CURS 2

SEMNALE ŞI SISTEME

1
 CLASIFICAREA SEMNALELOR

Clasificarea energetică
• O clasificare poate fi făcută plecând de la
noţiunile de energie şi de putere ale unui
semnal.

Pentru orice semnal x(t) funcţie reală sau complexă
de t, numim energie cantitatea Ex definită, daca ea
există, prin:

+∞ 2
E x = ∫ x(t ) dt
−∞

2
 CLASIFICAREA SEMNALELOR

Clasificarea energetică

Pentru orice semnal x(t) funcţie reală sau

complexă de t, numim puterea medie
cantitatea Px definită, daca ea există, prin:

T /2 2

∫ x (t ) dt
1
Px = lim T
T →∞ −T / 2

3
 Clasificarea energetică

semnale la care 0<Ex <∞ numite semnale de
energie finită, Px =0
• categorie de semnale care cuprinde toate
semnalele tranzitorii

semnale la care 0<Px <∞ numite semnale cu

putere medie finită,Ex = ∞.
• cuprinde semnalele de tip permanent cum ar fi
semnalele periodice sau semnalele aleatorii
permanente

4

In realitatea fizică, mărimile observate sunt
evident de energie finită.

Semnalele de putere medie finită sunt comode
pentru modelarea anumitor componente
permanente ale sistemelor fizice.

Este deci rezonabil de a modela semnalele
electrice date de un generator de funcţii ca
semnale periodice şi tensiunea electrică de la
bornele unei prize de curent ca un semnal
sinusoidal etern. Vom vedea pe de altă parte că
aceasta din urma este foarte comodă pentru
analiza comportamentului sistemelor liniare.

Anumite semnale nu aparţin nici uneia din aceste
categorii. Este cazul distribuţiei Dirac δ(t) sau
distribuţiei periodice Dirac Σ δ(t-kT) pe care
le vom utiliza şi pentru a modela mărimi fizice şi
ca simple intermediare de calcul.
5

Un caz important: semnalelor nule la stânga,
adică semnale care sunt nule în toate momentele
care preced un anumit moment t0.

Definiţia standard nu are interes decât pentru

semnale care modelează un fenomen etern.
Pentru semnale nule înainte de t0 , va fi preferabil
de a utiliza pentru definirea puterii medii :

T 2
Px = lim T −1t0 ∫ x(t ) dt
T →∞ t0

6
 Clasificarea continuu-discret

Un semnal se poate prezenta sub diferite forme,
funcţie dacă amplitudinea este o variabilă
continuă sau discretă şi dacă variabila este ea
însăşi continuă sau discretă.

Distingem patru tipuri de semnale:

7

Pana acum nu am făcut decât distincţia între
semnalele în timp continuu şi semnalele în
timp discret numite câteodată şi serii temporale.

Sistemele de prelucrare a semnalelor sunt la fel
clasificate în funcţie de natura semnalelor cu care
ele operează.
• sisteme analogice electronice sau optice -
exemplu amplificatoare, filtre analogice,
• sisteme eşantionate de exemplu filtre cu
capacităţi comutate, cu transfer de sarcină,
(CCD), cu undă de suprafaţă
• sisteme numerice digitale exemplu filtre
numerice, procesoare de semnal.
• sisteme hibride - exemplu convertoare
analog-numerice, modemuri

8
REPREZENTAREA VECTORIALA
A SEMNALELOR

Principiul de reprezentare vectoriala a semnalelor răspunde
cererii ca orice semnal x(t) aparţine unui anumit ansamblu
de semnale care se pot descompune ca o combinaţie liniara
de funcţii cunoscute φk(t) luând valori in C.
N +∞
x(t ) = ∑ akφk (t ) x(t ) = ∑ akφk (t )
k =1 −∞

Coeficienţii ak constituie o reprezentare discretă a
semnalului x(t).

Aceasta constituie fundamentul analizei semnalelor.

Alegerea funcţiilor φk(t) depinde de ansamblu semnalelor
considerate şi de prelucrările operate asupra semnalului.

9
REPREZENTAREA VECTORIALA
A SEMNALELOR

Interesul major pentru această descompunere
liniară a unui semnal cu ajutorul unor semnale"
mai simple "

Exemplu: semnalul φk(t) = ej2πfkt facilitează analiza
răspunsului sistemelor liniare la semnale de intrare
foarte generale

Descompunerea anterioară sugerează o structura
de spaţiu vectorial pentru ansamblu de semnale
considerate.

Un semnal apare deci ca un vector al unui spaţiu
vectorial şi admite mai multe reprezentări
posibile în funcţie de baza de descompunere
10
 SPAŢIUL VECTORIAL AL
SEMNALELOR

vom lua ca exemplu ansamblul semnalelor x(t)
complexe de energie Ex finită. În spaţiul vectorial
pe C, definim produsul scalar:

∞
x1 , x2 = ∫ x1 (t )x (t )dt
*
2
−∞

considerăm nul un semnal de energie nulă =>

trebuie să-l considerăm ca un vector

11
 Dezvoltarea in serii de impulsuri
dreptunghiulare decalate

Considerăm ansamblul E a semnalelor de energie
finita pe ]-∞,+∞[.

Un exemplu elementar de serie de semnale
ortonomate este obţinut alegând ca semnal de
bază φk(t) impulsurile dreptunghiulare de durata
τ centrate în kτ şi de amplitudine 1/sqrt (τ)
pentru k∈Z
1
φ k (t ) = rect ( t − kτ )
τ

Rezultatul grafic este dat în figura următoare:

12
 Dezvoltarea in serii de impulsuri
dreptunghiulare decalate

g(t) x(t)

akφk(t)

-π/2 π/2
t
t

kτ
τ

13
 1 1
( k + )τ
ak = ∫ 12 x(t )dt ,
τ ( k − )τ
2
+∞ +∞ 1 1
x(θ )dθ )rectτ (t − kτ )
( k + )τ
x(t ) = ∑ akφk (t ) = ∑ ( ∫ 12
k =−∞ k = −∞ τ ( k − )τ
2

Punând expresia sub următoarea formă :

+∞  1 (k + 1 )τ 1
x ( t ) = ∑  ∫ 12 x (θ) dθ rect τ ( t − kτ ) τ
k =−∞  τ ( k − 2 ) τ τ

luând limita expresiei precedente când τ tinde la
zero şi utilizând relaţia:
1
lim rectτ (t ) = δ (t )
τ →0 τ
14

rezultă:

+∞

x ( t ) = ∫ x ( u )δ( t − u ) du
−∞

Recunoaştem aici integrala de convoluţie care

este fundamentală în teoria semnalelor deoarece
ne permite să reprezentăm un semnal x(t) ca un
pieptene (comb) Dirac ponderat.

15
TEMA:

Să se calculeze puterea medie a semnalului:
x(t) = sin(2πft) u(t)

Cunoscând că:
• Treapta unitară u(t)
1 ∀t ∈ (0,1)
u (t ) = 
• puterea medie finită a
semnalului treapta unitară 0 in rest
u(t) este 1

16