Sunteți pe pagina 1din 20

Oscilatii mecanice

Miscarea oscilatorie armonica


Aspecte introductive
Mișcarea oscilatorie este mișcarea executată de un corp, de o parte și de alta a unei
poziții de echilibru. Mişcarea oscilatorie este cel mai răspândit tip de mişcare mecanică.
Numim fenomen periodic un fenomen care se repetă la intervale egale de timp.
Intervalul de timp după care se repetă un fenomen periodic este perioada acestuia.
Miscarea oscilatorie armonica

Un sistem este intr-o stare stabila daca energia


potentiala atinge o valoare minima. Daca sistemul
este scos din aceasta stare, apare o forta care il
readuce in starea initiala, de energie minima.
Dezvoltand in serie Taylor, in jurul valorii x=0:

 dU  1  d 2U 
U ( x) = U (0) +    x +  2   x + ...
2

 dx  x =0 2!  dx  x =0

Dar: 
dU 
 = 0 -este stare de minim energetic
 dx  x =0
x Cum U(0)=ct., putem presupune ca U(0)=0 (energia
potentiala este definita pana la o valoare constanta.
x  d 2U  1 2
x k =  2  = const. U ( x)  kx
 dx  x =0 2
constanta de elasticitate
x
Aproximatia armonica pentru deplasari mici de la pozitia
de echilibru ➔ oscilatii armonice
Oscilatorul armonic liniar
Oscilatia se numeste armonica daca se desfasoara sub actiunea unei forte elastice
care tinde sa readuca sistemul în pozitia de echilibru, de energie potentiala minima.
dU
F =− = −kx forta elastica
dx
mx = F mx + kx = 0 x + 02 x = 0 k
cu 0 = [rad/s]
m
Solutia generala: pulsatia proprie a
oscilatorului
x = C1 sin 0 t + C 2 cos 0 t C1
= ctg0
C2
=A
C2 sin 0
- A si φ0 sunt noi constante ce pot fi
x(t ) = A sin(0t + 0 ) determinate din conditii particulare (ex.
din conditii initiale):
0 = 2 0 ;  0 − frecventa A – amplitudinea; φ0 – faza initiala
 ( t ) = 0t + 0 − faza oscilatiei
m
0 = 2 0 ;  0 − frecventa [ Hz ]; T0 = 2 perioada [ s ]
k
Viteza oscilatorului:
x(t)
v ( t ) = x(t ) = A0 cos(0t +  ) v(t)
φ0=0

Viteza maxima vmax = A0

Acceleratia oscilatorului:
a(t)

a ( t ) = v ( t ) = x(t ) = − Ao2 sin(0t +  ) amax = − Ao2

Energia totala a oscilatorului este constanta in timp:


mx 2 kx 2 m 2
E = EC + U = + = ( x + 02 x 2 ) [J]
2 2 2
1
E = m02 A2 = 2m 2 2 A2 = const. Comentariu: E ~ 02 A2
2
Oscilatiile effectuate de catre un sistem izolat, se numesc oscilatii libere
ω0 – pulsatia oscilatiilor libere
- depinde doar de proprietatile intrinseci ale sistemului
Pendulul simplu
Deviatii mici, θ, de la pozitia de echilibru

d 2
at = L = L 2
dt

d 2
mL 2 = −mg sin   −m g  (pentru unghiuri mici θ)
dt
d 2 g g 2 L [s]
+  = 0   2
=  T = = 2
0
0 0
dt 2 L L g

 (t ) =  max sin (0t + 0 )

g
0 = Perioada oscilatiei nu depinde de m ci doar de g si L
L
Oscilatii armonice amortizate
Poz. de echilibru

Forta
(perturbatie)

sau
Fr = −  v ; v − viteza - forta de atenuare
γ>0 coeficient de atenuare
mx + x + kx = 0 - movement eq.

 k
Consideram 2 =  02 = x + 2  x + 02 x = 0
m m
δ – factor de atenuare solutii de tipul :
x ( t ) = Ce rt

x = e − t (K1 sin t + K 2 cos t )


2 2
x ( t ) = A0 e − t
sin (t +  )  = 02 −  2  0 T=

=  T0
0 − 
2 2

A(t ) = A0 e − t - amplitudinea oscilatiilor amortizate


  0
 = 0
 =0

A(t ) = A0 e − t
  0

A(t )
decrementul atenuarii  = ln = ln e T = T
A(t + T )

timpul de relaxare, τ,
A(t ) 1
A(t +  ) = e =e1  
➔ =
e 
 2m
=  = ~m
2m 
 2m
=  = ~m
2m 
6

0
A

-2
m1 > m2

-4 12
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110
time (s)

Miscare oscilatorie amortizata (simulata): A=5, δ=0.03, ω=0.5 rad/s, t=0…100 s


Oscilatii mecanice fortate (intretinute)
Fe = F0 sin  t - forta externa periodica

F0 2 =
mx +  x + kx = F0 sin  t x + 2 x +  02 x = sin  t m
m k
0 =
2

Solutia: m
x ( t ) = A sin ( t +  )
sin  2  F0
cu: tg = = 2 A( ) =
cos  −  2
0 (
m  02 −  2 ) 2
+ 4 2 2
Din dA/dω=0
➔ pulsatia si amplitudinea la rezonanta

 r =  02 − 2 2

F0
Ar =
2m  02 −  2
Aplicatii ale fenomenului de rezonanta
Prabusirea podului Tacoma Narrows datorita fenomenului de rezonanta mecanica
2. Incarcarea wireless a unor dispositive electronice

Transmiterea energiei folosind circuite


Incarcare prin cuplaj inductiv: cele rezonante; ambele au aceeasi frecventa
2 bobine sunt foarte apropiate. proprie de oscilatie. Acest lucru permite
Exemplu: transformatorul electric transmiterea energiei pe distante mai mari
si mai efficient decat in cazul cuplajului
inductiv (ex. transformatorul electric)
Alte exemple ce implica fenomenul de rezonanta

Citirea etichetelor (RFID tag)


Efectul undelor seismice de diverse
frecvente in functie de frecventa de
rezonanta a cladirilor

Circuitul de intrare intr-un receptor radio se bazeaza


pe fenomenul de rezonanta: cand frecventa proprie de
oscilatie a circuitului LC este egala cu frecventa undei
electromagnetice(νrf=ν0), tensiunea de iesire, Urf, este
maxima: in acest fel are loc selectia postului de radio dorit.
Instructiuni de rezolvare a aplicatiilor propuse.

 
1. y ( t ) = 5 10−2 sin 15.7  t + 
 3
a) Se compara ecuatia data cu ecuatia generala a miscarii oscilatorii armonice

 0 15, 7 5
y = A sin (0  t + 0 )  0 = = 60 0 = 15, 7 rad / s  0 = = = = 2,5 Hz
3 2 2*3,14 2
faza initiala pulsatia frecventa
1 2
T0 = = = 0, 4 s perioada
0 5

b) y  0  = 5 10−2 sin 15.7  0 +   = 5 10−2 sin 15.7  2  1 +   = 5 10−2 sin  5 2 +   =


T T
6  6 3  5 6 3  56 3 
  
= 5 10−2 sin  +  = ...
3 3
my 2
ky 2
m 2 m 2 2 k
c) EC = U = =  y =  0 y pentru ca 0 =
2 2 2 2 m
   
y 2 = 02 y 2  02 A2 cos 2 15.7  t +  = 02 A2 sin 2 15.7  t + 
 3  3
     
15.7  t + = +k , unde k = 0,1,...  15.7  tmin + = +1  tmin = ...
3 4 2 3 4 2
2. Se folosesc ecuatiile:
y = A sin (0  t + 0 ) si v = 0 A cos (0  t + 0 )
 y1 = A sin (0  t1 + 0 ) si y2 = A sin (0  t2 + 0 )
 v1 = 0 A cos (0  t1 + 0 ) si v2 = 0 A cos (0  t2 + 0 )
y1
= sin (0  t1 + 0 )
A
2 2
v1 y   v 
= cos (0  t1 + 0 )   1  +  1  = 1 y1202 + v12 = 02 A2
0 A  A   0 A 
2 2
 y2   v2  y2202 + v 22
si   +   = 1  y 2  0 + v 2 = 0 A  2 2 =   + =  +
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 y v y v
 A   0 A  y1 0 + v12
2 0 2 1 0 1

 0 = ... Apoi obtineti A = ... Aceste valori se introduc in ec. oscilatorului


k 36
3. Se folosesc ecuatiile: y = A sin (0  t + 0 ) si k = m  02  0 = = = 3 rad / s
m 4

1.0

=0 0 = 
0.5

0.0
y

=

-0.5 y ( t ) = 0, 2sin ( 3t +  ) [m]


-1.0

0 1 2 3 4 5 6 7
t

Situatia enuntata in problema “… corpul trece prin pozitia de echilibru in


jos la momentul t=0.” Aceasta inseamna ca faza intiala φ0=π

S-ar putea să vă placă și