1.

Definiia i scopul fiabilitii

2. Mentenana, Mentenabilitatea definiie, clasificare
3. Disponibilitatea definiie, relaie matematic, modaliti de mbuntiri
4. Performabilitatea definiie, indicatori
5. Securitatea definiii (ca performan, ca msur), sensuri
6. Riscul definiie, tipuri
7. Riscul surse
8. Conexiunea R-Q-S-K relaii, desen
9. Sigurana n funcionare definiie, componente
10. Obiectele teoriei fiabilitii
11. Clasificarea dup numrul de stri tipuri de elemente i sisteme, precizri
12. Clasificarea dup capacitatea de reparare
13. Clasificarea dup dependen
14. Clasificarea dup structur
15. Forme de exprimare a structurii pentru sisteme binare/multivalente cu
elemente binare /multivalente enumerare.
16. Funcia de fiabilitate
17. Tabelul de adevr
18. Graful strilor
19. Indicatorii de fiabilitate pentru elementul binar simplu nereparabil
20. Indicatorii de fiabilitate pentru sistemele multivalente i parametrice
21. Variaia solicitrii i performanei, zona cu probabilitate de apariie a
defeciunilor (desen)
22. Cauzele defeciunilor n perioada de rodaj/maturitate/uzur
23. Soluii de conservare i eliminare a defectelor din instalaii modaliti, grafice
(unde este cazul)
24. Operaiuni de mentenan mentenane preventive
25. Operaiuni de mentenan mentenane corective
26. Influena factorului uman asupra fiabilitii instalaiilor generaliti, domenii de
manifestare, metoda utilizat
27. Comportamentul operatorilor umani caracteristici pe care se bazeaz
28. Controlul erorilor umane msuri
29. Calculul fiabilitii sistemelor formate din elemente nereparabile indicatorul
principal, forme de exprimare a lui
30. Metode de echivalare a sistemelor nedecompozabile prin sisteme decompozabile
serie enumerare
31. Metode bazate pe matricea de inciden (MI) Metoda puterilor MI
32. Metoda binomial etape de aplicare (enumerare), aplicabilitate
33. Metode bazate pe procese stochastice utilizare, combinaii posibile
34. Procese omogene, procese ergodice definiii, aplicabilitate
35. Etapele de aplicare a modelului: lan Markov cu parametru continuu enumerare

1.Definiia i scopul fiabilitii

Fiabilitatea este probabilitatea ca prile, componentele, produsele sau sistemele s-i ndeplineasc
funciile pentru care au fost proiectate fr a se defecta, n condiii specificate, pentru o anumit perioad de
timp i cu un nivel de ncredere dat.
Obiectivele analizei calitative de fiabilitate sunt:
- furnizarea de informaii referitoare la modul n care modul de funcionare al sistemelor
- este influenat de defecte;
- identificarea punctelor slabe n faza de proiectare, montaj i exploatare;
- evidenierea defectelor poteniale sub aspectul importanei sau criticitii acestora;
- furnizarea informaiilor necesare pentru analiza cantitativ de fiabilitate.
2.Mentenana, Mentenabilitatea definiie, clasificare
Mentenana reprezint totalitatea operaiunilor prin care se realizeaz i se conserv fiabilitatea,
operaii ce privesc ntreaga perioad de existen a elementelor respective.
Mentenanele pot fi:
- curative;
- preventive;
- corective.
Mentenabilitatea
- este probabilitatea ca un element sau sistem defect la momentul t s treac n starea de funcionare n
intervalul imediat urmtor.
3.Disponibilitatea definiie, relaie matematic, modaliti de mbuntiri
Capacitatea elementelor i sistemelor reparabile, sub aspectul combinat de fiabilitate,
mentenabilitate, organizare a aciunii de mentenan, de a-i ndeplini funcia specificat, la un moment dat
sau ntr-un interval de timp dat;
Este probabilitatea de a fi n funciune la un moment dat denumit disponibilitate momentan (A(t))
sau ntr-un interval dat, denumit disponibilitate pe interval (A(t, t+dt)).
Disponibilitatea A(t)=R(t)+(1-R(t))xM(t) poate fi deci influenat (crescut) pe dou ci, prin
aciunea asupra fiabilitii R(t) i asupra mentenabilitii M(t)
4.Performabilitatea definiie, indicatori intrinseci
Cantitativ este probabilitatea ca elementul sau sistemul s realizeze un anumit nivel de performan,
la un anumit moment (momentan) sau ntr-un interval de timp dat.
Se msoar prin indicatori de performabilitate intrinseci sistemului din care cei mai reprezentativi
sunt:
- Funcia de repartiie a performanei (de exemplu debit, putere etc.) notat cu D, care msoar gradul
n care este satisfcut o anumit cerere (sarcin) :
- Probabilitatea nesatisfacerii sarcinii (cerina), LOLP (Loss of Load Probability)
- Cerere neacoperit (DNS = demand not sereved)
- Energie (producie) nelivrat (ENS = energy not served)

5.Securitatea definiii (ca performan, ca msur), sensuri

Ca performanta: reprezinta abilitatea unui sistem de a nu produce evenimente critice sau catastrofale;

Ca
masura: probabilitatea ca un sistem, functionnd n conditii date, pentru un interval de timp
prestabilit, sa nu poata produce evenimente critice sau catastrofale.
Securitatea unui sistem tehnic are doua sensuri:
intrinsec, care privete numai sistemul tehnic i este aptitudinea lui de a realiza funciunile fr pericolul
distrugerii de componente proprii sau la teri.
relaional (larg), care se refer i la mediul extern sistemului, inclusiv factorul uman, i este aptitudinea
sistemului de a realiza funciunile sale fr a pune n pericol sau deteriora viei omeneti sau a avea
influene defavorabile asupra mediului exterior.
6. Riscul definiie, tipuri
- este o noiune care ataeaz nonfiabilitii sau nonsecuritii o msur a efectelor acestora, o consecin.
- are deci doua componente:
- o probabilitate de a se realiza;
- o consecin economic, evaluabil sau nu.
- este complementar cu securitatea, se refera la evenimente rare si cu impact catastrofal;
Riscul reprezinta o masura probabilistica ce combina o masura a producerii unui eveniment indezirabil
cu o masura a consecintelor sale.
Tipuri de risc:
- individuale/publice;
- voluntare/involuntare;
- reale/percepute.
7.Riscul surse
-

de obicei:defectiuni ale sistemelor tehnice n urma carora nu se mai poate controla o cantitate mare de energie;
trebuie identificate evenimentele sau secventele de evenimente (contingente) care produc riscuri; - trebuie
definite --riscurile si selectate cauzele acestora pentru a le contracara prin masuri adecvate ( de exemplu:
cresterea R sau M).
Un sistem foarte complex este supus unui risc mai mare de defectare sau suprapunere de erori.
La nivelul societatii cifrele aproximative pentru riscul acceptat sunt:

10-3/an, inacceptabil;
10-4/an, publicul participnd la actiuni de salvare;
10-6/an, individul acceptnd riscul resemnat, dar creznd ca nu l priveste;

8.Conexiunea R-Q-S-K relaii, desen

9.Sigurana n funcionare definiie, componente

Ansamblul proprietatilor unei entitati care descriu disponibilitatea si factoriicare o conditioneaza:
fiabilitatea, mentenabilitatea si logistica de mentenanta.
Logistica de mentenanta aptitudinea unui sistem de a putea oferi la cerere,n conditii date, resursele
necesare pentru mentenanta unei entitati, n conformitate cu o politica de mentenanta data.
10.Obiectele teoriei fiabilitii
Produsul - este rezultatul material al produciei destinat rezolvrii unei anumite probleme practice.
Dispozitivul - reprezint o construcie finit ce nglobeaz alte produse de forma: pies, mecanism,
bloc, aparat.
Mai frecvent obiectele de studiu ale fiabilitii poart denumirea de element i sistem.
Sistemul - este ansamblul de elemente care funcioneaz n comun pentru realizarea n mod
independent a unei funciuni (monofuncional) sau a mai multor funciuni (multifuncional).
Elementul - este o anumit parte din sistem capabil s ndeplineasc o anumit
funciune n cadrul sistemului. De obicei se consider c elementul nu este destinat s ndeplineasc
funciuni n afara sistemului.

11.Clasificarea dup numrul de stri tipuri de elemente i sisteme, precizri

Dup acest criteriu elementele i sistemele sunt:

1. binare (bivalente);
2. multivalente;
3. parametrice:
- monoparametrice;
- multiparametrice;
4. de producie;
5. de deservire.
12.Clasificarea dup capacitatea de reparare
Se refera la elementele sau sistemele binare care pot fi:
- nereparabile;
- reparabile.
Elementele i sistemele nereparabile
- sunt caracterizate de o singur perioad de funcionare Tf (pan la prima defeciune), considerat
matematic o variabil aleatoare continu cu domeniul de definiie [0,Tfmax];
- exemple de elemente i sisteme nereparabile: segmenii de grafit ai etanrii arborelui turbinei, carcase
pompe, reductori de curent i tensiune (joas i medie tensiune).
Elementele i sistemele reparabile
- au existena format dintr-o succesiune alternativ de perioade de funcionare (caracterizate de variabila
aleatoare continu Tf) i de defect (caracterizat prin alt variabil aleatoare continu Td);
13.Clasificarea dup dependenta
Sistemele pot fi:
- cu elemente independente-funcionarea, respectiv fiabilitatea unui element nu depinde de fiabilitatea
celorlalte elemente ale sistemului;
- cu elemente dependente-baza obiectiv a dependenei dintre elementele unui sistem o constituie relaia
fiabilitate solicitar; fiabilitatea maxim (->infinit) este atins la solicitare minim (-> 0).
14.Clasificarea dup structur
- structura extern, respectiv modul in care sistemul interacioneaz cu exteriorul;
- structura intern, respectiv relaia sistemului cu elementele componente.
Dup structura extern:

Sistem bipolar simplu (1 intrare, 1 ieire);

Sistem bipolar multiplu (1 intrare, vector iesire)/ (vector intrare, 1iesire);
Sistem multipolar (vector intrare, vector iesire);

Dupa structura interna:

Sistem serie : iese din funciune la defectarea oricruia dintre elemente;

Sistem paralel: iese din funciune cand se defecteaz toate elementele sale;
Sistem simplu decompozabil paralel: format din subsisteme serie legate in paralel;
Sistem simplu decompozabil serie: este format din subsisteme paralel legate serie.
Sisteme complexe decompozabile serie-paralel;
Sisteme nedecompozabile sau buclate.

15.Forme de exprimare a structurii pentru sisteme binare/multivalente cu elemente binare /multivalente

enumerare.
Pentru sisteme binare formate din elemente binare:
- schema bloc;
- funcia de structur;
- tabelul Karnaugh;
- funcia de fiabilitate;
Pentru sisteme binare sau multivalente formate din elemente binare saumultivalente:
- tabelul de adevr;
- graful strilor.
16.Funcia de fiabilitate
-pentru un sistem, are forma:Ps=f(Pi),unde n este numrul de elemente al sistemului.
- funcia de fiabilitate a unui sistem poate rezulta din funcia de
structur a acestuia;
La sistemele bivalente funcia de structur rezult atand sistemului variabila aleatoare binar:

- Ps,probabilitatea de succes a sistemului; Qs, probabilitatea de refuz a sistemului.

17.Tabelul de adevr
-poate reprezenta structura sistemelor binare sau multivalente formate din elemente binare sau multivalente.
- are un numr de coloane egal cu numrul de elemente ale sistemului,plus o coloan pentru sistem i un
numr de linii egal cu numrul de stri ale sistemului.
-Tabelul conine simboluri sau numere care definesc starea (succes -refuz) respectiv nivelul de performan
al elementului respectiv sistemului corespunztor liniei i coloanei date.
Numrul de stri ale sistemului este:
nes
nss = 2 - pentru sistemul format din elemente binare independente;
pentru sistemul format din elemente multivalente.

18.Graful strilor
-nodurile grafului corespund fiecare unei stri a sistemului. n cazul independenei elementelor acestea vor fi
n numr de 2n;
- laturile grafului corespund tranziiilor ntre stri sau sunt dublu orientate.
- fiecrui sens al laturii i i se asociat intensitatea de tranziie corespunztoare.
19.Indicatorii de fiabilitate pentru elementul binar simplu nereparabil
funcia de repartiie
funcia de distribuie
funcia de siguran (probabilitatea de supravieuire)
intensitatea sau rata de defectare sau de avarie ca funcie de timp (t)
media timpului de funcionare nentrerupt (M[Tf]), notat ncontinuare cu MTBF, care este
momentul de ordinul 1 a variabilei aleatoare timp de funcionare
dispersia timpului de funcionare este momentul centrat de ordinul 2 al abaterii fa de medie

20.Indicatorii de fiabilitate pentru sistemele multivalente i parametrice

funcia de repartiie
funcia de distribuie
media performantei
n functie de masura n care sistemul satisface cererea de performanta:
LOLP (Loss of Load Probability): Probabilitatea nesatisfacerii sarcinii: probabilitatea ca valoarea
capacitatii disponibile a sistemului sa fie depasita de cea ceruta
DNS (Demand Not Served): Cererea neacoperita
ENS (Energy Not Served): Energia (productia) nelivrata:
DA: Disponibilitatea de acoperire a cererii: valoarea medie asteptata a perioadei de timp pentru care
Sd > Sc(putere disponibila>putere ceruta)

21.Variaia solicitrii i performanei, zona cu probabilitate de apariie a defeciunilor (desen)

22.Cauzele defeciunilor n perioada de rodaj/maturitate/uzur

n perioada de rodaj :
- tehnici necorespunzatoare de fabricare, manipulare, montaj;
- control necorespunzator al calitatii;
- calificare necorespunzatoare a personalului;
- materiale sub standardele de calitate.
- instalare incorecta si punere n functiune incorecta.
n perioada de maturitate:
- solicitari mai mari dect cele proiectate;
- erori umane de exploatare;
- catastrofe.
n perioada de batrnete:
- uzura,oboseala, coroziune.

23.Soluii de conservare i eliminare a defectelor din instalaii modaliti, grafice

(unde este cazul)
Supradimensionarea (n faza de proiectare) -> prin adoptarea unor coeficienti de siguranta mai mari.
- creste performanta, dar creste si investitia.
Reducerea dispersiei performantei -> prin reducerea limitelor de toleranta a performantei nominale
(garantata de constructor).
Reducerea dispersiei solicitarii -> n special a suprasolicitarilor, prin mijloace de protectie:
descarcatoare, protectii la suprasarcina.
Reducerea vitezei de degenerare a performantei
Operatiuni de mentenanta
24.Operaiuni de mentenan mentenane preventive
- reducerea probabilitatii de defectare prin readucerea performantei la valorile initiale.
Dupa momentul executarii, mentenantele preventive pot fi:
- sistematice: momentul de declansare a mentenantei este n functie de numarul de cicluri, nu se bazeaza pe
analiza starii elementelor;
- conditionate (oportune): prin compararea starii elementului cu o stare limita. Pot fi:
- previzionale;
- proactive: actioneaza asupra cauzelor initiale de defectari potentiale (presupune o buna cunoastere a
mecanismului de mbatrnire a materialelor precum si a relatiilor simptome-cauze).
25.Operaiuni de mentenan mentenane corective
- ansamblul de activitati pentru readucerea nstarea de functionare a unui element defect, prin localizarea
evidentierea si eliminarea defectelor.
Pot fi:
- paleative: repunere rapida n functiune, folosind solutii provizorii, urmate de o activitate de
mentenanta pentru aducerea elementului la starea normala;
- curative: repunerea n functionare n conditii normale, avnd caracter permanent.
26.Influena factorului uman asupra fiabilitii instalaiilor generaliti, domenii de
manifestare, metoda utilizat
Studii recente au aratat ca eroarea umana cauzeaza 20...90% din esecurile sau accidentele majore.
Domeniile n care se manifesta eroarea umana:
- Administratie/management;
- Proiectare;
- Asamblare, instalare, executie;
- Operare/utilizare;
- Inspectie;
- Mentenanta.
Includerea influentei umane n calculul riscului sistemului se realizeaza cu ajutorul Analizei Fiabilitatii
Umane (AFU).Procentajul erorii umane este cu att mai mare cu ct instalatia tehnologica este mai
sofisticata si necesita interventii de mare acuratete ale omului.
AFU foloseste o diagrama bloc pentru sarcini individuale (pasi, operatii) pentru realizarea cu succes a
sarcinii unui sistem.

27 .Comportamentul operatorilor umani caracteristici pe care se bazeaz

Comportamentul operatorilor umani pentru sisteme complexe poate fi clasificat ca fiind bazat pe:
ndemnare, Reguli si
Cunostinte.
ndemnarea: - comportament automat, asociat cu sarcini psihomotorii, simple, cognitive: condusul unei
masini, simple ,sarcini aritmetice;
- nu necesita un efort constient.
Reguli: - necesita un efort constient, de exemplu executarea unei succesiuni de manevre ntr-o instalatie
electrica;
- presupune un timp de raspuns mai lung -> pot aparea mai multe erori;
- de obicei erorile sunt determinate de lipsa de memorie sau lipsa de vointa.
Cunostintele: - implica un proces de cunoastere mai complex si este asociat cu solutii constiente ale
problemelor n situatii nefamiliare .
28. Controlul erorilor umane msuri
Fiabilitatea sistemului creste prin implementarea unor masuri:
- de reducere a erorilor: reducerea frecventei generale a erorilor prin controale, verificari, sanctiuni,
selectarea
personalului;
- de tolerare a erorilor: bazate pe presupunerea reala ca erorile vor aparea (imposibil sa nu apara).
- minimizarea posibilitatilor aparitiei erorii (personal suplimentar pentru reducerea sarcinii fizice sau
dispozitive si utilaje);
- reducerea consecintelor n cazul n care apare.
O importanta strategie de control a erorii este antrenamentul.
29.Calculul fiabilitii sistemelor formate din elemente nereparabile indicatorul
principal, forme de exprimare a lui
- elementele nereparabile sunt caracterizate de indicatorul Tf timpul de functionare pna la defectare,
exprimat sub forma de variabila aleatoare prin:

Functia de repartitie:

Functia de distributie:

Intensitatea de defectare:

Media timpului de functionare:

Probabilitatea de supravietuire la momentul t:

30.Metode de echivalare a sistemelor nedecompozabile prin sisteme decompozabile

serie enumerare
A) Metoda descrierii totale
B) Metode bazate pe matrici de incidenta (MI)
B1) Metoda puterilor MI
B2) Metoda reducerii MI
C) Metode bazate pe teoria grafurilor
C1) Metoda laturii suplimentare
C2) Metoda de cautare pe graf arborescent
31.Metode bazate pe matricea de inciden (MI) Metoda puterilor MI
-au la baza matricea [a] de incidenta noduri laturi;
Reguli: - rangul matricei este numarul de noduri;
- nodul numerotat cu 1 este cel de intrare si 2 cel de iesire;
- latura (elementul) care leaga nodul linie la cel coloana este element al matricei daca poate fi parcurs
dinspre intrare spre iesire.
B1) Metoda puterilor matricei de incidenta
- elementul a12 al matricei [a]n reprezinta toate caile minimale de dimensiune n (formate din n elemente).
B2) Metoda reducerii matricei de incidenta
- reducerea totala a matricei [a] prin renuntarea la ultima linie si ultima coloana si pe recalcularea termenului
noii matrici cu relatia:
aij nou = aij vechi + ain anj , i,j = 1, 2, , (n-1)
unde n este dimensiunea anterioara a matricei.
- se repeta reducerea pna la matricea de rang 2 a carui termen a12 reprezinta caile minimale.
32.Metoda binomial etape de aplicare (enumerare), aplicabilitate
- este aplicabila sistemelor binare sau multivalente formate din elemente binare, independente si reparabile;
- date de intrare (DI) necesare:
- disponibilitatile momentane ale elementelor, Pi;
- structura sistemului sub forma de tabel de adevar.
-date de iesire (DE):
- disponibilitatea momentana a sistemului;
- media timpului total de functionare ntr-un interval T dat,M[Tf];
- media timpului total de defectare ntr-un interval T dat, M[Td].
Etapele de aplicare ale metodei binomiale:
- Datele de intrare
- ntocmirea tabelului de adevar
- Calculul probabilitatilor starilor sistemului
- Calculul performantei sistemului n fiecare stare
- Gruparea starilor sistemului
- Calculul probabilitatilor grupelor de stari
- Calculul indicatorilor de fiabilitate (performabilitate) a sistemului
33.Metode bazate pe procese stochastice utilizare, combinaii posibile
-modeleaza evolutia sistemului n doua spatii: spatiul timp si spatiul starilor (ambele spatii pot fi continui
sau discrete);
! Timpul (n mod normal este perceput de om ca fiind continuu) poate fi discretizat daca observatiile asupra
sistemului se fac pe intervale discrete.
! Spatiul starilor -> discret, poate deveni continuu daca parametrul care defineste starile este continuu.
Patru combinatii posibile:
- timp: continuu, spatiul starilor: continuu -> proces stochastic cu parametru continuu;
- timp: continuu, spatiul starilor: discret -> lant stochastic cu parametru continuu;
- timp: discret, spatiul starilor: continuu -> proces stochastic cu parametru discret;
- timp: discret, spatiul starilor: discret-> lant stochastic cu parametru discret.
34.Procese omogene, procese ergodice definiii, aplicabilitate

Daca se admite ca probabilitatea producerii simultane a doua sau mai multe evenimente (defectari
sau reparari) este nula:

,atunci procesul se numeste omogen.

Doua sau mai multe evenimente care se produc simultan sunt cunoscute sub numele de defecte de
mod comun si pot fi modelate prin procese stochastice (k=2):2 defecte simultane sau 1 defect si 1 reparatie
Daca exista relatia:

, rezulta ca procesul este ergodic.

35.Etapele de aplicare a modelului: lan Markov cu parametru continuu enumerare

I. Date de intrare:
- intensitatile de defectare >i si de reparare i ale elementelor sistemului;
- structura sistemului sub forma de graf al starilor.
II. ntocmirea grafului starilor
ntocmirea grafului -> operatii:
a) Definirea starilor (nodurilor), calculul numarului lor si definirea fiecarei stari (ca o combinatie de
stari ale elementelor)
b) Definirea tranzitiilor ntre stari.
III. Scrierea matricei qij
IV. Scrierea sistemului de ecuatii