Lucrarea 11

Bazele fiabilităţii aparatelor medicale

11.1 Scopul lucrării
Scopul lucrării este familiarizarea cititorilor cu o serie de noțiuni privind Bazale
fiabilității aparatelor medicale. Astfel, sunt trecute în revistă noțiunea de defectare și
principalii indicatori de fiabilitate ai dispozitivelor nereparabile și reparabile plus
indicatorii globali. Verificarea cunoștiințelor acumulate se face printr-o serie de
aplicații propuse.

11.2. Noţiunea de defectare

Definiţie: Defectarea reprezintă încetarea aptitudinii unui element, bloc sau
sistem de a-şi îndeplini funcţia specificată.
Cauzele defectării sunt extrem de variate, putând fi rezultatul unor erori din fazele
de proiectare sau realizare a produsului, din condiţiile de utilizare ale acestuia sau din
circumstanţe legate de toate fazele enumerate.
Defecţiunea este urmarea defectării şi poate fi:
a. inerentă provenind de la greşeli ascunse legate de proiectarea produsului,
de nerespectarea tehnologiilor de fabricaţie sau de utilizarea de
componente cu caracteristici tehnice necorespunzătoare.
b. datorită utilizării necorespunzătoare, manifestată datorită unor factori
subiectivi legaţi de personalul de deservire al produsului. [Ung 03]
Din punct de vedere teoretic defecţiunea apare atunci când solicitările S, la un
anumit timp, depăşesc rezistenţa R, constantă, a produsului- Figura 11.1).

Figura 11.1. Raportul teoretic solicitări rezistenţă.[Ung 03]

În realitate, în practică rezistenţa nu este constată ci se degradează în mod

permenent sub influenţa factorilor de funcţionare interni şi externi - Figura 11.2.
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

Figura 11.2. Raportul real solicitare-rezistenţă. [Ung 03]

Prin asigurarea unei rezistente cât mai ridicate ( R1 , Rsd ) se ajunge la o fiabilitate
ridicată. Astfel, apare o concluzie practică, des folosită, aceea a supradimensionării
echipamentelor.

11.3 Indicatori de fiabilitate

Indicatorii de fiabilitate sunt mărimi caracteristice care permit aprecierea
cantitativă a nivelului de fiabilitate al dispoziivelor, sistemelor sau aparatelor.
Indicatorii de fiabilitate se pot referi la întreaga populaţie de dispozitive sau la un
eşantion prelevat din populaţia respectivă.

11.3.1 Indicatori de fiabilitate ai dispozitivelor nereparabile

Dispozitivele nereparabile sunt acele dispozitive care odată defectate se
înlocuiesc, neputând să fie reparate (de exemplu: becurile, lămpile, curele de
transmisie, LED-urile, componentele electronice încapsulate etc.).
A. Funcţia de fiabilitate- R(t)-(probabilitatea de bună funcţionare)
Funcţia de fiabilitate (în limba engleză Reliability) se defineşte astfel:
- Probabilitatea ca la momentul considerat, t , un aparat sau dispozitiv, aflat în
condiţii date de utilizare, să-şi îndeplinească funcţiile specifice.
- Probabilitatea ca momentul T , la care se produce defecţiunea, să fie mai mare
decât momentul curent t .
N (t )
R(t )  P(T  t )  lim ,
N0  N
0

unde: N(t) este numărul dispozitivelor aflate în bună stare de funcţionare la momentul
t ; N0 este numărul dispozitivelor din care a fost alcătuit iniţial eşantionul supus
observaţiei.
În cazul studiilor statistice
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

N (t ) ,
R(t ) 
N0
pentru t  0, R(0)  1 şi pentru t  , R()  0 .

Figura 11.3: Variaţia grafică a probabilităţii de bună funcţionare raportată la timp

Variatiile grafice raportate la timp ale probabilității de bună funcționare sunt în
concordanţă cu anumite legi. Toate variaţiile au însă un punct comun, cel de pornire
care este considerat teoretic la t  0 ca având fiabilitatea maximă, adică R(0)  1 ,
urmând să descrească după anumite legi şi după un timp suficient de mare t  , să
atingă valoarea 0 ( R()  0 ) - Figura 11.3.
B. Funcţia de defectare – F(t)- (probabilitatea de defectare)
Probabilitatea de defectare (funcţia de defectare) se defineşte astfel:
probabilitatea ca momentul T, la care se produce defecţiunea, să fie mai mic decât
momentul curent t:
n(t ) ,
F (t )  P(T  t )  lim
N0  N
0

unde n(t) este numărul dispozitivelor care s-au defectat până în momentul t. În limba
engleză se foloseşte termenul de Failure.
În cazul studiilor statistice se foloseşte mai mult relaţia:
n(t ) .
F (t ) 
N0

Dacă N 0  20 , atunci se foloseşte relaţia:

n(t ) .
F (t ) 
N0  1
Aşa cum se poate observa şi din Figura 11.4 R (t ) şi F (t ) descriu comportarea
dispozitivelor din punct de vedere al producerii defecţiunilor pe un interval de timp [0, t).
Proprietăţile funcţiei de defectare sunt:
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

t  0, n(0)  0  F (0)  0,
t  , n(  )  N 0  F ()  1,
F (t )  R(t )  1.

Figura 11.4. Relaţia dintre R (t ) şi F (t ) .

C. Densitatea defecţiunilor- f(t)-(densitatea de probabilitate a timpului de bună

funcţionare)
Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare reprezintă limita
raportului dintre probabilitate ca un dispozitiv să se defecteze în intervalul închis la
stânga [t  t , t ) şi mărimea intervalului t , atunci când acesta din urmă tinde la 0:
P(t  t  T  t ) n(t ) .
f (t )  lim ; P(t  t  T  t ) 
t 0 t N0
Statistic, densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare reprezintă
raportul dintre numărul de defecţiuni ce apar în unitatea de timp pe parcursul unui
subintervalul şi numărul de dispositive luate initial în observare:
n(t )
f (t )  ; n(t )  N (t  t )  N (t );
N 0 t
dR(t )
Dacă t  0, atunci f (t )   .
dt
dF (t )
Deoarece R(t )  1  F (t ), rezultă f (t ) 
. Deci, f (t ) reprezintă viteza de
dt
defectare a dispozitivelor. Conform ultimei relaţii, f (t )dt  dF (t ) , rezultă:
 

 f (t )dt   dF (t )  1 . Rezultă că aria de sub curba lui f (t )

0 0
este egală cu unitatea,

indifferent de forma curbei - Figura 11.5.

 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

Figura 11.5: Aria de sub curba lui f (t ) este egală cu unitatea.

Figura 11.6: Planificarea activităţii de mentenanţă [www 8].

Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare [www 8]:

 Permite aprecierea producţiei dacă se referă la dispozitive realizate de o
singură firmă;
 Oferă informaţii privind omogenitatea solicitărilor în utilizare şi a calităţii şi
frecvenţei operaţiilor de mentenanţă;
 Este utilă în planificarea activităţii de mentenanţă- Figura 11.6.
D. Rata de defectare –z(t) sau λ(t)
Rata de defectare reprezintă limita raportului dintre probabilitatea ca un
dispozitiv să se defecteze în intervalul dechis la stânga (t  t , t ] , deci cu condiţia ca el
să facă parte din dispozitivele care se aflau în stare bună de funcţionare la începutul
subintervalului, şi mărimea subintervalului t , când acesta tinde către zero.
P(t  t  T  t t  t  T )
z (t )  lim
t 0 t
n(t )
P (t  t  T  t t  t  T )  .
N (t  t )
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

Din punct de vedere statistic reprezintă raportul dintre numărul dde defecţiuni în
unitatea de timp produse într-un subinterval de timp şi numărul de dispositive aflate în
bună stare de funcţiune la începutul subintervalului de observare [www 8].
n(t )
z (t )  ,
N (t  t )  t
f (t )
z (t )  .
R(t  t )
Dacă t  0 , atunci,
f (t ) 1 dR(t )
z (t )    ;
R(t ) R(t ) dt
t
  z (t )dt  ln R (t )  ln R0  ln R(t )  ln1  ln R(t ) .
0

Rezultă
t


 z ( t ) dt
R(t )  e 0

 t
Dacă z (t )  const.   , atunci R(t )  e .

Figura 11.7. Variația tipică a ratei de defectare.

Cele trei zone, prezentate în Figura 11.7, corespund pentru:

 perioada de rodaj a aparatelor, care se manifestă prin căderi precoce datorate
unor cauze ascunse şi unor deficienţe din procesul de control a fabricației-zona I;
 perioada de viaţă normală (utilă) a aparatelor este caracterizată de căderi
aleatorii - zona II-a.
 perioada de scoatere din uz a aparatului (îmbătrânire) este caracterizată prin
creşterea semnificativă a defecţiunile din cauza proceselor ireversibile de
deteriorare prin uzare la nivel structural - zona a III-a. [Ung 03]
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

Relaţia de legatură dintre rata de defectare şi probabilitatea de bună funcţionare

este următoarea:
t


 z ( t ) dt
R(t )  e 0

Rata de defectare
 permite compararea nivelului de fiabilitate al aparatelor realizate de
producători diferiţi;
 permite compararea condiţiilor de utilizare a aceluiaşi tip de aparat;
 permite identificarea etapei din viaţa aparatelor şi, implicit, a naturii
defecţiunilor;
 se exprimă în defecţiuni/unitatea de timp [www 8].
Probabilitatea ca un aparat, care s-a aflat în stare de bună funcţionare la momentul
t1 , să se afle în aceeaşi stare şi la momentul t 2  t1 este dată de relaţia:
t
t 2
2   z (t )dt t2
  z (t )dt   z ( t ) dt
t R(t2 )
R(t )  e 0  R(t )  e 1 sau R (t 2 / t1 )  e t1
 .
2 1 R(t1 )
O reprezentare grafică a acestei relaţii este prezentată în Figura 11.8.

Figura 11.8. Reprezentarea probabilității ca un aparat care s-a aflat în bună stare de
funcționare la momentul t1 să se sfle în aceeaiși stare și la momentul t2 > t1.

E. Media timpului de bună funcţionare-MTBF-(Mean Time Between Failures)

Timpul mediu de buna functionare (MTBF) este un indicator sintetic care
apreciază nivelul global al fiabilităţii aparatelor sau dispozitivelor. Timpul mediu de
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

bună funcţionare ( MTBF  m) sau timpul mediu pâna la defectare reprezintă media
duratelor de bună funcţionare a aparatelor sau sistemelor apartinând populaţiei
statistice luate în considerare. Astfel, cele N0 aparate sau sisteme apartinând populației
statistice au fiecare în parte o durată proprie de bună funcționare t1 (durata până la
apariția primului defect). Din punct de vedere dimensional, MTBF se exprimă în ore.
Prin definiţie:

MTBF  m   t  f (t )dt , t  [0, ) .
0

Când se cunosc momentele producerii fiecărei defecţiuni în parte se foloseşte

expresia:
1 N0
m   ti .
N 0 i 1
Dacă observarea se face pe subintervale de timp (Figura 11.9):
1 k ti 1  ti k
t  t n(t )i
m   n(t )i   i 1 i   t .
N 0 i 1 2 i 1 2 N 0  t

Figura 11.9.
Relaţiile de legătură cu ceilalţi indicatori:
 
MTBF  m   t  f (t )dt   R (t )dt , t  [0, ) .
0 0

F. Timpul mediu de funcţionare până la primul defect-MTTF (Mean Time To

Failure)
MTTF este definit ca:
 

MTTF   R(t )dt sau MTTF   tf (t )dt sau MTTF  lim

s 0
R( s) ,
0 0
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

unde: s este variabila transformatei Laplace și, R(s) este transformata Laplace a funcției
de fiabilitate R(t).
Transformata Laplace a funcției de f(t) este definită astfel:


f ( s )   f (t )e  st dt .
0

G. Rata de risc -  (t ) -(Hazard Rate)

Aceasta este definita astfel:
f (t ) f (t ) 1 dR(t )
 (t )   (t )   (t )  
R(t ) sau 1  F (t ) sau R(t ) dt
 (t ) - mai este cunoscuta ca timpul dependent de rata defectiunilor.
H. Dispersia timpului de bună funcţionare - D
Dispersia timpului de bună funcţionare D este indicatorul care exprimă abaterea
timpilor de bună funcţionare faţă de media aritmetică a acestora. Acest indicator se
exprimă în h 2 .

Prin definiţie: D   (t  m)2  f (t )dt . În general, se întâlnesc două situaţii:
0

a. Când se cunoaşte adevărata valoare a lui m pentru întreaga populaţie de

aparate:

 ti 1  ti
2
1 k

D
1 N0
  (ti  m) 2 sau D 
N 0 i 1 N0
  
i 1  2
 m   n ( t ) i .

b. Nu se cunoaşte valoarea lui m pentru întreaga populaţie de aparate sau
dispozitive, ci doar valoarea lui m pentru eşantionul studiat:

 ti 1  ti
2
1 k

D
1 N0
  (ti  m) 2 sau D 
N 0 i 1 N0
  
i 1  2
 m   n ( t ) i .

I. Abaterea medie pătratică a timpului de bună funcţionare - 
Dispersia  2 sau D este indicatorul care exprimă abaterea timpilor de bună
funcţionare faţă de media aritmetică a acestora. Dispersia se exprimă în h 2 .

  D   (t  m) 2  f (t )dt .
2

Abaterea medie pătratică ( ) exprimă gradul de împrăştiere a timpilor de bună

funcţionare, calculându-se pentru date obţinute experimental:
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

1 N0
 
N 0  1 i 1
(ti  m) 2  D .

J. Eliminarea valorilor înregistrate eronat

Se calculează mărimea:
tx  m
z ,

unde: t x este valoarea suspectată de a fi eronată și m  MTBF pentru eşantionul
studiat.

1 N0 k
 ti 1  ti 

1

N 0  1 i 1
(ti  m) 2 sau    
N 0  1 i 1  2
 m   n ( t ) i .

2
t x
1 
Din tabelul funcţiei Laplace,  (t )    e 2 dx , se determină  ( z ) şi se calculează
2 
  1   ( z ). Dacă N 0    0,1 , se elimină mărimea suspectată t x (probabilitatea ca ea
să fie eronată este de 99 %)[Ung 03].

11.3.2 Indicatori de fiabilitate ai dispozitivelor reparabile

Dispozitivele reparabile sunt acele dispozitive care în cazul unei defecţiuni sunt
reparate şi pot fi utilizate în continuare; de exemplu: imprimanta, PC-ul în ansamblu
său, electrocardiograful, injectomatul etc.

n
Se definesc: Tu   tui , timpul total de utilizare;
i 1

n 1
Tr   tri timpul total de reparare.
i 1

A. Funcţia de repartiţie a Tu :

nu (t ) ;
Fu (t )  P(Tu  t )  lim
N0  N
0
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

care, pentru calcule statistice:

nu (t ) , iar dacă n (t ) .
Fu (t )  N 0  20 atunci: Fu (t )  u
N0 N0  1

B. Densitatea de probabilitate a Tu :
P(t  tu  Tu  t ) ; n (t )
fu (t )  lim fu (t )  u u ;
t0 0 tu N 0  tu

C. Rata ieşirii din utilizare:

nu (tu )
z (t )  ;
Nu (t  tu )  tu

D. Media mu :

1 N0 1 ku ti 1  ti
mu    Tui ; mu    nu (tu )i ,
N 0 i 1 N 0 i 1 2

Tu* max  Tu*min

unde ku este numărul subintervalelor de observare: ku  și în care
tu*
Tu*max , Tu*min , tu* sunt valorile rotunjite la întreg ale mărimilor respective;
E. Dispersia Tu :

1. Când se cunoaşte valoarea medie a timpilor totali de utilizare pentru întreaga

populaţie de dispozitive:
1 N0
Du    (Tui  mu ) 2 ,
N 0 i 1

dacă se înregistrează momentele de ieşire din funcţiune ale fiecărui dispozitiv în parte;
1 ku  ti 1  ti
2

Du     mu   nu (tu )i ,
N0 i 1  2 

dacă momentele de ieşire din utilizare sunt înregistrare pe subintervale.

2. Când nu se cunoaşte valoarea medie a timpilor totali de utiliare pentru întreaga
populaţie de dispozitive, ci numai cea corespunzătoare eşantionului studiat:
N0
1
Du    (Tui  mu ) 2 ,
N 0  1 i 1

dacă se înregistrează momentele de ieşire din funcţiune ale fiecărui dispozitiv în parte;
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

t t
2

ku
1
Du     i 1 i  mu   nu (tu )i ,
N 0  1 i 1  2 
dacă momentele de ieşire din utilizare sunt înregistrate pe subintervale.

F. Abaterea medie pătratică a u :

 u  Du ;

G. Funcţia de repartiţie a Tr :
nr (t ) ,
Fr (t )  P(Tr  t )  lim
N 0  N
0

care, pentru calcule statistice:

nr (t ) , iar dacă N  20 , atunci: n (t ) ;
Fr (t )  0 Fr (t )  r
N0 N0  1
H. Densitatea de probabilitate a Tr :

P(t  tr  Tr  t ) ; n (t )

f r (t )  lim f r (t )  r r ;
t0 0 tr N 0  tr
I. Rata ieşirii din reparaţie:
nr (tr )
zr (t )  ;
N r (t  tr )  tr
J. Media mr

1 N0 1 ku ti 1  ti
mr    Tri ; mr    nr (tr )i ,
N 0 i 1 N 0 i 1 2

Tr* max  Tr*min

unde: k r este numărul subintervalelor de observare: kr  și în care
tr*
Tr*max , Tr*min , tr* sunt valorile rotunjite la întreg ale mărimilor respective;
K. Dispersia Tu

1. Când se cunoaşte valoarea medie a timpilor totali de utilizare pentru întreaga

populaţie de dispozitive:
1 N0
Dr    (Tri  mr ) 2 ,
N 0 i 1

dacă se înregistrează momentele de ieşire din funcţiune ale fiecărui dispozitiv în parte;
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

1 ku  ti 1  ti
2

Dr     mr   nr (tr )i ,
N 0 i 1  2 
dacă momentele de ieşire din utilizare sunt înregistrare pe subintervale.
2. Când nu se cunoaşte valoarea medie a timpilor totali de utiliare pentru întreaga
populaţie de dispozitive, ci numai cea corespunzătoare eşantionului studiat:
N0
1
Dr    (Tri  mr ) 2 ,
N 0  1 i 1

dacă se înregistrează momentele de ieşire din funcţiune ale fiecărui dispozitiv în parte;

t t
2

ku
1
Dr     i 1 i  mr   nr (tr )i ,
N 0  1 i 1  2 
dacă momentele de ieşire din utilizare sunt înregistrate pe subintervale.

L. Abaterea medie pătratică a u

 u  Du ;

11.4 Indicatori globali

A. Coeficientul de disponibilitate
mu
A  100[%],
mu  mr

unde: A este disponibilitatea (Avaibility-lb.engleză).

B. Frecvenţa lucrărilor profilactice
N0

n pi
kp  i 1
N0 ,
T
i 1
'
ui

unde: n pi este numărul lucrărilor profilactice efectuate asupra dispozitivului “i” și Tui
este timpul de utilizare a dispozitiului “i”;
C. Timpul specific pentru efectuarea lucrărilor profilactice
N0

T '
pi
tp  i 1
N0 ,
T
i 1
'
ui
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

unde: Tpi este timpul consumat pentru lucrări profilactice la dispozitivul “i” în decursul
experimentului [www 8].
D. Frecvenţa intervenţiilor corective
N0

n ri
kr  i 1
N0 ,
T
i 1
'
ui

unde: nri este numărul intervenţilor corective efectuate asupra dispozitivului “i” în
decursul experimentului;
E. Timpul specific consumat pentru intervenţii corective
N0

T '
ri
tr  i 1
N0 ,
T
i 1
'
ui

unde: Tri este timpul consumat pentru intervenţii corective la dispozitivul “i” în
decursul experimentului. [www 8]

11.5 Aplicatii rezolvate

Aplicaţia R.1.
Care este probabilitatea de bună funcţionare a unui transformator de curent la
momentul t2 =44000 ore, dacă până la t1 =44000 ore el s-a aflat în funcţiune ? Pentru
lotul de componente electrice din care face parte se cunoaşte z (t )    5 105 defecte/ora .
Rezolvare:
Se aplică relaţia de calcul pentru o probabilitate condiţionată de bună funcţionare:
44000 40000
R (t2 ) e   t2   ( t2 t1 )

R(t )     t1  e  e 20000  e 0,2  0,819 .
R (t1 ) e
Astfel, pentru întreaga populaţie de transformatoare de current, la momentul t2 =44000
ore, probabilitatea de bună funcţionare este:
44000

  t2
R(t ) populatie  e e 20000
 0,111  R(t ) .

Aplicaţia R.2.
Într-un laborator de Inginerie Medicală, la încercarea unor dispozitive medicale
s-au înregistrat următoarele momente de defectare, exprimate în ore de funcţionare:
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

1121, 1123, 1124, 1125, 1126, 1126, 1127, 1128, 1135.

Să se verifice dacă valoarea 1135 este eronată.
Rezolvare:
Se calculează media aritmetică a şirului de valori (exceptând val. 1135):
x  1126 ore şi abaterea medie pătratică   3,74 ore . Rezultă că:
1135  1126
z  2,41 ore , z fiind numărul de deviații standard ale lui x de la x . Din
3,74
tabelul funcţiei Laplace se obţine (2,41)  0,992 și rezultă   1  (2,41)  0,08 . În
continuare rezultă N 0    10  0,008  0,08  0,1
Concluzie: Valoarea 1135 ore se respinge ca fiind eronat înregistrată. [www 8]

Aplicaţia R.3.
Să presupunem că funcția de fiabilitate a unui defibrilator cardiac este:
R(t )  e  t ,
unde:   0,002 și t este timpul. Să se calculeze MTTF.
Rezolvare:


MTTF   e (0.002) t dt  1 / 0.002  500 ore.

0

11.6 Aplicatii propuse

Aplicaţia P.1.
Să presupunem că timpii până la defectarea unui spirometru sunt descriși de
următoarea densitate probabilitate:
f (t )    e  t ,   0, t  0
unde: t este timpul și  este rata de eșec a spirometrului. Să se calculeze funcția de
fiabilitate R (t ) .
Răspuns:
t
t 
  ( t ) dt t

R(t )  1  F (t )  1   f ( x)dx , R(t )  e 0

, R(t )  1     e  x dx  e t . În mod
 0


   e x 
similar: R (t )     e   x dx     e  t .[Dhi 00]
t    t
Aplicaţia P.2.
Un număr de ecografe dintr-un oraş au totalizat 40000 ore de funcţionare şi au
necesitat 8 reparaţii. Să se determine rata de defectare şi timpul mediu de bună
funcţionare (MTBF).
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

1 40000
Răspuns: MTBF    5000h .
 8
Aplicaţia P.3.
Dintr-un eşantion de 20 componente electronice supuse unui test de fiabilitate 4
au clacat după 500 ore de funcţionare, iar restul de 16 au funcţionat fără defecţiuni
până la sfârşitul testului, care a durat 3000 ore. Să se calculeze rata 0de defectare pentru
eşantionul dat.
Răspuns:   0,00008  8  105 h 1  defecte/ora  .

Aplicaţia P.4.
Să presupunem că timpul de eșec al unui produs poate fi descris de distribuția
Weibull, cu următoarele valori ale parametrilor:   1000 ore,   0 și   2 .
Estimați fiabilitatea produsului după 100 de ore de funcționare și determinați MTTF.
2
 100 

 0.990 și MTTF  1000  1/ 2 1   886

Răspuns: R(100)  e  1000 
ore. Unde
valoarea lui (1.50) poate fi găsită în Tabelul din Anexa B.

Aplicaţia P.5.
Să presupunem că distribuția duratei de viață (in mile), pentru un mod de
defectare la transmisia unui model de motor Cadillac GM, urmează o distribuție
Weibull cu doi parametri: η = 150.000 mi, β = 4.5.
a) Găsiți valoarea medie (in mile) intre defecte sau durata de viata estimata (in
mile) a acestor transmisii
b) Găsiți deviația standard pentru variabila aleatorie (in mile) pana la eșec.
c) Dacă GM oferă o garanție de 70.000 de mile pe aceste transmisii, ce procent din
aceste transmisii vor eșua în perioada de garanție?
Răspuns:
 1  1 
 [T ]   1    150000   1    136886 mile (s-a folosit Tabelul din
   4.5 
Anexa B);
  2 2 1 
 T2   2  1       150000  1.4444    1.2222   ;
2 2

  1 
 
  

 T2  1.19  109 , Deviația standard   T2  34513 mile;

4.5
 70000 

1  R  70000   1  e

 150000 
 0.03188 .
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

Astfel, 3,188 % din transmisii vor eșua în timpul perioadei de garanție acordate.
[Kap 14]

Aplicaţia P.6.
Se ia în considerare un produs electronic care prezintă o rată constantă de risc. În
cazul în care MTBF este de 5 ani, la ce perioadă de timp 10% din produse se vor
defecta?
Răspuns:
Deoarece MTTF sau MTBF este invers proporțională cu o rată de eșec constantă,
fiabilitatea poate fi exprimată ca R  t   e t / MTBF .
Folosind expresia de mai sus cu R  0.90 și MTBF  43.800 ore (5 ani), găsim că
t    MTBF   ln  R    4600 ore, sau aprox. o jumătate un an.

Aplicaţia P.7.
Șapte prototipuri sunt monitorizate pentru o eroare în timpul testării dezvoltării
sau ca produse pe teren. Defectele produselor sunt fixate (se presupune că putem
reînnoi produsul) și testarea continuă. Apoi, testarea este oprită la orele prezentate in
tabelul de mai jos pentru fiecare produs:
Nr. prototip Orele când s-au înregistrat defectele Orele când s-au oprit testele
1 2467; 3128; 3283; 7988 8012
2 - 6147
3 1870; 6121; 6175 9002
4 3721; 4393; 5848; 6425; 6353 11.000
5 498 4651
6 184; 216; 561; 2804 5012
7 2342; 4213 12.718
Să se calculeze MTBF-ul pentru acest produs.
Răspuns:
În acest caz, TT , timpul total de încercare, este obținut prin adunarea tuturor orelor
pana când a fost oprită testarea:
TT  8012  ...  12718  56542 ore.
În timpul acestei perioade de testare totale, au existat 19 eșecuri. Astfel, ca
estimatorul punctului pentru MTBF, presupunând că timpul dintre eșecuri urmează o
56542
distribuție exponențială, este    2975 ore.
19

Aplicaţia P.8.
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

Patruzeci de module (plăci) au fost plasate pe standuri de testare timp de 20 de zile

(24 de ore pe zi). Plăcile defecte au fost înlocuite pe standuri de testare cu altele noi. Testul
a produs două defecte. Estimați MTBF sau rata de defectare pentru aceste module.
Răspuns:
În acest caz timpul total de testare este:
TT  20  24  40  19200 ore;
TT 19200
   9600 ore;
r 2
r 2
   1.04  104 defectiuni pe ora.
TT 19200

Aplicaţia P.9.
Un mecanic estimează că există o probabilitate de 90% ca o șaibă de la un
compresor de aer să se defecteze între 25.000 și 35.000 de cicluri de utilizare.
Presupunând o distribuție normală pentru degradarea șaibei, găsiți durata medie de
viață și abaterea standard a duratei de viață a șaibelor.
Răspuns:
Presupunând că 5% din defecte sunt la mai puțin de 25.000 de cicluri și 5% sunt
la mai mult de 35 000 de cicluri, media distribuției va fi centrată la 30.000 de cicluri
de utilizarea, adică, =30 000.
În această condiție:
25000  
 ( z1 )  0.05, z1  ;

35000  
 ( z2 )  0.95, z 2  .

Din tabelul distribuției normale avem: z1  1, 65, z2  1, 65 și deci:
1,65  25000   ; 1,65  35000   .
Rezolvarea celor două ecuații de mai sus cu o valoare medie de 30.000 de cicluri
are ca rezultat   3030 de cicluri. [Kap 14]

Aplicaţia P.10.
Timpul până la eșec datorat creșterii ciupercilor este distribuit normal cu o medie
  2,8 ore și abaterea standard   0, 6 ore. Să se determine:
a) Care este probabilitatea ca eșecul datorat creșterii ciuperciilor să apară în 1,5 ore?
b) Dacă acceptăm o probabilitate de eșec datorită creșterii ciuperciilor de numai 10%
după ce perioadă de timp de la început ar trebui să fie analizate ciupercile?
 Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale

Răspuns:
a) Probabilitatea ca ciupercile să crească în mai puțin de 1,5 ore este dată de:
P(T  1,5)  Q(1,5)   ( z ),
z  (t   ) /   (1,5  2,8) / 0,6  2,1667
Din tabelul distribuției standard-normale se află  (2,1667)  0,0151 .
b) în aceste condiții, F (t )  0,1   ( z ) , iar din tabelul distribuției normale-
standard z  1,28 . Prin urmare, t    1,28 și deci, t  2,03 ore. [Kap 14]
Lucrarea 11. Bazele fiabilității aparatelor medicale