Regulatoare automate

Indrumator Masterand
Prof. univ. dr. Emilia Manole Lucia Cristea
 1. Automatizarea unui sistem de irigatie

Automatizarea unui sistem de irigatie - echiparea cu automate a unei parti din acel sistem sau a
sistemului in intregime, preluandu-se astfel de catre aceste automate functiunile de masurare,
comanda si control pe care ar fi trebuit sa le indeplineasca pcrsonalul de exploatare.
Automatizarea completa a unui sistem de irigatii inseamna automatizarea atat a functionarii
aductiunii apei din reteaua de canale si de conducte sub presiune, cat si a pornirii si opririi
udarilor. Se intelege ca automatizarea udarilor presupune echiparea sistemelor de irigatie cu
instalatii permanente de udare, pornirea sau oprirea lor facandu-se fie dupa un program prestabilit
(sisteme automate cu circuit deschis) fie in functie de parametrii care caracterizeaza starea de
umiditate a solului (sisteme automate cu circuit inchis).
 2. Avantajele automatizarii sistemelor de irigatie

- economie de forta de munca in exploatare ;

- asigurarea unei functionari de inalta calitate, corespunzatoare cerintelor

avute in vedere Ia proiectare ;
- economie de apa ;
- economie de energie etc.
 3. Clasificarile regulatoarelor automate

a) Dupa natura sistemuIui hidraulic care se automatizeaza:

- regulatoare pentru sisteme hidraulice sub presiune;

- regulatoare pentru sisteme hidraulice cu nivel liber.

b) Dupa natura energiei care se consuma la realizarea reglajului :

- regulatoare cu actionare hidraulica sau regulatoare hidraulice – utilizeaza atat in procesul de masura, cat si in cel
de comanda si executie energia hidraulica;

- regulatoare cu actionare electrică sau regulatoare electrice - utilizeaza in procesul de masura, comanda si
execuție energie electrica;

- regulatoare cu actionare mixta - o parte din subansamble (de regula constituite din elemente de masura si de
comanda) folosesc energia electrica, in timp ce restul subansamblelor (elemente de executie) folosesc energia
hidraulica.
c) Dupa felul actiunii la realizarea comenzilor :
- regulatoare cu actiune continua ;

- regulatoare cu actiune discontinua.

d) Dupa natura marimii reglate :

- regulatoare de nivel a apei ;

- regulatoare de debit de apa;

- regulatoare de presiune etc.
 4. Regulatoare cu actionare hidraulica

Regulatoarele cu actionare hidraulica amplasate pe aductiunile cu nivel liber au ca marime de referinta nivelul
apei si utilizeaza energia mediului asupra caruia se executa reglajul. Aceasta ultima caracteristica a
regulatoarelor cu actionare hidraulica reprezinta un avantaj esential in conditiile în care transportul energiei
electrice in lungul canalelor de irigatie reclama cheltuieli mari.

In plus, independenta regulatoarelor cu actionare hidraulica de o sursa exterioara de energie le confera acestora
un spor de siguranta, in raport cu regulatoarele electrice.

Cele mai cunoscute regulatoare hidraulice sunt stavilele cu flotor care, in functie de pozitia flotorului in raport
cu elementul de executie (de strangulare a sectiunii de curgere), se impart in doua mari grupe:
- cu comanda din amonte;
- cu comanda din aval.
 5. Regulatoare cu actionare electrică

Regulatoarele cu actionare electrică sunt utilizate in guvernarea automata a aductiunilor cu nivel liber datorita
diversitatii lor, aplicabilitatii lor in orice situatie, posibilitatii modificarii in tirnpul functionarii a marimii de
referinta conditiilor pe care le creeaza de a reduce Ia minimum investitiile in constructii. Ele permit
automatizarea unor aductiuni existente fara modificari mari a dimensiunilor constructiilor si instalatiilor.

Un avantaj esential al reglajului electric consta in faptul ca acesta permite automatizarea centralizata a
sistemelor hidrotehnice, operarea prin intermediul unui calculator sau telefon ori cu ajutorul unor telecomenzi
web.
 5.1. Regulatoare de nivel

Regulatorul Little Man

Acest regulator a fost realizat de specialistii americani au aplicat în anul 1952 pe aductiunea sistemului de
irigatie Friant-Kern din California pentru reglajul nivelurilor din bieful amonte de stavilar (comanda din
amonte).

Regulatorul Bival

In anul 1968 specialistii francezi de Ia SOGREAH au propus regulatorul de tip bival, bazat pe un reglaj cu
comenzi din aval, cu doi traductori de nivel, unul in sectiunea aval si altul in sectiunea amonte a biefului.

Regulatorul bival poate fi aplicat in orice sistem in care regimul de curgere al apei este lent. Trebuie admise
acele valori ale coeficientului de pondere k, pentru care reglajul este stabil.
Aplicatii ale regulatoarelor bival se cunosc in Franta la amenajarea fluviului Rhone.
Regulatorul Hy-FLO ( Hydraulic Filter Level Offset)

A fost conceput pentru reglajul nivelurilor din bieful aval de stavilar (comanda din aval) si este rezultatul
cercetarilor in comun, efectuate de specialisti din Universitatea Berkeley din California si din Centrul de
cercetari din Denver, Colorado.
ln prima versiune, regulatorul Hy-FLO era campus din doua subansamble distincte:

- senzorul;
- calculatorul analogic.

Datorita faptului ca regulatorul foloseste un singur sensor amplasat în avalul biefului, el poate fi utilizat si la
automatizarea canalelor cu regim rapid de miscare a apei daca dispunem in zona terminala de un volum de
compensare.
 5.2. Regulatoare de debit

Parametrul perturbat direct in exploatarea aductiunilor cu nivel liber este in mod curent debitul, ceea ce face ca
regulatoarele de niveluri sa execute de fapt un reglaj indirect.
Corespondenta intre niveluri si debitele de apa in fiecare bief se realizeaza automat de catre insusi fenomenul fizic
al miscarii apei.

Regulatorul Butcher

A fost realizat de catre A. D. D. Butcher in anii 1920-1922 (cand a detinut functia de inspector general al
Departamentului de irigatii din Egipt), cu scopul de a-l aplica intr-un sistem de irigatii ce se construia in Sudan.
Are ca element de executie o stavila deversor care gliseaza pe verticala iu lungul unui perete etans fix si care
permite controlul debitului prin reglarea sarcinii deversorului.

Regulatorul de tip REDOC

Spre deosebire de regulatorul Butcher, destinat in exclusivitate curgerilor neinecate, regulatorul REDOC este
destinat numai curgerilor inecate. Asigurind tranzitarea debitelor pe sub stavila, acest tip de regulator diminueaza
mult efectul de colmatare a jumatatii aval a biefurilor si asigura tranzitarea debitelor maxime cu pierderi de sarcini
minime.
Regulatorul Ditzler

Destinat aductiunilor ce functioneaza dupa principiul „stocaj și distributie'', regulatorul Ditzler este structural
asemanator cu regulatorul REDOC. De fapt, ceea ce creatorul acestui regulator intelege prin principiu .,stocaj
si distributie'' revine la a crea posibilitatea inmagaziniirii unor volume maxime de apa in fiecare bief in orele cu
consum minim, utilizind in acest scop distribuirea acestor volume in orele de varf ale consumului.
Acest principiu de functionare a fost realizat si verificat pe primele 13 biefuri ale aductiunii sistemului Delta-
Mendota din California, incepand cu anul 1968 cand a fost dat în exploatare.
Rezultatele obtinute au fast satisfacatoare datorita faptului ca au permis modificarea regimului de lucru al
statiei de pompare in sensul ca, intre orele 22 si 7 diminenta, cand consumul era practic nul, pomparea continua
pentru realizarea unor rezerve prin acumulare, iar intre orele 7 si 22 - pomparea se efectua sub valoarea
debitului maxim solicitat, datorita valorificarii rezervelor realizate in timpul noptii.

Se obtinea in acest mod o diminuare a consumului de energie in orele de varf, cu efect direct asupra
cheltuielilor de exploatare.

Bibliografie:
S. Hancu, E. Rus, P. Dan, s.a - Hidraulica sistemelor de irigatie cu functionare automata, Editura Ceres, 1982