Capitolul 3

Alegeri optimale la nivelul consumatorului,

pe piaţa produselor şi serviciilor
Prof. dr. Stelian STANCU

3.4. Modele de alegere optimală pentru cazurile static

şi dinamic

a) Analiza statică:
[max
x1 , x2
]U ( x1 , x 2 )

 p1 x1  p 2 x 2  V
Cantităţile optime x1* şi x2* .
 dacă p1 şi p 2 sunt variabile exogene. Condiţie:
U m1 ( x) p
 2
 1
U m ( x) p2

Obţinem consumul optim ( x1* , x 2* ) .

 competiţia imperfectă - funcţii inverse ale cererii:

p1 (CT1 )  a1  b1CT1
p2 (CT2 )  a2  b2CT2
[max
x ,x
]U ( x1 , x 2 )
 1 2

(a1  nb1 x1 ) x1  (a 2  mb2 x 2 ) x 2  V .

Se obţin: ( x1** , x2** ) .

b) Analiza intertemporală

b1) Prima situaţie - se cunoaşte suma de bani de care dispune gospodăria

în prezent şi care urmează a fi defalcată pe cele T perioade de timp, astfel încât
aceasta să-şi maximizeze utilitatea totală, U ()

 Ipotezele modelului:
100 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

U
i1)  0 , oricare ar fi t  1,2,...T ;
xt
i2) panta curbei de indiferenţă U ( x1 ,..., xT )  U este descrescătoare;
i3) curbele de indiferenţă nu se intersectează;
i4) utilitatea creşte în direcţia NE (nord-est);
i5) panta curbei de indiferenţă într-un punct reprezintă rata marginală
de substituţie a consumului din cele două perioade corespunzătoare;
i6) utilitatea marginală este o funcţie descrescătoare, adică

 2U
 0, oricare ar fi t  1,2,...,T.
xt2

Problema consumatorului:

 U ( x 2 ) U ( x3 ) U ( xT )
[max] U ( x1 , x 2 ,..., xT )  U ( x1 )    ... 
{ xt }t 1,T 1   (1   ) 2
(1   ) T 1
 (3.34)
 x  x 2  x3  ...  xT
 V1
 1
1  r (1  r ) 2
(1  r ) T 1

unde,  - reprezintă rata intertemporală de discount;

r - rata dobânzii la depunerile bancare1;
xt
- reprezintă consumul în valoare prezentă;
(1  r ) t 1
V1 - venitul de care dispune gospodăria la începutul perioadei de analiză.

P1. Lagrangeanul

T
U ( xt )  T
xt 
L( x1 , x 2 ,..., xT ,  )     
 V1   .
t 1 
t 1 (1   )
t 1
 t 1 (1  r ) 

P2. CNO

1
Pentru început, se consideră o economie neinflaţionistă în care rata inflaţiei este zero.
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 101

 L
 x  0 , pentru t  1,T
 t

 L  0
 


 U ( xt ) 1  1  
t 1

 (1  ) t 1   (1  r ) t 1  0  U ( xt )    

care implică:  
  1  r  , () t  1, T
T
T xt  xt

t 1 (1  r ) t 1  V1 
 t 1 (1  r ) t 1
 V1

Observaţie:
Dacă r   , atunci U ( xt )   , () t  1, T şi deci x t = constant.
Avem:
t
1   U ( xt ) 1 r
U ( x t 1 )     şi deci: 
 1 r  
U ( xt 1 ) 1  

Pentru r   :
xt 1

xt  xt 1

restricţia
de buget

curba de indiferenţă
C


45 0 -(1+r)
xt
Figura 3.17. Curba de indiferenţă şi restricţia de buget
pentru cazul r  
102 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

Pentru r   :
    
U ( x1 , x 2 ,..., xT )      ...  T 1 
x
 1   (1   ) 2
(1   ) 

1 
U ( x1 , x2 ,...xT )   x


Panta curbei de indiferenţă:

T
U ( xt )
Fie U ( x1 , x 2 ,..., xT )   U
t 1 (1   )
t 1

Aplicăm diferenţiala totală:

U ( xt ) U ( xt 1 )
dU  0  0  0  ...  0  dxt  dxt 1  0  ...  0
(1   ) t 1
(1   )t
dxt 1 U ( xt )
şi deci:  (1   )
dxt U ( xt 1 )
dxt 1
Observaţie: Dacă xt  xt 1 atunci U ( xt )  U ( xt 1 ) :  (1   )
dxt
xt
xt pentru r  

xt pentru r  

xt pentru r  

timpul
Figura 3.18. Evoluţia consumului în funcţie de raportul r - 
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 103

Discuţie:

i) dacă r   , atunci xt  xt 1 , oricare ar fi t  1, T ;

ii) dacă r   , atunci, xt  xt 1 , oricare ar fi t  1, T ;

iii) dacă r   , atunci xt  xt 1 , oricare ar fi t  1, T .

Pentru modelul cu două perioade, dacă x1  x 2 , atunci:

U () 
 U ( x1 ) 
x1  U () U ( x1 )
 
U () U ( x 2 )  x 2 1 

x 2 1   
Observaţie:
- dacă r   , atunci consumul va fi stabil,
- dacă r   , se alege varianta de creştere a consumului în perioadele
următoare;
- dacă r   , atunci dimpotrivă, consumul scade treptat.

U ( x2 ) U ( xt 1 ) U ( xt )
U ( x1 , x 2 ,..., xT )  U ( x1 )   ...   
1  (1   ) t 2
(1   ) t 1
U ( xt 1 ) U ( xt  2 ) U ( xT )
  t 1
 ...  U
(1  ) t
(1  ) (1  ) T 1

şi luând U ( x t )  bx t şi U ( x t 1 )  bx t 1 , rezultă că:

bx t bx t 1
U   sau:
(1   ) t 1
(1   ) t

U
x t 1  (1   ) t  (1   ) x t (3.37)
b

ce reprezintă ecuaţia tangentei la curba de indiferenţă:

104 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

U ( x1 ,..., xT )  U în punctul ( xt , x t 1 )
unde:
 U ( xt ) = constant, pentru t  1,2,..., t  1, t  2,..., T .
T
U ( xi )
U  U  
i 1 (1   ) i 1
i t
i  t 1

Pentru aflarea pantei ecuaţiei intertemporale de buget:

x xt 1 xt x
x1  2  ...  t 2
 t 1
 t 1 t 
1 r (1  r ) (1  r ) (1  r )
xt  2 xT
 t 1
 ...   V1 , cu V1 dat
(1  r ) (1  r ) T 1
de unde restricţia de buget este:
xt 1  V1 (1  r ) t  (1  r ) xt
T
xi
unde V1  V1  
i 1 (1  r ) i 1
i t
i  t 1

Se constată că
- panta curbei de indiferenţă este  (1   ) ;
- panta restricţiei de buget este  (1  r ).
Presupunând r   , avem x t  x t 1 . Optimul corespunde în acest caz
punctului C(figura 3.19).
xt 1
xt  xt 1
restricţia
de buget

V1 (1  r) t
C curba de indiferenţă

450 -(1+r)
0
V1 (1  r ) t 1 xt
Figura 3.19. Optimul la nivelul gospodăriei pentru r  
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 105

Şocuri:
 dacă rata dobânzii scade r   r astfel încât r     r ecuaţia de buget
se modifică, devenind:
xt 1  (1  r ) t V1  (1  r ) xt
xt 1

V1 (1  r) t xt = xt 1

C


V1 (1  r )t
C
 -(1+r)
45 0
 (1  r )
0 V1 (1  r ) t 1 V1 (1  r ) t 1 xt
Figura 3.20. Atunci când r   r , astfel încât r     r , optimul se stabileşte
în punctul C, la nivelul de utilitate mai scăzut decât cel iniţial

Ca urmare
- scade utilitatea totală;
- creşte cantitatea optimă consumată xt  xt1 .

 dacă rata dobânzii creşte r   r , astfel încât r     r :

xt 1  (1  r ) t V1  (1  r ) xt

- optimul se obţine în punctul C  ;

- un nivel de utilitate superior;
- xt  xt1 .
106 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

xt 1

 C  xt  xt 1

V1 (1  r) t

C noua restricţie
de buget
450 - (1+r) -(1+ r  )
0 V1 (1  r ) t 1
V1 (1  r ) t 1 xt

Figura 3.21. Punctul de optim C  pentru r     r

Cazul r   :

 atunci când r   , alegerea optimă este xt  xt 1 :

xt 1
xt  xt 1
restricţia de buget
V1 (1  r) t

C curba de indiferenţă

45 0 - (1+r)
V1 (1  r )t 1 xt

Figura 3.22. Optimul la nivelul gospodăriei pentru r  

i1 ) r   r şi cum r   rezultă că şi r    , adică în continuare alegerea

optimă a consumatorului va fi xt  xt 1 ;
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 107

xt 1
V1 (1  r) t
xt  xt 1

V1 (1  r ) t
 C

C/

45 0
 (1  r ) -(1+r)
0 V1 (1  r ) t 1
V1 (1  r ) t 1 xt

Figura 3.23. Atunci când r '  r   , consumatorul îşi păstrează comportamentul

de a consuma mai mult în t faţă de t+1 ( xt  xt 1 )

- utilitatea gospodăriei scade.

i2 ) r"  r , cum r   , avem în acest context situaţiile:

 r"  r , dar totuşi r"   , caz în care optimul va fi tot

cu xt  xt 1 (punctul C"1 );

 r"  r şi r"   , situaţia în care noul optim va fi dat de

xt  xt 1 (punctul C"2 );

 r"  r şi r"   când se constată că noul optim se

realizează pentru xt  xt 1 (punctul C"3 );
108 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

xt 1

V1 (1  r ) t
C "3 xt  xt 1

C"2

V1 (1  r ) t

 C"1
 C
45 0
- (1+r)  (1  r" )
0 V1 (1  r ) t 1 V1 (1  r ) t 1 xt

Figura 3.24. Alegerea optimă a gospodăriei pentru r"  r în fiecare dintre cele trei
situaţii r"   , r"   şi respectiv r"  

 atunci când r   , alegerea optimă este xt  xt 1 :

xt 1

xt = xt 1

restricţia
V1 (1  r ) t
de buget
C curba de indiferenţă


45 0 - (1+r)
0 V1 (1  r ) t 1 xt

Figura 3.25. Optimul la nivelul gospodăriei pentru r  

Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 109

i1 ) r '  r

- r '  r şi totodată r '   , xt  xt 1 (punctul C '1 );

- r '  r şi r '   , xt  xt 1 (punctul C '2 );

- r '  r şi r '   , xt  xt 1 (punctul C '3 ).

xt 1
V1 (1  r) t
xt  xt 1
C

V1 (1  r ) t C '1

C '2 
C '3 
45 0
- (1+ r  ) -(1+r)
0 V1 (1  r ) t 1
V1 (1  r ) t 1 xt
Figura 3.26. Optimul la nivelul gospodăriei pentru r '  r ,
în fiecare dintre cele trei situaţii posibile

- nivelul de utilitate obţinut după apariţia şocului în rata dobânzii este

inferior alegerii optime iniţiale.

i2 ) r"  r şi cum r   rezultă că şi r"  

 xt  xt 1 ;
 la un nivel de utilitate superior.
110 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

xt 1 xt  xt 1
V1 (1  r ) t

 C"

V1 (1  r) t

C

450 - (1+r)  (1  r" )

0 V1 (1  r ) t 1 V1 (1  r ) t 1 xt
Figura 3.27. Modificarea alegerii optime în cazul r"  r  

b2) A doua situaţie, se cunoaşte venitul V1 , V2 ,..., VT în fiecare perioadă.

- vom presupune un model cu două perioade.

Fie
- ( x1 , x 2 ) consumul valoric din cele două perioade;
- (Y1 , Y2 ) venitul total corespunzător.

 Ipoteze ale modelului:

i1) - analiza se face pentru o gospodărie reprezentativă;

i2) - analiză pe două perioade de timp 1 şi 2;

i3) - la începutul primei perioade, gospodăria dispune de o dotare

iniţială (exemplu o moştenire) B0  0;

i4) - rata dobânzii la depunerile băneşti la bancă este r ;

i5) - la sfârşitul celei de-a doua perioade, dotarea gospodăriei va fi 0.

Notaţii: S 1P , S 2P - economiile private corespunzătoare celor două perioade;

Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 111

Q1 , Q2 - venitul curent al gospodăriei, altul decât cel obţinut din

dotările de la începutul fiecărei perioade.

Economiile în cele două perioade:

S 1P  B1  B0 şi S 2P  B 2  B1

sau:
S 1P  Y1  x1  Q1  rB0  x1

S 2P  Y2  x2  Q2  rB1  x2

Dar S 1p  S 2p   B0 sau S 2p   S 1p  B0 .

Obţinem:

Q2  rB1  x2  Q1  rB0  x1  B0

Dar: B1  S1p  B0  Q1  rB0  x1  B0

rezultă:
Q2  r (Q1  rB0  x1 )  rB0  x 2  Q1  rB0  x1  B0 ,

x2 Q
de unde se obţine: x1   (1  r ) B0  Q1  2  V1
1 r 1 r

restricţia intertemporală de buget, pentru modelul cu două perioade.

Dacă B0  0 :
x2 Q
V1  x1   Q1  2 ;
1 r 1 r

2) Dacă asupra venitului se aplică o taxă T1 în perioada 1, respectiv

T2 , în perioada 2:
x  Q T 
V1  x1  2  (Q1  T1 )   2 2 
1 r  1 r 
112 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

Perioada 2

(1  r )V1 restricţia intertemporală de buget

D
Q2
curba de indiferenţă
x2 C

-(1+r)

0 Q1 x1 V1 Perioada 1
Figura 3.28a. În prima perioadă gospodăria este un debitor net

Perioada 2

(1+r) V1 curba de indiferenţă

x2 C

restricţia
Q2 D intertemporală de buget

-(1+r)

x1 Q1 V1 Perioada 1

Figura 3.28b. În prima perioadă gospodăria este un creditor net

Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 113

Problema:

[max]U  U ( x1 , x 2 )

 x1 , x 2

 x1  x 2  Q1  Q 2  V1 , cu Q1 , Q 2 date.
 1 r 1 r

Cazul 1: creşte rata dobânzii.

 dacă iniţial gospodăria este un debitor net, devine un creditor net.

 dacă iniţial gospodăria este un creditor net, rămâne creditor net.

Perioada 2
(1  r )V1

C
x 2
(1  r )V1

Q2
D
C
x2
 (1  r ) -(1+r)

x1 Q1 V1 x1 V1 Perioada 1

Figura 3.29. Transformarea consumatorului din debitor net
în creditor net, la o creştere a ratei dobânzii
114 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

Perioada 2
(1  r )V1

C
x 2
(1  r )V1 C
x2

Q2 D

 (1  r ) -(1+r)

0 x1 x1 Q1 V1 V1 Perioada 1

Figura 3.30. Consumatorul rămâne şi după şocul ratei dobânzii tot creditor net

- creşterea ratei dobânzii a condus la o creştere a utilităţii.

Cazul 2: rata dobânzii scade r   r :

 dacă iniţial gospodăria este un debitor net:

Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 115

Perioada 2
(1  r )V1
(1  r )V1
D
Q2
C
x 2
x2 C
-(1+r) -(1+ r  )

Q1 x1 x1 V1 V1 Perioada 1

Figura 3.31. Scăderea ratei dobânzii menţine statutul de debitor net
al gospodăriei, dar la un nivel de utilitate mai mare

 dacă iniţial gospodăria este un creditor net:

Perioada 2
(1  r )V1

C
x 2
(1  r )V1
Q2 D
C
x2

-(1+r) -(1+ r  )

0 x1 Q1 V1 x1 V1 Perioada 1

Figura 3.32. Scăderea ratei dobânzii duce la schimbarea statutului gospodăriei,

din creditor net în debitor net, nivelul utilităţii crescând

Şocuri:
s1) şoc temporar: Q1  şi Q2 = constant.
116 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

Perioada 2

D
Q2 D

x2 C -(1+r)

x 2 C
x y

0
Q1 Q1 x1 x1 Perioada 1
Figura 3.33. Urmare a şocului temporar, utilitatea gospodăriei
scade ( y  x) , unde x  Q1Q1 , iar y  x1 x1

s2) şoc permanent: Q1 , Q2  şi Q1  Q2

Perioada 2

Q2 D
Q2 D
x2 C

x 2 C

x x
0
Q1 Q1 x1 x1 Perioada 1
Figura 3.34. Urmare a şocului permanent, utilitatea gospodăriei
scade şi de asemenea avem Q1Q1  x1 x1
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 117

s3) şoc viitor anticipat: Q1 = constant, Q2  .

Perioada 2

Q2 D
x2 C
D
Q '
2 C

x 2 x

0 Q1 x1 x1 Perioada 1

Figura 3.35. Urmare a şocului viitor anticipat, utilitatea gospodăriei

scade şi, de asemenea, avem Q1Q1  x1 x1

Dacă x1  x 2  YC , atunci:

Q2 Y
Q1   YC  C  V1 , de unde:
1 r 1 r

 1  r  Q 
YC    Q1  2 
 2  r  1 r 