2.

M​Ă​SURAREA COSTULUI VIE​Ţ​II 

 
2.1. INDICELE PREŢURILOR DE CONSUM (IPC) 
 
Indicele  preţurilor  de  consum  (IPC):  ​O  măsură  a  costului  general  al  bunurilor  şi 
serviciilor cumpărate de un consumator obişnuit. 
 
Cum se calculează IPC? 
În România, IPC este determinat de Institutul Naţional de Statistică (care, pe această bază 
determină şi rata inflaţiei). Pentru calcularea IPC şi a ratei inflaţiei se parcurg următoarele 
cinci etape: 
1. Stabilirea coşului de bunuri şi servicii; 
2. Găsirea preţurilor pentru bunurile şi serviciile incluse în coş; 
3. Calcularea costului coşului de bunuri şi servicii; 
4. Stabilirea unui an de bază şi calcularea IPC; 
5. Determinarea ratei inflaţiei. 
 
Tabel 1: Exemplu de calcul al IPC şi al ratei inflaţiei 
PASUL 1: ANCHETĂ PENTRU DETERMINAREA COŞULUI DE BUNURI 
4 paini şi 2 covrigi 
PASUL 2: GĂSIREA PREŢULUI FIECĂRUI BUN ÎN FIECARE AN 
Anul  Pre​ţ​ul unei p​â​ini  Pre​ţ​ul unui covrig 
2016  1 leu  0,8 lei 
2017  1,1 lei  1 leu 
2018  1,2 lei  1,2 lei 
 
PASUL 3: CALCULAREA COSTULUI COŞULUI ÎN FIECARE AN 
Anul  Costul co​ş​ului ​î​n fiecare an 
2016  4 lei + 1,6 lei = 5,6 lei 
2017  4,4 lei + 2 lei = 6,4 lei 
2018  4,8 lei + 2,4 lei = 7,2 lei 

1
 
PASUL 4: ALEGEREA UNUI AN (2015) CA BAZĂ DE REFERINŢĂ ŞI CALCULAREA IPC ÎN 
FIECARE AN 
Anul  IPC cu baza 2015 
2016 

2017 

2018 

 
PASUL  5:  UTILIZAREA  IPC  PENTRU  CALCULAREA  RATEI  INFLAŢIEI  DIN  ANUL  DE 
BAZ​Ă 
Anul  Rata infla​ţ​iei 
2017  14,29% 
2018  28,57% 

 
Măsurarea costului vieţii 
Acest  tabel  arată  cum  se  calculează  IPC  şi  rata  inflaţiei  pentru  o  economie  ipotetică,  în 
care consumatorii cumpără doar p​â​ine ​ş​i covrigi. 
Figura 1: Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor, 2018 ​î​n România 
 

2
  
Sursa: INS, Comunicat de presă nr. 7/ 10 ianuarie 2019, p.3 
Figura 2: Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor, 2017 ​î​n România 

 
Sursa: INS, Comunicat de presă nr. 7/ 10 ianuarie 2018, p.3 
 
Figura 3: Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor, 2016 ​î​n România 
 

3
  
 
Sursa: INS, Comunicat de presă nr. 256 / 7 octombrie 2016, p.3 
Figura 4: Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor, 2015 ​î​n România 
 

 
Sursa: INS, Comunicat de presă nr. 250 / 7 octombrie 2015, p.3 
 
Figura 5: Structura cheltuielilor totale ale gospodariilor, 2014 ​î​n România 

4
 

 
 
Sursa: INS, Comunicat de presă nr. 5/ 8 ianuarie 2015, p.3 
 
 
Figura 6: Structura cheltuielilor de consum ale gospodariilor, 2018 ​î​n România 

5
Sursa: INS, Comunicat de presă nr. 7/ 10 ianuarie 2019, p.4 
 
Figura 7: Structura cheltuielilor de consum ale gospodariilor, 2017 ​î​n România 
 

 
Sursa: INS, Comunicat de presă nr. 7/ 10 ianuarie 2018, p.4 
 
Figura 8: Structura cheltuielilor totale de consum pe destina​ţ​ii, 2016 în România 
 

6
  
Figura 9: Structura cheltuielilor totale de consum pe destina​ţ​ii, 2015în România 

 
Sursa: INS, Comunicat de presă nr. 250 / 7 octombrie 2015, p.4 
 
 
 
 

7
 
Figura 10: Structura cheltuielilor totale de consum pe destina​ţ​ii, 2014 în România 

 
Sursa: INS, Veniturile ş​ i​ cheltuielile gospod​ă​riilor în anul 2014, p3. 
 
Rata inflaţiei​:​ ​Modificarea procentuală a indicelui preţurilor faţă de perioada precedentă. 

 
Indicele  preţurilor  de  producţie:  ​O  măsură  a  costului  unui  coş  de  bunuri  şi  servicii 
cumpărate de firme. 
 
Dificultăţi în măsurarea costului vieţii 
Obiectivul  IPC  este  măsurarea  costului  vieţii.  Dar  IPC  nu  este  un  indicator  perfect  al 
costului  vieţii.  Cauzele  imperfecţiunii  IPC  sunt  cunoscute,  dar  este  foarte  greu  să  fie 
înlăturate. Aceste cauze sunt: 
 
1. Tendinţa de substituire 

8
Exemplu:  ​În  anul  2018,  merele  sunt  mai  ieftine  decât  bananele,  comparativ  cu  situaţia 
din  anul  2017,  astfel  încât  consumatorii  cumpără  mai  multe  mere  decât  banane.  Cum 
Institutul  Naţional  de  Statistică  (INS)  nu modifică anual componenţa coşului de bunuri şi 
servicii  pe  baza  căruia  determină  IPC,  schimbarea  volumului  de  cumpărări  de  fructe  nu 
este  surprinsă  pentru  anul  2018.  Altfel  spus,  INS  presupune  că  în  anul  2018,  oamenii 
cumpără  aceeaşi  cantitate  de  mere  ca şi în anul 2017. Prin urmare, IPC reflectă o creştere 
a costului vieţii mai mare decât cea resimţită de consumatori. 
 
2. Apariţia de noi bunuri şi servicii pe piaţă 
Atunci  când  noi  bunuri  şi  servicii  apar  pe  piaţă, consumatorii au la  dispoziţie o varietate 
mai  mare  de  mărfuri  din  care să aleagă. Acest lucru face ca fiecare leu să fie mai valoros, 
astfel  încât  consumatorii  au  nevoie  de  mai  puţini  lei  pentru  a-şi  menţine  un  anumit 
standard  de  viaţă.  Cum  însă  INS  nu  modifică  frecvent  structura  coşului  de  bunuri  şi 
servicii, IPC nu va reflecta această schimbare în puterea de cumpărare a leului. 
 
3. Schimbările calitative nereflectate în preţ 
Exemplu:  ​În  luna  aprilie  2016,  un  autoturism  Renault  Megane  putea  fi  cumpărat  la  un 
preţ  de  10.500  Euro.  Patru  luni  mai  târziu,  acelaşi  model  de  autoturism,  dar  îmbunătăţit 
prin  includerea  unor  elemente  semnificative  (putere  a  motorului  sporită,  ABS etc.) putea 
fi  cumpărat  la  acelaşi  preţ  (10.500  Euro).  Acest lucru înseamnă, de fapt, că preţul acestui 
autoturism  a  scăzut  (în  luna  aprile,  includerea  elementelor  respective  ar  fi  însemnat 
creşterea  preţului  la  12.000 Euro) sau, cu alte cuvinte, că valoarea unei unităţi monetare a 
crescut.  INS  încearcă  să  ia  în  seamă  schimbările  calitative  ale  produselor,  dar  nu 
întotdeauna  preţul  bunurilor  reflectă  aceste  schimbări  (care  pot  fi  şi  negative,  nu  numai 
pozitive).  
 
Deflatorul PIB vs IPC 
Deşi  deflatorul  PIB şi IPC sunt indicatori care măsoară acelaşi lucru – nivelul preţurilor – 
ei au valori diferite. Acest lucru este explicat de următoarele cauze: 

9
1.  Deflatorul  PIB  reflectă  preţurile  tuturor  bunurilor  şi serviciilor produse în ţară, în timp 
ce IPC reflectă preţurile tuturor bunurilor şi serviciilor cumpărate de consumatori. 
 
2.  Deflatorul  PIB  reflectă  preţurile  tuturor  bunurilor  şi  serviciilor  produse  (în  ţară),  în 
timp ce IPC reflectă şi preţurile bunurilor şi serviciilor importate. 
 
Exemplu:  ​Firma  ​Bayer  ​măreşte  preţul  aspirinei  pe  care  o  produce.  Cum  medicamentele 
cu  marca  Bayer  sunt  produse  în  Germania  (sau  în  alte  ţări,  dar  nu  în  România),  această 
aspirină  nu  este  inclusă  în  PIB  al  României.  Cum,  însă,  consumatorii  români  cumpără 
aspirină  Bayer,  preţul  aspirinei  este  reflectat  în  IPC,  iar  creşterea  preţului  unui  bun 
importat (aspirina Bayer) este reflectată în IPC, nu în deflatorul PIB. 
 
3.  IPC  compară  preţul  ​î​n  anul  curent al unui coş fix de bunuri şi servicii cu preţul coşului 
în anul de bază. Comisia Naţională de Statistică schimbă componenţa coşului de bunuri şi 
servicii doar la intervale mari de timp. 
Deflatorul  PIB  compară  preţul  bunurilor  şi  serviciilor  produse  în  perioada  curentă  cu 
preţul  aceloraşi bunuri şi servicii din perioada de bază. Grupul de bunuri şi servicii folosit 
pentru calcularea deflatorului se schimbă, automat, în timp. 
Exemplu: 

2.2.  CORECTAREA  VARIABILELOR  ECONOMICE  CU  EFECTELE 

INFLAŢIEI 

10
Scopul  măsurării  nivelului  general  al  preţurilor  din economie este să permită compararea 
valorilor exprimate în lei din diferite momente de timp. 
Exemplu:  ​Un  salariu  de  2.700  lei  din  anul  1981  este  mare  sau  mic,  în  comparaţie  cu un 
salariu  de  20.200  lei  din  anul 1992? Statisticile arată un indice al preţurilor de consum de 
103,1% în anul 1981 şi 1216,9% în anul 1992. 

Cu alte cuvinte, un salariu de 2700 lei in 1981 este semnificativ mai mare dec​â​t un 
salariu de 20200 lei ​î​n 1992. 
  
Indexarea​: corectarea unei sume cu rata infla​ţiei​, pe baza unei legi sau a unui contract. 
 
Rata reală a dobânzii ​ş​i rata nominală a dobânzii  
Rata reală a dob​â​nzii = Rata nominal​ă​ a dob​â​nzii – Rata infla​ţ​iei 

11