Secol 18 OPERA SI REPREZENTANTI AI EI

Germania
Rapirea din Serai Mozart
Nunta lui Figaro Mozart
Don Giovanni Mozart
Flautul fermecat Mozart
Cosi fan tutte Mozart

Secol 19
Italia
Barbierul din Sevillia Rossini
Italia
Lucia di Lammermoor Donizetti
Don Paquale Donizetti
Italia
Nabucco Verdi (opere care vorbeau de unirea Italiei; e considerat erou al unirii
Lombarzii Verdi
Trubadurul Verdi
Rigoletto Verdi
Traviata Verdi
Aida Verdi
Othello Verdi
Ernani Verdi
Don Carlos Verdi
Falstaff Verdi
Italia
Tosca Puccini
Boema Puccini
Madame Butterfly Puccini
Franta
Carmen Bizet
Faust Gounod
Cehia
Mireasa vanduta Smetana
Germania
Oberon von Weber (unul din primii fondatori ai opera nationala germana
Euryante von Weber
Freischutz von Weber
Vasul fantoma Wagner
Olandezul zburator Wagner
Tannhauser Wagner
Maestrii cantareti din Nurnberg Wagner
Inelul Niebelungilor Wagner
-Aurul Rinului
-Walkiria
-Siegfrid
-Amurgul zeilor
Rusia
Ivan Susanin Glinka
Boris Godunov Musorgski
Cneazul Igor Borodin
Dama de pica Ceaikovski
Evgheni Oneghin Ceaikovski
Secol 18 OPERA SI REPREZENTANTI AI EI
Germania
Rapirea din Serai Mozart http://www.youtube.com/watch?v=dkOyZKP1XFk
Nunta lui Figaro Mozart http://www.youtube.com/watch?v=m5h_vWa670g&feature=fvwrel
Don Giovanni Mozart
Flautul fermecat Mozart http://www.youtube.com/watch?v=Vwub-9dZLFU&feature=related
Cosi fan tutte Mozart

Secol 19
Italia
***Barbierul din Sevillia Rossini
Figaro in sus Figaro in jos http://www.youtube.com/watch?v=5WOVd39FgXc&feature=topics
Italia
Lucia di Lammermoor Donizetti http://www.youtube.com/watch?v=BpJ2u1MiE7E&feature=related
Don Pasquale Donizetti
Italia
***Nabucco Verdi (opere care vorbeau de unirea Italiei; e considerat erou al unirii
Corul robilor http://www.youtube.com/watch?v=2F4G5H_TTvU&feature=related
Lombarzii Verdi
Trubadurul Verdi
Rigoletto Verdi
Cvartet http://www.youtube.com/watch?v=pJMy_rv-Ix8&feature=related
Aria - La donna e mobile http://www.youtube.com/watch?v=8A3zetSuYRg&feature=related
***Traviata Verdi
Uvertura http://www.youtube.com/watch?v=2lL_8gvcq_8&feature=related
uvertura – cu Pavaroti +altii http://www.youtube.com/watch?v=SmHgg8xo13Y&feature=related
Maria Callas – aria Violetei – min 1’15”-2’00”-3’00”- f frumos http://www.youtube.com/watch?v=2lL_8gvcq_8&feature=related
Maria Callas – Adio trecutul http://www.youtube.com/watch?v=CmcG8fcVWkk&feature=related
Adio trecutului – cu traducere franceza http://www.youtube.com/watch?v=cSr7hh9mbyg&feature=related
Actul I – Alfredo ii spune iubirea lui Violetei http://www.youtube.com/watch?v=UTBj2PC-49I&feature=related
***Aida Verdi
Marsul triumfal http://www.youtube.com/watch?v=1_NRazjCiG4&feature=related
Othello Verdi http://www.youtube.com/watch?v=fETm6neCEJ0
http://www.youtube.com/watch?v=HF_Q4r9f2Xc
Ernani Verdi
Don Carlos Verdi
Falstaff Verdi
Italia
Tosca Puccini http://www.youtube.com/watch?
v=x9ePgCnLyg8&feature=fvwrel
Boema Puccini http://www.youtube.com/watch?v=4B2fHjqLvmE&NR=1&feature=fvwp
Madame Butterfly Puccini http://www.youtube.com/watch?
v=AR0SlCTj1Bo&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=Q09BYISXm1I&feature=related
Franta
Carmen Bizet
In afara Sevilliei e un han\\ http://www.youtube.com/watch?v=PirMmnPaZsc&feature=related
In ebraica http://www.youtube.com/watch?v=UfGkgV7yE64
Habanera – inceputul http://www.youtube.com/watch?v=_8y1dj7bvjE&feature=related
Marsul toreadorului – min 3.00 http://www.youtube.com/watch?v=2Tu4H1VnAgw&feature=related
Cantecul tigancii http://www.youtube.com/watch?v=Ry6qMRYAEUs&feature=related

Faust Gounod
Cehia
Mireasa vanduta Smetana
Germania
Oberon von Weber (unul din primii fondatori ai opera nationala germana
http://www.youtube.com/watch?v=j5wI16vset4
Euryante von Weber
Freischutz von Weber http://www.youtube.com/watch?v=QAgjGeML0cE&feature=related
Vasul fantoma Wagner
Olandezul zburator Wagner
Tannhauser Wagner
Maestrii cantareti din Nurnberg Wagner
Inelul Niebelungilor Wagner http://www.youtube.com/watch?v=b32hRITAAew&feature=related
-Aurul Rinului
-Walkiria
-Siegfrid
-Amurgul zeilor
Rusia
Ivan Susanin Glinka
Boris Godunov Musorgski
Cneazul Igor Borodin
Dama de pica Ceaikovski
Evgheni Oneghin Ceaikovski

Librete de pe wikipedia

NABUCCO
Actul I

Cortina se ridică dezvăluind „Templul lui Solomon” din Ierusalim, în care evreii plâng în urma cuceririi Ierusalimului
de către babilonieni. Profetul Zaccaria intră împreună cu Fenena, fiica lui Nabucco, pe care evreii au reușit să o ia
ostatică. El o încredințează pe Fenena unui tânăr ofițer evreu, Ismaele. După plecarea lui Zaccaria și a evreilor, aflăm că
cei doi tineri se iubesc, și că Ismaele, pe când era prizonier în Babilon, evadase cu ajutorul Fenenei, cu toate că
Abigaille, sora acesteia, îl iubea și ea. În momentul în care Ismaele își pune în gând să o elibereze pe Fenena, Abigaille
își face impresionant intrarea în templu, în fruntea unei armate de babilonieni. În terțetul ce urmează, Abigaille îi
garantează lui Ismaele viața, cerându-i în schimb iubirea. Bineînțeles, el refuză. În acel moment, sosește Nabucco, în
sunetele unui marș. Zaccaria îl amenință că o va sacrifica pe Fenena, asupra căreia a și ridicat pumnalul. În finalul de
tablou, Nabucco poruncește soldaților să dea foc templului.

Ne aflăm acum la Babilon, unde au fost deportați în robie și prizonierat evreii rămași în viață. Ne sunt înfățișate
grădinile Abigaillei. Ea găsește un pergament ce dovedește că nu e fiica lui Nabucco, ci doar o sclavă pe care el o
adoptase.

Actul II

Îl regăsim pe profetul Zaccaria cufundat în rugăciune. Dumnezeu l-a inspirat să o convertească pe Fenena la credința
iudaică. Între timp e anunțată falsa veste a morții lui Nabucco. Abigaille pretinde coroana de la Fenena, pe care regele,
înainte de a pleca, o numise regentă. Întoarcerea neașteptată a lui Nabucco va complica situația. Considerându-se trădat
de ai săi și de popor, el îi blestemă pe zei și se autoproclamă singurul „Zeu al Universului”. Ansamblul culminează cu
un bubuit de tunet: trăznetul lui Iehova ce face să cadă coroana de pe fruntea lui Nabucco. Acesta înnebunește. "Cerul l-
a pedepsit pe semeț" spune Zaccaria. Abigaille ia de jos coroana și și-o pune pe cap: "Splendoarea lui Baal strălucește
veșnic" afirmă ea în vreme ce cortina cade.

Următorul tablou se desfășoară în vestitele Grădini Suspendate din Babilon. Abigaille e pe tron. Marele Preot al lui Baal
prezintă Abigaillei sentința de moarte a evreilor. Intră Nabucco, palid. Urmează un duet, în cursul căruia Abigaille
reușește să-l facă pe regele nebun să iscălească sentința. Cum el o cere pe Fenena, fiica lui legitimă, Abigaille îl anunță
că, fiind convertită la iudaism, aceasta va muri împreună cu ceilalți evrei. Apoi pune gărzile să-l aresteze pe Nabucco.
Evreii își plâng țara cotropită și își exprimă dorința fierbinte de libertate, intonând celebrul cor „Va pensiero“ ("Zburați,
gânduri"). Zaccaria sosește și le dă curaj printr-o profeție de victorie: leul lui Iuda va triumfa asupra Babilonului
distrus.Actul III

Nabucco își revine în fire. El îl recunoaște pe Iehova drept Dumnezeu, cerându-i promisiunea ca templul Sionului să fie
reclădit.

Ultimul tablou începe cu un marș funebru ce însoțește osânda Fenenei. Profetul Zaccaria e alături de ea. Într-o scurtă
rugăciune, fata se încredințează lui Iehova. Nabucco apare atunci cu sabia în mână, înconjurat de oamenii săi de
credință. Ordonă soldaților să doboare idolul lui Baal. Un imn de slavă precede intrarea Abigaillei, muribundă. Ea a luat
otravă și vine să implore iertarea pentru crimele sale. În încheiere, Zaccaria îl slăvește pe Nabucco, Regele Regilor.

TRAVIATA
Actul I

Petrecere în saloanele Violettei Valery, din Paris.

Un grup insufletiti de aristocrati veseli si domnisoare indatoritoare s-a intalnit pentru inca o noapte de petrecere si
placeri, unde "L'amistà s'intreccia al diletto"("Prietenia merge mana-n mana cu placerea"). Novice si un pic dezorientat
in acest vartej de cuvinte si muzica, Alfredo Germont se lasa prezentat de prietenul sau Gastone cu intentia de a o
cunoaste personal pe stapana casei, obiectul unei pasiuni secrete. Violetta este obosita de atata atentie, asa incat, pentru a
dramatiza putin scena, propune un toast colectiv ("Libiamo ne' lieti calici"/"Sa bem din vesele cupe"). Petrecerea
continua: in salonul alaturat incepe muzica de vals; invitatii pleaca sa danseze, dar un acces de tuse impiedica iesirea
Violettei, care ramane pe loc, sprijinita de Alfredo. Ecoul muzicii de vals ajunge pana in centrul scenei, servind drept
fundal al conversatiei celor doi: declaratiile de dragoste ale barbatului("Un dì, felice, eterea,/mi balenaste innante"/"Intr-
o zi, fericita, usoara ca un fulg,/mi-ai aparur dinaintea ochilor") se amesteca cu refuzul șǎgalnic al femeii care nu ii
poate promite decat o prietenie ("Ah, se ciò è ver, fuggitemi.../caci nu-ti pot da decat prietenie"). Prinsi din nou in
tumultul petrecerii pe cale sa se temine, cei doi isi dau intalnire pentru a doua zi. Mijesc zorile, iar Violetta, ramasa
singura, mediteaza tulburata la efectul produs asupra ei vorbele tanarului Alfredo: sa fi sosot ziua primei ei iubiri
adevarate, momentul "de a fi iubita iubind?" (cantabile "Ah, fors'i lui che l'anima"/"Poate ca el va fi acela"). In mod
sigur nu(tempo di mezzo "Follie...follie...delirio vano è questo"/"Ce nebunie!In van e-al meu delir!"). Dar destinul
Violettei este cu totul altul: sa-si continue viata vesela si independenta sociala de pana atunci(cabaletta "Sempre libera
degg'io/folleggiare di gioia in gioia"/"Mereu libera, ca un fluture zbor/de la o placere la alta").

Actul II

Tabloul 1

Alfredo și Violetta trăiesc fericiți, retrași la țară, în apropiere de Paris. Aflând de la camerista Annina că Violetta și-a
vândut bijuteriile pentru acoperirea cheltuielilor necesare întreținerii conacului, Alfredo pleacă în grabă la Paris, să
procure bani. În absența sa, apare Giorgio Germont, care îi cere Violettei să-l părăsească pe Alfredo, deoarece
logodnicul fiicei sale nu este de acord cu această "legătură imorală". După o grea luptă sufletească, Violetta hotărăște să
renunțe la iubirea sa și pleacă la Paris, lăsând o scrisoare prin care comunică hotărârea de a se întoarce la viața de
petreceri. Revenind, Alfredo nu se lasă convins de rugămințile tatălui său de a se întoarce acasă, în sânul familiei.
Găsind pe masă o invitație de la Flora, pleacă în fugă spre Paris, unde știe că o va găsi pe Violetta.

Tabloul 2

Bal în casa Florei Bervoix. Printre alți invitați, la masa de joc se află și Alfredo. Intră Violetta la braț cu baronul
Douphol. Între baron și Alfredo izbucnește o ceartă, ce tinde spre duel. Violetta îl imploră să nu-și riște viața. Alfredo
este de acord, cu condiția ca Violetta să se întoarcă la el. Ținându-și promisiunea făcută lui Giorgio Germont, Violetta îi
mărturisește lui Alfredo că îl iubește pe Douphol. Într-un acces de furie, Alfredo o jignește și este provocat la duel de
către baron.

Actul III

Părăsită de toți prietenii, ajunsă în pragul mizeriei, Violetta zace pe patul de suferință. Doar Annina și Doctorul Grenvil,
rămași credincioși, caută să-i dea curaj. Pe neașteptate apare Alfredo, care a aflat între timp adevărata cauză a
despărțirii lor și s-a convins de nevinovăția Violettei. Din nou, cei doi tineri țes planuri pentru o viață fericită. Sosește
și Giorgio Germont care, prețuind noblețea sufletească a Violettei, este acum de acord cu căsătoria lor. Dar, prea
târziu... Boala necruțătoare nu iartă și Violetta se stinge în brațele lui Alfredo, pe care l-a iubit atât de mult...

AIDA
ACTUL I

Marele preot Ramfis îi aduce la cunoștință tânărului comandant Radames că etiopienii s-au răsculat din nou și au
năvălit pe pământul Egiptului. Marele preot va face cunoscută regelui voința zeitei Isis, care va desemna pe
conducătorul suprem al armatelor egiptene pentru alungarea năvălitorilor. Rămas singur, Radames dorește a fi el alesul.
Ambiția lui de glorie militară se împlinește cu speranța de a putea cere, în caz de victorie, libertatea Aidei - o sclavă
etiopiană din suita fiicei faraonului - pe care o iubește în taină. Apare Amneris, fiica faraonului, care-l iubește cu
pasiune pe Radames, fără ca acesta să-i împărtășească sentimentele. În curtea interioară a palatului își face apariția
Aida, tristă și îngândurată. Si ea îl iubește pe Radames, dar în același timp gândurile i se îndreaptă spre patria sa
scumpă, de unde tatăl ei Amonasro, regele Etiopiei, a pornit revolta împotriva Egiptului. Amneris surprinde privirile pe
care le schimbă Radames cu Aida, devenind bănuitoare. Ea promite să o lovească fără milă pe această sclavă dacă se va
convinge că este într-adevăr rivala ei. În fața regelui și a marilor demnitari este introdus solul, care aduce vești despre
prăpădul provocat de năvălitorii etiopieni porniți spre Theba. Radames este numit comandant suprem iar Amneris îi
înmânează steagul care va trebui să-l însoțească în luptă. Cu toții îi urează să revină învingător. Aida, rămasă singură, îsi
exprimă nemărginita durere, frământându-se între sentimentul de iubire față de Radames și dragostea pentru patrie și
pentru tatăl ei. În disperare, cere zeilor moartea, singura ei salvare. Templul zeului Phtah. Preoții și preotesele se roagă
pentru victoria armatei egiptene. Din interiorul templului se aude rugăciunea marii preotese. Marele preot Ramfis îi
predă lui Radames sabia sfințită.

ACTUL II

Giuseppe Verdi - „Aida” (partitură)

Amneris, înconjurată de curtencele sale, așteaptă întoarcerea victorioasă a oastei. Pentru a-și distra stăpâna, un grup de
sclave încep un dans vesel. Apariția Aidei trezește gelozia lui Amneris. Provocând-o cu perfidie, o determină pe Aida
să-și mărturisească iubirea pentru Radames. Zdrobită de furia și amenințările fiicei faraonului, ea va trebui să-și urmeze
stăpâna la sărbătorirea întoarcerii învingătorilor. În fața zidurilor cetății Theba poporul face o primire entuziasmată
armatelor învingătoare. Iși face apariția și faraonul, urmaț de sacerdoți și de înalți demnitari. Radames primește din
mâna lui Amneris cununa triumfului, iar faraonul îi promite să-i îndeplinească orice dorință. În rândurile prizonierilor
care sunt aduși, se află și Amonasro, pe care Aida îl recunoaște imediat, dar el îi atrage atenția, pe ascuns, să nu-l
trădeze. Acesta povestește că, luptând pentru patria sa, a fost martor la moartea regelui etiopienilor. Acum, învins,
imploră mila faraonului față de prizonieri. Radames cere faraonului să acorde viață și libertate prizonierilor. Acesta,
legat de cuvântul dat, satisface dorința lui Radames, dar, sfătuit de marele preot, decide ca Aida și tatăl ei să fie reținuți
ca ostateci. Apoi, ca o supremă răsplată, îi oferă lui Radames mâna fiicei sale. Amonasro caută să o încurajeze pe Aida,
profund îndurerată de cele întâmplate. În mintea lui încolțește acum un plan pentru dezrobirea patriei sale.

ACTUL III

Giuseppe Verdi dirijând opera „Aida” în 1880 la Paris

Pe malul Nilului, Amneris este întâmpinată de marele preot care o conduce spre templul lui Isis, unde își va petrece
noaptea dinaintea nuntii. Aida își așteaptă iubitul plină de neliniște. Amonasro, care și-a dat seama de iubirea ei față de
Radames, o sfătuiește să-i ceară acestuia să-i dezvăluie pe ce drum va porni armata egipteană împotriva poporului
etiopian care se înarmează din nou. La început, Aida refuză, dar cedează când tatăl o convinge că în mâinile ei stă
salvarea poporului etiopian. În timp ce Amonasro se ascunde, Radames isi face energic apariția. Aida ii potolește elanul
amintindu-i că este așteptat de Amneris. El iși destăinuie cu pasiune iubirea și ii promite ca atunci când armata
egipteană va serba din nou victoria, va cere regelui să permita căsătoria lor. Aida il convinge insă că singura scăpare ar
fi să fugă impreună în țara ei. La intrebarea Aidei pe ce drum trebuie sa meargă spre a evita trupele egiptene, Radames
indică defileul de la Nepata. Amonasro, care a auzit tot, apare și iși dezvăluie identitatea. Acesta ințelege că, fără voia
lui, și-a trădat patria. Chiar atunci Amneris, impreună cu Ramfis, ies din templu și ii surprind. Amonasro ridică
pumnalul asupra lui Amneris, dar Radames il dezarmează și, în vreme ce Aida și tatăl ei fug, se predă marelui preot,
luând vina asupra sa.

ACTUL IV

Radames, considerat trădător, va fi judecat de preoti. Amneris, care il iubește incă, va incerca să-l scape făgăduindu-i să
obțină iertarea faraonului și cerându-i, în schimb, să o uite pe Aida. Radames ii respinge propunerea. Preoții il osândesc
să fie ingropat de viu, sub altarul marelui zeu. În disperare, Amneris blestemă casta infamă a preoților, invocând urgia
cerească să cadă asupra lor. Închis în mormântul sau, Radames iși indreaptă ultimele gânduri spre Aida. Deodată, din
intuneric, zărește o siluetă. Aflând de condamnare, Aida a pătruns în mormânt, inaintea lui. Acum vor muri impreună. În
vreme ce preotesele iși psalmodiază cântecul, Amneris rostește trista rugăciune a morților.

RIGOLETTO
Actul I

O petrecere la curtea Ducelui de Mantova. Tânărul duce povestește unui curtean că îl interesează o fată frumoasă pe
care a văzut-o recent la biserică. El își afirmă concepțiile libertine despre dragoste, în aria "Pentru mine, toate femeile
sunt la fel". Bufonul Rigoletto se poartă în mod servil față de duce și își bate joc de cei cărora ducele le-a violat soțiile
sau fiicele. Un curtean răspândește zvonul că Rigoletto ar avea o amantă secretă. Un conte tânăr, adânc jignit de bufon,
plănuiește o răzbunare împreună cu alți curteni. Apoi un conte bătrân, îndurerat de umilirea fiicei sale, îl blestemă în
mod solemn pe bufon.

Bufonul Rigoletto se întoarce târziu la locuința sa înconjurată de un gard înalt, în vecinătatea casei contelui cel tânăr pe
care l-a jignit. Este acostat pe drum de un necunoscut, care se recomandă Sparafucile și își oferă serviciile de ucigaș
profesionist. Rigoletto îl alungă. Bântuit de remușcări, obsedat de blestemul bătrânului conte, Rigoletto se simte și el tot
un ucigaș. El spune: "Suntem la fel, eu cu limba, el cu pumnalul". Intrând în casă, bufonul e întâmpinat de fiica sa
Gilda, pe care o ține ascunsă pentru a o feri de viața desfrânată de la curte. Gilda îl asigură că nu a ieșit din casa decât
pentru slujba de la biserică. Rigoletto părăsește casa pentru un timp foarte scurt. Ducele de Mantova, deghizat în student
sărac, pătrunde în curtea casei și se ascunde după un copac. De aici, el aude cum Gilda îi povestește guvernantei despre
un tânăr admirator care a urmărit-o de la biserică până acasă. Este vorba desigur despre Ducele de Mantova, care iese
din ascunzătoare și îi face Gildei declarații de dragoste pasionate. El se recomandă cu un nume fals: Gualtier Malde.
Gilda se îndrăgostește de așa-zisul student și după plecarea lui ea cântă aria "Nume drag ce-ntâia dată face inima-mi să
bată...". Între timp, pe stradă se adună curtenii instigați de contele cel tânăr să se răzbune pe Rigoletto. Toți își închipuie
că Gilda este amanta bufonului. Când Rigoletto se întoarce, el este atras într-o capcană. Legat la ochi, bufonul acceptă
de bună voie să participe la presupusa răpire a soției contelui cel tânăr, vecinul lui. Dar după ce e lăsat singur și își
scoate legătura de la ochi, Rigoletto înțelege cu groază că el însuși a sprijinit scara pe care s-au urcat în casa lui răpitorii
propriei sale fiice.

Actul II

Ducele de Mantova află cu încântare că Gilda a fost răpită și se află în palat. Rigoletto vine la palat să-și caute fiica și
curtenii ranchinoși își bat joc de durerea lui. După un timp, Gilda vine în brațele tatălui ei și îi povestește plângând că a
fost răpită și violată. De afară se aude din nou blestemul contelui cel bătrân care e în drum spre închisoare. Dragostea
Gildei pentru duce e atât de mare, încât ea are putere să-l ierte și încearcă să tempereze setea de răzbunare a tatălui ei.

Actul III

Rigoletto încearcă s-o convingă pe Gilda de caracterul josnic al Ducelui de Mantova, sperând că o va "vindeca" de
dragoste. În acest scop, o aduce la taverna ucigașului Sparafucile, unde ducele va veni ademenit de sora ucigașului.
Rigoletto și Gilda se ascund și urmăresc prin fereastra tavernei cum vine ducele deghizat în ofițer de cavalerie. El cântă
o arie despre frivolitatea femeii: "Femeia e schimbătoare...". Gilda vede cu durere cum ducele îi face curte surorii
ucigașului. Rigoletto o trimite acasă pe Gilda, spunându-i să se îmbrace cu haine bărbătești pentru că intenționează să
fugă cu ea din Mantova. După plecarea Gildei, Rigoletto confirma contractul pe care l-a făcut cu Sparafucile: Ducele de
Mantova urmează să fie ucis până la miezul nopții, iar apoi bufonul trebuie să vină ca să arunce cadavrul în râu. După
plecarea lui Rigoletto, se pornește o furtună năpraznică. Amețit de băutură, Ducele de Mantova se duce într-o cameră să
se culce. Rămași singuri, Sparafucile și sora lui discută despre crima plănuită. Sora ucigașului se simte atrasă de duce și
ar vrea să-l salveze, dar tentația banilor e prea mare. Până la urmă, cei doi ajung la o înțelegere: dacă până la miezul
nopții va veni la tavernă un străin să se adăpostească de furtună, îl vor ucide și îi vor preda lui Rigoletto alt cadavru.
Conversația lor este interceptată de Gilda, pe care dorul pentru duce a făcut-o să se întoarcă la tavernă îmbrăcată în
haine bărbătești, ca să-l vadă pentru ultima oară. Din dragoste și disperare, ea se decide să se sacrifice pentru duce.
Deschide ușa și e înjunghiată, în timp ce tunetele furtunii cutremura tavernă. În zori, Rigoletto vine cu banii și primește
un sac, în care i se spune că e cadavrul ducelui. Ajungând cu sacul la malul râului, Rigoletto aude vocea Ducelui de
Mantova care se întoarcea acasă după potolirea furtunii. Ducele cântă: "Femeia e schimbătoare...". Bufonul deschide
sacul și e îngrozit când o găsesște pe Gilda care încă mai trăiește. Tatăl și fiica își iau rămas bun și își cer unul altuia
iertare. Gilda moare în brațele lui Rigoletto. Cutremurat de durere, bufonul își amintește blestemul contelui bătrân.
CARMEN

Actul I

Într-o piață din Sevilla, soldații se amuză pe seama trecătorilor. Le trezește interesul frumoasa Micaëla, o
tânără de la țară, venită să-și caute iubitul, pe Don José. Apar muncitoarele de la manufactura de tabac. Între
ele se remarcă senzuala Carmen, care încearcă să-l provoace pe Don José. Intâlnirea Micaëlei cu Don José
prilejuiește rememorarea amintirilor legate de satul lor natal. La manufactură izbucnește un scandal, ce
culminează cu arestarea lui Carmen. Ea îl vrăjește pe Don José și, în schimbul promisiunilor de a-l reîntâlni,
acesta o ajută să fugă.

Actul II

La hanul lui Lilas Pastia se întâlnesc, pentru a petrece, țigani și contrabandiști. Apariția toreadorului
Escamillo le stârnește entuziasmul. Cucerit de farmecul frumoasei Carmen, Escamillo îi propune sa-l urmeze;
ea îl așteapta însa pe iubitul ei, Don José. Acesta vine, iar Carmen cântă și dansează pentru el. Conjunctura
nu-i permite lui Don José să se mai întoarcă la garnizoană, fiind nevoit să se alăture contrabandiștilor.

Actul III

Don José regretă că a dezertat, constatând, în plus, că nici Carmen nu-l mai iubeste. Aceasta îsi ghiceste în
cărți, de unde afla că va muri curând. Micaëla îi aduce lui Don José vestea iminentei morți a mamei sale. El
va trebui să plece, chinuit însă de gândul că, între timp, Carmen se îndrăgostise de Escamillo.

Actul IV

Inainte de începerea coridei, Carmen și Escamillo își mărturisesc iubirea, în timp ce Don José, ascuns, îi
urmărește. Cu toate insistențele lui Don José, Carmen refuză categoric să-l urmeze, iar el, înnebunit de
gelozie, o ucide.