Ș.l. univ. dr. ing.

Alexandru Dobre L01_FA 1

1. INDICATORI DE FIABILITATE AI
DISPOZITIVELOR

1.1. Indicatori de fiabilitate ai dispozitivelor

nereparabile

1.1.1. Noțiuni teoretice

Dispozitivele nereparabile sunt dispozitivele care, odată ce s-au

defectat, nu mai pot fi reparate.
Funcția fiabilității
N (t )
R(t ) = (1.1)
N0
unde: N(t) – numărul dispozitivelor în stare de bună funcționare la momentul
t;
N0 – numărul inițial de dispozitive din care a fost alcătuit eșantionul
testat.
Funcția de defectare (funcția de repartiție)
n(t )
F (t ) = (1.2)
N0
unde: n(t) – numărul dispozitivelor defecte până la momentul t;
n(t) = N0 – N(t).
Rezultă:
R(t ) + F (t ) = 1 (1.3)

 Observație:
În cazul eșantioanelor formate dintr-un număr redus de dispozitive
(sub 20) se utilizează estimația:
n(t )
F (t ) = (1.4)
N0 +1
2 FIABILITATE

Densitatea empirică de probabilitate a timpului de bună funcționare

(frecvența relativă a defecțiunilor; densitatea defecțiunilor)
Pentru calcule statistice:
n(t )
f (t ) = (1.5)
N 0  t
unde: n(Δt) – numărul de defecțiuni înregistrate în subintervalul (t–Δt, t];
Δt – durata subintervalului de observare; se calculează cu relația:
t −t
t = max min (1.6)
1 + 3,322  lg n
unde: tmin și tmax – limitele duratei de desfășurare a experimentului;
n – numărul total de defecțiuni produse pe durata întregului
experiment.

 Observație:
De regulă, mărimea lui Δt este acceptată dacă pe durata oricărui astfel
de subinterval au loc cel puțin două defecțiuni.
Pentru calcule analitice:
dR(t ) dF (t )
f (t ) = − = (1.7)
dt dt
Rata instantanee de defectare (rata de defectare, intensitatea
momentană a căderilor)
Pentru calcule statistice:
n(t ) f (t )
z (t ) = = (1.8)
N (t − t )  t R(t − t )
unde: N(t–Δt) – numărul dispozitivelor în stare de bună funcționare la
momentul (t–Δt).
Pentru calcule analitice:
f (t ) 1 dR(t )
z (t ) = =−  (1.9)
R(t ) R(t ) dt
Rezultă:
t


− z ( t )dt
R(t ) = e 0
(1.10)

 Observație: Densitatea de probabilitate a timpului de bună

funcţionare precum şi rata de defectare sunt două probabilităţi de
defectare în jurul unui punct. Având în vedere acest aspect, valorile
acestora se vor determina conform cazului statistic, în raport cu
mijlocul fiecărui subinterval de observare 0,5∙(ti-1+ti). Din cauza
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre 3

acestui motiv, acestor doi indicatori nu li se vor putea atribui valori

pentru momentul t = 0, deoarece acest lucru ar însemna luarea în
calcul și a unui subinterval de timp negativ, ceea ce nu este relevant
în cazul studiilor de fiabilitate.
Media timpului de bună funcționare
Pentru calcule statistice, când se cunosc momentele de defectare ale
fiecărui dispozitiv:
1 N0
m=   ti (1.11)
N 0 i =1
sau,
când înregistrarea defectărilor se face pe subintervale de observație:
1 k t i −1 + t i
m=   n(t ) i (1.12)
N 0 i =1 2
unde: i – numărul de ordine al subintervalului de observare;
k – numărul de subintervale de observare; se calculează cu relația:
t* − t*
k = max * min (1.13)
t
*
unde: t max *
,t min – valorile rotunjite ale limitelor duratei experimentului, între
care se defectează cele N0 dispozitive;
t max
*
– valoarea rotunjită a duratei unui subinterval de observare.
Pentru calcule analitice:

m =  t  f (t )  dt (1.14)
0

Dispersia timpului de bună funcționare

Pentru calcule statistice:

1 N0
D=   (t i − m) 2 (1.15)
N 0 i =1
sau
1 k  t i −1 + t i
2

D=   − m   n(t ) i (1.16)
N 0 i =1  2 
unde: m – media timpului de bună funcționare pentru întreaga populație de
dispozitive.
4 FIABILITATE

 Observație: Dacă nu se cunoaște 𝑚̅, dar se poate determina

media timpului de bună funcționare m pentru eșantionul studiat,
atunci:
N0
1
D=   (t i − m) 2 (1.17)
N 0 − 1 i =1
sau
t +t
2
1 k

D=    i −1 i − m   n(t ) i (1.18)
N 0 − 1 i =1  2 
Pentru calcule analitice:

D =  (t − m) 2  f (t )  dt (1.19)
0

Abaterea medie pătratică

Reprezintă rădăcina pătratică a valorii dispersiei:

= D (1.20)
Probabilitatea ca un dispozitiv aflat în stare de bună funcționare la
momentul t1 să nu se defecteze în intervalul (t1, t2] este:
t2

R(t 2 ) − z ( t )dt

R(t 2 / t1 ) = = e t1 (1.21)
R(t1 )
R(t1 + t )
Considerând: t2 = t1 + t, rezultă: R[(t1 + t ) / t1 ] = (1.22)
R(t)
R(t1 )

Fig. 1.1. Variația funcției R[(t1+t)/t1] în funcție de momentul t

Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre L02_FA 1

1.1.1. Aplicații

 Pentru un eșantion format din 48 de bujii s-au înregistrat

următoarele momente de defectare, exprimate în km echivalenți:
40500, 40895, 41002, 42568, 42995, 43025, 43568, 43985, 44202,
44687, 45006, 45658, 46872, 47200, 47956, 48233, 48589, 49211,
49500, 49899, 50252, 50856, 51112, 52456, 53200, 54656, 55565,
56523, 56983, 57658, 59566, 60564, 61589, 62530, 63256, 64896,
65001, 65680, 66458, 68927, 69995, 71020, 71870, 72520, 73562,
73896, 74202, 74600. Să se determine valorile și modul de variație în
timp ai principalilor indicatori de fiabilitate pentru eșantionul studiat.
 Rezolvare
1 Se identifică tmin și tmax:
0

tmin = 40500 km echivalenți;

tmax = 74600 km echivalenți.
20 Se determină mărimea unui subinterval de observare:
74600−40500
𝛥𝑡 = 1+3,322∙lg⁡ 48 = 5178,4 km ech.
30 Se aleg, prin rotunjirea valorilor:
∗
𝑡𝑚𝑖𝑛 ⁡ = 40000 km echivalenți;
∗
𝑡𝑚𝑎𝑥 ⁡ = 75000 km echivalenți;
Δt*⁡ = 5000 km echivalenți.
4 Se determină numărul de subintervale de observație:
0
75000−40000
𝑘= =7
5000
5 Se determină numărul de dispozitive defecte în fiecare subinterval
0

n(Δt). Rezultatele calculelor de la acest punct și de la punctul următor se trec

în tabelul 1.1.
60 Se calculează valorile indicatorilor R(t), F(t), f(t) și z(t) pentru
fiecare subinterval de observare.
Tabelul 1.1.
t tmed n(Δt) N(t) n(t) f(t) z(t)
R(t) F(t)
[km] [km] [buc] [buc] [buc] [def/km] [def/km]
40000 48 0 1,000 0,000
42500 10 4,16∙10-5 4,16∙10-5
45000 38 10 0,791 0,209
47500 10 4,16∙10-5 5,25∙10-5
2 FIABILITATE

50000 28 20 0,583 0,417

52500 6 2,50∙10-5 4,28∙10-5
55000 22 26 0,458 0,542
57500 5 2,08∙10-5 4,54∙10-5
60000 17 31 0,354 0,646
62500 5 2,08∙10-5 5,87∙10-5
65000 12 36 0,25 0,75
67500 5 2,08∙10-5 8,32∙10-5
70000 7 41 0,145 0,855
72500 7 2,91∙10-5 20,06∙10-5
75000 0 48 0,000 1,000
70 Se calculează indicatorii: m, D și σ.
Pentru rapiditatea calculelor se va utiliza varianta când se urmărește
evoluția pe subintervale de timp.
104
𝑚 = 48 (4,25 ∙ 10 + 4,75 ∙ 10 + 5,25 ∙ 6 + 5,75 ∙ 5 + 6,25 ∙ 5 +
6,75 ∙ 5 + 7,25 ∙ 7) ≅ 55400km ech
108
𝐷 = 47 [(4,25 − 5,54)2 ∙ 10 + (4,75 − 5,54)2 ∙ 10 + (5,25 −
5,54)2 ∙ 6 + (5,75 − 5,54)2 ∙ 5 + (6,25 − 5,54)2 ∙ 5 + (6,75 −
5,54)2 ∙ 5 + (7,25 − 5,54)2 ∙ 7] ≅ 1,14 ∙ 108 km ech2
𝜎 = √1,14 ∙ 108 ≅ 10677 km ech

10 4
m= (4,25  10 + 4,75  10 + 5,25  6 + 5,75  5 + 6,25  5 + 6,75  5
48
+ 7,25  7)  55400 km ech.
108
D= [(4,25 - 5,54)2  10 + (4,75 - 5,54)2  10 + (5,25 - 5,54)2  6 +
48 - 1
(5,75 - 5,54)2  5 + (6,25 - 5,54)2  5 + (6,75 - 5,54)2  5 +
(7,25 - 5,54)2  7]  1,14  108 km ech 2 .
 = 1,14  108  10677 km ech.

 Observație: Calculând media timpului de bună funcționare cu

varianta când se urmărește fiecare dispozitiv în parte, se obține m =
55520 km ech, cu o eroare de cca. 0,216 %.
104
m= (4,0500 + 4,0895 +  + 7,4202 + 7,4600)  55520 km ech.
48
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre 3

80 Se reprezintă grafic indicatorii: R=f(t), F=f(t), f=f(tmed) și z=f(tmed).

1
0,9
0,8
0,7
R(t), F(t)

0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
40000 45000 50000 55000 60000 65000 70000 75000
t [km ech] R(t) F(t)
Fig. 1.2. Variația funcției de fiabilitate și a funcției de repartiție în funcție de
momentul t
4,5
4
3,5
f(t) [def/105 km]

3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
42500 47500 52500 57500 62500 67500 72500
t [km ech]
Fig. 1.3. Variația densității defecțiunilor în funcție de momentul t
24
20
z(t) [def/105 km]

16
12
8
4
0
42500 47500 52500 57500 62500 67500 72500
t [104 km ech]
Fig. 1.3. Variația ratei de defectare în funcție de momentul t
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre L03_FA 1

1.2. Indicatori de fiabilitate ai dispozitivelor

reparabile

1.2.1. Noțiuni teoretice

Dispozitivele reparabile sunt acele dispozitive, care odată defectate se

pot repara. Viața unui dispozitiv reparabil este formată din perioade de bună
funcționare despărțite de intervale de timp afectate de operațiile de refacere a
capacității normale de lucru.
Stare

bună
funcț.
tu1 tu2 tu n-1 tun
tr1 tr2 tr n-1
t
defect
0
Fig. 1.2. Perioadele din viața unui dispozitiv reparabil în funcție de momentul t

Se definesc:
n
Tu =  t uj (1.23)
j =1
n −1
Tr =  t rj (1.24)
j =1

unde: Tu – timpul total de utilizare pentru un dispozitiv;

Tr – timpul total de reparare pentru un dispozitiv.
2 FIABILITATE

1.2.2. Indicatori referitori la timpul total de utilizare

Funcția de repartiție a timpului total de utilizare
nu (t ) n (t )
Fu (t ) = , sau Fu (t ) = u dacă N0 < 20 disp. (1.25)
N0 N0 + 1
unde: nu(t) – numărul dispozitivelor al căror timpi totali de utilizare sunt mai
mici decât timpul curent t; se calculează cu relația:
ku ( t )
nu (t ) = n
i =1
u (t u ) i (1.26)

ku(t) – numărul de subintervale de observare ale timpului total de

utilizare până la momentul t;
nu(Δtu) – numărul de dispozitive ai căror timpi totali de utilizare se
încadrează în subintervalul Δtu.
Densitatea de probabilitate a timpului total de utilizare
nu (t u )
f u (t ) = (1.27)
N 0  t u
Rata de defectare a timpului total de utilizare
nu (t u )
z u (t ) = (1.28)
N u (t − t u )  t u
unde: Nu(t–Δtu) – numărul dispozitivelor ai căror timpi totali de utilizare sunt
mai mari decât t–Δtu.
Media timpului total de utilizare
Atunci când se urmărește fiecare dispozitiv în parte:
1 N0
mu =   Tui (1.29)
N 0 i =1
iar dacă se urmărește evoluția pe subintervale de timp:
1 ku Tu i −1 + Tui
mu =   nu (t u ) i (1.30)
N 0 i =1 2
unde: ku – numărul total al subintervalelor de observare; se calculează cu
relația:
T − Tu min
k u = u max (1.31)
t u
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre 3

Dispersia timpului total de utilizare

Atunci când se urmărește fiecare dispozitiv în parte:
N0
1
Du =   (Tui − mu ) 2 (1.32)
N 0 − 1 i =1
iar când se urmărește evoluția pe subintervale de timp:
 Tu i −1 + Tu i
2
1 ku

Du =    − mu   nu (t u ) i (1.33)
N 0 − 1 i =1  2 
Abaterea medie estimată pătratică a timpului total de utilizare
 u = Du (1.34)

1.2.3. Indicatori referitori la timpul total de reparare

Funcția de repartiție a timpului total de reparare

nr (t ) n (t )
Fr (t ) = , sau Fr (t ) = r dacă N0 < 20 disp. (1.35)
N0 N0 + 1
unde: nr(t) – numărul dispozitivelor al căror timpi totali de reparare sunt mai
mici decât timpul curent t; se calculează cu relația:
kr (t )
nr (t ) =  n (t
i =1
r )
r i (1.36)

kr(t) – numărul de subintervale de observare ale timpului total de

reparare până la momentul t;
nr(Δtr) – numărul de dispozitive ai căror timpi totali de reparare se
încadrează în subintervalul Δtr.
Densitatea de probabilitate a timpului total de reparare
nr (t r )
f r (t ) = (1.37)
N 0  t r
Rata de defectare a timpului total de reparare
nr (t r )
z r (t ) = (1.38)
N r (t − t r )  t r
unde: Nr(t–Δtr) – numărul dispozitivelor ai căror timpi totali de reparare sunt
mai mari decât t–Δtr.
4 FIABILITATE

Media timpului total de reparare

Atunci când se urmărește fiecare dispozitiv în parte:
1 N0
mr =   Tri (1.39)
N 0 i =1
iar dacă se urmărește evoluția pe subintervale de timp:
1 kr Tr i −1 + Tri
mr =   nr (t r ) i (1.40)
N 0 i =1 2
unde: kr – numărul total al subintervalelor de observare; se calculează cu
relația:
T − Tr min
k r = r max (1.41)
t r
Dispersia timpului total de reparare
Atunci când se urmărește fiecare dispozitiv în parte:
N0
1
Dr =   (Tri − mr ) 2 (1.42)
N 0 − 1 i =1
iar când se urmărește evoluția pe subintervale de timp:
 Tr i −1 + Tr i
2
1 kr

Dr =    − mr   nr (t r ) i (1.43)
N 0 − 1 i =1  2 
Abaterea medie estimată pătratică a timpului total de reparare
 r = Dr (1.44)

1.2.4. Indicatori globali

Coeficientul de disponibilitate
mu
A=  100 [%] (1.45)
mu + mr
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre L04_FA 1
Aplicații

 La un lot de 12 automobile se cunosc timpii totali de utilizare și

de reparare pentru fiecare (vezi tabelul). Ce valoare are coeficientul de
disponibilitate al lotului respectiv? Se consideră că viteza medie a fost de
40 km/h.
Tabelul 1.6
Nr. auto 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Tu [103 km] 48 55 63 58 49 54 52 61 54 57 56 58
Tr [ore] 64 66 53 57 60 52 54 52 59 60 53 58
 Rezolvare
1 Mai întâi se calculează media timpului total de utilizare
0

1.10 Se identifică Tu min și Tu max:

Tu min = 48000 km;
Tu max = 63000 km
1.20 Se determină mărimea unui subinterval de observare
1.2.10 Se identifică numărul de dispozitive: n = 12
63000 − 48000
t u = = 3271,51km
1 + 3,322  lg12
1.30 Se aleg, prin rotunjirea valorilor:
T*u min = 48000 km
T*u max = 63000 km
Dtu* = 3000 km
1.4 Se determină numărul de subintervale de observație:
0

63000 − 48000
k= =5
3000
1.50 Se determină numărul de dispozitive ai căror timpi totali de
utilizare nu(Δtu) se încadrează în subintervalul Δtu.
2 FIABILITATE

Tabelul 1.7
Tu nu(Δtu)
Tu med [km]
[km] [buc]
48000
49500 2
51000
52500 3
54000
55500 3
57000
58500 2
60000
61500 2
63000
1.60 Se calculează media timpului total de utilizare utilizând
relația:
1 ku Tu i −1 + Tui
mu =   nu (t u ) i
N 0 i =1 2
103
mu =  (49,5  2 + 52,5  3 + 55,5  3 + 58,5  2 + 61,5  2) = 55250km
12
20 Se calculează media timpului total de reparare
2.10 Se identifică Tr min și Tr max:
Tr min = 52 ore
Tr max = 66 ore
2.20 Se determină mărimea unui subinterval de observare
2.2.10 Se identifică numărul de dispozitive: n = 12
66 − 52
t r = = 3,05 ore
1 + 3,322  lg12
2.30 Se aleg, prin rotunjirea valorilor:
T*r min = 52 ore
T*r max = 67 ore
Dtr* = 3 ore
2.4 Se determină numărul de subintervale de observație:
0

67 − 52
k= =5
3
2.50 Se determină numărul de dispozitive ai căror timpi totali de
reparare nr(Δtr) se încadrează în subintervalul ∆𝑡𝑟 .
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre 3

Tabelul 1.8
Tr nr(Δtr)
Tr med [km]
[km] [buc]
52
53,5 5
55
56,5 2
58
59,5 3
61
62,5 1
64
65,5 1
67
2.60 Se calculează media timpului total de repare utilizând
relația:
1 kr Tr i −1 + Tri
mr =   nr (t r ) i
N 0 i =1 2
1
mr =  (53,5  5 + 56,5  2 + 59,5  3 + 62,5  1 + 65,5  1) = 57,25 ore
12
3 Se calculează coeficientul de disponibilitate A
0

mu
A=  100 [%]
mu + mr
Considerând viteza medie tehnică de 40 km/h, rezultă că cele 57,25
ore de reparare, automobilele ar fi parcurs o distanță de 2290 km (57,25 ore
x 40 km/h).
55250
A=  100  96%
55250 + 57,25  40
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre 1
2. LEGI TEORETICE DE DISTRIBUȚIE

2.1. Legea exponențială

2.1.1. Noțiuni teoretice
Caracteristica legii
❖ Legea exponențială se aplică în general în perioada vieții utile
a dispozitivelor;
❖ Rata de defectare z(t) = λ = constant.
Funcția fiabilității
R(t ) = e −t (2.1)
Funcția de repartiție
F (t ) = 1 − R(t ) = 1 − e −t (2.2)
Densitatea de probabilitate a timpului de funcționare
dR(t )
f (t ) = − =   e − t (2.3)
dt
Rata de defectare
f (t )
z (t ) = = (2.4)
R(t )
Media timpului de bună funcționare

m =  t  f (t )  dt = −1 (2.5)
0

Dispersia timpului de bună funcționare


D =  (t − m) 2  f (t )  dt = −2 (2.6)
0

Abaterea medie pătratică

 = D = −1 (2.7)
2 FIABILITATEA AUTOVEHICULELOR RUTIERE

 Observație: În cazul legii exponențiale abaterea medie

pătratică este egală cu media timpului de bună funcționare.
2.1.2. Aplicații

 Pentru un lot de dispozitive aflate în perioada vieții utile se

cunoaște că la momentul t = 50000 km, raportul dintre probabilitățile
de defectare și aceea de bună funcționare este de 1/4. Care este
MTBF?
 Rezolvare:
F (t ) 1
=  R(t ) = 4  F (t )
R(t ) 4
1
F (t ) = 1 − R(t )  F (t ) = 1 − 4  F (t )  F (t ) = = 0,2
5
ln 0,8
1 − e − t = 0,2  e − t = 0,8   = = 4,46  10 −6 def / km
50000
1 1
m= =  224215km
 4,46  10 −6

 În ce moment al vieții utile a unor dispozitive funcția de

fiabilitate este egală cu funcția de defectare, dacă se dă media timpului
de bună funcționare m = 20000 km?
 Rezolvare:
1 1
m=  = = 5  10 −5 def / km
 20000
R(t ) = F (t )  R(t ) = 1 − F (t )  R(t ) = 1 − R(t )  R(t ) = 0,5
ln R(t ) ln 0,5
R(t ) = e − t  ln R(t ) = −  t  t = − =− = 13862km
 5  10 −5

 Care este probabilitatea de defectare la momentul t = 45000 km

a unui lot de dispozitive aflate în perioada vieții utile, dacă se cunoaște
dispersia timpului de bună funcționare D = 2,5∙108 km?
 Rezolvare:
1 1
D= 2  = = 6,3  10−5 def / km
 2,5  10 8

−5
F (t ) = 1 − e −  t = 1 − e −6,310 45000
= 0,942
 3. LEGI TEORETICE DLDISTRIBUTIE

NOTIUNI TEORETICE

Caracterisfica legii

z(t): l: constant

Se aplici de regull in

I Indicatori de fiabilitote ai legii exponenliale

Funclia Jiabililiilii R(tl=r_tt
Funclia de repartilie
F(t'1=1-R(r)=I -e*^t
I)ensitatea de probabilitate a timputlui de
funclionare

fltl=-dR!t) =L-e-Lt
dt
Rota momentanii u ciiderilor

zQ\=&-=],.=constont
R(r)
Media timpului de hund funclionare

n=[\.ni1.&=+
Dispersia timpului de bund funclionarc

o=[*{t-n),-frt).&=!
Abaterea nedie pdtraticd

o=rlD=l
't
e 0bservafie :

1
o=T=*
teoretice de distribulie
23

[,369

Itt_l
firt I
n(t)

0"3dg r
0

' Clunoscdnd ci in perioada vietii utile a sistemului de frinare

al unui automobil
rata defectdrii este constantE qi egalE cu r,:0,005 def/100
km, sd se determine
valorile functiei fiabilit51ii, funcfiei de repartitrie, densitdtrii de probabilitate
a fimpului
de bund funcfionare gi ratei de defectare ra iooo km qi l0bd0
media timpului de bund funclionare, dispersia timpului
il ;A ir..",n qi
ie bun6 funclionare gi abaterea
medie pdtraticE.

l0 se exprimd parametrul l, ?q unitdli .de mrsurd corespun zdtoare:

l,: 0,005 def/100 km : 5. l0-5 deflkm .

24 lplicalii n um*ice de jiah

^f) Se calculeazl valorile indicatorilor de fiabilitate pentru 5000 km gi 1000

R(5000) - e -5'to'55'td= g,779 ; r(5000)=1 - 0,779.,0]2t ;

R(10000) - u s"to'r'td* 0,607 ;

-
F(10000) - 1 - 0,607 = 0,393

.,,5 "10-s.e 5'ro-55't@ - 3,g9.10 -s deft tvn

"(5000) ;

fl10000),5.10-5.e s'to-s'td 3,03.10-s deflkm ;

e(5000)-a(10000)=5 "t}-s defl tan .

30 Se determind valorile mediei qi dispersiei trmpului de bund funclionare pr

gi abaterea medie pXtraticl:

*=o=-t -=zaffrc furt, ;

5.10-5

D=--!- =4.108 fuif .

(5"10-';'

3.1.2 in cazul studiului unui

eqantion de bujii, la momentul t:700A km. tn peri
vietii utile, s-a oblinut valoarea ernpincd a fiabilit5lii de 0,558. SI se deferminr
cdderilor 9i MTBF

Rezolvare :

R(tr)=s;''r ,
9 t=-lnR(r)
A.- t

^ 1n0.5.5R
,t=- --
-- -'-i",=8,334.10-'
deJ]brt ;
7000
I
m=4=LI999 lon=I2ffi br .
h
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre 1

2.1.2. Aplicații

 Cunoscând că în perioada vieții utile a sistemului de direcție al

unui automobil funcția fiabilității este R(t) = 0,825 și densitatea de
probabilitate a timpului de bună funcționare f(t) = 6,25∙10-5 def/km,
să se determine media timpului de bună funcționare.
 Rezolvare:
f (t ) 6,25  10−5
z (t ) = = = = 7,57  10−5 def / km
R(t ) 0,825
1 1
m= =  13210km
 7,57  10 −5

 Pentru un lot de motoare aflate în perioada vieții utile, se

cunoaște funcția de fiabilitate R(t) = 0,524 la momentul t = 23000 km.
Să se calculeze viteza de defectare.
 Rezolvare:
ln R(t )
R(t ) = e − t  ln R(t ) = −  t   = −
t
ln 0,524
=−  2,81  10 −5 def / km
23000
−5
f (t ) =   e −  t = 2,81  10 −5  e −2,8110 23000 =1,472  10 −5 def / km

 Să se determine care este viteza de defectare a unui eșantion de

regulatoare de presiune, aflate în perioada vieții utile dacă se cunoaște
rata instantanee a căderilor z(t) = 2,31∙10-5 după parcurgerea a 50000
km.
 Rezolvare:
 = z(t ) = 2,3110−5 def / km
−5
f (t ) =   e −  t = 2,31  10 −5  e −2,3110 50000
= 7,27  10 −6 def / km

 În ce moment al vieții utile a unor dispozitive funcția de

fiabilitate atinge valoarea R(t) = 0,5, dacă λ = 4∙10-5 def/km.
2 FIABILITATE

 Rezolvare:
0,693
R(t ) = e − t = 0,5  −  t = ln 0,5  t =  t = 17325km
4  10 −5

 În ce moment al vieții utile a unor dispozitive funcția de

fiabilitate este dublă față de funcția de defectare, dacă se dă media
timpului de bună funcționare m = 25000 km?
 Rezolvare:
1 1
m=  = = 4  10 −5 def / km
 25000
R(t ) = 2  F (t )  e −  t = 2  (1 − e −  t )  3  e −  t = 2 
2
ln
t= 3  10125km
4  10 −5

 Să se calculeze valoarea vitezei de defectare la momentul t =

10000 km a unui lot de dispozitive aflate în perioada vieții utile pentru
care se cunoaște abaterea medie pătratică σ = 25000 km.
 Rezolvare:
1 1
 =  = = 4  10 −5 def / km
 25000
−5
−  t
f (t ) =   e = 4  10 −5  e −410 10000 = 2,68  10 −5 def / km
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre 1

2.1. Legea normală (Gauss)

2.2.1. Noțiuni teoretice

Caracteristica legii
❖ Legea normală se aplică în general în perioada de îmbătrânire
și uzare excesivă a dispozitivelor;
❖ Viteza de defectare este o funcție Gauss normată t  (0, ) și


 f (t )  dt = 1 .
0

Funcția fiabilității
  t − m 
R(t ) = c  0,5 −   (2.8)
   
unde: 𝑐 – coeficientul de normare; se calculează cu relația:
−1
  m 
c = 0,5 +   (2.9)
   
unde: Ф(x) – funcția integrală Laplace; care este de forma:

x y2
1 −
( x) =  e 2
 dy (2.10)
0 2 

 Observație: Dacă raportul m/σ > 3 se poate considera c = 1, cu

o eroare de 0,1%. Pentru calculul valorilor funcției Laplace Ф(x) se
poate utiliza tabelul cu valorile, prezentate în Anexa 1.
Funcția de repartiție
  t − m 
F (t ) = 1 − R(t ) = 1 − c  0,5 −   (2.11)
   
Densitatea de probabilitate a timpului de funcționare
(t −m)2
1 −
f (t ) = c  e 2 2
(2.12)
  2 
2 FIABILITATE

Rata de defectare
(t −m)2
1 −
e 2 2
f (t )   2  
z (t ) = = (2.13)
R(t ) t −m
0,5 −  
  

 Observație: Media și dispersia timpului de bună funcționare se

consideră indicatori cunoscuți ori se pot stabili din date statistice,
deoarece atât m cât și σ2 stabilesc complet distribuția normală.

 Observație: Domeniul de variație al funcției f(t) devine

semnificativ atunci când t  (m − 3   , m + 3   ) . Valoarea maximă a
funcției se atinge atunci când 𝑡 = 𝑚, iar punctele inflexiune se obțin
când t = m −  , respectiv t = m +  .

2.2.2. Aplicații

 I. Să se calculeze și să se reprezinte grafic indicatorii de

fiabilitate ai legii normale dacă se știu media timpului de bună
funcționare m = 15000 km și abaterea medie pătratică σ = 3000 km.
 Rezolvare:
1 Mai întâi se stabilește domeniul pentru care calculul are sens să se
0

facă: t  [m − 3   ; m + 3   ] 
t  [15000 − 3  3000;15000 + 3  3000]  t  [6000; 24000]
20 Se calculează raportul m/σ = 15000/3000 = 5
30 Se determină coeficientul de normare: m/σ > 3 → 5 > 3 → c ≈ 1
40 Se calculează valorile indicatorilor de fiabilitate, iar rezultatele se
trec în tabelul 2.1. Se alege arbitrar un pas de 1000 km.
50 Se reprezintă grafic indicatorii de fiabilitate: R(t), F(t) și f(t), în
funcție de t.
Tabelul 2.1
t t−m t −m f(t) z(t)
    R(t) F(t)
[km]       [def/km] [def/km]
6000 -3 -0.499 0.999 0.001 1.48∙10-6 1.48∙10-6
7000 -2.6 -0.495 0.995 0.005 3.80∙10-6 3.82∙10-6
8000 -2.3 -0.489 0.989 0.011 8.74∙10-6 8.84∙10-6
Autorii 3

9000 -2 -0.477 0.977 0.023 1.80∙10-5 1.84∙10-5

10000 -1.6 -0.445 0.945 0.055 3.32∙10-5 3.51∙10-5
11000 -1.3 -0.403 0.903 0.097 5.47∙10-5 6.05∙10-5
12000 -1 -0.341 0.841 0.159 8.07∙10-5 9.59∙10-5
13000 -0.6 -0.226 0.726 0.274 1.06∙10-4 1.47∙10-4
14000 -0.3 -0.118 0.618 0.382 1.26∙10-4 2.04∙10-4
15000 0 0 0.5 0.5 1.33∙10-4 2.66∙10-4
16000 0.3 0.118 0.382 0.618 1.26∙10-4 3.29∙10-4
17000 0.6 0.226 0.274 0.726 1.06∙10-4 3.89∙10-4
18000 1 0.341 0.159 0.841 8.07∙10-5 5.07∙10-4
19000 1.3 0.403 0.097 0.903 5.47∙10-5 5.64∙10-4
20000 1.6 0.445 0.055 0.945 3.32∙10-5 6.03∙10-4
21000 2 0.477 0.023 0.977 1.80∙10-5 7.82∙10-4
22000 2.3 0.489 0.011 0.989 8.74∙10-6 7.95∙10-4
23000 2.6 0.495 0.005 0.995 3.80∙10-6 7.60∙10-4
24000 3 0.499 0.001 0.999 1.48∙10-6 1.48∙10-3

1
0,9
0,8
0,7
R(t), F(t)

0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
6000 11000 16000 21000 26000
t [km]
R(t) F(t)

Fig. 2.1. Variația funcției de fiabilitate/repartiție în funcție de momentul t

4 FIABILITATE

1,40E-04

1,20E-04

1,00E-04
f(t) [def/km]

8,00E-05

6,00E-05

4,00E-05

2,00E-05

0,00E+00
6000 11000 16000 21000 26000
t [km]
Fig. 2.2. Variația vitezei de defectare în funcție de momentul t
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre 1

2.2.1. Aplicații

 I. Pentru un lot de dispozitive aflate în perioada de îmbătrânire

se cunosc m = 25000 km și σ = 5000 km. La ce moment R(t) = 0,159?
Cât este valoarea vitezei de defectare la momentul t = 35000 km? Se
știe: Ф(1) = 0,341.
 Rezolvare:
m-3∙σ=25000-3∙5000=10000 km și m+3∙σ=25000+3∙5000=40000 km
m 15000 m
= = 3  >3  c  1
 5000 
  t − m    t − 25000 
R(t ) = c  0,5 −    0,159 = 1  0,5 −  
      5000 
 t − 25000   t − 25000  t − 25000
  = 0,341    = (1)  =1
 5000   5000  5000
t = 30000km
(t −m )2 ( 35000− 25000) 2
1 − 1 −
f (t ) = c  2
 f (t ) = 1 250002

2
e e
  2 5000 2
f (t ) = 1,08 10−5 def/km

 II. Pentru un lot de dispozitive defecte datorită uzurilor

excesive se cunosc m = 21000 km și σ = 7000 km. Să se determine
viteza de defectare la t1 = 14000 km și t2 = 45000 km, viteza maximă
de defectare, precum și probabilitatea de bună funcționare la 35000
km. Se știe: Ф(2)=0,477.
 Rezolvare:
m-3∙σ=21000-3∙7000=0 km și m+3∙σ=21000+3∙7000=42000 km
m 21000 m
= = 3  >3  c  1
 7000 
Viteza maximă de defectare se obține când t = m și c = 1
1 1
f max (t ) = = = 5,7  10 −5 def / km
  2 7000  2
(t −m)2
1 −
f1 (14000) = c  e 2 2

  2
2 FIABILITATE

(14000− 21000) 2
1 −
f (t ) = 1 e 210002
= 3,46 10 −5 def / km
7000 2
f 2 (45000) = 0 , deoarece t = 45000(0; 42000)
  t − m 
R(t ) = c  0,5 −    R(35000) = 1 0,5 − (2) 
   
R(35000) = 0,5 − 0,477 = 0,023

 III. Pentru un lot de dispozitive aflate în perioada de

îmbătrânire se cunosc m = 60000 km și valoarea maximă a vitezei de
defectare 2∙10-5 def/km. Să se determine valoarea densității de
probabilitate a timpului de bună funcționare la momentul t = 150000,
rata de defectare la t = 70000 km. Se știe: Ф(0,5)=0,191.
 Rezolvare:
Viteza maximă de defectare se obține când t = m și c = 1
1 1
f max (t ) =  2  10 −5 =    20000km
  2   2
m-3∙σ=60000-3∙20000=0 km și m+3∙σ=60000+3∙20000=120000 km
f (150000) = 0 , deoarece t = 150000(0;120000)
(t −m )2 ( 70000−60000 ) 2
1 − 1 −
 e 2  e 220000
2 2

z (t ) =   2  z (70000) = 20000 2
t −m  70000 − 60000 
0,5 −   0,5 −  
    20000 
( 70000−60000 ) 2 ( 70000−60000 ) 2
1 − 1 −
 e 220000  e 220000
2 2

z (70000) = 20000 2 = 20000 2

0,5 − (0,5) 0,5 − 0,191
−5
z(70000) = 5,69 10 def / km

 IV. Să se determine densitatea de probabilitate a timpului de

bună funcționare a unei distribuții de defectare datorate uzurilor
excesive, la momentul t = 18000 km, cunoscând că m = 10000 km și
σ = 5000 km. Să se determine domeniul în care funcția f(t) are valori
semnificative și valoarea maximă a funcției. Se dă Ф(2)=0,477.
 Rezolvare:
Domeniul în care f(t) este semnificativă este [m-3∙σ; m+3∙σ].
m-3∙σ = 10000-3∙5000 = -5000 km
m+3∙σ = 10000+3∙5000 = 25000 km
Ș.l. univ. dr. ing. Alexandru Dobre 3

Dar t  (0; )  t  (0; 25000)

m/σ = 10000/5000 = 2
m/σ > 3 → 2 < 3 → c ≠ 1
1 1 1 1
c= = = = = 1,023
m  10000  0,5 + (2) 0,5 + 0,477
0,5 +   0,5 +  
   5000 
(t −m)2 (18000−10000 ) 2
1 − 1 −
f (t ) = c  e 2 2
= 1,023  e 25000 2

  2  5000  2  
f (t )  2,27 10−5 def / km
1 1
f max (t ) = c  = 1,023  = 8,162  10 −5 def / km
  2  5000  2  

 V. Un motor electric urmează legea normală de distribuție cu

m = 400 ore și σ = 100 ore. Să se determine fiabilitatea motorului
electric pentru o durată de viață de 600 de ore și rata de defectare la
250 ore. Se dă Ф(2)=0,477.
 Rezolvare:
m/σ > 3 → 400/100 > 3 → 4 > 3 → c ≈ 1
𝑡−𝑚 600−400
𝑅(𝑡) = 𝑐 ⋅ [0,5 − 𝛷 ( 𝜎 )] ⇒ 1 ⋅ [0,5 − 𝛷 ( 100 )] ⇒
𝑅(600) = [0,5 − 𝛷(2)] = [0,5 − 0,477] ⇒ 𝑅(600) = 0,023
𝑓(𝑡)
𝑧(𝑡) =
𝑅(𝑡)
1 (𝑡−𝑚)2
−
𝑓(𝑡) = 𝑐 ⋅ 𝑒 2⋅𝜎2
𝜎 ⋅ √2𝜋
Domeniul în care f(t) este semnificativă este [m-3∙σ; m+3∙σ].
m-3∙σ = 400-3∙100=100
m+3∙σ = 400+3∙100=70
𝑓(𝑡) ∈ [100; 700]
(250−400)2
1 − 1 2
𝑓(𝑡) = 1 ⋅ 100⋅√2𝜋 𝑒 2⋅1002 = 100⋅√2𝜋 𝑒 −0,5⋅1,5 =12,95∙10-4 def/oră
z(t)= 0,001295/0,023=0,563 def/oră