Cursul 1-2 Explopatarea Si Intretinerea Retelelor de Distributie Bun

EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR HIDROEDILITARE
DATA: 26.02.2016, 04.03.2013, ORA 09-12 , H15, ANUL IV I.S.P.M.

CURSUL 1-2
EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA REŢELEI DE DISTRIBUŢIE A APEI.
 OBIECTIVELE CURSULUI:
1. GENERALITĂŢI
2. EXPLOATAREA REŢELEI DE DISTRIBUŢIE A APEI
3. ÎNTREŢINEREA REŢELEI DE DISTRIBUŢIE A APEI
4. ORGANIZAREA EXPLOATĂRII ŞI ÎNTREŢINERII REŢELEI DE DISTRIBUŢIE A APEI
5. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ
6. PROCEDURI DE LUCRU
7. ANEXE 1-5
8. BIBLIOGRAFIE
1. GENERALITĂŢI
A. GLOSAR DE TERMENI
Apa potabila - apa care indeplineste indicatorii distributie a apei, indiferent de modul de
de potabilitate prevazuti de legislatia in finantare a realizarii acestuia;
vigoare; apa destinată consumului uman sau Caracteristici tehnice - totalitatea datelor si
folosirii directe de către om. elementelor de natura tehnica, referitoare la o
Autoritate competenta - Autoritatea Nationala instalatie;
de Reglementare pentru Serviciile Publice de Camin de contor de bransament/retea -
Gospodarie Comunala ( A.N.R.S.C.); constructie componenta a sistemului de
Reţea de distribuţie: ansamblul conductelor, distributie a apei potabile, apartinand
armăturilor şi lucrărilor auxiliare, legate sistemului public de alimentare cu apa, care
tehnologic, prin care apa din rezervor este adaposteste contorul de bransament/retea, cu
transportată la fiecare utilizator, la presiunea de montajul aferent acestuia;
folosire; Contor de branşament - aparatul de masurare
Acces la reţea - dreptul utilizatorului a volumului de apa consumat de utilizator, care
serviciilor publice de alimentare cu apa se monteaza pe bransament intre doua
potabila de a se racorda si de a folosi, in vane/robinete, la limita proprietatii
conditiile legii, retelele de distributie; utilizatorului, fiind ultima componenta a retelei
Aviz de branşare/racordare - document scris, publice, in sensul de curgere a apei potabile;
dat de catre furnizorul de servicii de apa si de Contor de reţea - aparatul care masoara
canalizare, in legatura cu posibilitatile si consumul de apa potabila la mai multe asociatii
conditiile de alimentare cu apa din instalatiile de locatari/proprietari sau la mai multi
sale a unui consumator, respectiv de preluare in utilizatori individuali ori care masoara
instalatiile sale de canalizare publica a apelor transportul de apa dintr-o zona in alta a retelei
uzate evacuate de utilizator; publice;
Branşament - partea din reteaua publica de Contract-cadru - reglementare cu caracter
distributie care face legatura intre reteaua normativ care stabileste conditiile minimale
publica si reteaua interioara a unei incinte sau pentru relatiile comerciale dintre operator si
cladiri apartinand utilizatorilor. Bransamentul utilizator;
deserveste un singur utilizator. Bransamentul Echipament de măsurare - aparatura si
pana la contor, inclusiv caminul de bransament ansamblul instalatiilor care servesc la
si contorul, apartine retelei publice de
PREZENTA DOCUMENTAŢIE ESTE CONCEPŢIA Ş.L.DR. ING. PODOLEANU C.E. ŞI POATE FI FOLOSITĂ NUMAI PENTRU UZUL STUDENŢILOR DE LA SPECIALIZAREA I.S.P.M.. EA NU POATE FI REPRODUSĂ, COPIATĂ SAU
ÎNTREBUINŢATĂ ÎN FORMAT ELECTRONIC, INTEGRAL SAU PARŢIAL, FĂRĂ PERMISIUNEA ACORDATĂ LEGAL ÎN SCRIS DE CĂTRE Ş.L.DR. ING. PODOLEANU C.E.
Page 1 of 40
masurarea parametrilor apei furnizate, a astfel incat sa se asigure debitul normat de apa
debitului si presiunii; la utilizatorul amplasat in pozitia cea mai
Grad de asigurare in furnizare - nivel dezavantajoasa;
procentual de asigurare a debitului si presiunii Punct de delimitare a instalatiilor de
apei necesare consumatorului intr-un interval alimentare cu apa dintre operator si
de timp, precizat in anexa la contractul de utilizator - locul in care instalatiile aflate in
bransare/racordare si utilizare a serviciilor de proprietatea sau in administrarea utilizatorului
apa si de canalizare; se racordeaza la instalatiile aflate in
Imobil - orice cladire sau teren, cu destinatie proprietatea sau in administrarea operatorului
social-culturala, administrativa, de productie furnizor/prestator de servicii. Delimitarea
industriala, comerciala, de prestari de servicii dintre instalatiile interioare de canalizare si
sau de locuinta, inclusiv terenul aferent, cu reteaua publica de canalizare se face prin
regim juridic dovedit. În cazul blocurilor de caminul de racord, care este prima componenta
locuinte la care terenul aferent nu este a retelei publice, in sensul de curgere a apei
delimitat, se considera imobile toate acele uzate;
blocuri care au adrese distincte; Racord - partea din reteaua publica de
Indicatori de performanta generali - canalizare care asigura legatura dintre utilizator
parametri ai serviciului de furnizare, pentru si canalizarea publica. Racordul de la camin
care se stabilesc niveluri minime de calitate spre retea, inclusiv caminul de racord, apartine
urmarite la nivelul furnizorilor si care sunt retelei publice de canalizare, indiferent de
conditii de acordare sau de retragere a licentei, modul de finantare a realizarii acestuia;
dar pentru care nu sunt prevazute penalizari in Retea publica de alimentare cu apa sau de
contractele de furnizare, in cazul nerealizarii canalizare - partea din sistemul public de
parametrilor; alimentare cu apa, respectiv din sistemul de
Indicatori de performanta garantati - canalizare, alcatuita din reteaua de conducte,
parametri ai serviciului de furnizare ale caror armaturi si constructii anexe care asigura
niveluri minime de calitate se stabilesc si distributia apei, respectiv preluarea, evacuarea
pentru care sunt prevazute penalizari in licenta si transportul apelor de canalizare la/de la doi
sau in contractele de furnizare, in cazul sau mai multi utilizatori independenti, respectiv
nerealizarii lor; de la doua sau mai multe persoane fizice care
Instalatii interioare de apa potabila - locuiesc in case individuale ori de la doua sau
totalitatea instalatiilor aflate in proprietatea sau mai multe persoane juridice care administreaza
in administrarea utilizatorului, amplasate dupa cate un singur condomeniu, astfel cum este
apometrul/contorul de bransament, in sensul de definit el de lege.
curgere a apei sau, daca bransamentul nu este Partile componente ale unei retele de
contorizat, dupa punctul de delimitare dintre alimentare cu apa, precum si cele ale unei
reteaua publica si instalatia interioara de retele de canalizare sunt amplasate, de regula,
utilizare a apei, si care asigura transportul apei pe domeniul public; in cazul in care conditiile
potabile preluate din reteaua publica la tehnico-economice sunt avantajoase, reteaua
punctele de consum si/sau la instalatiile de publica de alimentare cu apa sau de canalizare
utilizare; poate fi amplasata, cu acordul proprietarului, si
Licenta - act tehnic si juridic, emis de pe terenuri private.
autoritatea competenta, prin care se acorda o Nu constituie retele publice: retelele de
permisiune unei persoane juridice - romana sau distributie aferente unei singure cladiri de
straina - de exploatare comerciala a sistemului locuit, chiar daca aceasta este administrata de
public de apa si de canalizare si/sau de mai multe persoane fizice sau juridice; retelele
furnizare a serviciului de apa si de canalizare; de distributie aferente unei incinte proprietate
Operator - persoana juridica titulara a unei privata pe care se afla mai multe locuinte
licente de furnizare-prestare, emisa de despartite de zone verzi si alei interioare
A.N.R.S.C., care asigura furnizarea apei private; retelele de distributie aferente unei
potabile si/sau industriale, respectiv preluarea, platforme industriale, in care drumurile de
epurarea si deversarea in emisar a apelor uzate; acces si spatiile verzi sunt proprietate privata,
Presiune de serviciu - presiunea ce trebuie chiar daca aceasta este administrata de mai
asigurata de operator in punctul de bransare, multe persoane juridice;
Page 2 of 40
Sectiune de control - locul de unde se Presiune maximă de lucru: Valoarea maximă
preleveaza probe de apa in vederea analizelor a presiunii în conductă, în secţiunea de calcul.
de laborator, acest loc fiind: Presiune de probă: Valoarea presiunii de
• pentru apa potabila si industriala: caminul de încercare a siguranţei şi etanşeităţii unei
bransament/apometru; conducte după execuţie, reparaţie sau
• pentru apa uzata: ultimul camin al canalizarii verificare.
interioare a utilizatorului, inainte de debusarea Aducţiune: sistem constructiv în care
acesteia in reteaua de canalizare a localitatii; elemental principal il constituie conducta şi
Servicii de apa si de canalizare - activitatile care asigură transportul în siguranţă al apei
de utilitate publica si de interes economic intre captare şi rezervorul de înmagazinare;
general, aflate sub autoritatea administratiei Conducta: element constructiv tubular, care
publice locale, care au drept scop asigurarea serveşte la realizarea de sisteme de transport a
apei potabile pentru toti utilizatorii de pe apei;
teritoriul localitatilor; Conducta de refulare : Conducta care asigură
Serviciul public de alimentare cu apa cuprinde, transportul sub presiune al apei intre pompă şi
in principal, activitatile de captare, de tratare a bazinul de refulare.
apei brute, de transport si de distributie a apei Cartea tehnică a construcţiei: Ansamblul
potabile si industriale la utilizatori; documentelor tehnice referitoare la proiectarea,
Sistem public de alimentare cu apa potabila execuţia, recepţia, exploatarea şi urmărirea
-ansamblul constructiilor si terenurilor, comportării construcţiei în timp. Cuprinde toate
instalatiilor tehnologice, echipamentelor documentele, legate de construcţia real
functionale si dotarilor specifice, prin care se executată, necesare pentru identificarea părţilor
realizeaza serviciul public de alimentare cu apa componente, determinarea stării fizice şi
potabila. Sistemul public de alimentare cu apa urmărirea comportării în timp a acestora.
potabila cuprinde, de regula, urmatoarele Recepţia lucrarilor de construcţii: Rezultatul
componente: activităţii unei comisii specializate concretizat
a) captari; în documentul prin care se certifică faptul că
b) aductiuni; lucrarea realizată corespunde cerinţelor de
c) statii de tratare a apei brute; calitate specificate în Legea 10/95 şi asigură
d) statii de pompare, cu sau fara hidrofor; parametrii tehnologici pentru care a fost
e)rezervoare pentru inmagazinarea apei proiectată; ea marchează momentul în care
potabile; construcţia intră în faza de exploatare.
f) retele de distributie; Fază determinantă: Stadiul fizic la care o
g) bransamente pana la punctul de delimitare; lucrare o dată ajunsă nu mai poate fi continuată
Utilizator - orice persoana fizica sau juridica, fără aprobarea în scris a proiectantului,
proprietară sau cu împuternicire dată de executantului şi proprietarului/investitorului;
proprietarul unui imobil, având branşament aprobarea este dată după verificarea pe loc a
propriu de apă şi/sau racord de canalizare, şi stării reale a lucrării.
care beneficiază, pe baza de contract, de Diriginte de şantier: persoană autorizată,
serviciile operatorului. reprezentantul executantului, pentru urmărirea
Debite de dimensionare: Valori caracteristice corectitudinii execuţiei lucrărilor pe şantier în
ale debitelor utilizate pentru dimensionarea conformitate cu legislaţia în vigoare.
conductelor şi canalelor intr-un sistem de
transport a apei (SR 1343/1-2006); http://www.apacansb.ro
Debit zilnic maxim: Cea mai mare valoare a Standardele de terminologie SR 10898/ 2005 şi
cantităţii zilnice de apă utilizată intr-o localitate SR EN 752/99 .
din şirul anual al valorilor zilnice.
Debit orar maxim: Cea mai mare dintre
valorile debitelor orare de apă folosită de
localitate în ziua de consum maxim.
Lovitura de berbec (şoc hidraulic):
Suprapresiune/subpresiune ce apare în
conductele funcţionand sub presiune, la variaţia
bruscă a vitezei apei.
Page 3 of 40
B. ARMATURI DIN FONTA DUCTILĂ
1. VANĂ SERTAR EURO 20
5. SUPAPE DE AERISIRE CU SIMPLA,

DUBLA SAU TRIPLA FUNCTIUNE
2. VANĂ FLUTURE EUROSTOP
4.COMPENSATOARE DE MONTAJ
3. CLAPET DE RETINERE CU
BATANT
Page 4 of 40
 mansoane larga toleranta pentru tevi fonta,
otel, PVC, azbo.
6. PIESE DE MONTAJ SI INTERVENTIE
 adaptatoare de flansa larga toleranta pentru

tevi fonta, otel, PVC, azbo.
 mansoane de legatura mare diametru pentru

tevi fonta ductilă.
 adaptatoare de flansa simple sau cu

autoblocare pentru tevi fonta ductila sau
PVC/PE.
 mansoane de reparatie simple sau duble
pentru tevi fonta, otel, PVC.
http://www.diptech.ro
Page 5 of 40
C. HIDRANT SUBTERAN
http://www. arabesque.ro
Page 6 of 40
POZ. DENUMIREA STAS
Conducta din PE100-HD, PN10
1 De=280 x 16,6 mm 10617/2-84
Teu egal 90° PE100-HD, PN10
2 De 280 mm 10617/2-84
Stut din PE100-HD, PN10
3 De=110 x 6,6 mm L=2.00 m 10617/2-84
Cot cu picior cu flansa si mufa cu inzavorare
4 Dn 100 mm PN10 -
Hidrant de incendiu subteran Dn 100 mm
5 PN10 3479-80
6 Cutie protectie
3479-80
7 Reductie PEID PN10, De 160/110 mm 10617/2-84
Page 7 of 40
D. HIDRANT SUPRATERAN
http://www. arabesque.ro
Page 8 of 40
E. CIŞMEA STRADALĂ
http://www. ampgrup.ro
Page 9 of 40
F. SCHEMA DE MONTAJ BRANŞAMENT DN 40 MM
VEDERE IN PLAN
Scara 1:20
1 34 4 3 1 7 1
A A
2 5 6 5 2
2
0,10 1,50 0,10

75,00
SECTIUNEA A-A
Scara 1:20
0,20
0,14
11
12
1,50
13 15 1 3 4 4 3 18 7 1
14 2 5 6 5 2 0,30
10 2 9
0,26
17 16
0,10 1,50 0,10
LEGENDA: 75,00
1.Robinet sferic D 1 1/4"(Dn 32mm) 10.Robinet sferic de golire D 3/4"

2.Piesa cu trecere pe filet exterior 40-1 1/4" 11.Cutie de manevrare-1buc
3.Teava din PEID,PN 10,De=40x3,7mm 12.Tija de manevrare-1buc
4.Niplu filetat D 1 1/4" si piulita filetata D1 1/2" 13.Robinet cu filet exterior/interior de 2"
5.Piesa cu trecere cu filet exterior 40-11/4" 14.Piesa cu trecere pe filet exterior 63-1 1/4"
6.Contor de apa rece tip WEHRLE Dn 30mm 15.Teava PEID, PN 10, 40x3,7mm
7.Teu cu ramificatie redusa D 1 1/4"-3/4" 16.Conducta de serviciu PEID 315 mm
8.Niplu cu filet exterior D 1 1/4" 17.Colier bransament 315/40 mm
9.Niplu cu filet exterior D 3/4"
Page 10 of 40
G. SCHEMA DE MONTAJ CĂMIN DE VANE
Page 11 of 40
2. EXPLOATAREA REŢELEI DE DISTRIBUTIE A APEI
Exploatarea reţelei de distribuţie cuprinde totalitatea operaţiunilor care se efectuează de

către personalul unităţii de gospodărire comunală pentru reglarea reţelei, astfel încât acestea să
funcţioneze în permanenţă la parametrii stabiliţi prin regulamentul de exploatare.
Pentru o bună organizare a exploatării reţelei de distribuţie a apei este nevoie de existenţa
următoarelor documente de bază:
 Cartea tehnică a construcţiei;
 Manualul de calitate/Planul de control al calităţii;
 Regulamentul de exploatare;
 Organigrama instituţională.
 Prin operaţiunea de exploatare trebuie să se asigure:
 continuitatea distribuţiei apei la toate punctele de consum nepermiţând intreruperi în
funcţionare, decât în cazuri considerate de forţă majoră ca: intreruperea alimentării
cu energie electrică, la staţiile de pompare care refuleză apa în reţea, lipsa accentuată
şi prelungită a apei la surse, ruperi de conducte principale sau de aducţiune, etc;
 menţinerea presiunii de serviciu între valorile minime proiectate şi cele maxime
admisibile în raport cu materialul din care sunt executate conductele de distribuţie;
 prevenirea fenomenelor care pot stânjeni funcţionarea reţelei prin aplicaţii asupra
debitului, presiunii sau calităţii apei.
 Exploatarea reţelei de distribuţie se referă la următoarele părţi componente ale acesteia:
 conducte principale (artere), conducte de serviciu şi branşamente;
 armături: vane, hidranţi, cismele stradale;
 construcţii accesorii: cămine de vane, subtraversări cursuri de apă şi căi ferate etc.;
 instalaţie de protecţie catodică;
 aparatură de măsură şi control: contorare şi manometre;
 fântâni ornamentale (în cazul în care acestea funcţionează direct cu presiunea reţelei).
Exploatarea reţelei de distribuţie nu se referă la instalaţiile de alimentare cu apă din imobile
sau din parcurile şi instituţiile publice, la staţiile de repompare sau de hidrofor de pe teritoriul
localităţii, la castelele de apă precum şi la fântânile ornamentale dotate cu instalaţii de recirculare a
apei.
Exploatarea reţelei de distribuţie se face cu toate vanele de linie şi de ramificaţie deschise,
închiderea parţială sau totală a unora dintre acestea fiind permisă numai în cazul unui incendiu de
proporţii când ar deveni necesară alimentarea cu precădere a anumitor puncte de consum, în
defavoarea altora strict limitată de timp, sau în cazul unor avarii importante în sistemul de alimentare
cu apă.
Page 12 of 40
Exploatarea reţelei de distribuţie care este împărţită în zone de distribuţie se face cu vanele de
separaţie dintre zone - închise şi sigilate, iar vanele din interiorul fiecărei zone de distribuţie complet
deschise.
Manevrarea vanelor de separaţie este permisă numai în situaţii speciale (incendii excepţionale
etc.) când ar deveni necesară prelevarea unui debit de apă suplimentar dintr-o zonă învecinată. În
asemenea cazuri în care se întroduce debitul suplimentar perioada de timp va fi cât mai mică, iar
restabilirea situaţiei iniţiale se va face imediat ce aportul suplimentar de apă nu mai este necesar.
În cazul în care, în una din cauzele enumerate mai sus nu este posibilă menţinerea în
permanenţă a condiţiilor de debit şi de presiune, distribuţia apei se va face cu restricţii.
 Durata şi amploarea restricţiilor trebuie să fie cât mai redusă, în acest scop luându-se
unele măsuri ca:
 suspendarea temporară a unor puncte de consum sau folosinţe ca: spălatul străzilor,
funcţionarea fântânilor ornamentale, stropitul spaţiilor verzi etc.;
 folosirea intensă a sistemelor de recirculare a apei de la consumatorii industriali şi
aplicarea măsurilor de reducere a pierderilor în instalaţiile proprii, înclusiv reţelele
interioare;
 remedierea operativă a avariilor în cazul în care acestea constituie cauza întroducerii
restricţiilor.
Aplicarea restricţiilor în funcţionarea reţelei de distribuţie se face pe baza unui program de
distribuţie a apei, care se elaborează de Entitatea Autonomă de Gospodărire Apă - Canal (comunala -
orăşenească) în colaborare cu Consiliul Judeţean. Programele aprobate vor fi aduse în mod operativ la
cunoştinţa tuturor celor interesaţi.
La elaborarea programului se va examina dacă restricţia poate fi aplicată numai pe anumite
zone din localitatea respectivă sau trebuie să se efectueze tot teritoriul acesteia. În acest din urmă caz
se vor analiza comparativ aspectele pe care le comportă fie o restricţie simultană, generală, fie o
restricţie prin rotaţie, în decursul unei zile, pe zone sau cartiere.
 Restricţiile se aplică într-una din următoarele variante:
 reducerea debitului orar trimis în reţeaua de distribuţie şi implicit reducerea
corespunzătoare a presiunii disponibile;
 reducerea numărului de ore de distribuţie a apei în timpul unei zile (distribuţie
interminentă);
 combinarea în diferite proporţii a celor două variante.
În prima variantă reducerea debitelor se va face fie prin scoaterea din funcţiune a unui anumit
număr de pompe, în cazul în care distribuţia apei se face prin intermediul staţiilor de pompare, fie prin
închiderea parţială a vanelor de plecare a apei în localitatea respectivă.
Page 13 of 40
Reducerea debitelor pompate se face de regulă în timpul nopţii, căutându-se a nu se trece sub
limita care asigură alimentarea consumatorilor de la parterul imobilelor din zonele cele mai înalte ale
reţelei de distribuţie.
În a doua variantă intreruperile în distribuţia apei se vor face prin oprirea completă a staţiilor
de pompare, respectiv prin închiderea totală a vanelor de plecare de la rezervoarele de distribuţie. În
această variantă orele de întrerupere vor fi stabilite de regulă în timpul nopţii, iar dacă numărul
acestora depăşeşte 4-5 ore, se vor stabili perioade de întrerupere şi în timpul zilei. Orarul exact al
perioadelor de întrerupere şi de distribuţie a apei va fi stabilit pe cât posibil în funcţie de interesele
principalilor consumatori care ar putea fi afectaţi de restricţia respectivă.
Adaptarea unui anumit sistem de restricţii din cele posibile se va face avându-se în vedere că
este recomandabil ca prin sistemul adoptat să nu se descarce complet reţeaua de apă, să nu fie necesar
manevre prea numeroase şi frecvente ale vanelor din reţea şi să nu favorizeze tendinţe de risipă din
partea consumatorilor, prin realizarea de către aceştia a unor rezerve de apă repetate, depăşind strictul
necesar.
Pe durata restricţiilor, dezinfectarea apei se va face cu doze mai mari decât cele utilizate în
mod curent, doze ce se vor stabili cu avizul organelor sanitare locale.
 Exploatarea reţelei cuprinde următoarele operaţiuni:
 supravegherea funcţionării reţelei;
 verificarea punctelor de livrare a apei direct în reţea;
 identificarea deficienţelor care implică intervenţia echipelor de întreţinere a reţelei;
 efectuarea tuturor manevrelor pentru izolarea unor porţiuni de reţea la care se
execută lucrări de racordare a unor imobile, racordarea la reţea a unor conducte noi,
lucrări de remediere a unor avarii.
Personalul de exploatare va fi repartizat pe zone de reţea, astfel încât în general să se asigure
proporţia de 1 om la 5 km de reţea simplă.
Supravegherea funcţionării reţelei cuprinde îndeosebi verificarea circulaţiei apei în conducte,
controlul presiunilor în conducte de serviciu, situaţia vanelor care după destinaţie trebuie să fie
complet deschise sau închise, calitatea apei distribuite (examen vizual şi prelevare de probe).
Personalul de exploatare trebuie să constate ajungerea apei cu presiunea normală, până la
capetele reţelei. În caz contrar se va stabili, prin încercări succesive, zona unde se produce încetinirea
sau întreruperea circuitului apei şi care poate fi după caz consecinţa unei situaţii ca:
- defectarea unei vane din amontele sectorului în cauză prin desprinderea şi căderea sertarului;
- existenţa unei vane în poziţia închis ca urmare a unei manevre exterioare efectuate în reţea (cu
ocazia izolării unui tronson pentru remedierea unei avarii, stingerea unui incendiu etc.);
- spargerea unei conducte şi descărcarea apei într-un canal învecinat, fără semne la suprafaţa
terenului;
Page 14 of 40
- prelevarea unui debit important de apă din reţea, prin aspiraţie sau prin descărcarea într-un
rezervor subteran, de către un consumator autorizat, dar cu încălcarea condiţiilor din contractul
de furnizare a apei;
- obturarea conductei de serviciu cu unele resturi de materiale rămase de la lucrarea anterioară.
La reţelele dotate cu aparate de măsurare a debitelor transportate sau a presiunilor de serviciu,
personalul de exploatare are sarcina de a citi zilnic înregistrările acestor aparate sau de a schimba
diagramele zilnice sau săptămânale. Din interpretarea datelor colectate, prin compararea cu valorile
uzuale ale parametrilor privind debitele şi presiunile în punctele respective, se va stabili dacă
exploatarea reţelei se desfăşoară normal sau este perturbată de anumiţi factori.
Verificarea punctelor exterioare de consum cuprinde controlul modului în care sunt folosite
gurile de apă de către personalul unităţilor de salubritate, al spaţiilor verzi, al şantierelor de construcţii
şi alte categorii de consumatori temporari, funcţionarea cişmelelor publice a fântânilor ornamentale,
etc. Se vor verifica atât aspectele privind corecta manipulare a instalaţiilor respective, cu respectarea
regulilor de igienă, cât şi aspectele privind utilizarea raţională a apei fără depăşirea cantităţilor
reavizate, în vederea eliminării pierderilor şi frânării risipei. Tot în cadrul acestori verficări este
inclusă şi acţiunea de depistare a eventualelor consumatori clandestini.
 Verificarea stării tehnice a reţelei se referă la toate părţile componente ale acesteia şi
cuprinde în principal:
 identificarea neetanşeităţilor puse în evidenţă prin pierderile de apă vizitabile (la
suprafaţa pavajelor, la armături în căminele de vane etc.) şi ascunse;
 constatarea deteriorării armăturilor şi a construcţiilor anexă a reţelei ca: vane
înţepenite, capace sparte sau lipsă, zidărie deteriorată, trepte căzute, repere devenite
ilizibile, garnituri neetanşe, etc.
Personalul de exploatare are şi sarcina de a examina dacă pe traseul sau în imediata vecinătate
a reţelei de distribuţie nu se încep lucrările de construire a unor clădiri sau reţele edilitare, care pot
avea implicaţii asupra funcţionării normale a reţelei de distribuţie sau asupra calităţii apei potabile.
Pentru depistarea pierderilor de apă ascunse se va recurge, în raport cu dotarea de care se
dispune la una sau alta din metodele acustice care folosesc stetoscopul, geofonul, sau aparatul denumit
“ureche electronică”. Utilizarea acestora se va face îndeosebi pentru localizarea unor neetanşeităţi a
căror existenţă în anumite zone, provoacă scăderi importante de presiune sau debit, infiltraţii puternice
în reţeaua de canalizare în subsolul imobilelor sau alte simptome. Folosirea şi intreţinerea acestor
aparate se va face în conformitate cu indicaţiile tehnice date de unităţile care au produs aparatele
Constatările făcute de personalul de exploatare cu ocazia efectuării lucrărilor menţionate mai
sus vor fi consemnate în rapoartele zilnice de activitate a acestuia, iar aspectele care implică
intervenţia personalului de intreţinere vor fi transmise imediat unităţii respective pentru a fi
soluţionate. La intervale de 1 – 2 ani se va efectua de către personalul de exploatare câte o măsurătoare
Page 15 of 40
generală, pe ansamblul reţelei de distribuţie, a presiunilor de serviciu în vederea stabilirii curbelor
isobare. Operaţiunea se va organiza într-o perioadă de consum maxim de preferinţă în luna iulie şi
august şi va consta în măsurarea presiunilor de serviciu într-un număr de puncte caracteristice,
răspândite cât mai uniform pe teritoriul deservit de reţeaua de distribuţie la distanţa de 400-5000 m.
Determinările se vor face la hidranţi cu manometre portative. Cu ajutorul curbelor isobare
trasate prin prelucrarea măsurătorilor de către serviciul tehnic al întreprinderii se vor pune în evidenţa
zonelor deficitare din pumct de vedere al presiunilor stabilindu-se locurile unde trebuiesc luate măsuri
de amplificare a capacităţii de transport, realizarea unor legături funcţionale între artere, pentru
echilibrarea presiunilor.
3. ÎNTREŢINEREA REŢELEI DE DISTRIBUTIE A APEI
Întreţinerea reţelei de distribuţie cuprinde totalitatea operaţiunilor care se efectuează

asupra reţelei pentru ca aceasta să-şi menţină, sau în cazul avariilor să-şi restabilească capacitatea
de transport în condiţii corespunzătoare tehnice, sanitare şi economice.
Operaţiunea de intreţinere se execută în mod planificat pe baza de grafice elaborate din timp,
pentru cel puţin 6 luni. Fac excepţie avariile şi defecţiunile depistate de echipele de exploatare care se
înlătură imediat ce se constată.
 Intreţinerea reţelei cuprinde următoarele operaţiuni:
a. spălarea, curăţirea şi dezinfectarea conductelor;
b. revizia preventivă a instalaţiilor, inclusiv pregătirea instalaţiilor pentru perioada de
iarnă;
c. remedierea avariilor.
a.Spălarea reţelei se face de regulă numai în conductele de serviciu cu diametre sub 200 mm
precum şi la toate ramificaţiile care constituie capete – terminus ale reţelei, indiferent de diametrul
acestor ramificaţii.
Spălarea se face prin crearea în conducte a unei circulaţii cât mai intense a apei, se realizează
pe tronsoane de 80 – 100 m prin deschiderea completă a câte unui hidrant. Durata spălării unui
tronson va fi de minimum 5 minute, fiind prelungită în cazul în care apa evacuată nu este complet
limpede.
Spălarea se face o dată pe an la tronsoanele curente ale conductelor de serviciu şi o dată la 2
luni la capetele acestora. În cazul în care se dovedeşte necesar intervalul între 2 spălări poate fi redus
de la două luni la o lună.
Curăţirea interioară a conductelor se va prevedea numai la reţelele unde caracterisicile apei
favorizează formarea de depuneri pe pereţii conductelor, fenomen constatat fie cu ocazia remedierii
Page 16 of 40
spărturilor de conducte fie prin analize chimice repetate prin reducerea treptată a presiunilor de
serviciu sau debitelor transportate, etc.
Curăţirea se face cu mijloace mecanice sau chimise o dată la 3 – 4 ani, pe tronsoane de 800-
1000 m. Se vor folosi perii sau răzuitoare de diametre corespunzătoare, trase cu cabluri metalice între
două cămine de vane consecutive. În cazul în care distanţa între căminele existente este prea mare se
vor amenaja puncte speciale intermediare atât pentru intrducerea dispozitivului de curăţire cât şi pentru
evacuarea depunerilor.
În cazul conductelor metalice la care curăţirea prin procedee mecanice nu ar fi aplicabile, se va
recurge la metode de curăţire chimică prin folosirea anumitor substanţe dezincrustante, stabilite în
funcţie de natura depunerilor.
 Dezinfectarea reţelei se face în una din următoarele situaţii:
 se constată prezenţa în apa din reţeaua de distribuţie a unor elemente biologice;
 s-au înlocuit porţiuni din conductă cu lungimi mai mari de 10 m;
 se constată în mod sistematic lipsa clorului în exces pe anumite porţiuni de reţea.
Conductele, armăturile şi piesele accesorii trebuie bine spălate de murdăriile rămase din timpul
lucrului şi urmează obligatoriu dezinfectarea lor. Spălarea se face cu apă curată, operaţiunea se face
până când apa iese limpede. Conductele care transporta apa potabilă se dezinfectează cu apă care
contine 20÷30 mg/dm3 clor timp de 24 ore, după care conducta se spală din nou cu apă curată.
Dezinfectarea reţelei este o operaţie obligatorie înainte de punerea reţelei în funcţiune.
În paralel cu efectuarea dezinfectărilor se vor intreprinde cercetări pentru depistarea precisă a
cauzei care a condus la situaţia respectivă pentru se putea lua cât mai repede măsuri pentru înlăturarea
cauzei.
b.Revizia preventivă se face îndeosebi în scopul preveniri pe cât posibil a defecţiunilor
care pot duce la întreruperea circulaţiei apei în reţea şi cuprinde următoarele operaţiuni:
- revizuirea şi repararea vanelor, hidranţilor, cismelelor, ventilelor, compensatoarelor prin
înlocuirea pieselor uzate sau cele pe cale de a se defecta, strângerea şuruburilor, înlocuirea
garniturilor, ungerea angrenajelor, desfundarea concesiilor din trotuare;
- revizuirea şi repararea părţilor de construcţii ale căminelor, tunelelor etc. completarea
treptelor de acces a capacelor şi încuietorilor, refacerea tencuielilor căzute;
- refacerea vopsitoriei unde este cazul (capace tâmplărie);
- revizuirea reperelor folosite la indicarea poziţiei armăturilor, căminelor etc. inclusiv reperele
care arată sensul de închidere a vanelor;
- demontarea şi remontarea contoarelor de pe branşamentele consumatorilor;
- revizuirea unde este cazul şi completarea izloaţiei termice a instalaţiilor expuse influenţei
îngheţului, inclusiv pregătirea cismelelor de stradă pentru funcţionarea în timpul iernii;
Page 17 of 40
- scoaterea din funcţiune a instalaţiilor cu utilzare temporară ca: fântâni cu jet, fântâni
ornamentale, branşamente provizorii pentru şantiere, ştranduri, unităţi comerciale
sezoniere, culturi de legume, reţele de stropit a unor grădini publice inclusiv repunerea
acestora în funcţiune când acest lucru devine necesar;
- verificarea stării tehnice a instalaţiilor interioare ale consumatorilor şi somarea acestora în
vederea remedierii defecţiunilor constatate.
Operaţiunile de mai sus se execută o dată pe an cu excepţia verificării contoarelor de pe
branşamentele consumatorilor care se efectuează la intervale de timp stabilite de reglementările în
vigoare pe linie de metrologie.
Personalul de întreţinere are şi sarcina de a remedia în mod operativ defecţiunile semnalate de
personalul de exploatare şi care depăşesc posibilităţile de remediere imediată ale acestora.
O parte din personalul de exploatare şi intreţinere va fi împuternicit să stabilească în mod
oficial abaterile de la regulile de folosire, care au fost definite prin deciziile organelor competente.
Operaţiunile de întreţinere se execută cu menţinerea în funcţiune a reţelei de distribuţie.
c.Remedierea avariilor cuprinde repararea neetanşeităţilor reţelei datorită slăbirii îmbinărilor
tuburilor (prin expulzarea inelelor de cauciuc sau a plumbului din mufe), fisurării sau ruperii tuburilor
(prin şocuri mecanice exterioare, suprapresiunii în conducte, defecţiuni de fabricaţie sau de montare,
coroziuni, slăbirea terenului înconjurător) ori defectării armăturilor astfel încât acestea prezintă
pierderi importante de apă. Nu sunt considerate avarii: lipsa sau defectarea unor piese ale armăturilor
(în cazul în care nu se produc pierderi de apă sau acestea sunt reduse), lipsa capacelor, a treptelor
căminelor, înfundarea tuburilor de protecţie ale robinetelor de concesie din trotuare, degradarea
reperelor, a izolaţiei termice a conductelor şi altele asemenea.
Remedierea avariilor se va efectua de regulă cu materiale de aceleaşi dimensiuni şi
caracteristici cu cele din care este confecţionată reţeaua în zona respectivă. În nici un caz nu se va
admite ca remedierea să se facă în condiţii care ar putea diminua capacitatea de transport a reţelei de
distribuţie sau cu materiale ce ar fi contra indicate din punct de vedere al terenului din zonă, al
caracteristicilor apei etc.
 La remedierea avariilor care necesită oprirea circulaţiei apei se vor avea în vedere
următoarele:
 zona ce se izolează de restul reţelei să fie cât mai redusă;
 toţi consumatorii din zona afectată de oprirea circulaţiei apei să fie înştiinţaţi cu
minimum 1 oră înainte de închiderea vanelor;
 remedierea avariilor să se efectueze în mod continuu, indiferent de câte schimburi
sunt necesare în acest scop, nefiind permis a se intrerupe lucrul între schimburi sau
pe timpul nopţi ori în zilele nelucrătoare.
Page 18 of 40
4. ORGANIZAREA EXPLOATĂRII ŞI ÎNTREŢINERII
Pentru exploatarea şi întreţinerea reţelei se va organiza de către Entitatea Autonomă de

Gospodărire Apă - Canal (comunală - orăşenească) o singură unitate indiferent de lungimea reţelei de
distribuţie din localitatea respectivă.
În cadrul unităţii operaţiunile de exploatare vor fi separate de operaţiunile de întreţinere,
fiecare din aceste categorii fiind efectuate de echipe distincte de muncitori.
Atât pentru exploatare cât şi pentru întreţinere reţeaua de distribuţie va fi împărţită în zone
purtând fiecare o anumită denumire sau număr pentru identificare. Mărimea fiecărei zone va fi în
medie de 10 km reţea simplă.
Formaţiile de lucru nu vor fi schimbate dintr-o zonă în alta, fiind menţinute cât mai mult timp
în zonele ce le-au fost atribuite pentru exploatare sau întreţinere, în acest fel asigurându-se o mai bună
cunoaştere a instalaţiilor şi punctelor de consum din fiecare zonă a reţelei. De asemenea se va evita a
se da acestor echipe alte sarcini în cadrul altor unităţi ale întreprinderii chiar dacă este vorba de sarcini
cu caracter temporar.
Pentru reţelele de distribuţie noi, personalul de exploatare şi întreţinere va fi precizat ca număr,
pregătire, distribuire la locurile de muncă de către proiectantul reţelei. Entitatea Autonomă de
Gospodărire Apă - Canal (comunală - orăşenească) este obligată să asigure în totalitate personalul
prevăzut în documentaţie până la punerea în funcţiune a reţelei.
Pe măsura dezvoltării reţelei, Entitatea Autonomă de Gospodărire Apă - Canal (comunala -
orăşenească) va face demersuri pentru corelarea personalului folosit la exploatarea şi întreţinerea
reţelei cu lungimea reală a acesteia, pentru a asigura efectuarea în totalitate şi la intervale de timp
precise, a operaţiunilor de exploatare şi întreţinere.
Fiecare formaţie de lucru afectată exploatării va trebui să efectueze zilnic toate operaţiunile de
exploatare precizate. În mod obişnuit exploatarea unei zone de 10 km reţea simplă poate fi asigurată
de o formaţie de lucru compusă din 2 instalatori+1sef de echipă.
Operaţiunile de exploatare se efectuează în general în shimbul I.
Operatiunile de întreţinere exclusiv remedierea avariilor se efectuează pe baza unui grafic de
lucru care cuprinde toate lucrările a căror specific permite o planificare în timp.
 La întocmirea graficelor se va ţine seama de următoarele:
a) asigurarea unei repartizări cât mai uniforme a volumului de lucrări pe tot intervalul de timp
la care se referă grficul;
b) efectuarea periodică cu precădere a unor lucrări ca:
- pregătirea instalaţiilor pentru iarnă (care trebuie efectuate în septembrie-octombrie);
- verificarea consumatorilor temporari (iunie-septembrie);
- revizuirea instalaţiilor interioare (iulie-august);
Page 19 of 40
c) frecvenţa fiecărei categorii de operaţiuni;
d) volumul de lucrări ce se poate executa în 8 ore în condiţii obişnuite de lucru şi care,
informativ, se poate considera astfel:
- pentru spălarea reţelei, o echipă de 2 instalatori la circa 2,5 km;
- pentru aplicarea capetelor-terminus, 1 instalator la operaţiuni;
- pentru curăţirea conductelor o echipă de 4 instalatori circa 0,3 km;
- pentru revizie (reparare) a reţelei o echipă de 2 instalatori şi 1 zidar, circa 3 km în terenuri
obişnuite şi circa 2 km terenuri sensibile la umezire;
- pentru verificarea instalaţiilor interioare, 1 instalator la circa 30 apartamente.
În localităţile unde lungimea simplă a reţelei de distribuţie este sub 100 km, remedierea
avariilor şi a defecţiunilor semnalate de echipele de exploatare va fi asigurată de aceleaşi echipe de
întreţinere care efectueată operaţiunile. În această situaţie în graficul de lucru menţionat se va rezerva
pentru început o cotă de 20-25% din volumul de lucru maxim posibil al echipelor respective, pentru
avarii şi defecţiuni.
În general se va căuta ca o echipă de întreţinere să răspundă de toate lucrările de întreţinere
aferente unei anumite zone a reţelei, evitându-se constituirea de echipe profilate numai pe anumite
operaţiuni (spălări capete reţea, manevrări de vane pe conductele principale, refacerea reperelor) şi
care să-şi desfăşoare activitatea pe mai multe zone. Se pot totuşi organiza echipe pe anumite operaţiuni
în cazul când volumul de muncă respectiv este mare, acoperând în mod cert tot timpul de lucru al mai
multor echipe şi pentru unele operaţiuni deosebite ca de exemplu montarea şi demontarea contoarelor
de apă de pe branşamentele consumatorilor, verificarea instalaţiilor interioare, intreţinerea instalaţiilor
de protecţie catodică, refacerea pavajelor desfăcute cu ocazia remedierii avariilor.
Pe baza experienţei căpătate în decursul timpului, graficele de lucru vor fi înbunătăţite în
fiecare an, adoptându-se norme de lucru şi frecvenţe din ce în ce mai apropiate de cele constatate în
practică, ca şi pentru remedierea avariilor a cărei pondere în timpl total alocat intreţinerii trebuie
corectată an de an.
În localităţile unde lungimea simplă a reţelei de distribuţie depăşeşte 100 km sau în cele în care
predomină terenuri sensibile la umezire pentru remedierea avariilor se pot organiza şi echipe speciale,
stabilite în general pe baza raportului 1 instalator la 10 km reţea simplă.
Echipele pentru remedierea avariilor vor lucra de obicei în schimbul I. În localităţile în care
lungimea simplă a reţelei este cuprinsă între 200 şi 300 km se va asigura o echipă de intervenţii şi în
schimbul II iar în localităţile unde reţeau depăşeşte 300 km se vor asigura echipe de intervenţie şi în
schimbul III.
În localităţile în care sistemul de alimentare cu apă are organizat un dispozitiv central, pentru
surse, staţii de pompare, acesta va primi şi sarcina urmăririi activităţii de remediere a avariilor,
inclusiv primirea reclamaţiilor şi sesizărilor ce se produc în afara programului obişnuit de lucru.
Page 20 of 40
Când este necesar ca în cadrul lucrărilor de exploatare sau de întreţinere să se închidă şi vane
de pe conductele principale, manevrarea acestora se va face în baza unei foi de manevră, vizată de
şeful unităţii de exploatare şi întreţinere a reţelei sau de locţiitorul acestuia. Fac excepţie cazurile în
care manevrarea imediată a vanelor se impune pentru a nu se produce pagube sau avarierea altor
instalaţii.
Amplasarea unităţii de exploatare şi intreţinere a reţelei se prevede de regulă la acelaşi mediu
cu celelalte unităţi de exploatare ale Entităţii Autonome de Gospodărire Apă - Canal (comunală -
orăşenească), pentru ca anumite dotări să fie utilizate în comun.
În localităţile cu reţele de peste 200 km lungime, se vor putea organiza şi puncte de exploatare
şi intreţinere dispersate pe teritoriul localităţii, fiecare cuprinzând mai multe zone, totalizând cel puţin
80 km reţea, puncte amplasate pe cât posibil în centrul suprafeţei deservite, pentru o mai mare
operativitate în intervenţii.
Atelierele de intreţinere vor fi organizate indeosebi pentru efectuarea reparaţiilor armăturilor şi
celorlalte accesorii ale reţelei, precum şi pentru verificarea şi repararea contorilor de apă de pe
branşamentele consumatorilor.
În cazul în care nu se justifică organizarea unui atelier numai pentru operaţiunile de intreţinere
a reţelei de distribuţie, acestea vor fi efectuate în atelierele de specialitate ale Entităţii Autonome de
Gospodărire Apă - Canal (comunală - orăşenească), în această situaţie însă dotarea atelierelor fiind
completată în mod corespunzător, indeosebi pentru a se putea asigura şi repararea contorilor de apă.
Materialele şi utilajele de intervenţie necesare exploatării şi intreţinerii reţelei vor fi depozitate
în acelaşi loc unde se află şi sediul unităţii de exploatare şi intreţinere. În cazul în care se aplică
descentralizarea se va putea amenaja la fiecare punct de exploatare un depozit redus de materiale de uz
curent, rămânând centralizate însă utilajele de intervenţie şi depozitarea pieselor cu dimensiuni sau
greutăţi mari sau de folosinţă mai reduse.
În orice situaţie unitatea de exploatare şi intreţinere va lua măsuri de a se asigura în permanenţă
de anumită cantitate de piese de schimb şi materiale de intervenţie, componenţa exactă şi mărimea
stocului respectiv urmând a fi stabilită pe baza experienţei unităţii, în funcţie de felul reţelei, de
vechimea şi gradul de uzură al acesteia, de numărul de avarii ce se produc anual, de posibilitatea de
procurare a anumitor piese. O atenţie deosebită se va da şi asigurării, înainte de începerea sezonului
friguros, a unui stoc suficient de nisip, piatră, bolovani.
Tipul şi numărul utilajelor de intervenţie vor fi stabilite în funcţie de materialele şi
dimensiunile reţelei de distribuţie, de posibilităţile de utilizare în comun cu alte sectoare de activitate,
de starea reţelei şi frecvenţa avariilor.
În general dotarea unităţii de exploatare şi întreţinere va trebui să cuprindă:
- pompa pentru epuismente (pompe cu diafragmă, pompe submersibile acţionate cu
electromotoare);
Page 21 of 40
- compresoare pentru desfăcut pavaje;
- aparate de sudură pentru materialul din care este confectionata conducta;
- macarale pentru manipulat tuburile şi celelalte piese ale reţelei, în cazul avariilor;
- buldozer- buldoexcavator pentru săpat şi încărcat (la reţelele cu lungini de peste 300 km);
- grupuri electrogene;
- malacsoare pentru topit asfaltul;
- manometre cu diafragmă;
- apart pentru detectat pierderile de apă.
În cazul reţelelor cu lungimi peste 100 km se va lua în considerare şi posibilitatea dotării cu
autoateliere de intervenţii, utilizare în special pentru cazurile urgente ivite în orele din afara
programului obişnuit de lucru.
Pentru transportul echipelor de lucru, a materialelor şi utilajelor de intervenţie, unitatea de
exploatare şi întreţinere va trebui să dispună de autoutilitare şi autocamioane de tonaj redus, folosite în
exclisivitate sau în comun de echipele de intervenţie care lucrează în alte sectoare din cadrul
intreprinderii.
Pentru lucrările ce se execută cu săpătură, se vor asigura în dotare şi panouri de imprejmuit
locul intervenţiei, scării, balustrade, pereţi de trecere peste tranşee, materialul de semnalizare a
circulaţiei inclusiv lămpi pentru timpul nopţii, centuri material de sprijinire a pereţilor săpăturii.
Pentru primire sesizărilor şi a reclamaţiilor privind funcţionarea reţelei de distribuţie , unitatea
de distribuţie, unitatea de exploatare şi întrţinere va fi dotată cu cel puţin un post telefonic – linie
directă şi nu unul prin centrala intreprinderii.
Pentru exploatarea şi întrţinerea corectă a reţelei de distribuţie este necesar a se organiza şi
ţine la zi următoarele evidenţe:
- evidenţa construcţiilor şi instalaţiilor care alcătuiesc reţeaua;
- evdenţa parametrilor funcţionali;
- evidenţa lucrărilor de intreţinere.
Evidenţa construcţiilor şi instalaţiilor reţelei se organizează la sediul unităţii de exploatare şi
întreţinere ea va cuprinde o descriere completă a componenţei şi modului de funcţionare a reţelei
precum şi releveele tuturor conductelor principale şi de serviciu, inclusiv instalaţiile şi construcţiile
accesorii.
Atât planurile generale cât şi cele de detaliu, originale şi copii, vor fi completate cu ocazia
execuţiei lucrărilor de extindere, modificare. În termen de cel mult 30 zile de la terminarea lucrărilor
respective.
Caracteristicele principale ale reţelei vor fi consemnate în fişe generală de evidenţă, astfel încât
să fie posibil a se cunoaşte, când devine necesar, lungimea totală a reţelei, pe materiale şi pe
dimensiuni, numărul armăturilor, al contoarelor, vechimea conductelor.
Page 22 of 40
Evidenţa parametrilor funcţionali ai reţelei se referă la debitele transportate şi la presiunile de
serviciu, înregistrate de aparatele de măsură montate în lungul reţelei în anumite puncte caracteristice.
Pentru fiecare asemenea punct se va ţine o fişe de evidenţă, în care se vor trece în ordine
cronologică toate înregistrările şi măsurătorile făcute în punctul respectiv. De asemenea şi
transpunerea datelor sub forma de diagrame, pentru perioade mai mari de 6 sau 12 luni.
Evidenţa lucrărilor de întreţinere se face pe fişe în care se consemnează, pentru fiecare
conductă în parte, natura lucrării efectuate, timpul necesar, formaţia de lucru şi felul, unităţile de
materiale, utilaje, consemnate având în vedere ca aceste fişe constituie acte de evidenţă care se
folosesc la stabilirea pentru anul următor a necesarului de materiale si utilaje.
Datele principale de exploatare şi întreţinere vor fi centralizate şi prelucrate după închiderea
fiecărui an, punându-se în evidenţă evoluţia debitelor şi a presiunilor în zonele unde acestea
înregistrează eventual scăderi accentuate, numărul total şi felul avariilor, durata intervenţiilor,
cantităţile de materiale consumate la lucrările de intreţinere şi de remediere a avariilor, măsura în care
au putut fi respectate frecvenţele diferitelor lucrări din graficul de întreţinere.
În vederea unei evidenţe mai uşoare şi a unor decizii luate în timp real este necesară
preocuparea pentru crearea unei baze de date în format electronic. Datele trebuie sã fie uşor de apelat,
uşor de exploatat. Baza de date va fi structuratã pe domenii: date constructive, date tehnologice, date
de cost, date asupra reparaţiilor etc.
Baza trebuie sã conţină caracteristicile constructive (material, diametru, adâncime de pozare,
anul realizării, poziţie şi mărime branşamente, hidranţi, vane, eventuale reparaţii), caracteristici
tehnologice (presiunea de lucru, presiunea maximă în sistem, presiunea de incercare, viteza apei,
secţiunea de control a calităţii apei, etc).
Este de preferat ca datele legate de elementele conductelor să poata fi apelate uşor în vederea
introducerii într-un model de calcul/verificare a reţelei; aceasta înseamnă că pentru toate elementele
importante (capetele de tronson, schimbare diametru/material, vane, etc) vor fi date şi coordonatele
tridimensionale.
În general se va căuta a se valorifica într-o măsură cât mai mare toate concluziile ce rezultă din
datele de exploatare şi întreţinere, astfel încât organizarea şi desfăşurarea acestor activităţi în anul
următor să se înbunătăţească continuu pe baza experienţei acumulate.
Page 23 of 40
5. PROCEDURI DE LUCRU
Procedurile folosite la realizarea conductei vor fi folosite şi la lucrările de reparare a acestora.

Procedurile de lucru vor fi deci ataşate la Cartea Tehnică a Construcţiei. Pentru alte cazuri beneficiarul
va asigura procedurile de lucru adecvate. Pentru tipurile noi de materiale şi tehnologiile nou aplicate
vor fi folosite proceduri de lucru atestate prin grija proprietarului.
Procedura de reparaţie începe după stabilirea locului avariei; se verifică în cartea construcţiei
tipul de material, adâncimea de pozare, posibilitaţile de izolare a tronsonului, consecinţele izolării; se
anunţă populaţia în timp util, se asigură cu apă obiectivele prioritare (spitale, şcoli, agenţi economici la
care intreruperea apei poate fi gravă); se cere avizul/sunt anunţate organele Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă sau serviciului comunitar pentru situaţii de urgenţă.
 Structura generală şi conţinutul unei proceduri de lucru:

 numele firmei care execută lucrarea (care elaborează şi procedura ; procedura este
aprobată de beneficiar/investitor);
 tipul de lucrare la care se referă procedura;
 legislaţia şi normativele în vigoare cu aplicabilitate directă;
 echipamentul de lucru necesar;
 personalul implicat: număr de oameni, calificarea acestora;
 sursele de apă, energie şi modul de legare etc;
 tehnologia folosită (în detaliu şi cu scheme clare);
 modul de verificare a lucrării (pe etape);
 lucrul în condiţii reale de mediu şi modificările tehnologice în diferite ipostaze;
 condiţiile de securitatea muncii pentru muncitorii proprii, inclusiv echipamentul de
lucru;
 condiţii de semnalizare pentru protectia pietonilor şi traficului de vehicule
(Managementul de trafic);
 măsuri de protecţie a mediului (reamenajarea zonei rămase dupa terminarea lucrării, ce
se face cu pământul rămas etc);
 fazele determinante pe parcursul execuţiei;
 condiţii de control pe parcurs şi în final;
 modul de realizare a probei de etanşeitate;
 modul de verificare finală a calităţii lucrării şi condiţiile de acceptare la recepţie;
 forma documentului final de recepţie a lucrării.
Page 24 of 40
 Reguli generale la efectuarea oricărui tip de intervenţie la conducte în tranşee:
 săpătura se sprijină când adâncimea depăşeşte 1,25 m;
 materialul de la stratul de uzură al căii de circulaţie se recuperează şi eventual se
refoloseşte, la aducţiunea aplasată in afara căii de comunicaţie umplutura se poate
realiza cu bombament (pământul se tasează în timp); pe spaţiu verde pământul din
ultimul strat va fi pământ vegetal;
 umplutura de lângă tubul inlocuit este esenţială; se face cu nisip, în straturi de maxim 20
cm, compactat cu mijloace manuale, până la 30 cm peste tub şi apoi se poate face
mecanic;
 compactarea trebuie sã corespundă unui indice Proctor 95%; compactarea va fi cu atât
mai importantă cu cât locul afectat este sub trafic curent şi sub sarcini grele; o umplutură
proastă afectează conducta şi reparaţia va trebui refãcută, vezi aneza 8.
 ultimul strat de umplutură va fi realizat din balast, cu completare continuă pe durata
unei săptămâni; abia după aceea se va reface stratul de uzură; se va verifica şi reface
eventualele denivelări ale terenului/căii de rulare de lângă tranşee,
 mărimea / lăţimea săpăturii va fi cât mai redusă pentru a asigura o comportare cât mai
bună a umpluturii de lângă tub ; de regulă tranşeea are lăţimea de 50 cm + DN (cm),
 dacă se sapă mai adânc decât cota tubului, pentru a lucra mai uşor, mai ales la imbinarea
prin sudura în tranşee; se va da o atenţie deosebită umpluturii sub tub; acesata trebuie sã
aibă un grad de compactare asemănător umpluturii vechi de sub tuburile existente,
 la folosirea tuburilor elastice compactarea va fi facută cu cea mai mare atenţie; în caz
contrar deformaţia tubului conduce la neetanşeitate şi chiar la ruperea / colapsul tubului,
 pe durata execuţiei se lucrează în groapa uscată; epuismentul se realizează cu o pompă
automatizată după nivelul apei; la debite mici se preferă pompele cu motor termic,
 lucrul cu echipamente electrice în tranşeea cu apă respectă regulile specifice.
 Pentru cunoaşterea valorii pierderii de apa pe un tronson se poate organiza o
măsurătoare relativ exactă, astfel:
 se echipează hidranţii de la capetele tronsonului cu posibilitatea de introducere a apei ;
 se prevede contor de apă pe intrarea la hidranţi,
 la unul din capete se aduce un vas cu apa curată (potabilă) şi o pompă,
 se izolează tronsonul,
 prin hidrant se pompează apa în reţea până când la capetele tronsonului se asigură
presiunea de
funcţionare realizabilă în mod normal la funcţionare (acesta presupune ca presiunea este
cunoscută în prealabil); apa pompată este măsurată,
 se poate deduce debitul transportat ca fiind egal cu debitul pompat,
Page 25 of 40
 dacă se închide apa la consumatori şi se menţine aceeaşi presiune în sistem se poate
determina direct pierderea de apa din conductă.
 este important sã fie cunoscute toate branşamentele aflate pe acea conductă.
Debitul pe conductele reţelei de distribuţie se mai poate determina prin calcul, cu condiţia
cunoaşterii cotelor piezometrice la noduri, deci a asiguării posibilitaţii de măsurare a presiunii la
capetele tronsonului.
Estimări ale debitului pot fi făcute în cazul în care reţaua are prevăzute contoare de district. In
districtul respectiv contorul funcţionează ca un contor aşezat pe plecarea din rezervor, pentru toată
reţeaua. Fie ca bilanţ global, fie prin măsuratori de scurtă durată pe unele tronsoane, se poate face o
estimare a debitelor şi mai ales a pierderilor globale de apă.
 Determinarea timpului de parcurgere a apei se poate face :
 prin calcul; un model de calcul a reţelei poate asigura şi estimarea timpului de ajungere a
apei în diferite noduri,
 prin măsuratori directe folosind trasori care nu sunt supăratori sau periculoşi pentru
consumatori; unul dintre trasori poate fi chiar clorul introdus pentru dezinfectare;
cunoscând ritmul de reducere (degradare) a dozei de clor se poate estima durata de
parcurgere a drumului intre rezervor şi sectiunea de control; nu se poate folosi pentru
trasee scurte.
In cazul unor reţele mari, periodic, se fac studii specializate, prin care sã se determine
comportarea reţelei la calitatea apei precum şi stabilitatea biologică a apei în condiţii reale.
Page 26 of 40
6. INDICATORI DE PERFORMANTĂ PENTRU SISTEMUL DE
ALIMENTARE CU APĂ
1. Pierderea de apă în reţea, %

Cantitatea de apă pierdută fizic din reţea înainte ca aceasta sã fie utilizată în unul dintre
scopurile pentru care a fost destinată. Pierderea normală de apă dintr-o reţea bunã trebuie sã fie mai
mică de 20%. Se calculează prin metoda bilanţului anual.
2. Ritmul de extindere a reţelei, % sau km/an
Lungimea de conductă de distribuţie realizată anual, după punerea în funcţiune a sistemului -
se poate calcula ca procent de extindere anualã (raport intre lungimea de reţea nouă raportată la
reţeaua existentă) sau direct ca lungime de reţea nou executată ( km/an).
3. Consumul specific de energie, kwh/mc.
Cantitatea de energie necesară pentru aducerea unui m3 de apă la branşamentul consumatorului
– se calculează ca raport între cantitatea totală de energie untilizată anual în funcţionarea sistemului şi
cantitatea de apă furnizată.
4. Durata zilnică de alimentare cu apă, ore/zi.
Numarul mediu zilnic de ore în care se asigură apa la consumator - în mod normal alimentarea
cu apă este continuă, 24 ore/zi, dar în mod accidental pot fi şi alte cazuri.
5. Lungimea specifică a reţelei de distribuţie, m/loc.
Lungimea reţelei de distribuţie raportată la numărul de locuitori asiguraţi cu apă. Cu cât
valoarea raportului este mai mică cu atât folosirea reţelei este mai intensă şi deci grija pentru evitarea
unei avarii trebuie sã fie mai mare.
6. Numărul orelor din zi în care presiunea este insuficientă, ore/zi.
Durata totală, în ore, a intervalului de timp în care reţeaua nu are presiune suficientă pentru
alimentarea tuturor consumatorilor de apă.
7. Numărul de locuitori care în mod repetat nu au presiune în retea, %.
Numărul de locuitori, care sunt afectaţi zilnic de lipsa de presiune din reţea, raportat la numărul
de locuitori alimentaţi cu apă.
8. Lungimea de reţea în care concentraţia clorului este sub limita legală, %.
Lungimea totală a tronsoanelor din reţeaua de distribuţie în care în mod repetat nu se asigură
doza minimă de clor ( 0,25 mg/l sau doza stabilită de organele sanitare), raportată la lungimea totală a
reţelei.
9. Numărul mediu de reclamaţii justificate, nr/an.
Numărul mediu anual de reclamaţii ale clienţilor asupra faptului ca apa nu are presiune, calitatea
este necorespunzătoare etc.
Page 27 of 40
10. Numarul de defecţiuni pe reţea, nr/an.
Numărul anual de avarii (spargeri de conducte, demufări, hidranţi defecţi, vane defecte etc)
descoperite şi remediate.
11. Durata medie, minimă, în care sunt remediate defecţiunile semnalate, ore.
Media valorilor duratelor în care se repară o defecţiune semnalată.
12. Gradul de contorizare, %.
Numărul de contoare pe branşamentele consumatorilor raportat la numărul total de
branşamente.
13. Capacitatea de transport a aducţiunii, l/s.
Debitul mediu şi maxim pe care aducţiunea , îl poate asigura.
14. Gradul de folosire al aducţiunii, %.
Raportul dintre cantitatea medie anuală de apă furnizată de aducţiune şi cantitatea de apă
proiectată.
15. Numarul de avarii pe aducţiune, nr/an.
Numărul anual de defecţiuni descoperite pe aducţiune şi remediate.
16. Consum specific de apă, l/omxzi
Cantitatea totală medie zilnică de apă utilizatã de un locuitor în decursul unui an - se calculează
ca raportul dintre cantitatea totală de apă livrată anual consumatorilor (estimată sau înregistrată prin
contorizare) şi numărul de consumator.
Page 28 of 40
7. ANEXE
ANEXA 1 [5; 9]
Page 29 of 40
Page 30 of 40
Page 31 of 40
Page 32 of 40
Page 33 of 40
ANEXA 2 [9]
ORGANIGRAMA INSTITUŢIONALĂ A UNEI COMPANII DE APĂ
Page 34 of 40
ANEXA 3
Debitele specifice de apă, echivalenţii de debit şi presiunea de utilizare pentru
diferite armături de utilizare a apei reci şi calde în scopuri menajere şi igienice
Presiunea
Nr. Debite Echivalenţi normală de
Denumirea punctului de consum
crt specifice de debit utilizare Pu
[l/s] e [bar]
a) Baterii pentru:
1 Spălător DN 15 sau chiuvetă DN 15 0,20 1,00 0,2
2 Spălător DN 20 0,30 1,50 0,2
3 Cazan de baie DN 15 0,20 1,00 0,3
4 Baie DN 15 0,20 1,00 0,3
5 Duş flexibil DN 15 0,10 0,50 0,3
6 Baie DN 20 (pentru tratamente) 0,30 1,50 0,3
7 Duş DN 15 0,20 1,00 0,3
8 Duş masaj hidraulic DN 20 0,30 1,50 0,3
9 Albie de spălat rufe DN 15 0,20 1,00 0,2
10 Baie de piciore DN 15 0,10 0,50 0,2
11 Lavoar DN 15 0,07 0,35 0,2
12 Spălător circular DN 15 b) Robinete pentru: 0,10 0,50 0,2
13 Spălător DN 15 0,20 1,00 0,2
14 Spălător DN 20 0,30 1,50 0,2
15 Chiuvetă DN 15 0,20 1,00 0,2
16 Albie de spălat rufe DN 15 0,20 1,00 0,2
17 Cazan de fiert rufe DN 15 0,20 1,00 0,2
18 Încălzitor de apă cu gaze DN 15 0,20 1,00 0,35
19 Marmită DN 15 0,20 1,00 0,2
20 Rezervor de pisoar DN 15 0,20 1,00 0,2
21 Pisoar individual DN 10 0,035 0,17 0,2
22 Spălător circular DN 15 0,07 0,35 0,2
23 Baie de picioare DN 15 0,07 0,35 0,2
24 Lavoar DN 15 0,07 0,35 0,2
25 Bideu DN 15 0,07 0,35 0,2
26 Rezervor de closet DN 10 0,10 0,50 0,2
27 Rezervor de closet DN 15 0,15 0,75 0,2
28 Spălarea closetului sub presiune DN 15 1,20 6,00 0,6
29 Fântână de băut apă 0,035 0,17 0,2
30 Maşină de spălat vase DN 15 0,10 0,50 0,4
31 Maşină de spălat rufe DN 15 0,17 0,85 0,4
32 Robinet de stropit grădina DN 15 0,17 0,85 0,6
33 Robinet de stropit grădina DN 20 0,25 1,25 0,6
34 Robinet de stropit grădina cu dispozitiv de aerare 0,30 1,50 0,6
35 Robinet pentru maşini de evacuare hidraulică a 1,25 0,25 0,5*
deşeurilor menajere
36 Hidrant de stropit DN 20 3,00 0,60 1*
37 Hidrant de stropit DN 25 4,00 0,80 1*
38 Robinet dublu sau simplu serviciu DN 10 0,50 0,10 0,2
Page 35 of 40
ANEXA 4
Debitele de calcul pentru conductele de distribuţie a apei pentru clădirile administrative, social-
culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie
Nr. Relaţiile de calcul ale debitelor Domeniul de aplicare
Destinaţia clădirilor
crt. cu Σ Vs cu E cu Σ Vs cu E
1. Cămine pentru copii, creşe. Vc=0,45 √Σ Vs Vc=0,20 √E Σ Vs≥ 0,20 E ≥ 1,0
2. Teatre, cluburi, cinematografe, gări, Vc=0,49 √Σ Vs Vc=0,22 √E Σ Vs≥ 0,24 E ≥ 1,2
policlinici.
3. Birouri, magazine, grupuri sanitare de Vc=0,54 √Σ Vs Vc=0,24 √E Σ Vs≥ 0,28 E ≥ 1,4
pe lângă hale şi ateliere, hoteluri cu
camere de baie aferente camerelor de
cazare.
4. Instituţii de învăţământ. Vc=0,60 Σ Vs Vc,27 √E Σ Vs≥ 0,36 E ≥ 1,8
5. Spitale, sanatorii, cantine, restaurante, Vc=0,67 √Σ Vs Vc=0,30 √E Σ Vs≥ 0,44 E ≥ 2,2
bufete.
6. Hoteluri cu grupuri sanitare comune. Vc=0,85 √Σ Vs Vc=0,38 √E Σ Vs≥ 0,72 E ≥ 3,6
7. Cămine de studenţi, internate, băi Vc = Σ Vs Vc=0,45 √E Σ Vs≥ 1,00 E ≥ 5,0
publice, grupuri sanitare pentru
sportivi, artişti, personal de serviciu,
stadioane.
8. Grupuri sanitare la vestiarele Vc = 2 √Σ Vs Vc=0,90 √E Σ Vs≥ 4,00 E ≥ 20
atelierelor şi unităţilor de producţie.
Pentru toate categoriile de clădiri indicate în tabelul 4, la valori ale Σ Vs şi E mai mici decât cele indicate la
domeniul de aplicare a relaţiei de calcul, se aplică relaţia generală :
Vc = Σ Vs sau Vc = 0,2 E [l/s] (1)
Debitele de calcul pentru conductele de legătură dintre coloane şi armăturile punctelor de consum, din clădirile
administrative, social-culturale şi grupurile sanitare de la vestiarele atelierelor şi unităţilor de producţie de
calculează cu relaţia (1).
Vitezele recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentare

cu apă rece sau caldă pentru menajer în funcţie de dimaetrul conductei
Diametrul nominal al conductei Viteze recomandate pentru dimensionarea

[mm] conductelor,
[m/s]
10 0.10……….0.75
15 0.45……….0.80
20 0.45……….0.90
25 0.55……….1.00
32 0.55……….1.10
40 0.75……….1.20
50 0.75……….1.30
63 0.75……….1.30
80 0.85……….1.40
100 0.85……….1.45
125 1.10……….1.50
150 1.10……….1.55
200
250 1.20……….1.60
300
Pierderile de sarcină ale conductelor de alimentare cu apă rece sau apă
caldă se detrermină cu ajutorul nomogramelor sau a tabelelor de calcul din
Manualul de Instalaţii, Ghidul 049/99 şi a Normativului I–1; La
determinarea pierderilor de sarcină s-a utilizat relaţia de calcul
Coolebruck –White pentru calculul coeficientului lui Darcy.
Page 36 of 40
Unitati de presiune
V technical standard pounds per

pascal bar torr
atmosphere atmosphere square inch
T
Pa bar at atm Torr psi
E
1 Pa ≡ 1 N/m2 10−5 1.0197×10−5 9.8692×10−6 7.5006×10−3 1.450377×10−4

1 bar 105 ≡ 106 dyn/cm2 1.0197 0.98692 750.06 14.50377
1 at 0.980665 ×105 0.980665 ≡ 1 kp/cm2 0.9678411 735.5592 14.22334
1 atm 1.01325 ×105 1.01325 1.0332 ≡ p0 ≡ 760 14.69595
−3 −3 −3
1 Torr 133.3224 1.333224×10 1.359551×10 1.315789×10 ≈ 1 mmHg 1.933678×10−2
1 psi 6.8948×103 6.8948×10−2 7.03069×10−2 6.8046×10−2 51.71493 ≡ 1 lbF/in2
ANEXA 5
Metrul se notează cu m şi este o unitate de măsură pentru lungime.
Multiplii metrului sunt:
decametrul (dam), hectometrul (hm) şi kilometrul (km).
1 dam = 10 m = 100 dm = 1000 cm = 10000 mm
1 hm = 10 dam = 100 m = 1000 dm = 10000 cm = 100000 mm
1 km = 10 hm = 100 dam = 1000 m = 10000 dm = 100000 cm = 1000000 mm
Submultiplii metrului sunt:
decimetrul (dm), centimetrul (cm) şi milimetrul (mm).
1 dm = 0,1 m = 0,01 dam = 0,001 hm = 0,0001 km
1 cm = 0,01 m = 0,001 dam = 0,0001 hm = 0,00001 km
1 mm = 0,001 m = 0,0001 dam = 0,00001 hm = 0,000001 km
Litrul se notează cu l şi este o unitate de măsură pentru volum
Multiplii litrului sunt:
decalitrul (dal), hectolitrul (hl) şi kilolitrul (kl).
1 dal = 10 l = 100 dl = 1000 cl = 10000 ml
1 hl = 10 dal = 100 l = 1000 dl = 10000 cl = 100000 ml
1 kl = 10 hl = 100 dal = 1000 l = 10000 dl = 100000 cl = 1000000 ml
Submultiplii litrului sunt:
decilitrul (dl), centilitrul (cl) şi mililitrul (ml).
1 dl = 0,1 l = 0,01 dal = 0,001 hl = 0,0001 kl
1 cl = 0,01 l = 0,001 dal = 0,0001 hl = 0,00001 kl
1 ml = 0,001 l = 0,0001 dal = 0,00001 hl = 0,000001 kl
Țolul (în germană: Zoll, care se citește țol; în engleză: inch, care se citește inci) este o unitate de
măsură pentru lungime "imperială" (sau anglo-saxonă) folosită în special în Statele Unite și în
câteva state din Commonwealth, egală cu 25,4 mm ( 2,54 cm )
Debitul (Q→){[Q=S*v]→S = πD2/4 – secţiunea m2, v – viteza m/s - conductele circulare} uzual se
exprimă în m3/zi; m3/oră; m3/s; l/s - 1 m3 = 1000 l , 1 oră = 3600 s, 1 zi =24 ore, 1 zi = 3600 * 24 =
86400 s Ex. 1 m3 / zi = 0,0417 m3 / oră = 41,7 l/oră = 0,01157 l/s.
Page 37 of 40
Unități a căror utilizare este acceptată împreună cu SI
Mărime Denumire Simbol Valoare în unități SI
timp minut min 1 min = 60 s
oră h 1 h = 60 min = 3 600 s
zi d 1 d = 24 h = 86 400 s
unghi plan grad ° 1° = (π/180) rad
minut ' 1' = (1/60)° = (π/10 800) rad
secundă " 1" = (1/60)' = (π/648 000) rad
suprafață hectar ha 1 ha = 1 hm2 = 104 m2
volum litru L, l 1 L = l l = 1 dm3 = 103 cm3 = 10-3 m3
masă tonă t 1 t = 103 kg
Unitate de măsură (Prefixe SI)
Nume yotta zetta exa peta tera giga mega kilo hecto deca
Simbol Y Z E P T G M k h da
24 21 18 15 12 9 6 3 2 1
Factor 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
Nume deci centi mili micro nano pico femto atto zepto yokto
Simbol d c m µ n p f a z y
−1 −2 −3 −6 −9 −12 −15 −18 −21 −24

Factor 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
Page 38 of 40
Ansamblul format din simbolul unui prefix și simbolul unei unități formează un nou simbol, care poate fi
ridicat la o putere și poate fi combinat cu alte simboluri. Exemple:
3 -2 3 -6 3
2,3 cm = 2,3 (10 m) = 2,3×10 m
-1 -1 -2 -1 2 -1 -1
1 cm = 1 (cm) = 1 (10 m) = 10 m = 100 m
-2 2
1 V/cm = (1 V)/( 10 m) = 10 V/m = 100 V/m
-1 -6 -1 6 -1 9 -1
5000 μs = 5000 (10 s) = 5000×10 s = 5×10 s
Oţeluri
OB37 – otel (O) beton (B), ce se prezintă în general sub formă de colaci, dar și de bare lise drepte,
având diferite diametre, cu secțiune circulară. Numărul 37 reprezintă rezistența la rupere a otelului.
Este un otel cu conținut mic de carbon, laminat la cald. Are o rezistenta scăzută, ductilitate înalta și
aderenta medie cu betonul. Este folosit pe scară largă în construcții la realizarea etrierilor pentru
armături (din stâlpi, grinzi, centuri).
PC52 – otel cu profil periodic (P) laminat la cald (C). Numărul 52 reprezintă rezistența la rupere a
otelului. Este un otel cu conținut limitat de carbon, slab aliat (1.4% Mn). Se prezintă sub formă de
bare cu suprafața profilată, de diferite diametre. Deși se realizează și alte tipuri de PC (PC60,
PC90), PC52 este cel mai des folosit în construcții, pentru armarea grinzilor, stâlpilor, centurilor,
plăcilor etc. Față de OB37 are avantajul rezistenței sporite și a unei aderențe mai bune cu betonul,
datorită“striațiilor”.
GREUTĂŢI SPECIFICE ORIENTATIVE

 Greutatea betonului simplu: 2400 kg/mc = 2,4 tone/mc;
 Greutatea betonului armat: 2500kg/mc = 2,5 tone/mc
 Lemn uscat de rășinoase (15% umiditate): 600 kg/mc;
 Lemn proaspăt tăiat de rășinoase: 800-1000 kg/mc;
 Lemn uscat de foioase (15% umiditate): 800 kg/mc;
 Lemn proaspăt tăiat de foioase: aprox. 1000 kg/mc.
 Mortar de ciment: 2100-2200 kg/mc;
 Mortar de ciment-var: 1900-2000 kg/mc;
 Mortar de var: 1700-1900 kg/mc.
 Pietris (sort) cu dimensiunea 7-16 mm: 1550 kg/mc;
 Pietris (sort) cu dimensiunea 16-31 mm: 1650 kg/mc;
 Balast cu dimensiunea 0- 31mm: 1700 kg/mc;
 Nisip cu granulatia 0- 3mm: 1300 kg/mc.
 Cimentul vrac are o greutate specifică de aprox. 1280 kg/mc.
Page 39 of 40
8.BIBLIOGRAFIE
1.
NORMATIVE DE REFERINTA
 SR 10898/05 Alimentări cu apă. Terminologie.
 STAS 6819 /91 Alimentări cu apă. Aducţiuni.
 SR 8591/97 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.
 SR 9570/1-89 Marcarea şi repararea reţelelor de conducte şi cabluri în localităţi.
 SR 4163 /95 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie(Partea 1-3).
 SR EN 805/95 Alimentări cu apă. Condiţii pentru sistemele şi componentele
exterioare clădirilor.
 SR ISO 3607 Ţevi de polietilenă PE.
 STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimea de îngheţ.
 STAS 2250-73 Presiuni nominale, presiuni de încercare şi presiuni de lucru maxim
admisibile.
 STAS 416 3/1-95 Reţele de distribuţie. Prescripţii de proiectare.
 STAS 4163/3-96 Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi exploatare.
 ISO 4427Polyethylene (PE) pipes for water supply specifications.
 SR ISO 4065Ţevi de materiale termoplastice.
 SR ISO 3607Ţevi din polietilenă PE.
 SR ISO 161-1Ţevi de materiale termoplastice pentru transportul fluidelor.
 STAS 2550-90Robinete de închidere cu sertar.
 STAS 695 – 80Hidranţi de incendiu exteriori.
 STAS 696 – 80Cheiw pentru hidrant subteran.
 STAS 297/2-80Plăcuţe indicatoare pentru hidranţi şi robinete.
 STAS 2308-81Capace pentru cămine.
 SR ISO 3503-95Asamblări între fitinguri şi ţevi de polietilenă sub presiune.
 C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente.
 GP 043/99 – Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si
polipropilena;
 NP 084-03 – Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor
sanitare şi a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare utilizand conducte din
material plastice;
 I9/1-96 – Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare
 ORDIN nr. 1.736 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea reglementarii tehnice
"Normativ pentru exploatarea si reabilitarea conductelor pentru transportul apei",
indicativ NE 035-06 , PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 7 noiembrie
2006;
 http://www.lege-online.ro/lr-REGLEMENTARI-din-2005-(62939).html
2. CĂRŢI DE REFERINŢĂ
1) Giurconiu Mihai, Mirel Ion, Retezan Adrian, Sârbu Ioan – Îndrumar pentru calculul
construcţiilor şi instalaţiilor hidroedilitare, Lito 1982;
2) Mirel Ion – Alimentări cu apă şi canalizări în agricultură, Lito UPT 1992;
3) Mănescu Alexandru – Alimentări cu apă, aplicaţii, Ed. HGA, Bucureşti, 1998;
4) Pîslăraşu Ion – Alimentări cu apă, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981;
5) Giurconiu Mihai, Mirel Ion, Carabeţ Adrian, Chivereanu Dumitru, Florescu C-tin, Stăniloiu
Cristian – Construcţii şi instalaţii hidroedilitare, Ed. de Vest, Timişoara, 2002;
6) Ianculescu Ovidiu, Ionescu Gheorghe – Alimentări cu apă, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2002
7) Manualul inginerului hidro-tehnician, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1969;
8) Geoge Rusu – Exploatarea şi întreţinerea lucrărilor edilitare, Institutul de Construcţii
Bucureşti 1987;
9) S.Perju, Al. Mănescu – Exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, Ed.
CONSPRESS, Bucureşti 2011.
Page 40 of 40

Cursul 1-2 Explopatarea Si Intretinerea Retelelor de Distributie Bun

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 1-2 Explopatarea Si Intretinerea Retelelor de Distributie Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR HIDROEDILITARE

DATA: 26.02.2016, 04.03.2013, ORA 09-12 , H15, ANUL IV I.S.P.M.

EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA REŢELEI DE DISTRIBUŢIE A APEI.

1. VANĂ SERTAR EURO 20

5. SUPAPE DE AERISIRE CU SIMPLA,

2. VANĂ FLUTURE EUROSTOP

6. PIESE DE MONTAJ SI INTERVENTIE

 adaptatoare de flansa larga toleranta pentru

 mansoane de legatura mare diametru pentru

 adaptatoare de flansa simple sau cu

0,10 1,50 0,10

1.Robinet sferic D 1 1/4"(Dn 32mm) 10.Robinet sferic de golire D 3/4"

Exploatarea reţelei de distribuţie cuprinde totalitatea operaţiunilor care se efectuează de

3. ÎNTREŢINEREA REŢELEI DE DISTRIBUTIE A APEI

Întreţinerea reţelei de distribuţie cuprinde totalitatea operaţiunilor care se efectuează

Pentru exploatarea şi întreţinerea reţelei se va organiza de către Entitatea Autonomă de

Procedurile folosite la realizarea conductei vor fi folosite şi la lucrările de reparare a acestora.

 Structura generală şi conţinutul unei proceduri de lucru:

1. Pierderea de apă în reţea, %

Vc = Σ Vs sau Vc = 0,2 E [l/s] (1)

Vitezele recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentare

Diametrul nominal al conductei Viteze recomandate pentru dimensionarea

V technical standard pounds per

1 Pa ≡ 1 N/m2 10−5 1.0197×10−5 9.8692×10−6 7.5006×10−3 1.450377×10−4

Mărime Denumire Simbol Valoare în unități SI

timp minut min 1 min = 60 s

oră h 1 h = 60 min = 3 600 s

unghi plan grad ° 1° = (π/180) rad

minut ' 1' = (1/60)° = (π/10 800) rad

secundă " 1" = (1/60)' = (π/648 000) rad

suprafață hectar ha 1 ha = 1 hm2 = 104 m2

volum litru L, l 1 L = l l = 1 dm3 = 103 cm3 = 10-3 m3

masă tonă t 1 t = 103 kg

Unitate de măsură (Prefixe SI)

−1 −2 −3 −6 −9 −12 −15 −18 −21 −24

GREUTĂŢI SPECIFICE ORIENTATIVE

S-ar putea să vă placă și