SISTEME DE PROTECTIE

AUTOMATA

Nume: Profesor:
Mocan Andrei Goia Daniela
Clasa: XII A

2022
 Cuprins

1.Clasificare...................................................................................3
1.1. Clasificarea sistemelor automate
1.2. Sisteme de măsurare
1.3. Sisteme automate de reglare
1.4. Sisteme automate de semnalizare
2. Sisteme de protecţie automata.................................................10
2.1. Automatizarea si protectia unui procese de acumulare
2.2. Aparat hidraulic de protectie si reglare a presiunii
2.3. Sistem de protectie a retelei de gaz (detector de gaz)
2.4. Protectiile clasice ale motoarelor electrice asincrone de medie
tensiuni

2
 Clasificarea sistemelor automate
Sistemul reprezintă un ansamblu de elemente cu caracteristici proprii, care se
manifestă şi interacţionează între ele şi cu exteriorul, după anumite reguli şi legi, ca un
tot unitar, în vederea menţinerii şi realizării unui sens, obiectiv, scop. Intregul univers
este alcătuit din sisteme fizice, fiecare sistem fiind, la rândului lui, structurat ca o
conexiune de sisteme (subsisteme).

Principalele caracteristici ale sistemelor sunt: caracterul structural, caracterul

unitar, caracterul cauzal, caracterul dinamic şi caracterul informaţional. Conform
principiului cauzalităţii, orice efect este rezultatul unei cauze, iar efectul este întârziat
faţă de cauză; în plus, cauze identice generează în aceleaşi condiţii efecte identice.
Caracterul informaţional reflectă proprietatea unui sistem de a primi, prelucra, memora
şi transmite în exterior (altor sisteme) informaţie. La sistemele fizice (reale), mărimile
utilizate ca suport pentru transmisia şi stocarea informaţiei se numesc semnale.

În funcţie de scopul urmărit, sistemele automate se împart în

Clasificarea sistemelor automate

În funcţie de scopul urmărit, sistemele automate se împart în:
a) Sisteme de măsurare;
b) Sisteme de reglare automată;
c) Sisteme de semnalizare;
d) Sisteme de protecţie.

Sisteme de măsurare
A. Măsurarea reprezintă operaţia de comparare a mărimii măsurate (mărimea din
proces) cu un etalon specific acestei mărimi. Rezultatul operaţiei de măsurare este un
număr întreg ce exprimă raportul dintre valoarea mărimii măsurate şi etalonul utilizat
B. Exemplu de sistem automat de măsurare. Se consideră procesul de acumulare
a unui lichid definit în figura 1. Procesul este compus dintr-un vas de acumulare, un flux
de alimentare Qi şi un flux de ieşire Qe. Rezultatul procesului de acumulare este nivelul
în vas.

3
 Un sistem automat de măsurare are următoarea structură:
 Proces
 Dispozitiv de automatizare.

Fig. 1. Procesul de acumulare a lichidului

Dispozitivul de automatizare este compus din următoarele elemente:
 Traductor
 Aparat de măsură (înregistrator).
Traductorul are rolul de a urmări în permanenţă mărimea din proces şi de a genera
un semnal (de regulă un semnal electric) proporţional cu mărimea din proces. Simbolul
traductorului este T. Din punct de vedere fizic, traductorul este o componentă distincă a
sistemului automat, fiind produs de către firme specializate.
Aparatul de măsură are rolul de a converti semnalul electric generat de către
traductor într-o informaţie numerică sau analogică. Dacă informaţia este înregistrată pe
hârtie, aparatul poartă numele de înregistrator. Dacă informaţia este analogică, aparatul
se numeşte indicator. Simbolul aparatului de măsurat este R dacă funcţia este de
înregistrare, respectiv I dacă funcţia este de indicare.
Schema sitemului automat de măsurare a nivelului este prezentată în figura 2.
C. Funcţionarea sistemului automat. Dacă debitul de intrare Qi creşte, în
procesul de acumulare nivelul h din vas va creşte corespunzător. Odată cu creşterea
nivelului, traductorul de nivel, LT, va genera un semnal de reacţie (r) mai mare. Creşterea
valorii semnalului de reacţie va genera creşterea semnalului optic asociat sistemului de
măsurat h*, respectiv a valorii afişate.

4
 Fig. 2. Sistemul automat de măsurare a nivelului: h – nivelul din vas;
r – semnal de reacţie; h* - valoarea afişată a nivelului.
D. Schema bloc a sistemului automat. Sistemul automat are o structură de tip
intrare – ieşire prezentată în figura 3. Se poate observa că structura acestui sistem este
secvenţială, mărimea de ieşire neafectând nicio mărime de intrare.

Fig. 3. Schema bloc a sistemului automat de măsurare.

Sisteme automate de reglare

A. Reglarea. Această funcţie este legată de menţinerea la o valoare prestabilită a
unei mărimi din proces. Reglarea reprezintă cea mai importantă funcţie îndeplinită de un
sistem automat. Aceasta presupune că, indiferent de cauze, mărimea reglată va avea
teoretic valoarea impusă.
B. Exemplu de sistem automat de reglare. Pornind de la procesul de acumulare
descris în figura 1. se poate crea un sistem de reglare automată a nivelului.
Un sistem de reglare automată are următoarea structură:
 Proces
 Dispozitiv de automatizare.

5
 Pentru sistemul de reglare, elementele constitutive ale dispozitivului de
automatizare sunt:
 Traductorul
 Regulatorul
 Elementul de execuţie.
Regulatorul este un element al dispozitivului de automatizare care, pe baza
semnalului de reacţie primit de la traductor şi a valorii mărimii de referinţă, elaborează
pe baza unui algoritm de calcul un semnal de comandă u. Acest semnal este transmis către
elementul de execuţie. Mărimea de referinţă a regulatorului poartă denumirea de
prescriere, referinţă sau setpoint. Din punct de vedre fizic, regulatorul poate fi o
componentă distinctă a sistemului automat, fiind realizată de către firme specializate.
Utilizarea pe scară largă a sistemelor de conducere distribuită a generat transformarea
regulatorului din componentă fizică într-o componentă software, funcţia regulatorului
fiind astfel inclusă în sistemul distribuit. Simbolul regulatorului este C (controller),
Elementul de execuţie este o componentă a sistemului automat care are rolul de
a transpune în proces comanda elaborată de regulator. Elementul de execuţie trebuie să
modifice în proces, în mod continuu, un flux material sau energetic. Pentru aceasta,
elementul de execuţie are nevoie de semnalul de comandă elaborat de regulator (de natură
electrică) şi de energie din exterior. Simbolul general al elementului de execuţie este EE
dar în schemele de automatizare este întâlnit simbolul V, în special pentru categoria
robinetelor de reglare.
C. Funcţionarea sistemului automat. Se presupune că debitul de alimentare a
vasului, Qi, creşte. În vas nivelul h va creşte datorită procesului de acumulare.
Traductorul de nivel, LT, va genera un semnal de reacţie mai mare, direct proporţional cu
nivelul din vas. Regulatorul de nivel, LC, va compara valoarea semnalului de reacţie r cu
semnalul corespunzător valoarii prescrise hi, Rezultatul comparaţiei se numeşte abatere.
Pe baza valorii abaterii şi utilizând un algoritm de calcul, regulatorul va genera un semnal
de comandă u. Acest semnal este trimis către elementul de execuţie, în acest caz un
robinet de reglare, RR. Robinetul e reglare se va deschide într-o măsură mai mare şi
debitul de evacuare Qe va creşte. În procesul de acumulare se va produce o modificare şi
nivelul din vas va scădea. Datorită faptului că valoarea comenzii regulatorului este
dependentă de abatere, nivelul din vas va ajunge la valoarea prescrisă.

6
 Fig. 4. Sistemul de reglare automată a nivelului: LT – traductor de nivel;
LC – regulator de nivel; h – nivelul în vasul de acumulare; r – semnal de reacţie;
u – semnal decomandă; hi – prescrierea regulatorului.
D. Schema bloc a sistemului automat. Sistemul automat are o structură de tip
intrare – ieşire prezentată în figura 5. Se poate observa că structura acestui sistem este de
tip special, mărimea de ieşire influenţând mărimea de intrare a regulatorului.
Analiza regulatorului din cadrul schemei bloc evidenţiază cele două semnale de
intrare ale regulatorului. Mărimea prescrisă este considerată o mărime pozitivă iar
semnalul de reacţie o mărime negativă. În acest caz sistemul de reglare automată este
considerat a fi un sistem cu reacţie negativă.

Fig. 5. Schema bloc a sistemului automat de reglare.

7
 Sisteme automate de semnalizare
A. Semnalizarea reprezintă operaţia de comparare logică a mărimii măsurate
(mărimea din proces) cu o valoare considerată ca sigură din punct de vedere al procesului.
Rezultatul operaţiei de comparare logică este un semnal binar, ce poate avea doar două
stări: (DA/NU), (0/1). În funcţie de valoarea logică obţinută în operaţia de comparare, se
transmite operatorului o informaţie prestabilită.
B. Exemplu de sistem automat de semnalizare. Se consideră procesul de
acumulare a unui lichid definit în figura 1. Un sistem automat de semnalizare are
următoarea structură:
 Proces
 Dispozitiv de automatizare.
La rândul său, dispozitivul de automatizare este alcătuit din:
 Traductor
 Regulator logic
 Element de execuţie.
Regulatorul logic acţionează conform unui algoritm bazat pe următorul tabel de
valori, tabel denumit tabel de adevăr, tabelul 1. Acesta conţine valori ale variabilei logice
obţinute prin compararea nivelului h din vasul de acumulare şi valoarea limită a nivelului
hmax.

h>hmax u

0 0

1 1
Tabelul 1. Tabelul de adevăr pentru regulatorul logic

Comanda regulatorului logic are două valori, respecti\v 0 şi 1. Valoarea 0 este

asociată stării elementelor de execuţie care transmit operatorului o stare de normalitate a
procesului iar valoarea 1 este asociată unei stări anormale a procesului, respectiv starea
în care nivelul depăşeşte valoarea maximă.
Elementul de execuţie este reprezentat prin următoarele elemente posibile:
a) Lampă de semnalizare, cu două stări de funcţionare (stins/aprins).
b) Hupă de semnalizare, având două stări de funcţionare (stins/aprins).

8
 c) Monitor cu program în timp real ce poate afişa pe o schemă sinoptică
starea procesului.

În figura 6 este prezentat sistemul de semnalizare a stării nivelului.

Fig. 6. Sistemul automat de semnalizare: LT – traductorde nivel;

LC – regulator logic de nivel; EE – elemente de execuţie;
r – semnal de reacţie; u – semnal de comandă.

C. Funcţionare. Se presupune creşterea debitului de alimentare Qi a vasului de

acumulare în condiţiile în care nivelul h din vas este sub valoarea maximă hmax.
Traductorul de nivel transmite regulatorului logic un semnal de reacţie proporţional cu
nivelul iar regulatorul, conform tabelului de adevăr, va genera comanda 0, meţinând astfel
lampa stinsă, hupa stinsă. Creşterea debitului va provoca creşterea corespunzătoare a
nivelului. În timp, nivelul va depăşi valoarea hmax, ceeace va duce la o nouă comandă a
regulatorului logic, respectiv valoarea 1. În acest caz lampa se va aprinde iar hupa va fi
activă generând semnale acustice stridente.
D. Schema bloc a sistemului automat. Sistemul automat are o structură de tip
intrare – ieşire prezentată în figura 7. Se poate observa că structura acestui sistem este de
tip secvenţial.

Fig. 7. Schema #loc a sistemului automat de semnalizare

9
 Sisteme de protecţie automata
Protecţia reprezintă operaţia de evaluare a riscului şi luarea unei măsuri de evitare
a producerii unei stări periculoase în proces. Protecţia implică o comparare logică a
mărimii măsurate (mărimea din proces) cu o valoare considerată ca periculoasă din punct
de vedere al procesului. Rezultatul operaţiei de comparare logică este un semnal binar, ce
poate avea doar două stări: (DA/NU), (0/1). În funcţie de valoarea logică obţinută în
operaţia de comparare, se transmite elementului de execuţie o comandă de tip
închide/deschide.

Automatizarea si protectia unui procese de acumulare

Se consideră procesul de acumulare a unui lichid definit în figura 1 Un sistem

automat de semnalizare are următoarea structură:
 Proces
 Dispozitiv de automatizare.
La rândul său, dispozitivul de automatizare este alcătuit din:
 Traductor
 Regulator logic
 Element de execuţie (robinet de siguranţă).
Regulatorul logic acţionează conform unui algoritm bazat pe un tabel de adevăr,
tabel simlar cu cel prezentat anterior. Acesta conţine valori ale variabilei logice obţinute
prin compararea nivelului h din vasul de acumulare şi valoarea limită a nivelului hmax.
Comanda regulatorului logic are două valori, respectiv 0 şi 1. Valoarea 0 este asociată
stării deschis a robinetului de siguranţă iar valoarea 1 este asociată stării închis a
robinetului de siguranţă.
Elementul e execuţie este de tip special, având doar două poziţii de funcţionare:
total deschis şi total închis. Servomotorul acestui tip de element de execuţie este de natură
electrică.

10
 Funcţionare. Starea normală de funcţionare a sistemului automat este cea în care
nivelul în vasul de acumulare este sub valoarea hmax iar robinetul de siguranţă este total
deschis. În ipoteza în care Qi > Qe, acumularea este pozitivă iar nivelul în vas creşte. În
timp se ajunge la situaţia în care h hmax şi în aceste condiţii regulatorul logic va comanda
închiderea robinetului de siguranţă. Prin această măsură se va evita creşterea periculoasă
a nivelului în vas şi va fi evitată posibilitaea ca fluidul din vas să deverseze.

Fig. 8. Sistemul de protecţie la nivel maxim al vasului de acumulare: LT – traductor de

nivel; LC – regulator logic de nivel; r – semnal de reacţie;
u – semnal logic de comandă.

Schema bloc a sistemului automat. Sistemul automat are o structură cu reacţie

negativă, figura de mai jos.

Fig. 9. Schema bloc a sistemului de protecţie.

11
 Aparat hidraulic de protectie si reglare a presiunii
Supapele de presiune sunt aparate care regleaza presiunea in instalatiile
hidraulice, o mentin constanta sau o reduc la diferite valori stabilite anterior, in functie de
fazele procesului de lucru ale masinii. In unele cazuri, in functie de constructie, cupleaza
sau decupleaza diferite circuite in sistemele hidraulice. In sistemele hidraulice se mai
utilizeaza si supape speciale care cupleaza si decupleaza automat pompa hidraulica la
incarcarea acumulatorului, precum si supape comandate electric care conecteaza sau
deconecteaza diferite circuite.

Clasificarea supapelor

Supapele de presiune se clasifica dupa urmatoarele criterii:

Criteriul functional:

- de limitare a presiunii (de protectie);

- de reducere a presiunii;

- de conectare secventiala sau circuit hidraulic;

- de deconectare;

Criteriul comenzii hidraulice:

Dupa modul de comanda, supapele de presiune se deosebesc:

- cu comanda directa;

- pilotata;

Criteriul conectarii in instalatii:

- cartus - se monteaza prin infiletare in bloc;

- pe placa, cu inele O;

- cu racorduri in corp;

- modular, montaj intre doua aparate;

12
Criteriul constructiv

- normal inchise, cand in pozitia de repaus circuitul P – A este intrerupt

- normal deschise, cand in pozitia de repaus P si A sunt conectate

Supape de limitare a presiunii (supape de protectie) cu comanda

directa si pilotata

Aceste supape se folosesc in instalatii pentru a mentine o presiune

maxima la care pot fi utilizate toate aparatele din sistem. Daca la un moment
dat presiunea creste la o valoare mai mare decat cea reglata, supapa se
deschide, permitand sa circule spre rezervor o cantitate de lichid, pana cand
presiunea initiala se restabileste, inlaturand astfel suprasarcinile din sistem.

Principiul de functionare al acestui tip de supapa (dar si al altora) se

bazeaza pe compararea continua a fortei data de presiunea care actioneaza
pe un sertar mobil cu forta data de un arc.

Principiul de functionare al unei supape de siguranta

Simbolizarea grafica a supapei de presiune cu comanda directa

Corpul supapei se reprezinta printr-un patrat la care se ataseaza pe doua dintre
fetele laterale opuse orificiile principale de intrare – iesire.
Organul mobil, aici un sertar care se deplaseaza sub efectul celor doua forte
antagoniste: forta dezvoltata de presiunea de intrare si forta arcului se reprezinta printr-o
sageata; prin deplasarea sa se stabileste comunicarea intre orificiile echipamentului, de
intrare P si de iesire A;

13
 Arcul de compresiune reglabil se amplaseaza pe o latura libera a patratului, astfel
incat sa mentina organul mobil (sageata) pe pozitie normala.
Circuitul de comanda se reprezinta cu linie subtire si se conecteaza pe latura opusa
arcului cu un capat, iar cu celalalt la intrarea sau iesirea echipamentului (pentru comanda
interna) sau in alt punct al schemei (pentru comanda externa).
Drenajul acestui echipament se poate reprezenta printr-o linie punctata sau poate lipsi de
pe simbol.

Simbolizarea supapei de presiune cu comanda directa

Supapa de limitare a presiunii cu comanda pilotata

In cazul debitelor mari se intrebuinteaza supape pilotate pentru limitarea presiunii.
Constructiv, acest aparat este compus dintr-o supapa de pilotare cu comanda directa si
supapa principal.

Sectiune prin supapa pilotata Supapa pilotata de limitare a

de limitare a presiunii tip DB presiunii - simbol grafic

Functionare:

14
 Fluidul de pilotare este preluat din racordul A prin duza 3.1, este filtrat prin sita 6 iar
apoi prin duza 3.2 patrunde in camera arcului 4 apasand pe scaun sertarul supapei
principale. Cand presiunea din sistem creste peste valoarea reglata prin tensionarea
arcului 5 de catre surubul pilotului, conul 1 se deplaseaza de pe scaun, debitul de pilotare
este deversat la bazin si presiunea care actioneaza pe sertarul supapei scade, sertarul se
deschide iar debitul din instalatie este descarcat pe calea A - B la bazin. Cand presiunea
din sistem se micsoreaza pana la valoarea reglata, sertarul se inchide etans pe scaun.

Sistem de protectie a retelei de gaz (detector de gaz)

Un detector de gaze este un system dotat cu senzori care permit detectarea
prezenței unor gaze în mediul ambiant.
Acest tip de detector este folosit frecvent în echipamente de siguranță, pentru a
detecta apariția (scăpările) de gaze toxice, inflamabile etc..., astfel încât acestea să nu
atingă niveluri periculoase pentru sănătate și/sau incinta respectivă și sursa de gaz să fie
oprită automat (cum este cazul în care focul alimentat de sursa respectivă s-a întrerupt).
Detectoarele de gaz electrochimice acționează prin permiterea difuziei gazelor
printr-o membrană poroasă la un electrod unde acesta sunt fie oxidate fie reduse chimic.
Curentul electric produs este determinată de cantitatea gaz oxidat la electrod, care indică
concentrația gazului. Aparatul are în componență un senzor chimic care poate sesiza
prezența eventualului gaz și ca urmare poate genera un semnal de ieșire corespunzător
scopului.Cu toate acestea, senzorii sunt supuși unor elemente corozive si contaminare
chimică și poate dura doar 1-2 ani înainte de a fi necesară o înlocuire.

15
 Protectiile clasice ale motoarelor electrice
asincrone de medie tensiuni
Protectia diferentiala longitudinala
Acest tip de protective se utilizeaza pentru motoarele cu puteri mai mari de 4000
kW impotriva scurtcircuitelor polifazate in stator, cu doua ramuri diferentiale in loc de
trei asa cum se prezinta in figura de mai jos

TC-transformator de curent
MAS-motor asincron
F1-releu maximal de curent
K2,3-releu intermediar

Conditiile de functionare a acestei protectii sunt:

Sa nu actioneze in regim normal de functionare al motorului cand acesta este
incarcat la sarcina normala;
Sa actioneze la cel mai mic curent de scurtcircuit, de regula la un scurtcircuit bifazat
in zona protejata, zona delimitata de ramurile protectiei diferentiale cuprinse intre cele
doua transformatoare de masura de curent. In acest sens se va calcula curentul de
scurtcircuit pe faza la un scurtcircuit bifazat, tinandu-se seama de aportul surselor din
amonte si a impedantei (reactantei) cailor de curent dintre sursele existente si pozitia
geografica a motorului protejat;

16
 Sa nu actioneze la cuplarea la retea a motorului respectiv, intrucat curentul de
pornire are o valoare insemnata, acesta poate da nastere unui curent de dezechilibru
secundar in ramurile protectiei care sa conduca la actionarea acesteia.

Protectia impotriva scurtcircuitelor in infasurarea

statorului
Acest tip de protectie este utilizat pentru motoarele electrice avand o putere mai
mica de 4000 kW in locul protectiei diferentiale longitudinale, actionand fara
temporizare. Releele de curent sunt alimentate de la transformatoarele de masura de
curent instalate inaintea conectarii cablului de alimentare la bornele intreruptorului
motorului. Deoarece motoarele functioneaza in general in retele cu neutru izolat, releele
protectiei vor fi alimentate de la bornele transformatoarelor de curent de pe fazele extreme
(R,T) ca in figura de mai jos:

Protectia de minima tensiune

Are rolul de a preveni incalzirea motoarelor, asigurarea autopornirii celor mai
importante, urmarindu-se deconectarea celor de importanta mai redusa, in perioada
golurilor de tensiune si a microintreruperilor tensiunii de alimentare.
In figura de mai jos se prezinta schema unei protectii de minima tensiune a unui
grup de patru motoare realizata in doua trepte de tensiune si timp.

17
 Treapta 1 – este realizata cu relee de minima tensiune 1, releul de timp 2, releul
de semnalizare 3 si releul intermediar 4.
Treapta 2 – este realizata cu releele de medie tensiune 5, releul de timp 6, releul de
semnalizare 7 si releul intermediar 8.
Motoarele M1, M2 sunt deconectate in treapta 1 de releul intermediar 4 iar motoarele
M3, M4 sunt deconectate in treapta 2 de releul intermediar 8.
Reglajul releelor de minima tensiune 1 si 5 se face dupa aptitudinea termica globala
asa cum se arata in figura 5.

Protectia maximala de curent temporizata

impotriva suprasarcinilor.
Aceasta protectie transmite impuls de declansare la intrerupatorul motorului fiind
realizata cu doua transformatoare de masura de curent montate pe fazele R, T si doua
relee de curent cu caracteristica independenta.
Temporizarea acestei protectii se alege functie de durata regimului de pornire al
motorului alegandu-se cu o treapta de timp mai mare decat aceasta durata.

18
 In figura de mai jos se prezinta oscilograma curentului de pornire si durata
regimului de pornire pentru un motor asincron cu rotorul in scurtcircuit.

Schema electrica a acestei protectii se prezinta in figura de mai jos ea, comanda
deconectarea motorului in cazul cand curentul prin releul 1 depaseste valoarea reglata.

19
 Protectia de suprasarcina cu relee cu caracteristica de
timp dependenta de curent
Aceasta protectie utilizeaza relee cu caracteristica de timp dependenta de curent
avand expresia ta = f(I), caracteristica obtinuta purtand denumirea de caracteristica de
timp inversa sau inversa extrema deoarece timpul variaza invers proportional cu cresterea
curentului.
Schema acestei protectii se prezinta in figura de mai jos:

Protectia impotriva punerilor monofazate la pamant

Pentru motoarele electrice de medie tensiune in functie de puterea si importanta
lor in procesul tehnologic, functionand in retele electrice cu neutrul izolat se poate utiliza
o protectie simpla de curent sau o protectie directionala, avand la baza schema monofilara
din figura 10.a , care reprezinta o retea de medie tensiune cu neutrul izolat, la care s-a
realizat un defect monofazat pe faza R a circuitului motorului M2, iar in figura 10.b se
prezinta principalele marimi electrice ce caracterizeaza defectul monofazat in reteaua din
figura de mai jos.

20
21