UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

MANAGEMENTUL RISCULUI ȘI INGINERIA
FIABILITĂȚII UTILAJELOR PETROLIERE ȘI PETROCHIMICE

Analiza de risc a Sistemului de Măsură și Reglare

Gaze Naturale prin metodele RBD, Fault Tree
Analysis (FTA)

Coordonator: Prof. Dr. Ing. Costin Ilinca Masterand: Dascal Nicoleta

Anul: I
Grupa:11408
Cuprins
1. INTRODUCERE 3
2. EVALUAREA PRACTICĂ A INDICATORILOR DE FIABILITATE PRIN METODA
GRUPĂRII PE SUBINTERVALE 5
2.1 Conceptele de fiabilitate și risc tehnic 7
2.2 Prezentarea expresiilor indicatorilor de fiabilitate și etapele necesare evaluării 8
2.3 Prezentarea instalației 12
2.4 Efectuarea studiului pentru cazul precizat și prezentarea graficelor obținute 13
2.4.1 Date experimentale - Coloană 14
2.4.2 Date experimentale - Pompă 17
2.4.3 Date experimentale – Schimbător căldură S4a 19
2.4.4 Date experimentale – Schimbător căldură S5 21
2.4.5 Date experimentale - Armătură 23
3. CALCULUL FIABILITĂȚII SISTEMELOR COMPLEXE 25
3.1 Legi clasice de repartitie întîlnite în cazul studiilor de fiabilitate 25
3.2 Evaluarea fiabilității echipamentelor cu identificarea legii de repartiție utilizând programul PTC
27
3.3 Analiza RBD 37
3.4 Analiza FTA (arbori logici de defectare) 39
4. CONCLUZII 46
5. BIBLIOGRAFIE 47

2|Page
 1. Introducere

Identificarea avariilor majore potenţiale, din mulţimea tuturor avariilor posibile asociate
unui accident tehnic necesită, în primul rând evaluarea tuturor consecinţelor posibile ale
accidentului, care apoi sunt ierarhizate în conformitate cu unele criterii de evaluare a gravităţii
lor.
O avarie majoră se identifică cu una din consecinţele posibile ale accidentului tehnic
survenit în expolatarea sistemului tehnic/tehnologic, consecinţă care constituie un pericol din
punctul de vedere al integrităţii fizice a acestuia şi a sistemelor conexe, al sănătăţii umane, al
calităţii mediului ambiant şi/sau al echilibrului ecosistemului. Cunoaşterea nivelului fiabilităţii
unui sistem tehnic/tehnologic este impusă de necesitatea fundamentării corespunzătoare a
strategiei exploatării acestora:
 stabilirea duratei optime de serviciu;
 elaborarea unei strategii adecvate de mentenanţă;
 prevederea unor sisteme eficiente de securitate tehnică
Intreruperile in functionarea sistemelor tehnice/tehnologice se datoreaza accidentelor
tehnice survenite in exploatarea acestora. Prin accident tehnic se intelege evenimentul
intimplator si neprevazut, intotdeauna nedorit, survenit pe parcursul functionarii
(conforme/normale sau neconforme/anormale a sistemului tehnic/tehnologic, care cauzeaza o
cedare sau o avarie a acestuia.
Asadar, consecința unui accident tehnic poate consta fie intr-o defectare/cedare propriu- zisa, fie
intr-o avarie a sistemului respectiv.
Prin cedare - termen sinonim caderii sau defectarii - , se intelege incetarea aptitudinii
unui sistem tehnic/tehnologic de asi indeplini corect functiile impuse. Cedarile/defectarile pot fi:
a) minore sau majore;
b) bruste sau progresive;
c) partiale sau totale;
d) permanente sau intermitente;
e) critice (potential periculoase) sau catastrofale (confundate cu avarii);
d) primare (datorate nemijlocit actiunilor exterioare distructive sau factorilor de risc tehnic) sau
secundare (induse de alte cedari/defectari).

3|Page
 Prin avarie se intelege deprecierea semnificativa a caracteristicilor sistemului
tehnic/tehnologic, in sensul inrautatirii drastice a valorilor acestora dintr-un anumit punct de
vedere, produsa prin degradare/deteriorare sau distrugere. Avaria presupune atit incetarea
aptitudinii sistemului de a-si indeplini corect functiile prevazute (impuse), cit si alterarea sau
disparitia integritatii fizice a acestuia, materializindu-se, de regula, prin uzare, spargere, plesnire,
fisurare, fracturare, fragmentare, descompunere/disruptie, demolare, corodare, hidrogenare,
carburare etc.
Riscul tehnic poate fi definit, asemenea securităţii tehnice, din punct de vedere calitativ si
cantitativ.
Din punct de vedere calitativ, semnificaţia riscului tehnic este aceea a posibilităţii
producerii unei avarii majore pe durata exploatării sistemului.
Din punct de vedere cantitativ, riscul tehnic reprezintă probabilitatea ca, în intervalul de
timp curent, să se producă – la nivelul sistemului respectiv - o avarie majoră sau un eveniment
generator de avarie majoră.
În ansamblu, riscul tehnic caracterizează un eveniment nedorit – specific exploatării
sistemului tehnic şi asociat unei stări potenţiale de pericol al acestuia – prin probabilitatea (p) de
producere a evenimentului, prin gravitatea (G) consecinţelor acestuia şi prin nivelul de
acceptabilitate (A) a acestor consecinţe.

4|Page
 2. EVALUAREA PRACTICĂ A INDICATORILOR DE FIABILITATE
PRIN METODA GRUPĂRII PE SUBINTERVALE

Evaluarea nivelului de fiabilitate se poate realiza prin prelucrarea datelor culese in urma
supravegherii tehnice in exploatare a unui lot de sisteme tehnice de acelasi tip. Cind se dispune de
un numar foarte mare de elemente identice, in vederea supravegherii in exploatare, din multimea
totala de elemente numita populatie statistica, se laeg la intimplare un numar mai restrins de
elemente ce formeaza esantionul de analiza N.

Evaluarea practica a indicatorilor de fiabilitate se poate realiza prin urmatoarele metode:

1. Prin gruparea pe intervale de timp a momentelor de defectare/cedare.

2. Prin valorificarea momentelor individuale de defectare pentru fiecare utilaj in parte.

Evaluarea practica a indicatorilor de fiabilitate grupând pe intervale de timp momentele de

defectare se efectuază in două etape:

 Se stabileste durata totala de serviciu/de buna functionare, corespunzatoare

esantionului analizat prin:
a. Se alege s ca fiind cea mai mare durata de buna functionare corespunzatoare
esantionului analizat.
τ s=max ( τ k ) ; 1 ≤ k ≤ n (1)
b. Se alege s ca fiind durata normala impusa in faza de proiectare pentru utilajul
respectiv : 10 000 h (1.25 an) ; 50 000 h (6.25 an) ; 100 000 h (12.5 an) ; 200 000
h
 Determinarea datelor intermediare presupune:
a. Se discretizeaza durata totala de serviciu intr-un numar  p N subintervale
echidistante, dupa cum urmeaza:

5|Page
În care:

τs
∆ t= =t −t ;1 ≤i ≤ p (2)
p i i−1

ni-1 - reprezinta numarul de elemente ramase in functiune la intrarea in subintervalul ti-1 ;ti);

ni - reprezinta numarul de elemente ramase in functiune la incheierea subintervalului ti-1 ;ti);

mi – reprezinta numarul de elemente defectate pe parcursul subintervalului ti-1 ;ti).

mi  ni-1 – ni

i – reprezinta momentul central pe subintervalului ti-1 ;ti);

t i−1 +t i 2i−1
ε i= = Δ t ; 1 ≤ i≤ p ; t i=i ∆ t (3)
2 2

Pentru N suficient de mare N30…40 unitati, numarul de subintervale se alege cel putin 20.

Pentru N  30 unitati, numarul de subintervale se alege cel putin 10…20.

b. Se intocmeste tabelul cu datele intermediare.

6|Page
 2.1 Concepte de fiabilitate și risc tehnic.

Întrucât se lucrează cu instalatii, echipamente si utilaje moderne si complexe, asigurarea

unei utilizari eficiente si cat mai complete a acestora pe intreaga lor durata de functionare,
reprezinta o conditie principala.
Daca prin calitatea unei instalatii intelegem gradul sau nivelul prin care acesta corespunde
necesitatilor la un moment dat, atunci prin fiabilitate se intelege utilizarea instalatiei la parametrii
proiectati, o exploatare sigura si continua, in conditii determinate, pe parcursul unei durate de
timp tabilite.
Conform definitiei Comisiei Electrotehnice Internationale (C.E.I.), fiabilitatea constituie
caracteristica unui dispozitiv sau aparat, exprimata prin probabilitatea cu care el indeplineste o
functie necesara, in conditii stabilite, pe o perioada de timp stabilita.

Fiabilitatea se exprima printr-o functie care reprezinta probabilitatea evenimentului ca

timpul T de functionare fara defectiuni sa depaseasca timpul t prescris, respectiv:

R(t)=P(T>t). (4)

Aceasta functie are valoarea cuprinsa intre 0 si 1.

Fiabilitatea reprezinta totodata sinteza a patru notiuni:

 probabilitate;
 performanta si misiune de indeplinit;
 conditii de functionare si exploatare;
 timp de functionare prescris.

Notiunea de fiabilitate este strans legata si de notiunea de mentenabililate adica de acea

proprietate a unei instalatii, exprimata prin proprietatea ca acesta sa poata fi intretinut intr-o
anumita perioada de timp.

Fiabilitatea constituie un parametru de sinteza a carui apreciere, in contextul cheltuielilor si

termenelor de realizare se poate reprezenta grafic printr-un triunghi FCT (fiabilitate, costuri,
termene de realizare), asa cum se arata in figura 1.

7|Page
 Fig2.1. Triunghiul FCT

2.2 Prezentarea expresiilor indicatorilor de fiabilitate și etapele necesare evaluării.

Evaluarea indicatorilor de fiabilitate:

A. Indicatorii de fiabilitate de tip functie (functia de nonfiabilitate, functia de fiabilitate,

densitatea de probabilitate a duratei de buna functionare, rata de defectare).

Functia de nonfiabilitate

Din punct de vedere matematic nonfiabilitatea reprezinta functia de repartitie a variabilei

aleatoare 0,definita anterior.

Expresia matematica de definitie a functiei de nonfiabilitate este :

F :0; 0;1 , F0,   F  P 0    . (5)

În mod practic se utilizează următoarea expresie pentru funcția de nonfiabilitate:

F : [ 0 ;+❑s ) →[ 0; 1], pentru ∈¿ (6)

i
1 n
F ()= ∑ m j=1− i (7)
N j=1 N

Proprietăți:

1. funcția F este crescătoare

8|Page
 2. F ( 0 )=0
3. → ∞ ; F ( )=1

Funcția de fiabilitate

Expresia matematica de definitie a functiei de fiabilitate este :

R : [ 0 ;+∞ ) → [ 0 ; 1 ] , R ( 0 , )=R ()=P ¿ (8)

În mod practic se utilizeaza urmatoarea expresie pentru functia de nonfiabilitate:

R : [ 0 ;+∞ ) → [ 0 ; 1 ] , pentru∈ [ t i−1 ; t i ] (9)

i
1 n
R( )=1− ∑ m j= i (10)
N j=1 N

Proprietăți:

4. R ( 0 )=1
5. → ∞ ; R()=0

Densitatea de probabilitate a duratei de bună funcționare

Densitatea de probabilitate a duratei de buna functionare, indica momentele de timp in

jurul carora este cel mai probabil sa se produca defectarea/cedarea, netinind cont de comportarea
anterioara a sistemului tehnic/tehnologic.
Se exprima prin valorile acestei functii in momentele centrale.

f : [ 0 ;+ ∞ ) → ¿ (11)

dF F (+ ∆ ) −F ()
f ()= =lim (12)
d →0 ∆

−dR R ( )−R(+ ∆)
f ()= =lim (13)
d ∆→ 0 ∆

În mod practic se utilizează următoarea expresie pentru densitatea de probabilitate a duratei de

bună funcționare

f : [ 0 ;+ τ s ] → [ 0; +τ s ] (14)

9|Page
 mi
f ( ε i )= (15)
N ∆τ

Rata de defectare

Rata de defectare, indica momentele de timp in jurul carora este cel mai probabil sa se
produca defectarea/cedarea, tinind cont de comportarea anterioara a sistemului
tehnic/tehnologic.
Se exprima prin valorile acestei functii in momentele centrale.

z : [ 0 ;+ ∞ ) → ¿ (16)

−1 dR −1 −R ( τ ) + R(τ + ∆ τ )
z ( τ )= = lim
R( τ) dτ R( τ) ∆ τ → 0 ∆τ
(17)

În mod practic se utilizează următoarea expresie pentru rata de defectare:

z : [ 0; +τ s ] →[0 ;+ τ s ] (18)

mi
z ( ε i )=
ni−1+ ni
∆τ
2
(19)

Rata de defectare urmărește dinamica procesului de defectare.

B. Indicatori de fiabilitate de tip număr scalar

Durata medie de bună funcționare.

Reprezinta valoarea medie a duratei de buna functionare (valoarea medie pe intervalul

[τ 1 ; τ 2 ] ).
Durata medie de buna functionare se noteaza cu “m”,expresia matematica fiind :

τ2

∫ τf ( τ ) dτ (20)
τ1
m[τ ; τ ]=
1 2
F ( τ 2 )−F ( τ 1 )

Dacă τ 1 =0 ; τ 2 →∞ atunci;

10 | P a g e
 +∞
m=∫ τf ( τ ) dτ (21)
0

Media timpului de buna functionare pe un interval ¿, dupa ce sistemul a atins virsta τ ,

va fi:

+∞

∫ τf ( τ ) dτ +∞
(22)
τ 1
m¿ = = ∫ τf ( τ ) dτ
1−F(τ ) R (τ ) τ

Media timpului de buna functionare, ca expresie si semnificatii poate sa aiba una din
formele:
m→MTTF-valoarea medie a duratei pina la cedare;
m→MTTFF-valoarea medie a duratei pina la prima cedare;
m→MTBF-valoarea medie a duratei intre cedari.
Formula practica de evaluare este:

p
1
m= ∑mτ (23)
N i=1 i i

Dispersia duratei d bună funcționare

Dispersia duratei de buna functionare, reprezinta momentul centrat de ordinul doi al

variabilei aleatoare τ 0 (abaterea valorilor timpilor de buna functionare fata de media lor
aritmetica).
Expresia matematica de evaluare este:

+∞
D=σ =∫ ( τ−m )2 f (τ )dτ
2
(24)
0

p
1
D= ∑ mi (τ i−m)2 (25)
N−1 i=1

Relatia (25) este utilizata la evaluarea practica a dispersiei.

Abaterea pătratică medie – exprimă gradul de împrățtiere a timpilor de bună funcționare

11 | P a g e
 σ =√ D (26)

1.3 Prezentarea instalației

Sistemul prezentat este constituit din coloana 01-C3, pomepele P13r și P13a, armături și
schimbătoarele de căldură S4a, S4b și S5.

Aceste elemente se pot defecta ca urmare a defectărilor propriu-zise sau din cauza defectării
unor alte elemente de care ele depind implicit, de exemplu schimbătorul de căldură se poate
defecta ca urmare a înfundării fasciculuilui tubular.

12 | P a g e
 Fig2.2 Schema instalației

Nr. crt. Elementul component Simbol

1 |Rezervor
2 Pompe
3 Mixer
4 Filtru

Tabel 1. Elementele componente a instalație

2.4 Efectuarea studiului pentru cazul precizat și prezentarea graficelor

obținute

Tab.2 Datele timpilor aleatori de defectare pentru fiecare element

REZ POMPE MIXER FILTRU

11260 10900 12005 10189
11692 11190 14530 10484
13369 13020 16568 13643
15885 16655 16671 14510

13 | P a g e
 16813 19608 16801 15327
18234 20605 16851 15439
18721 20621 18438 16053
25670 22805 19176 18654
20940 22805 23510 22137
25773 25483 23681 24976
26338 25587 24506 26243
26639 26012 24830 26769
28448 26422 26073 26951
28804 27667 26305 26997
30312 32086 27504 28910
33013 32158 27732 29128
33656 32638 28537 30154
36967 34202 28795 30925
38136 37095 29718 32332
38224 37963 29747 33792
38318 38378 29760 34125
38919 38713 36345 34128
39001 39764 42456 34848
39943 39856 44789 35468
41643 40389 45069 35660
44702 41563 46350 36124
44836 46819 46433 37497
44876 46981 46741 38386
48700 47670 46744 43554
49679 49872 47205 48552

2.4.1 Date experimentale –Rezervor

Tabel 3. Apariția defectărilor rezervorului

nr de sist nr
nr moment ramase sisteme rata de densitate de
subin limite in defectat
t subinterval [h] central functionare e fiabilitate nonfiabilitate defectare probabilitate
i t i-1 ti ξ n i-1 n i mi R F z f

14 | P a g e
1 0 5000 2500 30 30 0 0.6 0.4 0 0
1000
2 5000 0 7500 30 30 0 0.6 0.4 0 0
1000 1500
3 0 0 12500 30 27 3 0.54 0.46 2.105E-05 0.000012
1500 2000
4 0 0 17500 27 23 4 0.46 0.54 0.000032 0.000016
2000 2500
5 0 0 22500 23 22 1 0.44 0.56 8.889E-06 0.000004
2500 3000
6 0 0 27500 22 16 6 0.32 0.68 6.316E-05 0.000024
3000 3500
7 0 0 32500 16 13 3 0.26 0.74 4.138E-05 0.000012
3500 4000 0.000147
8 0 0 37500 13 6 7 0.12 0.88 4 0.000028
4000 4500
9 0 0 42500 6 2 4 0.04 0.96 0.0002 0.000016
4500 5000
10 0 0 47500 2 0 2 0 1 0.0004 0.000008

Tabel 4. Semnificația elementelor din tabel 3.

Nr. Subint. i
Limite subinterval (h) t i-1, ti
Moment central ξ
Nr. de sist. rămase în funcțiune n i-1, ni
Nr. Sist defectate mi
Fiabilitate R
Nonfiabilitate F
Rata de defectare z
Densitatea de probabilitate F

15 | P a g e
 densitatea de probabilitate, f(ξ)
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 20000 40000 60000 80000 100000

Fig 2.3 Diagrama Densitate de Probabilitate funcție de Moment Central

Fiabilitate, R(i)
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 5 10 15 20

Fig 2.4 Diagrama Fiabilitate funcție de Nr. Subint.

16 | P a g e
 Nonfiabilitate, F(i)
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 5 10 15 20

Fig 2.5 Diagrama Nonfiabilitatea funcție de nr. Subint.

rata de defectare, z(ξ)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 20000 40000 60000 80000 100000

Fig 2.6 Diagrama Rata de Defectare funcție de Moment Central

2.4.2 Date experimentale – Pompe

Tabel 5. Apariția defectărilor pompe

momen nr de sist nr
nr t ramase sisteme rata de densitate de
subin limite defectat fiabilitat nonfiabilitat probabilitat
t subinterval [h] central in functionare e e e defectare e
i t i-1 ti ξ n i-1 ni mi R F z f
1 0 5000 2500 30 30 0 0.6 0.4 0 0

17 | P a g e
 1000
2 5000 0 7500 30 30 0 0.6 0.4 0 0
1000 1500
3 0 0 12500 30 27 3 0.54 0.46 2.105E-05 0.000012
1500 2000
4 0 0 17500 27 25 2 0.5 0.5 1.538E-05 0.000008
2000 2500
5 0 0 22500 25 21 4 0.42 0.58 3.478E-05 0.000016
2500 3000
6 0 0 27500 21 16 5 0.32 0.68 5.405E-05 0.00002
3000 3500
7 0 0 32500 16 12 4 0.24 0.76 5.714E-05 0.000016
3500 4000 0.000133
8 0 0 37500 12 6 6 0.12 0.88 3 0.000024
4000 4500
9 0 0 42500 6 2 4 0.04 0.96 0.0002 0.000016
4500 5000
10 0 0 47500 2 0 2 0 1 0.0004 0.000008

densitatea de probabilitate, f(ξ)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 20000 40000 60000 80000 100000

Fig 2.7 Diagrama Densitate de Probabilitate funcție de Moment Central

18 | P a g e
 Fiabilitate, R(i)
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 5 10 15 20

Fig 2.8 Diagrama Fiabilitate funcție de Nr. Subint.

Nonfiabilitate, F(i)
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 5 10 15 20

Fig 2.9 Diagrama Nonfiabilitatea funcție de nr. Subint.

rata de defectare, z(ξ)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 20000 40000 60000 80000 100000

Fig 2.10 Diagrama Rata de Defectare funcție de Moment Central

2.4.3 Date experimentale – Mixer

19 | P a g e
Tabel 6. Apariția defectărilor mixer

mome nr de sist nr densitate

nr nt ramase sisteme rata de de
limite in
subi subinterval functiona defecta fiabilita nonfiabilita defectar probabilita
nt [h] central re te te te e te
n i-
i t i-1 ti ξ 1 ni mi R F z f
1 0 5000 2500 30 30 0 0.6 0.4 0 0
1000
2 5000 0 7500 30 30 0 0.6 0.4 0 0
1000 1500 1.379E-
3 0 0 12500 30 28 2 0.56 0.44 05 0.000008
1500 2000 0.00004
4 0 0 17500 28 22 6 0.44 0.56 8 0.000024
2000 2500
5 0 0 22500 22 18 4 0.36 0.64 0.00004 0.000016
2500 3000 0.00013
6 0 0 27500 18 9 9 0.18 0.82 33 0.000036
3000 3500
7 0 0 32500 9 9 0 0.18 0.82 0 0
3500 4000 2.353E-
8 0 0 37500 9 8 1 0.16 0.84 05 0.000004
4000 4500 5.714E-
9 0 0 42500 8 6 2 0.12 0.88 05 0.000008
4500 5000
10 0 0 47500 6 0 6 0 1 0.0004 0.000024

densitatea de probabilitate, f(ξ)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 20000 40000 60000 80000 100000

Fig 2.11 Diagrama Densitate de Probabilitate funcție de Moment Central

20 | P a g e
 Fiabilitate, R(i)
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 5 10 15 20

Fig 2.12 Diagrama Fiabilitate funcție de Nr. Subint.

Nonfiabilitate, F(i)
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 5 10 15 20

Fig 2.13 Diagrama Nonfiabilitatea funcție de nr. Subint.

rata de defectare, z(ξ)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 20000 40000 60000 80000 100000

Fig 2.14 Diagrama Rata de Defectare funcție de Moment Central

2.4.4 Date experimentale – Filtru

21 | P a g e
 Tabel 7. Apariția defectărilor Filtru

momen nr de sist densitate

nr limite t ramase nr sisteme rata de de
subin subinterval in fiabilitat nonfiabilitat defectar probabilitat
t [h] central functionare defectate e e e e
n i-
i t i-1 ti ξ 1 ni mi R F z f
1 0 5000 2500 30 30 0 0.6 0.4 0 0
1000
2 5000 0 7500 30 30 0 0.6 0.4 0 0
1000 1500 2.857E-
3 0 0 12500 30 26 4 0.52 0.48 05 0.000016
1500 2000 3.333E-
4 0 0 17500 26 22 4 0.44 0.56 05 0.000016
2000 2500 1.905E-
5 0 0 22500 22 20 2 0.4 0.6 05 0.000008
2500 3000 7.059E-
6 0 0 27500 20 14 6 0.28 0.72 05 0.000024
3000 3500 0.000133
7 0 0 32500 14 7 7 0.14 0.86 3 0.000028
3500 4000 0.000222
8 0 0 37500 7 2 5 0.04 0.96 2 0.00002
4000 4500
9 0 0 42500 2 2 0 0.04 0.96 0 0
4500 5000
10 0 0 47500 2 0 2 0 1 0.0004 0.000008

densitatea de probabilitate, f(ξ)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 20000 40000 60000 80000 100000

Fig 2.15 Diagrama Densitate de Probabilitate funcție de Moment Central

22 | P a g e
 Fiabilitate, R(i)
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 5 10 15 20

Fig 2.16 Diagrama Fiabilitate funcție de Nr. Subint.

Nonfiabilitate, F(i)
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 5 10 15 20

Fig 2.17 Diagrama Nonfiabilitatea funcție de nr. Subint.

rata de defectare, z(ξ)

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 20000 40000 60000 80000 100000

Fig 2.18 Diagrama Rata de Defectare funcție de Moment Central

3. CALCULUL FIABILITĂȚII SISTEMELOR COMPLEXE

23 | P a g e
3.1 Legi clasice de repartitie întîlnite în cazul studiilor de fiabilitate

Se considera un lot de sisteMe tehnice (o multime) identice din punct de vedere

constructiv, tehnico-functional si sa posede aceeasi tehnologie de fabricatie.

Lotului de sisteme tehnice analizat i se ataseaza o marime notata 0 [ h ] , 0 fiind

momentul aparitiei defectarii (0 este o variabila aleatoare) ; 0 : U   0 , +)

Functia de repartitie a variabilei aleatoare 0 poarta numele de functie de nonfiabilitate .

Se noteaza cu F(0) si este exprimata de relatia

F() = P(0  ) (27)

Pornind de la functia de repartitie a variantei aleatoare  exprimata pentru diferite tipuri de

legi de repartitie, sa se deduca expresiile indicatorilor de fiabilitate de tip functie si de tip numar
scalar.

a) functia de repartitie în cazul legii de tip exponential este data de relatia :

F() = 1 – e- (1) (28)
în care   R si reprezinta parametrul legii de tip exponential

Observatie :

În cazul legii de repartitie exponentiale rata de defectare este constanta si egala cu parametrul
legii

z() =  = ct (29)

Dispersia este data de relatia:

D = 2 = 1/2 (30)

Media timpului de buna functionare se exprima prin relatia :

MTBF = 1/  (31)

b) functia de repartitie în cazul legii WEIBULL este data de relatia :

β
τ−γ
F ( τ )=1−e
−(
η
)
(32)

în care  ,  ,  sunt parametrii legii si anume :

24 | P a g e
   este parametru adimensional de forma ;
  este parametrul de scara al timpului ;
  este parametrul de stare al timpului (de tipul fazei initiale)

c) functia de repartitie în cazul legii de tip GAUSS este data de relatia :

τ
1
F ( τ )=
2 π σ
∫ e−¿¿ ¿¿ ¿ (33)
√ 0 −∞
În aceasta relatie s–a notat ( -m0 ) / 0 = u , iar m0 si 0 sunt parametrii legii de tip Gauss

d) functia de repartitie în cazul legii de tip log - normala este data de relatia :
τ
1 1 ¿¿¿
F ( τ )= ∫ e ¿ (34)
√2 π σ 0 0 τ

În aceasta relatie m0 si 0 sunt parametrii legii de tip log – normal.

3.2 Evaluarea fiabilității echipamentelor cu identificarea legii de repartiție

utilizând programul PTC

 Rezervor
Rezultatele legilor de repartiție:

25 | P a g e
 Fig 3.1 Identificarea legilor de repartiție pentru rezervor

Legea de repartiție Weibull (2 Parameters)

Fig3.2 Rata de defectare asociată rezervorului potrivit legii Weibull (2 Parameters)

26 | P a g e
 Fig3.3 Variația fiabilității pentru rezervor potrivit legii Weibull (2 Parameters)

Fig3.4Variația non-fiabilității pentru rezervor potrivit legii Weibull (2 Parameters)

27 | P a g e
 Fig3.5 Variatia densitatii de probabilitate a duratei de buna functionare

 Pompe
Rezultatele legilor de repartiție:

Fig3.6 Identificarea legilor de repartiție

Legea de repartiție Weibull (2 Parameters)

28 | P a g e
 Fig3.7 Rata de defectare asociată pompei potrivit potrivit legii Weibull (2 Parameters)

Fig3.8 Variația fiabilității pentru pompe potrivit potrivit legii Weibull (2 Parameters)

29 | P a g e
 Fig3.9 Variația non-fiabilității pentru pompe potrivit legii Weibull (2 Parameters)

Fig3.10 Variatia densitatii de probabilitate a duratei de buna functionare

30 | P a g e
  Mixer
Rezultatele legilor de repartiție:

Fig3.11 Identificarea legilor de repartiție

Legea de repartiție Weibull (3 Parameters)

Fig3.12 Rata de defectare asociată mixer-ului potrivit legii Weibull (3 Parameters)

31 | P a g e
 Fig3.13 Variația fiabilității pentru mixer potrivit legii Weibull (3 Parameters)

Fig3.14 Variația non-fiabilității pentru mixer potrivit legii Weibull (3 Parameters)

32 | P a g e
 Fig3.15 Variatia densitatii de probabilitate a duratei de buna functionare

 Filtru
Rezultatele legilor de repartiție:

Fig3.16 Identificarea legilor de repartiție

33 | P a g e
Legea de repartiție Weibull (2 Parameters)

Fig3.17 Rata de defectare asociată filtrului potrivit legii Weibull (2 Parameters)

Fig3.18 Variația fiabilității filtru potrivit legii Weibull (2 Parameters)

34 | P a g e
 Fig3.19 Variația non-fiabilității pentru filtru potrivit legii Weibull (2 Parameters)

Fig3.20 Variatia densitatii de probabilitate a duratei de buna functionare

35 | P a g e
 3.3 Analiza RBD ( Reliablity Block Diagram)

Metoda de tip RBD ( Reliablity Block Diagram) se bazează pe utilizarea conexiunilor de tip
serie,paralel sau mixte pentru determinarea caracteristicilor unui sistem.

O diagramă de tip RBD este alcătuită din urmatoarele componente:

1. Nodurile de intrare,START și respectiv de ieșire,END;

2. Conectori = reprezintă liniile care creează legătura dintre nodurile și blocurile unei
diagrame

3. Blocuri = părți sau componente ale sistemului de analizat,inserîndu-se cate un bloc

pentru fiecare componentă în parte

4. Joncțiuni = instrumente care fac legătura dintre 2 sau mai mulți conectori

5. Eticheta = fiecare componentă primește care oferă informaţii ce ar putea fi necesare sau

utile pentru a înţelege o parte din diagramă.

 Analiza de tip RBD

36 | P a g e
 Fig3.25 Diagrama RBD

Fig3.26 Rezultatele analizei de tip RBD

37 | P a g e
 3.4 Analiza FTA

Analiza arborelui de defectare este o tehnică de lucru care s-a dovedit extrem de utilă în
stabilirea rapidă a tuturor factorilor care pot avea o contribuţie la apariţia unui eveniment major,
nedorit în funcţionarea unui sistem. Din aceste motive, ea a luat o mare extindere atât în studiile
de fiabilitate, cât şi în studiile de securitate, respectiv in analizele de risc.

Spre deosebire de FMEA, care este o tehnică de lucru inductivă, care porneşte de la nivel
de componentă şi care se dezvoltă până la sistem, FTA este o tehnică de analiză ded uctivă, care
porneşte de la nivelul sistemului şi coboară până la componente.

Pentru efectuarea FTA se iau în consideraţie trei tipuri de evenimente (defecţiuni, cauze)
şi anume:

a) defecţiunile primare, determinate de caracteristicile intrinseci ale sistemului;

b) defecţiunile secundare, datorate suprasolicitărilor sau privind mediul;

c) acţiunile inadecvate ale operatorului.

FTA se efectuează în două etape. Într-o primă etapă se construieşte diagrama logică
grafică, folosind simboluri specifice pentru descrierea evenimentelor şi a legăturilor dintre
acestea . În a doua etapă, pe baza datelor obţinute în construcţia grafică precedentă, se pot
dezvolta calcule pentru evaluarea fiabilităţii şi se întocmeşte un raport cu concluzii şi sugestii.
Simbolurile pentru descrierea evenimentelor sunt prezentate în tabelul de mai jos. Pentru fiecare
simbol se prezintă semnificaţia sau relaţia cauzală.

38 | P a g e
 Evaluarea probabilităţilor de producere ale accidentelor tehnice/tehnologice – respectiv
ale evenimentelor nedorite din alcătuirea arborilor logici generali de defectare – necesită
cunoaşterea probabilităţilor evenimentelor primare (de bază), aflate la originea scenariilor
identificate. Această condiţie presupune accesul la o bază de date cuprinzătoare şi permanent
(re)actualizată, constituită prin sistematizarea şi prelucrarea informaţiilor culese atât în condiţiile
monitorizării tehnice a comportării în exploatare, cât şi în urma analizelor accidentelor tehnice
survenite în exploatarea diferitelor echipamente tehnologice.

Calculul practic al probabilităţilor evenimentelor nedorite finale (respectiv ale

accidentelor tehnice), în funcţie de probabilităţile cunoscute ale evenimentelor nedorite primare,
presupune determinarea succesivă, din aproape în aproape, a posibilităţilor de apariţie a
probabilităţilor tuturor evenimentelor (nedorite) intermediare din alcătuirea arborelui logic de
defectare, care leagă evenimentele primare (cauzele accidentelor tehnice) de evenimentele finale
(accidente tehnice propriu-zise). Aceste evaluări sunt fundamentate pe regulile aferente
„traversării” porţilor logice „ŞI”, respectiv „SAU” din structura arborilor (sau reţelelor de arbori)
logici generali de defectare.

39 | P a g e
 Fig3.27 Dezvoltarea unui arbore logic de defectare.

Principalele caracteristici ale metodei FTA sunt:

- modelează combinaţiile posibile de cedări de echipamente, erori umane şi condiţii

exterioare, care pot conduce către un anumit tip de accident;

- este folosită, de cele mai multe ori, ca o tehnică de evaluare a nivelurilor de risc ale
sistemului analizat;

- este realizată, în principal, în urma unei activităţi executate de experţi de sistem, pe bază
de interviuri şi inspecţii pe teren:

- reprezintă o tehnică de evaluare a riscurilor care generează: • descrierea calitativă a

potenţialelor probleme şi a combinaţiilor de evenimente ce cauzează probleme specifice; •
estimarea cantitativă a frecvenţei de apariţie a defectelor şi a probabilităţii de apariţie a acestora,
a importanţei relative a unor secvenţe de defectare variate şi a evenimentelor ce contribuie la
defectare; • liste de recomandări, în vederea reduceri riscurilor; • evaluare cantitativă a eficienţei
recomandărilor;

40 | P a g e
 - în general, este aplicabilă pentru aproape orice tip de aplicaţie privind evaluarea
riscurilor, cel mai eficient fiind utilizată pentru determinarea cauzelor fundamentale ale anumitor
accidente caracterizate de combinaţii relativ complexe de evenimente;

- poate fi utilizată ca un mod de analiză eficientă a cauzelor generatoare de defecte, într-o

gamă largă de aplicaţii precum:

• înţelegerea factorilor-cauză în situaţia unei avarii;

•determinarea cauzelor generatoare reale ale unei avarii.

Fig3.28 Analiza de tip FTA pentru instalație

41 | P a g e
 Fig3.29 Rezultatele analizei de tip FTA

Fig3.30 Diagrama Nonfiabilitate funcție de timp

42 | P a g e
 Fig3.31 Cut set 1

Fig3.32 Cut set2

43 | P a g e
 Fig3.33 Cut set 3

44 | P a g e
 3.5 Analiza Modurilor de Defectare, a Efectelor şi a Criticalităţilor
(FMEA/FMECA)
3.45.1.Prezentarea metodei Modurile de cedare şi analiza efectelor (FMEA1 ), precum şi
analizele de criticalitate, a modurilor de cedare şi a efectelor (FMECA2 ) sunt metodologii
dezvoltate pentru a identifica tipuri potenţiale de cedare pentru un produs sau proces înainte ca o
avarie să apară, sau pentru a evalua riscul asociat cu modurile de cedare.

Se poate aprecia că analizele de tip FMEA/FMECA au ca obiectiv evaluarea şi garantarea

fiabilităţii, a mentenabilitţii, a disponibilităţii şi a securităţii echipamentelor tehnice prin
prevenirea defectelor.

Ca principiu, analiza modurilor de defectare si a efectelor lor (FMEA), permite stabilirea

corelaţiilor existente între defectarea componentelor unui sistem tehnic şi degradarea
funcţionalităţii sale.

Metoda se limitează la analiza calitativă a modurilor de defectare a sistemelor. În funcţie de

necesităţi şi de posibilităţi, evaluarea riscurilor se poate face şi cantitativ, calculînd efectiv
probabilitatea de producere a fiecǎrui mod de defectare.

În acest caz, metodei i se atribuie denumirea de  Analiză de Criticalitate, a Modurilor de Cedare

şi a Efectelor .

FMEA permite realizarea unei analize calitative a fiabilităţii unui sistem, de la un nivel de bază
până la un nivel ridicat. Astfel, analiza porneşte de la acel nivel (componentă sau subansamblu)
pentru care se dispune de informaţii asupra defectărilor caracteristice şi permite punerea în
evidenţă a corelaţiei dintre defectările elementelor şi defectările sistemului, solicitările
operaţionale, degradarea funcţionării sau integrităţii sistemului.

FMEA poate fi utilizată singură, ca fiind o metoda inductivă, sistemică de analiză, însă deseori
este complementară metodelor deductive. Este o metodă de bază în proiectarea sistemului, dar ea
trebuie completată cu alte metode (mai ales în cazul defectărilor multiple şi a celor secvenţiale),
printr-o schema bloc sau printr-un arbore de defectare. Ca regulă generală, pentru analiza
sistemelor complexe ce comportă mai multe funcţii, numeroase componente şi interconexiuni
multiple, FMEA este indispensabilă dar nu suficientă.

45 | P a g e
 Analizele FMEA/FMECA pot fi implementate în faza de concepţie, proiectare, producţie
şi service, pentru a îmbunătăţi fiabilitatea şi a mări eficienţa sistemelor analizate.

În plus, structura de tip raport a analizelor de tip FMEA poate fi utilizată pentru a
centraliza informaţii asupra sistemelor sau proceselor analizate.

Spre exemplu, analiza FMEA poate fi încorporată într-o politică efectivă a

managementului fiabilităţii sistemelor, furnizând o bază pentru organizarea informaţiei
privind cedările sistemelor şi concentrarea eforturilor pentru identificarea modurilor de
defectare care au fost observate în timpul testelor de fiabilitate, cît şi a modurilor de defectare
care încă mai pot fi observate.
Obiectivele FMECA sunt:
a) evaluarea efectelor şi a succesiunii evenimentelor provocate de fiecare mod cunoscut
de defectare a componentelor asupra diferitelor niveluri ale sistemului;
b) evidenţierea defectărilor potenţiale şi identificarea mărimii efectelor lor;
c) determinarea importanţei sau criticităţii fiecǎrei defectări, ţinind seama de influenţa sa
asupra funcţionării normale sau asupra nivelului de performanţă a sistemului şi a instalaţiei
care înglobează sistemul, cât şi evaluarea impactului asupra fiabilităţii sau securităţii
procesului considerat;
d) clasificarea modurilor cunoscute de defectare în funcţie de: uşurinţa cu care ele pot fi
detectate, diagnosticate, simulate, mijloacele necesare pentru menţinerea sistemului în stare
de funcţionare (mentenanţa preventivă, corectivă etc.) precum şi orice altă caracteristică
pertinentă;
e) evaluarea gradului de semnificaţie a defectărilor şi a probabilităţiilor de defectare, cu
condiţia să se dispună de informaţiile necesare.

Avantajele FMECA sunt :

a) identifică defectările care, dacă apar singure, au efecte inacceptabile sau importante şi
analizează modurile de defectare care pot avea consecinţe grave asupra funcţionării normale a
sistemului sau a securităţii mediului;

46 | P a g e
 b) determină dacă este necesar să se prevadă redondanţe, să se perfecţioneze proiectul
pentru a creşte probabilitatea de bună funcţionare; să se stabilească dacă este convenabil să se
supradimensioneze structura sistemului şi/sau sa se simpifice proiectul;
c) determină dacă trebuie schimbate materialele, componentele sau subansamblurile
sistemului;
d) identificând defectările cu consecinţe grave, permite ca, pe baza acestora, să se
determine dacă este necesară revizuirea sau modificarea proiectului;
e) permite stabilirea modelului logic necesar evaluării probabilităţii de apariţie a
condiţiilor anormale de funcţionare a sistemului;
f) evidenţiază problemele ce pot prezenta riscuri, problemele de responsabilitate juridică
sau nerespectarile reglementărilor în vigoare;
g) asigură că programul de încercări ale echipamentului poate evidenţia modurile
potenţiale de defectare;

47 | P a g e
 4. CONCLUZII
S-a realizat analiza cantitativă-statistică asupra cedărilor și acțiunilor de mentenanță
corectivă, care au legatură cu evenimentele și condițiile din arborele logic de defectare, în scopul
aprecierii performanțelor viitoare ale sistemului. Cuantificând riscurile asociate cu potențialele
combinații de erori umane și cedări de comportamente, se asigură rezultate cu credibilitate mai
mare decât în cazul în care s-ar fi realizat doar o analiză calitativă.

Asemănările principale dintre metodele Reliability Block Diagram și Fault Tree Analysis constau
în faptul că pentru ambele trebuie să se cunoască media timpului de funcționare, modelarea
schemelor se realizează cu ajutorul calculatorului și se bazează pe utilizarea schemelor
tehnologice.

Avantajul utilizării acestor două metode îl reprezintă reducerea considerabilă a volumului de

muncă folosit pentru determinarea pe cale analitică a rezultatelor și implicit a timpului.

Diferența fundamentală între FTA și RBD constă în faptul că în diagrama bloc se obțin rezultate
în spațiu de succes (Fiabilitate) iar în diagrama arborelui logic de defectare rezultatele obținute
sunt în domeniul neacceptat (Nonfiabilitate).

Pentru obtinerea arborelui logic de defectare este necesar ca cel care utilizeaza metoda FTA sa
cunoasca foarte bine posibilele moduri de defectare ale sistemului pe care il analizeaza.

Cu alte cuvinte RBD-urile găsesc combinațiile de succes iar FTA-urile pe cele nefuncționale.
În general, un arbore logic de defectare poate fi ușor convertit într-un RBD dar este mult mai
dificil de transformat o diagramă RBD într-un FTA.

Concluzionînd, analizele de tip FMEA/FMECA presupun parcurgerea următoarelor etape:

definirea sistemului de analizat; identificarea modurilor de defectare; analiza cauzelor defectării;
analiza efectelor defectării; analiza posibilităţilor de compensare a efectelor defectărilor;
evaluarea riscului asociat fiecărui mod de defectare; propunerea remedierilor şi a măsurilor de
prevenire.

48 | P a g e
 5. BIBLIOGRAFIE

[1] Popescu D., Pavel A. , Ilinca C. –O abordare moderna a problematicii ingineriei si managementului riscurilor
tehnologice :metoda MADS-MOSAR(I). Aspecte fundamentale. Comunicari de Mecanica Ruperii – Lucrarile
Simpozionului National de Mecanica Ruperii. Ploiesti, 11 octombrie 2001.
[2] Popescu D., Pavel A. , Ilinca C. –O abordare moderna a problematicii ingineriei si managementului riscurilor
tehnologice :metoda MADS-MOSAR(II).
[3]Studiu de caz. Comunicari de Mecanica Ruperii - Lucrarile SimpozionuluiNational de Mecanica Ruperii. Ploiesti,
11 octombrie 2001.
[4] Marseguerra M, Zio E. System design optimization by genetic algorithms. 2000 Annual Reliability and
Maintainability Symposium, Los Angeles, USA; 2000.
[5] Busacca PG, Marseguerra M, Zio E. Multiobjective optimization by genetic algorithms: application to safety
systems. Reliab Engng Syst Safety 2001
[6] S. Lu, H. Lu, and W.J. Kolarik. Multivariate performance reliability prediction in real-time. Reliability
Engineering & System Safety, 72:3945, 2001.

49 | P a g e