Fiabilitate.

Noțiuni despre fiabilitate

Fiabilitatea reprezintă, din punct de vedere cantitativ, probabilitatea ca un element,
sistem sau produs, să-și îndeplinească funcția specificată, în condiții date, de-a lungul
unei durate de timp date.
Acestei definiții îi corespunde expresia:
unde:
p(t) este probabilitatea de bună funcționare (adică fiabilitatea);
t – variabila timp, care se poate exprima și prin număr de cicluri de funcționare;
T – limita specificată a duratei de bună funcționare sau a numărului limită de cicluri.
Dependența între probabilitatea de bună funcționare și timp poartă numele de
funcție de fiabilitate R(t):

Durabilitatea unui sistem mecanic, format din elemente care lucrează în aceleași condiții de
funcționare, este perioada de timp în care fiabilitatea scade până la o valoare limită dată.
Defectarea este evenimentul fundamental din teoria fiabilității.
Defectarea, denumită și defecțiune sau cădere, este evenimentul în urma căruia un element
sau un sistem mecanic încetează să-și îndeplinească funcția specificată. Defectările pot fi:
 minore, dacă sunt remediabile ușor, neîmpiedicând funcționarea sistemului;
 majore, dacă întrerup îndeplinirea funcțiunii de bază, însă nu au implicații legale;
 critice, dacă pot avea consecințe periculoase pentru om sau mediul ambiant, ca de exemplu
defectarea echipamentului de frânare al unui automobil.
 Indicatori de fiabilitate ai elementelor nereparabile
Dispozitive nereparabile – odată defectate se înlocuiesc, neputând fi reparate (becuri, curele de
transmisie, rulmenți, garnituri, segmenți etc.)
•   de fiabilitate R(t) reprezintă probabilitatea P, ca un element să funcționeze, în condiții
Funcția
determinate, fără defecțiuni, în intervalul (0,t): R(0) = 1; R() = 0
  =
Funcția de nonfiabilitate F(t) reprezintă probabilitatea
ca un element să se defecteze în intervalul (0,t):

  =
Densitatea de probabilitate a timpului de
funcționare, f(t), se utilizează pentru a avea
o reprezentare mai clară asupra caracterului distribuției timpului de funcționare.

Rata sau intensitatea de defectare, z(t), reprezintă probabilitatea ca un element care a

funcționat fără defecțiuni până la momentul t să se defecteze în intervalul t, t +t.
T – durata de bună funcționare
N(t) – numărul produselor în stare de
funcționare la momentul t
n(t) – numărul produselor care s-au
defectat până la momentul t
Dacă relația devine:
 Indicatori de fiabilitate ai elementelor nereparabile
Media timpului de bună funcționare (m) MTBF reprezintă valoarea medie a timpului
de funcționare, care, în cazul produselor nereparabile, reprezintă media timpului total
de funcționare, adică MTTF. În cazul produselor reparabile acest indicator pune în
evidență media timpului de funcționare fără defectări, MTFF.

Dispersia timpului de funcționare, (D) reprezintă un indicator utilizat pentru

estimarea împrăștierii timpului de funcționare în jurul valorii sale medii.

Abaterea medie pătratică a timpului de funcționare

În practică, de multe ori, se utilizează, în locul abaterii medii pătratice noțiunea de

abatere standard, având expresia:
 Indicatori de fiabilitate ai elementelor nereparabile
Coeficientul de variație a timpului de funcționare Cv se determină pentru
compararea diferitelor legi de variație a timpului de funcționare

Momentul de selecție mr pune în evidență diferențele mici care au loc în forma de

variație a legii de distribuție a timpului de funcționare. El poate fi de diferite ordine,
fiind dat de relația:

Momentele centrate reprezintă momentele calculate în raport cu media timpului de

funcționare. Ele pot fi de diferite ordine. Momentul centrat de ordinul r, notat m’r , se
calculează cu relația:

Mediana timpului de funcționare:

 Indicatori de fiabilitate ai elementelor reparabile
Dispozitive reparabile – în cazul unei defecțiuni sunt reparate și apoi utilizate în continuare
Cele mai multe elemente, precum și unele dintre elementele sistemelor complexe
sunt supuse unor procese de reparare prin care se urmărește restabilirea
parametrilor de funcționare, după apariția unei defectări.
Timpul total de utilizare a elementului va fi:

Timpul total de reparație, necesar pentru restabilire are expresia:

Funcția de repartiție a timpului maxim de utilizare Fu(t), reprezintă probabilitatea ca

un element să devină inutilizabil în intervalul (0,t).

Densitatea de probabilitate a timpului maxim de utilizare

Indicatori de fiabilitate
Definiții statistice. Estimarea indicatorilor
Indicatori de fiabilitate
Relații între indicatori


  𝑧(𝑡 )
Centralizarea expresiilor indicatorilor de fiabilitate
Tipuri de fiabilitate. Eficiența globală a unui produs
Fiabilitatea operațională este rezultatul obținut din exploatarea experimentală
controlată (statistici de exploatare).
Fiabilitatea preliminată, pentru sisteme, rezultată din calcule pe baza fiabilității
elementelor și a structurii sistemului. Mai poate fi numită fiabilitatea structurală a
sistemelor.
Fiabilitatea extrapolată, rezultată din calcule de extrapolare din încercări de laborator
accelerate (cu sarcină sporită). Necesită rezultatele încercării accelerate și legea de
dependență dintre fiabilitate și sarcină (încărcare).
Fiabilitatea nominală, este cea garantată de producător.

Eficiența globală a unui produs tehnic în general, trebuie raportată la:

• nivelul performanțelor tehnice (putere, consum, spatii de demaraj, viteză,
stabilitate, stare de confort etc.)
• indicatorii de fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate, capabilitate etc.
• costul deținerii (exploatare, amortizare etc.).
Eficiența în exploatare a unor produse tehnice este în strânsă legătură cu calitatea
fabricației, respectiv cu prețul de achiziție.
În mod normal, costul investițiilor, ci, crește odată cu
creșterea fiabilității. În schimb, costurile de
mentenanță, cm (operații de exploatare, întreținere,
reparații etc.) scad în acest caz întrucât, în mod normal
defecțiunile sunt mai rare și mai puțin grave.
Cheltuielilor totale, cD, (costul deținerii produsului în
stare de disponibilitate): 𝑐
  𝐷 =𝑐 𝑖 +𝑐 𝑚

Încercări de fiabilitate
Încercări de fiabilitate
 Fiabilitatea sistemelor mecanice
Sistemul reprezintă un număr de elemente active, interconectate între ele,
care pot fi considerate ca un întreg structural. Legăturile reciproce sunt cele
care deosebesc sistemul de un simplu conglomerat de elemente. Legăturile
depind, în întregime, pentru fiecare caz dat, de scopul în vederea căruia se
realizează sistemul. În analizele de fiabilitate, se consideră numai legăturile
esenţiale sau cele care interesează sub aspectul considerat .
Sistemele pot fi reprezentate în moduri diferite.

a - schemă tehnologică: 1 - suflantă; 2 răcitor; 3 - două pompe pentru apă de răcire; 4 - pompă pentru
apă de alimentare; 5 - element filtrant; 6 - grup două pompe pentru apă de pulverizare, cu recirculare; I -
gaz rezidual; II - gaz la absorbție; III - abur de purjă;
b - schemă bloc; A - suflanta 1; B,C - pompele 3; D - pompa 4; E,F - pompele 6; G - element filtrant 5.
 Fiabilitatea sistemelor mecanice
Studiul fiabilității unui sistem presupune mai întâi o analiză a “structurii”
sistemului, prin care se stabilește dependența stării acestuia de starea
elementelor componente cu parametri de fiabilitate daţi.
Sistemele pot fi: reparabile sau nereparabile, aceasta depinzând și de
ipotezele admise asupra funcționării și de condițiile impuse exploatării.
Referitor la sisteme se pot face următoarele ipoteze:
a) echipamentul considerat nu poate fi la un moment dat, decât în unul din
următoarele două stări: bună funcționare sau defect;
b) echipamentul poate fi descompus în k elemente componente (sau blocuri),
numerotate de la 1 la k, astfel încât, la un moment dat, fiecare component să
fie în stare bună sau defect, iar starea echipamentului (bun sau defect)
depinde numai de starea componentelor;
c) fiecare component al sistemului are o durată Ti aleatoare, fiind în stare bună
în intervalul (0, Ti) şi în stare defectă după momentul Ti;
d) variabilele aleatoare Ti (i = 1, 2, ... k) sunt independente. Această ultimă
ipoteză este greu de verificat practic.
Sistemele pot avea structură cu elemente dispuse în serie, în paralel și mixt
(structură combinată).
 Fiabilitatea sistemelor mecanice
Sisteme cu structură cu elemente dispuse în serie
Un sistem S format din n componente are o structură serie dacă funcţionarea sa
presupune funcționarea celor n componente și dacă defectarea oricărui component
atrage după sine defectarea sistemului.

Se adoptă notația: E - evenimentul care constă din funcționarea sistemului S, iar E1,
E2 ... En - evenimentele care reprezintă funcționarea componentelor.
În cazul sistemului cu structură serie, conform definiției:

iar probabilitatea evenimentului E va fi:

unde: P(E) și P(Ei) reprezintă fiabilitatea sistemului și a elementului de ordin i.
Cum: 

Dacă sistemul este format din componente cu ratele defectărilor i constante,

rezultă:
unde:
 Fiabilitatea sistemelor mecanice
Sisteme cu structură cu elemente dispuse în serie
Dacă elementele sunt identice, fiabilitatea sistemului este:
unde rata defectărilor este:

Media timpului de bună funcționare a sistemului este:

(12 ......n ) t
f (t )  (1  2  ......  n ) e
s
- t
 e s
s
Pentru un sistem din elemente identice:

Concluzie: Idea generală, generată de experienţă, arată că un sistem este mai

slab decât componentul cel mai slab (dacă sistemul este fără redundanţă).

Rezultatele cercetărilor de fiabilitate asupra sistemelor au modificat radical concepția după care
nivelul de siguranță al unui sistem este dat de nivelul celui mai slab component.
 Fiabilitatea sistemelor mecanice
Sisteme cu structură cu elemente dispuse în paralel
Un sistem S, format din n componente funcţionând simultan, are o
structură în paralel, dacă defectarea unui element nu înseamnă
defectarea sistemului (funcţionarea fiind asigurată până la defectarea
ultimului component).
Considerând E evenimentul care constă din funcționarea
sistemului și Ei funcționarea componentului de ordin i,
rezultă, conform definiției, evenimentul contrar:

iar probabilitatea evenimentului va fi:

Evenimentele E și formează un sistem complet de evenimente,

adică:

Cum P(E) = Rs 
Media timpului de bună funcționare a sistemului: …
 

și pentru n elemente cu rata defectărilor  egală.

 Fiabilitatea sistemelor mecanice
Sisteme cu structură cu elemente dispuse în paralel
Pentru un sistem format din două elemente cu schema structurală cu elemente
dispuse în paralel, elementele având fiabilitatea

Fiabilitatea sistemului este:

Media timpului de bună funcționare a sistemului este:

iar dacă 1= 2 = , atunci MTBF = 3/(2 ).

Sistemele cu structură tip paralel se mai numesc cu
redundanță. Redundanța poate fi activă (simplă) dacă toate
componentele sistemului funcționează în permanență – chiar
dacă nu sunt indispensabile – sau pasivă (cu comutație sau
secvențială) dacă un singur element este pus să funcționeze,
iar restul sunt în rezervă (neutilizate). În acest caz, se poate
admite că elementele neutilizate nu sunt supuse avariilor.
Pentru un sistem cu 4 elemente similare:

Indicatori de fiabilitate
Aplicații. Cinci componente în serie sunt distribuite fiecare exponențial, cu o rată a
hazardului de 0,2 eșecuri pe oră. Care este relația fiabilității și MTBF-ul sistemului?

Un sistem are 4 componente în serie cu rata de defectare constantă. Dacă Rs(100) =

0,95, cât este MTBF al fiecărui element?

Un sistem constă din 4 componente dispuse în paralel. Primele două componente au

fiabilitatea 0,9 și timpul t = 1 an, iar celelalte două componente au fiabilități de 0,8 la t
= 1 an. Care este fiabilitatea generală a sistemului la un an?
Rs (t )  1  [(1  0.9) 2 (1  0.8) 2 ]  0.996
 - pentru distribuții (legi de repartiție) exponențiale
Un sistem are două componente identice în paralel cu rata de defectare constantă λ. R s(1000) =
0.95. Cât ar trebui să fie componenta MTBF?

Un sistem compus din trei componente are ratele de defectare constante de 0.0004, 0.0005,
0.0003 eșecuri pe oră. Sistemul se va opri din funcțiune dacă unul din componentele sale nu
reușește. Calculați fiabilitatea sistemului la o durată de funcționare de 2500 de ore și timpul
mediu până la defectarea sistemului !

833.33

O mașină are două părți independente de tăiere. Oricare dintre aceste părți de tăiere este
suficientă pentru lucru. Ratele de defectare pentru cele două părți ale mașinii sunt constante
și sunt 0,001 și 0,0015 defecțiuni pe oră. Calculați: probabilitatea de supraviețuire a mașinii
pentru 300 de ore de funcționare și timpul mediu până la eșec pentru această mașină!
𝑅
  1 =0.74 𝑅
  2 =0.64
 𝑅 𝑠=0.906
 𝑀𝑇𝐵𝐹 =1266,66 𝑜𝑟𝑒
Reprezentări în fiabilitate
• O fermă agricolă are 60 de tractoare. De-a lungul unei perioade de 20 de ani toate
tractoarele s-au defectat și au fost scoase din uz, astfel:
8-10 10-12 12-14 14-16 16-18 18-20
Durata 0- 2 ani 2-4 ani 4-6 ani 6-8 ani
ani ani ani ani ani ani
Defectări 1 5 8 10 13 9 7 4 2 1
Frecvența
Nr. def. la
momentul t 1 6 14 24 37 46 53 57 59 60
q(t)
p(t)
(t)

• Să se traseze histograma frecvențelor de defectare a tractoarelor și graficele de variație

pentru q(t), p(t), f(t) și (t). Să se găsească MTBF !
• O fermă agricolă are 60 de tractoare. De-a lungul unei perioade de 20 de ani toate
tractoarele s-au defectat și au fost scoase din uz, astfel:
8-10 10-12 12-14 14-16 16-18 18-20
Durata 0- 2 ani 2-4 ani 4-6 ani 6-8 ani
ani ani ani ani ani ani
Defectări 1 5 8 10 13 9 7 4 2 1
Frecvența 1.67 8.33 13.33 16.67 21.67 15.00 11.67 6.67 3.33 1.67
Nr. def. la 1.2
momentul t 1 6 14 24 37 46 53 57 59 60
q(t) 0.02 0.10 0.23 0.40 0.62 0.77 0.88 0.95 0.98
1 1
p(t) 0.98 0.90 0.77 0.60 0.38 0.23 0.12 0.05 0.02 0

q(t) , p(t), f(t)

0.8
(t) 0.02 0.09 0.17 0.28 0.57 0.64 1.00 1.33 2.00 
0.6

0.4

• Să se traseze histograma frecvențelor de defectare a 0.2

tractoarelor și graficele de variație pentru q(t), p(t), f(t) 0

0 5 10 15 20

și (t). Să se găsească MTBF ! Timpul (ani)

Frecv en ta d efectar ilo r (% )

25.00
21.67
20.00 2.5
16.67
15.00
15.00 13.33
11.67 2
10.00 8.33
6.67
1.5
5.00 3.33
(t)

1.67 1.67
0.00 1
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19

Clase (perioade) de defectare (ani) 0.5

  = 9,2 ani 0 2 4 6 8 10
Timpul (ani)
12 14 16 18 20
https://www.youtube.com/watch?v=zN0ewz7m3cM
https://www.youtube.com/watch?v=ib7UpPGgcE8
https://www.youtube.com/watch?v=yPJt7L9SaAw