Facultatea de Antreprenoriat , Ingineria si Managementul Afacerilor

Statia de epurare a apelor uzate Glina

Profesor coordonator : Ioana Busuioceanu

Studenti : raceanu Andrei
Nicolae bianca-mihaela
Marin Cristina
Manache Andreea
Ivascu Bianca
Pletea Andrei

Grupa: 1514 a

Cuprins :
1. Introducere
2. Asezarea geografica
 3. Filiera statiei de epurare
4. Etapele de epurare a apelor
5. Facilitatea reutilizarii gazului

1. Introducere
Orasul Bucuresti are o populatie de aproximativ doua milioane de locuitori si un
sistem de canalizare unitar care colecteaza atat efluenti casnici si industriali , cat
si apele fluviale , acestia fiind in mare parte epurati in statia de epurare a apelor
uzate Glina . Aceasta este amplasata pe malul raului Dambovita , in partea de
Sud –Est a orasului . Statia a fost conceputa de la inceput pentru a fi dezvoltata
in doua faze si prin urmare , instalatia existenta finalizata in Faza I , care
functioneaza din 2006 , are o capacitate limitata de tratare a apelor uzate la un
echivalent al populatiei de 864 mii de locuitori.
Orasul a beneficiat de finantare prin fonduri de coeziune UE pentru acest
proiect, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare ia in
considerare acum acordarea unui imprumut suplimentar , in special in ceea ce
priveste modernizarea statiei si instalatia de incinerare .

2.asezarea geografica
Statia de epurare Glina este situata la Sud-Est de Bucuresti , pe malul drept al
raului Dambovita , langa autostrada A2. Amplasamentul se afla localizat in
unitatea administrativ –teritoriala a comunei Glina , care cuprinde trei sate:
Glina,Catelu si Manolache . Satul Glina este cel mai apropiat de statia de
epurare situat langa granita Sud-Vestica a amplasamentului .

3.filiera statiei de epurare

4.etapele de epurare a apelor
Linia apei cuprinde urmatoarele etape :
1.Gratarele rare – sunt 10 unitati cu deschiderea intre bare de 50 mm si dese
6 unitati cu deschiderea intre bare de 6 mm au rolul de a
retine deseurile solide din apa spre a fi colectate si evacuate
din statie.

2.Statia de pompare apa bruta – formata din 5 grupuri de 2 m3/s , ridica apa la
cota necesara functionarii gravitationale a
 procesului in continuare.

3.Deznisipatoarele aerate echipate si cu separatoare de grasimi

Sunt in numar de 6 unitati , servesc la colectarea pietrisului si nisipului din apa
uzata,care este spalat si evacuat din statie. Grasimile retinute sunt reintroduse in
fluxul namolului spre a fi valorificate prin potentialul energetic.
4.Decantoarele primare
Sunt 2 baterii a cate 4 unitati radiale de 55 m diametru , retin prin sedimentare
suspensiile fine si coloidale in namolul primar reclat la baza acestora . O parte
din efluentul primar de cca 5 m3/s este introdus in treapta biologica , debitul
ramas fiind restituit la rau printr-un canal by-pass.
Tratarea biologica presupune asigurarea conditiilor de nitrificare / denitrificare
a amestecului de efluent primar cu namol activ recirculat si regenerat in cicluri
secventiale de aerare/amestec si sedimentarea finala a efluentului. Tot in treapta
biologica are loc retinerea fosforului , atat prin procedee biologice , cat si
chimice .
5.Bazinele cu namol activat
Sunt in numar de 14 unitati , din care 8 bazine cu namol activat , 4 bazine de
regenerare /recirculare namol activat si 2 bazine anaerobe BIO-P. Epurarea
biologica cu biomasa bacteriana duce la mineralizarea substantelor organice
coloidale si dizolvate pe baza de carbon si la retinerea nutrientilor , azotul si
fosforul. Aditia de clorura ferica contribuie la o eliminare mai eficienta a
fosforului si la imbunatatirea procesului de sedimentare secundara .

6.Decantoarele secundare
Sunt in numar de 48 de unitati asigura limpezirea finala a efluentului. La
descarcarea in raul Dambovita a efluentului combinat ( biologic si mecanic),
functioneaza o microhidrocentrala cu 3 turbine avand o putere instalata de 400
KW.
Linia namolului cuprinde urmatoarele etape :
Stabilizare namolului prin ingrosare, fermentarea anaeroba si deschidratarea
namolului stabilizat.
7.Ingrosatoarele primare
Sunt in numar de 4 unitati, reduc volumul de namol evacuat din decantoarele
primare , gravitational , prin cresterea concentratiei de substanta uscata la cca.
6%.
8.Mesele de ingrosare
Sunt 4 unitati , functionand cu adaos de polimer , aduc namolul activ in exces
la o concentratie de cca. 6%.
9.Rezervoarele de fermentare a namolului
Sunt in numar de 5 unitati de 8.000 m3 fiecare , reprezinta locul in care namolul
de amestec ingrosat este stabilizat anaerob prin fermentare si conditii de
amestec si recirculare permanenta la 36-37 0C.

10. Statia de deshidratare

Namolul fermentat este deshidratat pe 7 filtre presa si 3 centrifuge cu adaos de
polimer si alte materiale pana la obtinerea unei concentratii de 30% substanta
uscata, care sa permita utilizarea lui in agricultura.

5.Facilitatea reutilizarii gazului

 In urma procesului de fermentare se produce biogaz care este stocat in
doua GAZOMETRE a cate 3000m3, apoi purificat si uscat in unitatea de
desulfurizare , in scopul valorificarii.
 In urma procesului de fermentare se produce biogaz care este stocat in
doua GAZOMETRE a cate 3000m3, apoi purificat si uscat in unitatea de
desulfurizare , in scopul valorificarii.

Alte utilitati care asigura buna functionare a procesului de productie sunt :

 Substatiile electrice
 Statia de tratare a apei industriale
 Atelierul de mentenanta
 Magazia
 Laboratorul de proces
 Camera de comanda si control SCADA