5.

CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI FLUCTUAŢIILE ACTIVITĂŢII ECONOMICE

5.1. Creşterea economică

5.1.1. Concept şi indicatori

CRÉȘTERE, creșteri, s. f. Acțiunea de a crește. 1. Dezvoltare, mărire treptată. 2. Sporire, mărire a

numărului, volumului, intensității, duratei, valorii etc. unui lucru, unui fenomen etc. (dex)

- în sens larg: sporirea volumului fizic sau valoric de bunuri şi servicii din economie; indicatori:
PIB sau VN (raportaţi la numărul de locuitori; de ce?)
- în sens restrâns: creşterea PIB real pe cap de locuitor;
- ATENŢIE: creşterea volumului valoric → rata inflaţiei; dacă creşterea preţurilor se datorează
îmbunătăţirilor calitative ale bunurilor şi serviciilor, atunci se poate vorbi de creştere
economică reală;
- Durata de timp analizată: se poate vorbi de creştere economică, doar dacă în decursul unei
perioade mari de timp se înregistrează un spor al indicatorului analizat; seriile scurtede timp
nu sunt edificatoare (scăderea dramatica a PIB urmată de mici creşteri în următorii ani poate
să conducă la un rezultat final negativ pe întreaga perioadă ce cumulează toate
subperioadele);
- Creşterea economică determină îmbunătăţirea nivelului de trai; o rată medie de creştere a
PIB de 6% pe an, va face ca acesta să se dubleze în 12 ani; cu alte cuvinte, odată la 12 ani, un
individ dispune de un volum de două ori mai mare de bunuri şi servicii; “Regula 72”: o sumă
se dublează într-un număr de ani egal cu 72: rata de creştere a acelei sume;

5.1.2. Factorii creşterii economice

- factorii creşterii economice sunt aceeaşi cu factorii producţiei:

- munca: creşterea populaţiei, creşterea ponderii populaţiei ocupate în totalul

populaţiei, creşterea nivelului de educaţie a populaţiei, experienţa la locul de
muncă;
o Cum poate fi sporită populaţia ocupată pe termen scurt?
o Care e deosebirea între muncă şi capital uman?
- capitalul: creşterea cheltuielilor cu capitalul → investiţii: fabrici noi, tehnologie,
utilaje, echipamente, infrastructură;

1
 - progresul tehnic: invenţii, inovaţii, noi metode de producţie, noi metode de
organizare a afacerilor etc;
o Există legătură între progresul tehnic şi capitalul uman?

5.1.3. Tipologia creşterii economice

1) După calitatea creşterii:

a) creştere economică negativă: rata de creştere a PIB este mai mică decât rata de
creştere demografică;

b) creştere economică zero:

c) creştere economică pozitivă:

2) După natura creşterii economice:

a) creştere economică extensivă:

b) creştere economică intensivă:

o Care este deosebirea între creştere economică şi dezvoltare durabilă?

5.2. Fluctuaţiile activităţii economice

- activitatea economică nu are o evoluţie lină, liniară, numai ascendentă sau numai descendentă sau
numai constantă;

- Vechiul Testament, Facerea (Geneza), acpitolul 41:

1. La doi ani după aceea, a visat şi Faraon un vis. Se făcea că stătea lângă râu;
2. Şi iată că au ieşit din râu şapte vaci, frumoase la înfăţişare şi grase la trup, şi păşteau pe mal.
3. Iar după ele au ieşit alte şapte vaci, urâte la chip şi slabe la trup, şi au stat pe malul râului lingă
celelalte vaci;
4. Şi vacile cele urâte şi slabe la trup au mâncat pe cele şapte vaci frumoase la chip şi grase la trup;
şi s-a trezit Faraon.
5. Apoi iar a adormit şi a mai visat un vis: iată se ridicau dintr-o tulpină de grâu şapte spice
frumoase şi pline;
6. Şi după ele au ieşit alte şapte spice subţiri, seci şi pălite de vântul de răsărit;
7. Şi cele şapte spice seci şi pălite au mâncat pe cele şapte spice grase şi pline. Şi s-a trezit Faraon şi
a înţeles că era vis.”

2
- Perioadele faste din punct de vedere economic (profituri mari, şomaj scăzut) sunt urmate de
perioade de scădere a activitătii economice (profituri mai mici, rată a şomajului mai ridicată);
- Tipuri de fluctuaţii:
- sezoniere; Exemple?;
- întâmplătoare; Exemple?;
- ciclice: cauzate de factori interni ai economiei care se produc cu o anumită
regularitate; cu toate acestea, nu există două cicluri identice ca durată sau
intensitate;

Ciclul economic: evoluţia economiei într-o anumită perioadă de timp şi care cuprinde cel puţin
două faze: una ascendentă (în care principalii indicatori macroeconomici înregistrează creşteri
semnificative) şi una descendentă (în care aceeaşi indicatori încep să scadă vertiginos).

- Scăderea PIB-ului într-un an nu înseamnă recesiune; în practică, recesiunea = perioada în care apar
două scăderi succesive cu mai mult de un sfert din valoarea PIB;
- National Bureau of Economic Research (un prestigios institut de cercetari economice) defineşte
recesiunea ca fiind o perioadă în care se înregistrează un declin semnificativ al producţiei totale, al
venitului, al gradului de ocupare şi al vânzărilor;
- Ciclurile se clasifică în funcţie de durata lor în:
- Cicluri lungi, seculare (cicluri Kondratiev)
- Cicluri majore (cicluri Juglar);
- Cicluri minore (cicluri Kitchin);

Ciclurile Kondratiev

- Nicolai Dimitrievici Kondratiev (1892 – 1938) a studiat pentru prima dată aceste cicluri
seculare pe seriile de date începând cu anul 1790;
- Aceste cicluri se întind pe 50 – 60 de ani; au o fază ascendentă şi una descendentă

Perioada ciclului lung Faza ascendentă Faza descendentă

1790 – 1844 (1851) 1790 – 1810 (1817) 1811 (1818) – 1844 (1851)
1845 (1852) – 1900 1845 (1852) – 1872 1873 – 1900
1901 – 1948 1901 – 1928 1929 – 1948
1949 - 2000 1949 – 1973 (1975) 1974 (1976) – 2000
- Faza ascendentă: creşte producţia, gradul de folosire a mâinii de lucru, volumul afacerilor,
preţurile;
- Faza descendentă: scade producţia, gradul de folosire a mâinii de lucru, volumul vânzărilor,
creşte şomajul (în mărime absolută şi relativă);

3
 - Kondratiev explică aceste cicluri lungi prin mişcări sociale, crize agricole, modificări în
condiţiele fundamentale ale vieţii economice;
o În prezent, care ar fi cauza principală a unui astfel de ciclu?

Ciclurile majore (Juglar)

- Clément Juglar (1819 – 1905), studiind evoluţia preţurilor şi a producţiei în secolul al XIX lea, a
identificat mişcări ciclice cu o repetabilitate de 6 – 10 ani;
- E un ciclu regulat, periada fiind de 6 – 10 ani;
- Este general, criza afectând toate sectoarele economiei;
- ecartul între perioada de vârf a activităţii şi cel mai scăzut nivel de activitate este foarte mare;
- faze: expansiune, apogeu, recesiune, criză
- expansiunea: afaceri prospere, cerere de bunuri şi servicii în creştere, investiţii mari
(extinderea capacităţilor de producţie), şomaj în scădere, creşterea volumului creditelor
acordate → creşterea masei monetare → creşterea preţurilor →
- apogeu: rata şomajului = rata naturală, nu există şomaj voluntar; producţia va atinge nivelul
său maxim → autorităţile vor dori să reducă această presiune inflaţionistă → politică
monetară retrictivă → creşterea ratei dobânzii → scăderea investiţiilor → scăderea ratei
profitului → scăderea producţiei →
- recesiunea: scăderea indicatorilor de rezultate →
- criza: scăderea salariilor şi creşterea şomajului → scăderea cererii de bunuri → scăderea
profiturilor firmelor → creşterea numărului de falimente →necesitatea aplicării unor politici
anticiclice (politică monetară relaxată: scăderea ratei dobânzii → relansarea creditelor →
creşterea investiţiilor; politica creşterii cheltuielilor publice → creşterea cererii agregate)

Ciclurile minore (Kitchin)

- Joseph Kitchin (1861 – 1932): în articolul său Reviewof Economic Statistics” semnala existenţa
unor cicluri cu durate de 40 de luni;
- Aceste cicluri au fost remarcate printr-o serie de studii empirice asupra economiilor SUA şi
Marii Britanii; principala cauză: evoluţia stocurilor de produse;

5.3. Politici anticiclice

- autorităţile apelează la instrumente de poitică economică menite să atenueze amplitudinea

ciclurilor economice;

4
 Politicile economice:

a) Politici anticiclice care vizează influenţarea cererii agregate;

b) Politici anticiclice care vizează influenţarea ofertei agregate;

a) Politici anticiclice care vizează influenţarea cererii agregate

- Pornesc de la ipoteza lui Keynes că principala cauză a fluctuaţiilor economice o
reprezintă modificarea nedorită a cererii agregate;
- Instrumente: cheltuielile publice, sistemul de taxe şi impozite (fiscalitate), masa
monetră, rata dobânzii
b) Politici anticiclice care vizează influenţarea ofertei agregate
- Ameliorarea stimulentelor pentru producători pentru a spori oferta agregată

Politicile anticiclice care vizeză a) şi b) se împart în două categorii:

- politica monetră;
- politica bugetară;

Politica monetară:

- recesiune:
o creşterea ofertei de bani → reducerea ratei dobânzii;
o creşterea masei monetare (cu efect reducerea ratei dobânzii): prin reducerea ratei
rezervelor obligatorii, achiziţia de către BC a titlurilor de stat deţinute de către bănci,
scăderea ratei rescontului;
- apogeu:
o scăderea ofertei de bani → creşterea ratei dobânzii;
o scăderea masei monetare (cu efect creşterea ratei dobânzii): creşterea ratei rezervelor
obligatorii, vânzarea de către BC a titlurilor de stat din portofoliu, creşterea ratei de
rescontare

ATENŢIE:

1) o politică monetară expansionistă (caracterizată prin reducerea ratei dobânzii) poate duce la
expansiune / boom pe termen scurt, dar pe termen lung poate conduce la inflaţie;
2) efectele politicii monetare sunt resimţite de economia reală cu întârzieri mari (de exemplu,
dacă în prezent este recesiune şi se adoptă o politică monetară relaxată ale cărei efecte se

5
 vor resimţi în doi ani, aceste efecte vor face mai mult rău decât bine dacă economia îşi va fi
revenit între timp).

Politica bugetară

- cuprinde
a) politica fiscală (perceperea şi colectarea resurselor necesare satisfacerii consumului public şi
furnizării de bunuri publice);
b) politica cheltuielilor publice (modul de cheltuire a banilor colectaţi prin taxe şi impozite);
c) politica soldului bugetar (finanţarea deficitelor bugetare şi valorificarea excedetelor
bugetare).
- recesiune:

- scăderea taxelor şi impozitelor, creşterea cheltuiellor publice (chiar cu riscul apariţiei / creşterii
deficitului bugetar);

- apogeu:

- creşterea taxelor şi impozitelor, reducerea cheltuielilor publice, iar surplusul bugetar va fi folosit
pentru finanţarea deficitului din perioadele de recesiune.