1. Ce este un sistem?

Definitie, marimi implicate, reprezentare

grafica.
Def: Sistem (Gr. sistema –un tot organizat, corp)
Un ansamblu de obiecte care interacţionează cu mediul exterior, obiectele fiind interconectate
sau reciproc independente.
Interconectările cu mediul sunt de tip
-intrare – mediul acţionează asupra sistemului
-ieşire – sistemul acţionează asupra mediului
Precizarea intrărilor şi ieşirilor unui sistem poartă numele de orientare a sistemului. In
exprimarea curentă vom spune că sistemul este orientat de la u la y, sau sistemul are
orientarea u  y.

Fig.1. Noţiunea de sistem

Exemplu:
1.Motor –
Mărimea de intrare este tensiune,
Mărimea de ieşire este turaţie

2. Cuptor electric
Mărimea de intrare este tensiune,
Mărimea de ieşire este temperatura

2. Ce este un sistem automat? Definitie, schema bloc.

Def: Sistem automat (notat SA)
Ansamblul format din procesul condus şi dispozitivul de automatizare, construit cu scopul de a
menţine mărimea condusă y(t) la o valoare dată de mărimea de prescriere w(t), indiferent de
mărimea perturbatoare v(t).
1.3. Clasificări ale sistemului automat
1.3.1. După tipul buclei
-SA în circuit deschis (SACI) fig.9
-SA în circuit închis (SACD) fig.8
Fig.9. Sistem automat în circuit deschis

Diferenţa dintre SA în circuit deschis şi cel în circuit închis este absenţa buclei de reacţie r(t).
SACD nu se informează despre valoarea actuală a ieşirii y(t) ci programează procesul în diverse
regimuri de funcţionare conform unui program prestabilit (de exemplu semafor, pornirea şi
oprirea motoarelor, etc).
1.3.2. După modul de urmărire a mărimii conduse şi elaborare a comenzii
- Sisteme de reglare automată (SRA)
- Sisteme secvenţiale (se mai numesc sisteme cu stări finite, sisteme cu evenimente
discrete)
3. *Ce este un sistem de reglare automata conventionala? Denumire
blocuri, marimi, functionare, schema bloc.
Definirea sistemelor de reglare automată (notat SRA)

Fig.2.1 Structura unui sistem de reglare automată

SRA conţine blocuri şi mărimi.

Blocuri:
P – proces condus – reprezintă procesul care se doreşte a fi automatizat. El are o
mărime de interes pentru tehnolog, mărimea de ieşire sau mărimea condusă y(t),
care poate fi modificată prin variaţia mărimii de intrare m(t)- mărime de execuţie.
Procesul se află şi sub influenţa unei mărimi perturbatoare v(t) care tinde să
modifice y(t) aleator.
EC – element de comparare – efectuează diferenţa w(t)-r(t) – a se observa semnul
minus de la intrarea de jos a EC- furnizând mărimea de acţionare a(t)=w(t)-r(t),
care reprezintă abaterea dintre mărimea prescrisă şi mărimea măsurată (eroarea
de reglare)
R – regulator – pe baza mărimii de actionare a(t) şi a unui algoritm cu care este
programat, elaborează comanda u(t) către proces în scopul aducerii mărimii
conduse la valoarea prescrisă, sau a aducerii la zero a mărimii de acţionare a(t).
Algoritmul este înscris apriori în regulator, poartă numele de lege de reglare şi
este rezultatul activităţii de proiectare.
Exemplu de lege de reglare:
P: u(t )  k  a(t ) lege de reglare proporţională (comanda este proporţională cu
abaterea)
I: u(t )  Ti   a(t )dt lege de reglare integratoare (comanda este proporţională cu
integrala în timp a abatereii)
da(t )
D: u (t )  Td  lege de reglare derivativă (comanda este proporţională cu
dt
derivata în timp a abaterii)

PI: 
u(t )  k  a(t )  Ti  a(t )dt lege de reglare proporţional-integratoare (comanda este
suma componentei proporţională şi a celei integratoare)

da(t )
PID: 
u(t )  k  a(t )  Ti  a(t )dt  Td
dt
lege de reglare proporţional-integratoare-
derivativă (comanda este suma componentei proporţională, a celei integratoare şi
a celei derivative)
EE – element de execuţie – are rolul de a amplifica comanda u(t) de la regulator
pentru a putea fi aplicată procesului. Ieşirea sa este mărimea de acţionare m(t).
Cum, în general, regulatorul lucrează cu semnale de valoare mică (tensiuni în
domeniul [0-10]V, curenţi în domeniul [0-100]mA), iar procesul industrial (de tip
motor, electrovalvă, rezistenţă de încălzire, etc) necesită semnale de tensiune, de
exemplu în domeniul[0-1000]V sau curent în domeniul [0-200]A, este necesar
elementul de execuţie. EE sunt amplificatoare de putere.
Elementul de execuţie transformă semnalul de comandă de la ieşirea
regulatorului u(t) într-un semnal înţeles de procesul condus y(t) fără a modifica
informaţia conţinută în el.
EM – element de măsură – are rolul de a prelua informaţia din semnalul de la
ieşire y(t), şi de a o transforma semnalul fără a altera informaţia, pentru a putea fi
înţeles de elementul de comparare.
Cum mărimile de ieşire din proces sunt de tipul temperatură, turaţie, nivel, PH,
presiune, poziţie, viteză, viteză unghiulară, iar elementul de comparare lucrează
cu semnale de tensiune sau curent (tensiuni în domeniul [0-10]V, curenţi în
domeniul [0-100]mA), la fel ca şi regulatorul, EM transformă un tip de semnal în
alt tip de semnal, pentru ca informaţia să ajungă la elementul de comparare
corect, fără alterări. EM este format din traductoare şi senzori.
Elementul de măsură transformă semnalul de la ieşirea procesului condus y(t)
într-un semnal înţeles de elementul de comparare r(t) fără a modifica informaţia
conţinută în el.
Funcţionarea sistemelor de reglare automată
Comportarea unui sistem de reglare automată fără considerarea perturbației.

Rolul SRA este de a păstra mărimea condusă y(t) (mărimea reglată) la o valoare
dată de w(t), adică de a realiza mărimea de acţionare (abaterea) a(t)=0. pentru a
îndeplini această sarcină, SRA execută cele 4 operaţii la fel ca şi operatorul uman:
Măsurare - Sistemul de reglare automată se informează permanent de valoarea
mărimii de ieşire y(t) prin elementul de măsură EM
Comparare – mărimea măsurată este comparată prin diferență, cu mărimea de
referință w(t)
Luarea unei decizii – regulatorul calculează mărimea de comandă u(t) cu
algoritmulș de reglare,
Acționare –regulatorul transmite mărimea de comandă u(t) procesului condus
prin elementul de execuție EE.
Dacă legea de reglare este corect aleasă, procesul condus îşi va modifica ieşirea ca
urmare a acţiunii intrării, spre valoarea mărimii de prescriere.
În acest mecanism, intervine şi mărimea de perturbaţie v(t) care apare aleator şi
tinde să modifice şi ea mărimea reglată.
Aducerea mărimii de ieşire (de fapt a mărimii de reacţie r(t), preluate de le
elementul de măsură) la valoarea lui w(t) nu se poate realiza instantaneu, datorită
caracteristicii în general inerţiale a procesului.

4. *Exemplu de sistem de reglare automata (de reglare de nivel, de

temperatura) . Identificati blocurile unui SRA si explicati functionarea.
Menţinerea în echilibru a unui pendul invers :
Mărimea prescrisă w(t) – poziţia verticală (centrul de greutate al pendulului să se afle în
interiorul suprafeţei de sprijin din palmă)
Mărimea reglată y(t) – poziţia actuală a pendulului
Elementul de măsură – ochi
Elementul de execuţie – muşchi de la mână
Regulatorul – creier

5. Structuri de sisteme de reglare derivate din SRAC. (cu masurarea

perturbatiei, cu comanda suplimentara, cu masurare suplimentara).
Explicatii
???

6. Enumerati etapele proiectarii unui sistem de reglare automata.

Activitatea de proiectare a unui SRA presupune următorii paşi:
Prelucrarea sistematică a unei teme de reglare comportă o serie de etape ce vor fi
prezentate în cele ce urmează, în ordinea în care ele trebuie realizate.
Formularea temei- realizată de beneficiarul automatizării.
Conţine două componente:
- Descrierea procesului
- Descrierea performanţelor (parametrilor) şi a sarcinilor impuse SRA.
Documentul ce conţine formularea temei poartă numele de Caiet de sarcini.
Toatre celelate etape sunt realizate de specialistul în automatică, cu sprijinul
beneficiarului.
Alegerea echipamentelor constă în alegerea elementului de execuţie, a
elementului de măsurare şi a elementului de comparare. Alegerea depinde de
tipul procesului şi de sarcinile sistemului de reglare. În această etapă este
importantă experienţa inginerească acumulată în timp, întrucât fiecare domeniu
are particularităţile sale.
Proiectarea efectivă a SRA
Conţine
- identificarea sistemului – construirea modelului matematic al procesului,
elementului de execuţie şi a elementului de măsurare
- alegerea structurii SRA
- alegerea algoritmului de reglare (dependenţa u(t)= R(a(t)))

Analiza sistemului de reglare proiectat

Conţine:
analiza în timp (simulare) –dinamic şi staţionar
analiza în frecvenţă
Se verifică pe model matematic comportamentul sistemului proiectat (atât în
timp cât şi ân frcvenţă), şi îndeplinirea sarcinilor trasate în faza I.
 Realizarea fizică a regulatorului
Această etapă urmăreşte transpunerea regulatorului proiectat în etapa III şi
simulat în etapa IV într-o schemă fizică concretă. Numim realizabilitate
proprietatea unui sistem abstract de a putea fi transpus într-un model fizic.

7. Definiti Modelele Matematice

DEF: model matematic - ansamblu de ecuaţii ce descriu comportamentul unui
sistem.
Ecuaţiile pot fi diferenţiate, cu integrale, cu derivate parţiale, ..etc.
Pentru a defini o teorie generală, în structura sistemelor se utilizează formele
canonice ale metodelor matematice. MM-II in timp, MM-ISI in timp, MM-II in
operational, MM-ISI in operational.

8. Forma canonica pentru MM-II in timp

Este o ecuaţie diferenţială ce leagă y(t) de u(t).
Forma canonică este următoarea (relaţie liniară):
any(n) (t) + an-1 y(n-1)(t)+ …… +a1y’(t) + a0 y(t) =
bm u(m)(t) + bm-1 u(m-1)(t)+ … +b1 u’(t) + b0 u(t)

9. Forma canonica pentru MM-ISI in timp

Mărimile de intrare şi ieşire sunt legate prin intermediul unei mărimi interne
sistemului-mărime de stare.
X’(t) = Ax(t) + Bu(t)
y(t) = Cx(t) + Du(t)
x0(t)

x(t) = x1(t)

vector x2(t)
de stare
.

.
10. Forma canonica pentru functia de transfer H(s)
x (t) n-1
H(s) caracterizează structura sistemului
y(s)
 H(s)  y(s)  H(s) u(s) 
u(s)

11. *Calculul H(s) din MM-II in timp

se derivează u(t) până la ordinul n
se rezolvă ecuaţia diferenţială MM – ii în timp

12. *Calculul H(s) din MM-ISI in timp

se rezolvă ecuaţia diferenţială de ordinul I  x(t)
se înlocuieşte x(t) în ecuaţia 2  y(t)
???

13. Care este ordinul unui sistem dat prin functia de transfer. Dar prin
MM-II. Dar prin MM-ISI?
n = ordinul sistemului este dat de ordinul max de derivare a ieşirii în cazul MM-II
sau de dimensiunea vect. de stare x(t) în cazul MM-ISI

14. *Descrieti indicatorii de calitate (grafic si definitie)

Comportamentul sistemului în regim dinamic se determină prin o serie de indicatori
de calitate obţinuţi din răspunsul sistemului la diverse semnale de test.

0, pentru t  0
 (t )  
1, pentru t  0
 0, pentru t  0
 (t )  
1, pentru t  0

0, pentru t  0
1(t )  
t , pentru t  0
 semnal sinusoidal
u(t)=Usin(ωt+)

Ieşirea sistemului de reglare automată poate fi modificată prin două intrări

- Mărimea de prescriere w(t)
- Mărimea perturbatoare v(t)
Prin urmare există două tipuri de indicatori de calitate corespunzători celor două intrări.

Indicatori de calitate corespunzători mărimii de prescriere:

Se determină din răspunsul sistemului de reglare când la intrarea de prescriere se aplică un
semnal de tip ”treaptă”
Fig.7. Răspunsul sistemului la semnal treaptă aplicat la intrarea de prescriere cu evidențierea
indicatorilor de calitate

Se distinge din răspunsul sistemului de reglare automată la semnal treaptă valoarea la care
ieșirea s-a stabilizat (notată y∞). O plajă de ±2% sau ±5% din valoarea y∞, în jurul acelei valori se
numește ”zonă de liniștire”.

Există patru indicatori de calitate:

t1 – timpul de primă reglare– momentul în care ieșirea atinge pentru prima oară valoarea y∞
tM – timpul primului extrem- momentul când ieșirea atinge primul maxim local (care în general
este și maximul absolut)
tR – timpul de reglare- monetul când ieșirea sistemului intră în zona de liniștire și nu o mai
părăsește. În acest moment se consideră că reglarea este încheiată.
 - suprareglaj – diferenţa maximă dintre ieşirea sistemului y(t) şi y∞ în cadrul oscilaţiilor
amortizate. Se mai utilizează mărimea suprareglaj relativ  %    100
y

Cei mai utilizaţi indicatori sunt tR şi . Uzual se cere de către beneficiar ca

tR < tRmax şi <max.
Indicatori de calitate corespunzători mărimii perturbatoare

La intrarea de perturbaţii a unui sistem de reglare automată, după ce ieşirea s-a stabilizat, se
aplică un semnal treaptă. Din răspunsul sistemului prezentat în figură, se disting doi indicatori
de calitate:
Fig.8. Răspunsul sistemului la semnal treaptă aplicat la intrarea perturbaţiei cu evidenţierea
indicatorilor de calitate
 - sprareglaj – diferenţa maximă dintre ieşirea sistemului y(t) şi y∞ în cadrul oscilaţiilor
amortizate. Are aceeaşi semnificaţie ca în cazul intrării de prescriere.
γ – statism – reprezintă valoarea la care se stabilizează sistemul în prezenţa unei perturbaţii. În
general, statismul este o mărime nedorită în sisteme şi proiectantul SRA trebuie să îl anuleze.
Există însă situaţii când statismul este util.

15. Ce sunt elementele de executie? Care este rolul lor intr-un SRA?
Elementul de execuţie (EE) este acel subsistem al unui SRA prin intermediul căruia
sistemul de conducere sau regulatorul automat acţionează asupra procesului
propriu zis.
Elementul de execuţie primeşte, ca mărime de intrare, mărimea de comandă u
elaborată de sistemul de conducere şi asigură, la ieşire, mărimea de execuţie m
prin care se influenţează parametrul reglat. El este constituit din două
subansamble principale:
Elementul de acţionare are rolul de a converti mărimea u într-o mărime
intermediară h (cuplu, forţă), capabilă să acţioneze organul de reglare.

16. Exemple de elemente de executie.

După sursa de energie utilizată, EA pot fi:
• electrice:
electromagneţi (electrovalve);
motoare electrice rotative (de c. c., c.a. sau pas cu pas),
convertoare cu tiristoare
• pneumatice: cu membrană sau piston;
• hidraulice: cu piston (cu o faţă activă două feţe active).

17. Ce sunt elementele de masura? Care este rolul lor intr-un SRA?
DEFINITIE: Traductoarele sunt dispozitive care au rolul de a stabili o
corespondenţă între o mărime de măsurat şi o altă mărime (de obicei o mărime
electrică), aptă de a fi prelucrată de sistemele de prelucrare automată a datelor
(regulatoare sau sisteme de conducere). Acest lucru se realizează prin
transformarea/convertirea mărimii fizice de măsurat, de obicei o mărime
neelectrică, într-o mărime electrică sau, în aceaşi mărime fizică, cu schimbarea
parametrilor acesteia (de exemplu o mărime electrică în altă mărime electrică dar
cu un alt domeniu de variaţie). Această transformare nu se realizează întotdeauna
direct printr-un singur element fizic, ci se poate face indirect, printr-o serie de
transformări succesive de mărimi fizice.

18. *Dati 5 exemple de elemente de masura.

A.Traductoarele analogice realizează dependenţa între mărimea fizică măsurată y
şi mărimea rezultată la ieşire r, astfel încât r este o funcţie continuă (liniară sau
neliniară).
B. Traductoare de inducţie
Principiul de funcţionare a acestor traductoare constă în inducerea unei tensiuni
electromotoare e într-un circuit conductor ce taie liniile de forţă ale unui câmp
magnetic de inducţie B [T]:
e=Blv
unde v este viteza circuitului conductor şi l, lungimea circuitului.
C. Traductoare termoelectrice (termocuple)
Termocuplul este un traductor generator, bazat pe efectul termoelectric
(descoperit de Seebeck in 1821). Acest efect constă în apariţia unor tensiuni
electromotoare între capetele libere a două fire sau benzi metalice diferite,
sudate sau lipite între ele la un capat, atunci când locul de sudură este încălzit.
Cunoscându-se temperatura capetelor reci (numită şi temperatură de
comparaţie), se poate afla temperatura locului de sudură prin măsurarea tensiunii
electromotoare.
D. Traductoare cu efect HALL
Funcţionarea acestora se bazează pe efectul Hall, care constă în producerea unei
tensiuni Hall, uH, de către o sondă (placuţă semiconductoare), plasată într-un
câmp de inducţie B şi alimentată de un curent de comanda I
E. Traductoare piezoelectrice
Traductoarele piezoelectrice sunt folosite pentru măsurarea forţelor dinamice şi
funcţionarea lor se bazează pe fenomenul piezoelectric, care constă în apariţia
unor sarcini electrice pe două suprafeţe ale unui cristal când acesta este supus
unei forţe mecanice de apăsare. Sarcinile apar dacă cristalul este supus la
presiune, tracţiune, flexiune, torsiune, forfecare şi sunt, pe un domeniu larg,
proporţionale cu tensiunea din cristal.

19. Tipuri de regulatoare. Lege de reglare. Ce este un regulator P, PI,

PD, PID?
Varietatea mare a proceselor şi a parametrilor reglaţi determină şi o diversitate
de tipuri şi dimensiuni ale organelor de reglare destinate să modifice fie
cantităţile de material, fie de energie în sensul impus de legea de reglare.
Organele de reglare pot fi:
- electrice şi sunt destinate modificării în mod continuu sau discontinuu a tensiunii
sau curentului electric: contactoare, întreruptoare, autotransformatoare, reostate
sau amplificatoare magnetice;
- neelectrice (de natură mecanică) şi permit variaţia unor debite de fluid (robinete
de reglare), cantităţi de material solid (alimentatoare cu bandă sau cu şurub
melcat) şi reglări de direcţii. În practică cele mai des întâlnite sunt: robinetele de
reglare cu ventil (cu unul sau doua scaune, normale, de colţ sau cu trei căi) şi cele
cu clapetă.

Regulatorul automat are rolul de a prelua semnalul de eroare, (obţinut în

urma comparaţiei mărimii de intrare yr şi a mărimii măsurate y, în elementul de
comparaţie) şi de a elabora la ieşire un semnal de comandă u pentru elementul
de execuţie.
P-regulator cu actiune proportionala, PI-proportional-integrala, PD-proportional-
derivativa, PID-proportional-integral-derivativa.

20. Ce regulatoare moderne cunoasteti?

???

21. Explicati notiunile de analiza si de sinteza.

Prin analiză, se urmărește caracterizarea sistemelor prin urmărirea
comportamentului acestora în diverse condiţii.

22. *Ce este analiza in timp? Desenati un raspuns al unui sistem de

reglare la semnal treapta.
Analiza în timp reprezintă determinarea răspunsului în timp a sistemelor
considerate, la diverse tipuri de semnale de intrare şi determinarea
principalelor proprietăţi (stabilitate, performanţe de regim tranzitoriu şi
staţionar, etc. ).

23. Cum se face analiza in timp?

Analiza sistemelor prin urmărirea comportamentului în timp a acestora se face
prin aplicarea unui semnal de test la intrare. Cel mai utilizat semnal de test este
semnalul treaptă, deoarece el reprezintă cea mai mare solicitare care poate fi
aplicată unui sistem.

24. Ce reprezinta simularea sistemelor?

Se urmareste reactia acestora daca la intrare se aplica un semnal de test.

25. Care sunt semnalele de test pentru analiza in timp a sistemelor de

reglare automata?
Cel mai utilizat semnal de test este semnalul treapta, , deoarece el reprezintă cea
mai mare solicitare care poate fi aplicată unui sistem.

26. *Ce reprezinta stabilitatea sistemelor? Terorema fundamentala a

stabilitatii
Conceptul de stabilitate se referă la răspunsul sistemului dinamic la influenţele
perturbatoare exterioare datorate variaţiei mărimilor de intrare. Ele acţionează la
t0. În acest caz se consideră că sistemul este supus unei funcţii de intrare de tip
treaptă. Un astfel de semnal conduce la cea mai puternică solicitare posibilă. Un
sistem cu modelul matematic dat de funcţia de transfer H(s) este asimptotic stabil
atunci şi numai atunci când funcţia sa de transfer are toţi polii situaţi în stânga
axei imaginare a planului complex "s".

27. Care sunt parametri unui semnal sinusoidal? Scrieti expresia unui
semnal sinusoidal.
Semnalul sinusoidal are trei parametri (t este variabila independentă timpul)
-U amplitudinea
-ω pulsația (relația dintre pulsația ω și frecvența f este ω= 2πf. Există o relație de
proporționașitate între cei doi parametri ai semnalului sinusoidal, utilizarea unuia
în locul celuilalt nu este greșită. Trebuie avut însă grijă la formulele în care sunt
utilizați)
- faza
y (t )  Y sin(   t   )
28. Ce este fidelitatea sinusoidala?
Semnalul sinusoidal u (t )  U sin   t este singurul semnal care nu își modifică
forma la trecerea printr-un sistem. Astfel la ieșire se va obține tot un semnal
sinusoidal de forma y(t )  Y sin(   t   ) .
Această proprietate se numește fidelitate sinusoidală.

29. *Ce este analiza in frecventa? Ce este caracteristica amplitudine-

pulsatie?
Prin analiza în frecvență se urmărește comportarea sistemului dacă la intrarea sa se aplică un
semnal sinusoidal. Se demonstrează în continuare modul de modificare al
amplitudinii și fazei unui semnal sinusoidal. Se aplică la intrarea unui u y
sistem cu modelul H(s) un semnal sinusoidal de forma S
u1 (t )  U sin 1  t ( de amplitudine U și pulsație ω1)
Se înregistrează un răspuns al sistemului
y1 (t )  Y1 sin( 1  t  1 ) ( de aceeași pulsație ω1, amplitudine Y1 și fază 1).

Se aplică la intrarea aceluiași sistem un alt semnal sinusoidal de forma

u2 (t )  U sin 2  t ( de aceeași amplitudine U și pulsație ω2)
Se înregistrează un răspuns al sistemului
y2 (t )  Y2 sin( 2  t   2 ) ( de aceeași pulsație ω2, amplitudine Y2, fază 2).
Din cele două experimente se observă că:
-Amplitudinea semnalului de la ieșire (Y) se modifică cu modificarea lui ω, deci depinde de ω.
Dar Y depinde și de amplitudinea semnalului de la intrare U. Se numește amplificarea
Y
sistemului raportul A  . Cum amplitudinea la intrare U este constantă, se poate scrie deci
U
A=A(ω). În concluzie, amplificarea și defazajul introdus de un sistem unui semnal sinusoidal
Un sistem nu modifică forma și pulsația unui semnal sinusoidal
aplicat la intrare.

Un sistem modifică amplitudinea și faza unui semnal sinusoidal

aplicat la intrare

depinde de pulsație.

30. *Cum se construieste caracteristica amplitudine-frecventa?

31. Ce este un filtru?

caracteristica de filtru a fiecărui element, adică tratarea diferită a diverselor
sinusoide aplicate la intrare, dependent de frecvența lor.

32. *Desenati caracteristicile amplitudine-pulsatie pentru filtrul trece-

sus, trece jos, trece banda, opreste banda.
???

33. Ce este un sistem cu stari finite?

Deoarece acest tip de sisteme conţine un număr limitat de stări, ele se numesc
sisteme cu stări finite. În general, sistemul se poate afla la un moment dat într-o
singură stare.

34. Descrieti un exemplu de sistem cu stari finite.

Fig.1. Proces de tipul sistem cu stări finite

Un mobil se poate deplasa pe un traseu rectiliniu între două limite LS-limită stânga şi LD-limită
dreapta în momentul în care se apasă un buton BP-buton pornire, astfel:
-Iniţial, mobilul este în repaus, oriunde între cele două limitatoare
-La apăsarea butonului BP, mobilul se deplasează spre stânga până atinge limitatorul stânga LS.
-La atingerea limitatorului, îşi schimbă sensul de deplasare, spre dreapta
-La atingerea limitatorului dreapta, LD, se opreşte
-Ciclul se poate relua printr-o nouă apăsare a BP.
Mobilul este acţionat de un motor M, care poate fi rotit în sensul S.
Mobilul se poate afla în una şi numai în una din situaţiile:
-repaus
-deplasare stanga
-deplasare dreapta.
Situaţiile în care se poate afla mobilul poartă numele de stări.
Limitatoarele LS şi LD, pot fi în două stări:
-acţionat – atunci când mobilul a atins limitatorul
-neacţionat - atunci când limitatorul nu e atins de mobil
Butonul BP poate fi în două stări:
-acţionat – atunci când operatorul a apăsat butonul
-neacţionat - atunci când butonul nu e apăsat de operator
Motorul poate fi în două stări:
-pornit – atunci când se roteşte
-oprit - atunci când este în repaus
Sensul poate fi
-stânga – când motorul se roteşte la stânga
-dreapta – când motorul se roteşte la dreapta

35. Descrieti procesul cu stari finite “lift”. Desenati diagrama

starilor.Specificati marimile de intrare si iesire.

Liftul funcţionează în felul următor:

se deplasează între etajele 1 şi 2
poziţia e sesizată de limitatoarele L1 şi L2
poate fi apelat de afară cu A1 sau A2 doar dacă nu există persoană în interior
(persoana e sesizată de SP-senzor persoană)
dacă există persoană în interior, aceasta poate trimite liftul la et1 sau 2 cu
butoanele E1 sau E2
când senzorul de uşă SU nu este acţionat, liftul nu ia în considerare nici o
comandă.
Are un motor M care paote fi pornit sau oprit
Sensul de rotire a motorului este dat de mărimea S. Dacă S=0 liftul merge în jos,
dacă S=1, liftul merge în sus.

36. Descrieti procsul cu stari finite “semafor”. Desenati diagrama

starilor. Specificati marimile de intrare si iesire.
Modelul sistemului este prezentat în fig.6.
Fig.6. Modelul sistemului cu stări finite ”semafor”
Pentru conducerea acestuia, se introduce într-un sistem automat în care dispozitivul de
automatizare este un automat programabil (fig.7).

Fig.7. Structură de sistem automat pentru conducerea semaforului.

37. Descrieti procsul cu stari finite “turnichet”. Desenati diagrama
starilor. Specificati marimile de intrare si iesire.
Accesul pe poartă se face introducând o monedă. Sistemul se poate afla în două
stări (fig.8.). Starea iniţială este BLOCAT, din ea se iese introducând o monedă
(moneda generează tranziţia) şi se execută deblocarea unui braţ. Se intră în starea
LIBER din care sistemul iese atunci cân o persoană trece prin poartă. Sistemul
intră din nou în starea BLOCAT.

38. Descrieti procsul cu stari finite “mobil care se deplaseaza intre

doua limite”. Desenati diagrama starilor. Specificati marimile de
intrare si iesire.

Fig.1. Proces de tipul sistem cu stări finite

Un mobil se poate deplasa pe un traseu rectiliniu între două limite LS-limită
stânga şi LD-limită dreapta în momentul în care se apasă un buton BP-buton
pornire, astfel:
-Iniţial, mobilul este în repaus, oriunde între cele două limitatoare
-La apăsarea butonului BP, mobilul se deplasează spre stânga până atinge
limitatorul stânga LS.
-La atingerea limitatorului, îşi schimbă sensul de deplasare, spre dreapta
-La atingerea limitatorului dreapta, LD, se opreşte
-Ciclul se poate relua printr-o nouă apăsare a BP.
Mobilul este acţionat de un motor M, care poate fi rotit în sensul S.
39. Ce este automatul programabil?
În general, dispozitivul de automatizare utilizat pentru conducerea sistemelor cu
stări finite eset automatul programabil.
Automatul programabil este un calculator destinat conducerii proceselor
industriale
actuatoare pneumatice, hidraulice sau electrice în maşini automate,
roboţi (de vopsire, sudură, asamblare, manipulare
procese de producţie
sisteme de semnalizare (semafor)
conducere de procese continue (sisteme de reglare automată)