlul asupra încasării veniturilor regularizatorii şi veniturilor supuse delimitării. Efectuând în
baza lor înscrierile necesare în conturile respective şi evidenţă contabilă
d) efectuarea compensărilor între tipuri de venituri şi restituiri din veniturile transferate de la agenţi
economici mai mult decît prevăd legislaţia, sau din cont în cont. etc.
e) întocmirea şi transmiterea informaţiilor privind veniturile încasate beneficiarilor de conturi de
venituri şi asigurarea rapoartelor financiare la partea de venituri lunar şi trimestrial.
- controlul şi evidenţa cheltuielilor ce asigură :
a) efectuarea controlului asupra documentelor de plată prezentate de executorii de buget, asigurând
în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limitele lunare conform planurilor de finanţare şi
alocaţiilor bugetare , sub aspectul Clasificaţiei bugetare şi a disponibilităţilor în cont;
b) asigurarea respectării legislaţiei în vigoare cu privire la utilizarea mijloacelor bugetare ,
extabugetare şi fondurilor speciale;
c) efectuarea evidenţei analitice a conturilor trezoreriale pe cheltuieli deschise executorilor de buget
şi eliberând extrasele din cont cu anexarea documentelor justificative .
- respectarea disciplinei financiare , menţinerea cheltuielilor în limitele bugetare;
- promovarea priorităţilor pe parcursul executării bugetelor şi utilizarea resurselor în domeniile ,
care contribuie în cea mai mare măsură la realizarea obiectivelor, sarcinilor guvernamentale şi
autorităţilor locale ;
- valorificarea fondurilor de mijloace băneşti şi utilizarea lor în mod eficient ( rezultate relative
înalte la costuri relative scăzute) şi efectiv (obţinerea rezultatelor preconizate), în cadrul implementării
unor noi obiective , sarcini.

30
as O (73 Q) )C3 Ui
;. H
;-4

rt
^ ^
;=s ;H (ii o,Cd(U^
<D -P 5^
;-!H
PL
X
(U (U 'ri

s:
•i^N»
•^
Ui ^
<i ^4
»-î S
<D -*-•
(+i <U
;i-
^ ^ bl
<U • 1-H
Ci. Q B^
^ ^ 2 or—<• -H 4-»c3 2^
p
> B
.a . pO
<1> o 3 G
a
-^^^
'5
§ .- .S :=: 0
C O b
0-5-^ B a a
> ^ C3

-O
^S
>
1 (U U
bi O
-*^ s: (S -^

fi o S3
>
documente spre
-o executare (transf.
şi restituiri)
X
a 53
a .
3 +-
»-i
>
informaţia privind o -^
C/l a
o
U cd o
-**
^ -Vi
încasarea veniturir PH <U TS

pQ •S g

ti a

0^ <5

5
Cin Documente
bancarepentru
efectuarea
O scadenţelor
din
cont

Extrasul din cor

^
Documente
spre executa

Rstituiri
la cont

plăţile CNAS
 nituri
reguiarizatoare

ve

1 <3

V •J) Q !<
s s:
s:0 S
0
s s: ^ !^<S
! ^ -
-^ C iC
-2 «ij
>Q ~2 -2 0

>Q
.b 5 -s: ^
'<3
Q fii
l^ s:0 0
<ij
■^
0 0 ? c '^ s
0 R &n
Q
-
<D
s: ik
«
5 Q

2S
0
s0
0 5?

e8
u
<ii
la-
o a,
'5^3
N ^
U4 s: !; ^ ffi <)
'^
0B

05 sil -^5
fi Q ii

a
M
S
)-< mjnjvjdMnu Ddjvoipţy

s
-^
'^ dUDOUvq djunjuoo vj udfsuvuj^
xi
os
u

fi

S
x:
o
c/5

JQ
'
■««»

- s - i>2
s c ■^

- i
:i;
•t ^C
< ■^

>
JU •N
î: ^
.1111 ■^ $:

IX u
'3 z<
<D
< 'XI(UB M
Z )CS
o
< c <l>
<u d) T3
t3 ■*->

KS
cu
< 'ăi
"B
 CZ5
t5 o
g<i> gO
O
;-!
C3 CS
<u (U
^
Xi u
X»
ot-i o
o- ;-(
Cu
<<
(U (U
"«3 o
Q O
'ă>

•^6 '. 3^ IU
X
^ O,
g '5i
o o
CO
^
H 'C
-
6

•PN
•p«

s
o
o
o
1—I
O)
■^

IX)

O
.

s
s
ar:

<s
'u

9i

im • PN
u9
a
pQ

fi
O

s
IU

9
-^

.e a
ti

s
<u
o
 s fi
•■p
■<-»
• *x
-1 51 11 ^
g <« s
e -12- Sss^
•c -ia o ^ a
e^-S
2^ PH T3 iă fi ^ o s^ ^ ^
^ s 0
O
1^ "^
Q >Q .^ ^ O

s;
«ii ~^
Q
^ s:
'dj .O
Q s -s: ^ ^ ^ Ss
^i.

'S'
3
U
13 â^ ^
O
Q !i)
4> tX)
1^
T3
93 "«v. a ^
3
"O ^Iii ^
<u 5ik -S^
"^
w 53 -Ci
o ■ţa s
>«
OH •S tx,

""■
<
1 >
o H
o ot
o u
^ .«
«*H
1
o

9i
s
o
E
3
•

>
«
9
3
S
3

3
O
O
£^
yd ctf

6 ca )aj
P^ O
c/2 .^
C —"

'-I ^

•gl ^
'W
§ '-îs • rH
x> S
8 ^g

OM T3 H OO (N